CAPITOLUL 4

SEMNALE MODULATE

4.1 Noţiuni şi definiţii de bază

Modularea este o metodă de prelucrare a semnalelor prin care se

realizează o corespondenţă între parametrii unui semnal purtător p  t  şi un
semnal modulator x  t  , care conţine mesajul informaţional.
Funcţia de modulare realizează transformarea semnalului ce conţine
mesajul informaţional într-un alt semnal, în scopul:
– facilitării transmisiei;
– realizării transmisiunii multiple;
– măririi stabilităţii la perturbaţii.
Structura generală a unui ansamblu MODEM este prezentată în figura 4.1,
unde: x  t  este semnalul modulator care conţine informaţia; p  t  – semnalul purtător
(sau purtătoarea); xM  t  – semnalul modulat; X  w , P  w şi X M  w sunt
transformatele lor Fourier.

xt xM  t 
M O D u la to r
pt X w X M w

P w xt xM  t 
D E M o d u la to r
X w X M w

M ODEM

Figura 4.1

Semnalul purtător trebuie să aibă următoarele caracteristici:

– să se poată distinge şi separa de alte semnale;
– să aibă parametri ce pot fi variaţi în ritmul mesajului informaţional.

141
 Tipuri de modulaţie după natura purtătoarei:
a) modulaţie cu purtătoare armonică:

{
p  t  = A0 cos  W0t + � = Re A0 e j
 W0t +�0 
}
� � � � �
MA MF M� ML MExponenţială

b) modulaţie cu purtătoare în impulsuri:

+�
At nW t
p t = 0 �
T n =-�
sinc 0 e jnW0t .
2
Prin modificarea parametrilor semnalului purtător în impulsuri se obţin:
modulaţia impulsurilor în amplitudine (MIA), în durată (MID) sau în poziţie (MIP).
Tipuri de modulaţie după (natura) semnalului modulator:
– semnal modulator analogic (MA, MF, M);
– semnal modulator cuantizat sau discretizat (ASK, FSK, PSK etc.).

4.2 Semnale modulate în amplitudine (MA)

În cazul MA, caracteristicile semnalului x  t  sunt transferate amplitudinii
semnalului purtător p  t  printr-o operaţie liniară de tipul:
A0 � � �A0 + kMA � x t �
�= A  t 
A0 � �
A0 �
� x t �
kMA � �= A  t 
Pentru o purtătoare armonică:
p  t  = A0 cos  W0t + 0  ,
expresia semnalului MA este:
xMA  t  = � ��cos  W0t + � 0  .
�A0 + x  t  �
a) Dacă x  t  = a0 cos  w0t + j0  , adică x  t  este un semnal monotonal,
rezultă:
xMA  t  = �� A0 + a0 cos  w0t + j0  �
�cos  W0t + �0  =
� a0 �
= A0 �
1+ cos  w0t + j0  �cos  W0t + �0  =
� A0 �
1 + m cos  w0t + j0  �
= A0 �
� �cos  W0t + �0  ,
a0
unde: m = se numeşte grad sau indice de modulaţie.
A0
142
Reprezentarea grafică a semnalului modulat xMA  t  este dată în figura 4.2.

xM A  t 
AM
m A0
A0
Am

- Am t

- A0
- AM

Figura 4.2

Din figura 4.2 rezultă că:

AM = A0 [ 1 + m] �� AM - Am a
�� m = , unde m = 0 �1 .
Am = A0 [ 1 - m ] � AM + Am A0

În practică: 50 % �m �60 % .
Expresia semnalului MA în domeniul timp este:
xMA  t  = A0 �
�1 + m cos  w0t + j0  �
�cos  W0t + �0  =
= A0 cos  W0t + �0  + mA0 cos  W0t + �0  cos  w0t + j0  =
mA0
= A0 cos  W0t + �0  +  W0 - w0  t + �0 - j0 �
cos �
� �+
2
mA0
+  W0 + w0  t + �0 + j0 �
cos �
� �
2
Spectrul de amplitudine al semnalului MA–BLD este prezentat în figura 4.3.

Spectrul deamplitudini
A0
mA0 mA0 =a0
2 2 2

 W0-w0 W0  W0+w0 w

Figura 4.3
143
 Transformata Fourier a semnalului MA este:
X MA  w = TF { xMA  t  } = TF { A0 cos W 0t + mA0 cos W 0t �
cos w0t} =
mA0 2
d  w + W0  + d  w - W 0  �
= pA0 �
� �+ �p �
� d  w + W0  + d  w - W0  �
�*
2p
d  w + w0  + d  w - w0  �
*�
� d  w + W0  + d  w - W0  �
�= pA0 �
� �+
pmA0
+ d  w + w0 + W0  + d  w + w0 - W0  + d  w - w0 + W 0  + d  w - w0 - W 0  �
�
2 � �

Reprezentarea grafică a spectrului semnalului MA, corespunzător

transformării sale Fourier, este prezentată în figura 4.4.

