Premiile Nobel in chimie

2011

Dan Shechtman :

Dan Shechtman (n. 1941, Tel Aviv, Palestina sub mandat britanic, astzi n Israel) este un inginer israelian, cercettor al materiei, profesor cercettor la Technion, Haifa, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie n 2011 pentru descoperirea cvasicristalelor. Un cvasicristal este constituit din atomi i molecule dispuse ntr-o structur doar aparent regulat, n realitate ea fiind aperiodic.

2010
Richard F. Heck :

Richard Fred Heck (n. 15 august 1931, Springfield, Massachusetts) e un chimist american care a obinut Premiul Nobel pentru Chimie n 2010. Richard s-a remarcat pentru descoperirea si dezvoltarea reaciei Heck, care se folosete pentru a cataliza reactiile organice cu paladiu care cupleaza arilii cu alchenele.

Ei-ichi Negishi :

Ei-ichi Negishi (n. 14 iulie 1935, Changchun) este un chimist japonez, ce a obinut Premiul Nobel pentru Chimie

n 2010,pentru publicarea reactiei Suzuki ce consta in reactia unui acid organic catalizat de un complex de paladiu.

Akira Suzuki :

Akira Suzuki (n. 12 septembrie 1930, Mukawa, Hokkaid, Japonia) este un chimist japonez, laureat al Premiului Nobel pentru chimie n anul 2010. A publicat reacia Suzuki, ce consta n reacia unui acid organic aril sau vinil-boric cu un aril sau vinil-halogen, catalizat cu un complex de paladiu, n anul 1979. Suzuki s-a nscut pe 12 septembrie 1930 n Mukawa, Hokkaid (Japonia). El a studiat la Universitatea din Hokkaido i dup ce a obinut doctoratul, a lucrat acolo ca profesor-asistent. ntre anii 1963 i 1965, Suzuki a lucrat ca student postdoctoral cu Herbert Charles Brown la Universitatea Purdue, iar dup aceea s-a rentors la Universitatea din Hokkaid unde a devenit profesor universitar titular. Dup pensionarea sa de la Universitatea din Hokkaid n 1994, a deinut diferite poziii n cadrul altor universiti: 1994-1995, la Universitatea de tiin din Okayama; ntre 1995 i 2002 la Universitatea de tiin i Art din Kurashiki. A obinut, mpreun cu Richard F. Heck i Ei-ichi Negishi, Premiul Nobel pentru Chimie n 2010. Premii : 1986 Premiul de lectorat Weissberger-Williams 1987 Premiul Societii Coreene de chimie 1989 un premiu din partea Societii de chimie din Japonia 1995 Premiul de lectorat DowElanco 2000 Premiul de prelegere H. C. Brown 2003 Premiul Academiei Japoneze 2010 Premiul Nobel pentru Chimie

2009
Venkatraman Ramakrishnan

Venkatraman Ramakrishnan FRS (n. 1952, Chidambaram, Tamil Nadu, India) este un biolog american de origine indian, laureat al

Premiului Nobel pentru Chimie n 2009, pentru studii ale structurii i func iilor ribozomului, mpreun cu Thomas A. Steitz i Ada E. Yonath. Ramakrishnan este un membru al Royal Society, membru al EMBO i al Academiei Nationale de Stiinte SUA si un membru al Trinity College, Cambridge. A fost decorat cu 2007 Premiul pentru Medicina Louis-Jeantet, iar in 2008 cu Medalia Heatley a Societatii Britanice biochimice i in 2009 devine profesor la Universitatea din Frankfurt.

Thomas A. Steitz :

homas A. Steitz (n. 1940, Milwaukee, Wisconsin, SUA) este un biolog i biochimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie n 2009, pentru studii ale structurii i funciilor ribozomului, mpreun cu Venki Ramakrishnan i Ada E. Yonath. Thomas este profesor de Biofizica moleculara si biochimie,la Institutul Medical Howard Hughes, Yale University, New Haven. Steitz a castigat, de asemenea, Premiul International Gairdner n 2007 pentru studiile sale privind structura i funcia ribozomului, care a dezvluirea mecanismul de inhibare a acestei funcii(faptul ca ARN este catalizator inntr-o reactive) de ctre antibiotic.

Ada Yonath :

Ada Yonath (n. 22 iunie 1939, Ierusalim, Palestina mandatar, astzi n Israel) este biochimist israelian, directoarea centrului de studiu al structurilor si asamblrilor biomoleculare de la Institutul de tiin Weizmann din Rehovot, unde a fondat cel dinti laborator de cristalografie,laureat a Premiului Nobel pentru Chimie n 2009, pentru studii ale structurii i funciilor ribozomului, mpreun cu Thomas A. Steitz i Venkatraman Ramakrishnan . Ada Yonat s-a nscut n cartierul Geula din Ierusalim la 22 iunie 1939 n familia unui rabin evreu imigrat din Polonia i care mpreun cu soia a deschis, pentru a se ntreine, o mic bcnie n vecintate. Familia a trit n condiii destul de precare ntr-o locuin pe care a mprtit-o cu familiile surorilor mamei. Una din verioarele sale este Ruhama Marton, psihiatr israelian cunoscut ca activist

pentru drepturile omului, mai ales n sectorul arab palestinean. Dupa moartea prematur a tatlui ei la vrsta de 42 ani, n anul 1949, Ada ,rmnnd orfan mpreun cu sora ei Nurit, s-au mutat cu mama lor la Tel Aviv. nc din copilrie a artat curiozitate pentru fenomenele naturii i a efectuat diverse experimente n balconul locuinei familiale.

2008
Osamu Shimomura :

Osamu Shimomura ( n. 1928, Nagoya, Japonia) este un chimist japonez,biolog

marin si professor la Laboratorul de Biologie Marina in Woods Hole,

laureat al Premiului Nobel pentru Chimie n 2008, mpreun cu Martin Chalfie i Roger Tsien, pentru descoperirea i dezvoltarea proteinei fluorescente verzi, GFP.

Martin Chalfie :

Martin Chalfie (n. 1947, Nagoya, Japonia) este un neurobiolog american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie n 2008, mpreun cu Osamu Shimomura i Roger Tsien, pentru descoperirea i dezvoltarea proteinei fluorescente verzi, GFP.

Este profesor de Stiinte Biologice la Universitatea Columbia, unde este, de asemenea, presedinte al departamentului de stiinte biologice. El deine un doctorat n neurobiologie la Universitatea Harvard.

Roger Tsien :

Roger Yonchien Tsien (n. 1 februarie 1952, New York, SUA) este un biochimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie n 2008, mpreun cu Osamu Shimomura i Martin Chalfie, pentru descoperirea i dezvoltarea proteinei fluorescente verzi, GFP. De asemenea, este laureat al Premiului Wolf pentru Medicin(2004). El este profesor la Catedra de Chimie i Biochimie, la Universitatea din California, San Diego.

2007

Gerhard Ertl :

Gerhard Ertl (n. 10 octombrie 1936, Stuttgart) este un chimist german, laureat al Premiului Nobel pentru chimie pe anul 2007. El a ctigat n 2007 Premiul Nobel pentru Chimie pentru studiile sale ale proceselor chimice pe suprafee solide.Academia Nobel a spus ca Ertl a oferit o descriere detaliat a modului n care reactiile chimice au loc pe suprafee.

Juriul a motivate acordarea premiului Nober,spunand ca ii este oferit "...pentru lucrrile sale n domeniul chimiei suprafeelor, care au avut aplicaii industriale, de la fertilizatori la catalizatori auto. " "Acest domeniu tiinific este important pentru industria chimic i ne poate ajuta s nelegem diverse procese, precum ruginirea i modul de funcionare a catalizatorilor mainii"

2006

Roger D. Kornberg :

Roger David Kornberg (n. 24 aprilie 1947) este un chimist evreu-american, laureat al Premiului Nobel pentru chimie (2006). Roger Kornberg David (nscut la 24 aprilie 1947) este un biochimist american si profesor de biologie structurala de la Universitatea Stanford School of Medicine.Kornberg a primit Premiul Nobel pentru Chimie n 2006 pentru studiile sale asupra procesului prin care informaia genetic a ADN-ul este copiat n ARN. Kornberg si grupul sau de cercetare au facut mai multe descoperiri fundamentale privind mecanismele i reglementarea transcrierilor la eucariote. n timp ce un absolvent lucra Harden McConnell la Stanford la sfritul anilor 1960, el a descoperit "flip-flop"-ul i difuzia laterala de fosfolipide n membranele bistratificate. Folosind acest sistem, Kornberg a fcut descoperirea major pe care transmiterea de semnale genetice de reglementare a mainilor ARN-polimerazei este realizat de ctre un complex de proteine suplimentar pe care a numit-o mediator. Dup cum sa menionat de ctre comitetul Premiului Nobel, "complexitatea mare de organisme eucariote este de fapt activat de ctre interaciunea amenda intre substanta tesutul specific i mediatori. Descoperirea de mediatori este, prin urmare, o adevrat piatr de hotar n nelegerea procesului de transcriere ".