XMA w
pA0 pA0
pmA0 pmA0 pmA0 pmA0
2 2 2 2

-W0 -w0 -W0 -W0 +w0 0 W0 -w0 W0 W0 +w0 w

Figura 4.4
n
b) Dacă x  t  =  ak cos  wk t + jk  , adică x  t  este un semnal politonal,
k =1
atunci expresia semnalului MA în domeniul timp este:
� n �
xMA  t  = �A0 +
�
�
ak cos  wk t + jk  �cos  W 0t + � 0  =
�
k =1

� n �
= A0 �1 + �
mk cos  wk t + jk  �cos  W0t + � 0  =
� k =1 �
n
mk A0
= A0 cos  W0 t + � 0  + � 2
{ � W 0 - wk  t + � 0 - jk �
cos � �+ }
k =1
n
mk A0
+ � 2
{
� W0 + wk  t + � 0 + jk �
cos � � }
k =1

În condiţiile în care:
W0  wk şi mk  1, k  [ 1, n ] ,
rezultă spectrul de amplitudini al semnalului MA–BLD din figura 4.5

144
 Spectrul de amplitudine al semnalului modulator

0 w1 w2 wn w

Spectrul de amplitudine al semnalului MA

A0

0 W 0 - wn W0 W 0 + wn w
W0 - w1 W0 + w1

BMA = 2wn

Figura 4.5

c) Dacă x  t  este un semnal neperiodic, dar limitat la o frecvenţă wM ,

rezultă expresia în domeniul timp al semnalului MA:
xMA  t  = �
�A0 + x  t  �
��cos W0 = A0 cos W0t + x  t  �cos W0 t
şi spectrul său în domeniul frecvenţă:

X MA  w = TF { xMA  t  } = TF { A0 cos w0t + x  t  �

cos W 0t } =
1
d  w - W0  + d  w + W0  �
= A0 p �
� �+ 2p X  w  * TF { cos W 0t } =
1
= A0 p �
d
�  w - W 0  + d  w + W 0  � 2 X  w * �
�+ �d  w - W0  + d  w + W0  �
�
adică:
1
d  w - W0  + d  w + W0  �
X MA  w = pA0 �
� �+ X  w - W0  + X  w + W0  �
� �.
2�
Reprezentarea grafică a spectrului de frecvenţă X MA  w este dată în
figura 4.6.

145
 X  w = TF { x  t  }
1

-wM 0 wM w

X MA  w

pA0 pA0
1
2

-W 0 - wM -W 0 -W0 + wM 0 W 0 - wM W0 W 0 + wM w

BMA = 2wM

Figura 4.6

După cum rezultă şi din figura 4.6, în acest caz, banda ocupată de
semnalul MA este BMA = 2wM .

P4.1 Se consideră semnalul MA rezultat prin modularea purtătorului

x t  = U 0 cos  W0t  de către semnalul modulator
4
xm  t  = �U k cos  wk t  ,
k =1
constanta modulatorului fiind k A = 1 .
a) Să se scrie expresia semnalului modulat care pune în evidenţă
componentele sale spectrale şi să se reprezinte grafic spectrele de amplitudini ale
semnalelor modulator şi modulat. Reprezentările grafice se vor face pentru:
f 0 = 20kHz,U 0 = 10V;f1 = 1kHz,U1 = 8V;f 2 = 2,5kHz,U 0 = 4V;f3 = 5kHz,
U 0 = 6V;f 4 = 8kHz,U 0 = 3V, luând pe abscisă frecvenţele, în [kHz], iar pe
ordonată tensiunile, în [V]. Se vor menţiona gradele de modulaţie
corespunzătoare;
b) Să se exprime raportul r = Pu Pt , unde Pu reprezintă puterea utilă
(disipată pe o rezistenţă R de către componentele laterale), iar Pt reprezintă
puterea totală (disipată pe aceeaşi rezistenţă R de către întreg semnalul modulat);

146
 c) Să se determine banda de frecvenţă ocupată de către componentele ale
căror puteri depăşesc 1% din puterea semnalului purtător.
a) Utilizând relaţia de definiţie a semnalului MA, se obţine:

� 4 �
xMA  t  = �
U
�0 + xm  t  �
cos
�  W 0t  = U
�0 + �
U k cos  w t
k � cos  W 0t  =
� k =1 �
� 4 �
= U0 �
1+ �
� k =1
mk cos  wk t  �
cos  W0t  = U 0 cos  W 0t  +
�
4 4
mkU 0 mkU 0
+ � 2
�W0 + wk  t �
cos � �+ � 2
 W 0 - wk  t �
cos �
� �
k =1 k =1

unde
U1 U U U
m1 = = 0,8; m2 = 2 = 0, 4; m3 = 3 = 0,6; m4 = 4 = 0,3.
U0 U0 U0 U0

Spectrele de amplitudini ale semnalelor modulator şi modulat sunt

prezentate în figura P4.1.1, unde cu BLI şi BLS sunt marcate componentele
spectrale din banda laterală superioară, respectiv inferioară.