2005
Robert H. Grubbs : Robert H. Grubbs (n. 27 februarie 1942) este un chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru chimie (2005). Cum a remarcat si el, n autobiografia sa oficial "In unele locuri, locul meu de nastere este Calvert City,iar in alte locuri este Possum Trot. M-am nscut de fapt in doua locuri, deci ambele sunt ntr-adevr corect " El a luat premiul nobet alaturi de Richard R. Schrock si Yves Chauvin,pentru metateza olefinelor. Richard R. Schrock :

Richard Royce Schrock (n. 4 ianuarie 1945) este un chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru chimie

(2005),recunoscut pentru contributiile sale la metateza olefinelor utilizate in chimia organic. n 2005, a primit Schrock Premiul Nobel n chimie, alaturi Robert H. Grubbs si Chauvin Yves, pentru activitatea sa n domeniul metatezei olefinelor, o tehnic de sintez organic. Schrock a fost primul care a elucidat structura i mecanismul de catalizatori aa-numita "cutie neagr" a metatezei olefinelor. Munca lui Schrock este n curs de desfurare, cu scopul de a promova nelegerea metatezei, n curs de dezvoltare de noi catalizatori, precum i proiecte n afara de metatez, cum ar fi elucidarea mecanismului de fixare a azotului i dezvoltarea catalizatorilor unici pentru molecula care formeaz amoniac din azot, imitand activitatea unei enzimei din biologie. Yves Chauvin :

Yves Chauvin (n. 10 octombrie 1930) este un chimist francez, laureat al Premiului Nobel pentru chimie (2005). El este director de cercetare de la un institute francez si un membru al Academiei Franceze de tiine. Chauvin a primit diploma de la coala de Chimie Lyon, Fizic i Electronic n 1954. Yves Chauvin a primit premiul nobel pentru chimie in anul 2005,alaturi de Robert H. Grubbs i Richard R. Schrock,pentru munca sa de la inceputul anilor 1970,cu privire la metateza olefinelor.Initial,Chauvin a fost jenat de acest premiu si nu a dorit sa il accepte. Metateza implica compusi organici. Aproape toate moleculele organice constau din lanuri, inele, sau cadre mai complexe de atomi de carbon la care atomii de alte elemente pot fi ataate.Moleculele din aceste structure sunt conectate prin legaturi simple,duble sau triple. Legturile duble sunt mult mai puternice dect cele simple, ceea ce face dificil pentru chimiti s rup legturile duble pentru a forma compusi noi. n metatez, chimisti rup legturile duble cu mai mult uurin prin introducerea unui catalizator- substan care ncepe sau accelereaz o reacie chimic. Chimistii a inceput sa studieze metatez n anii 1950, fr s tie exact cum decurg reaciile. n 1971, Chauvin a explicat n detaliu metateza. El a artat c reacia implic dou legturi duble. Una dintre legturile duble conecteaz dou pri ale unei molecule organice.Cealalta legatura dubla conecteaz un catalizator pe baz de metal pe un fragment de o molecul organic. n metatez, aceste dou legturi duble se combina i se divid pentru a face patru legturi simple. Legaturile individuale formeaz un inel care conecteaz catalizatorul metalic, fragmentul organic, si cele dou pri ale moleculei organice. Catalizatorul metalic, apoi se rupe din inel, crnd o parte a moleculei organice. Acest proces las fragmentul ataat la restul moleculei organice cu o legtur dubl, formnd un compus organic nou. Oamenii de tiin au comparat aceast reacie cu un dans n care dou seturi de parteneri isi altura minile pentru a forma un inel i apoi se impart din nou pentru a forma dou noi parteneriate.