Figura P4.1.1

b) Puterea utilă este dublul puterii componentelor dintr-o bandă laterală,

astfel că, notând cu U ek valoarea efectivă a tensiunii U k , raportul r este:

147
 42 4 4
U ek mkU 02
2 � R
2 � U k2 2 � 4
k =1 k =1 k =1
r= 4 2
= 4
= 4
=
U ek U e20 mkU 02
2� R
+
R �U k2 + U 02
2 2� 4
+ U 02
k =1 k =1 k =1
4
2 �mk2 1.25 5
k =1
= 4
= = = 38,46%.
1.25 + 2 13
2 �mk2 + 2
k =1

Pk 1
c) Condiţia  este echivalentă cu restricţiile:
P0 100
Uk 1
 , respectiv mk  0,2.
U 0 10
Toate componentele spectrale satisfac această cerinţă, astfel încât:
B = F0 + f 4 -  F0 - f 4  = 2 f 4 = 16 kHz.

P4.2 Analiza armonică a unui semnal MA pune în evidenţă componentele

cu frecvenţele şi amplitudinile din tabelul P4.2.1, fazele componentelor fiind nule.
Tabelul P4.2.1
f k [ kHz ] 16 18 20 22 24
Ak [ V ] 2 4 10 4 2

Să se examineze dacă semnalul este supramodulat şi apoi să se reprezinte

grafic xMA  t  .

Rezolvare:
Utilizând valorile din tabelul 4.2.1, se poate scrie:
xMA  t  = 10cos 2p � 20 � 
103 t + 4 �
cos 2p �
�
103 t �+
18 �
�   

+ cos 2p � 22 � 103 t + 2 �
� 
cos 2p � 103 t + cos 2p �
16 � 
24 � 103 t �=
�   
= 10 � 
1 + 0.8cos 2p ��
�
2 103 t + 0.4cos 2p �� 
4 103 t �
�
cos 2p � 20 � 
103 t .   
Amplitudinea instantanee a semnalului MA este deci:
A t  = U 0 �
1 + m1 cos  w1t  + m2 cos  w2t  �
� ,
�
cu U 0 = 10V, m1 = 0,8,m2 = 0,4, f1 = 2kHz,f 2 = 4kHz.
148
 Supramodularea semnalului MA nu are loc dacă anvelopa A  t  nu ia
valori negative. Considerând pentru A  t  expresia generală următoare:
� N �
A t  = U 0 �
1+
� k =1
�
mk cos  wk t + jk  �,
�
se poate afirma că o condiţie suficientă dar nu şi necesară este:
N
1- �mk  0 ,
k =1
obţinută prin luarea în considerare a cazului cel mai defavorabil, bazat pe
existenţa unui moment de timp când toţi termenii lui A  t  iau simultan valoarea
minimă. Satisfacerea condiţiei anterioare implică lipsa supramodulării, dar
neîndeplinirea ei nu permite afirmaţia că semnalul este supramodulat. Astfel,
pentru semnalul MA din enunţ rezultă:
1 -  0,8 + 0,4  = -0,2 < 0

şi cu toate acestea semnalul nu este supramodulat. Într-adevăr, notând w1  t  = x

şi w2  t  = 2 x , expresia lui A  x  devine:
A x  = U 0 �
1 + m1 cos  x  + m2 cos  2 x  �
� �.
Valorile extreme ale lui A  x  se obţin pentru:
sin  x  �
m1 + 4m2 cos  2 x  �
� �= 0 .

a) Pentru: sin  x  = 0 � x = k p , rezultă

cos  x  =  -1 ; cos  2 x  = 0
k

A x  = U 0 �1 + m1  -1 + m2 �= U 0 [ 1 + 0,4 �0,8] �

k
� �
A  2 pp  = 2,2U 0 ; A �
� 2 p + 1 p �
�= 0,6U .

m1 1
b) Pentru: cos  x  = - = - � cos  2 x  = 2cos 2  x  - 1 ,
4m2 2

� �1� �1��
A x  = U0 �
1 + 0,8 �- �+ 0,4 �- �
�= 0,4U 0 .
� � 2� � 2�
�

Deoarece min { A  x  } = 0,4U 0  0, rezultă că semnalul nu este

supramodulat.

149
 Cu valorile extreme ale anvelopei obţinute mai sus, reprezentarea grafică
a lui xMA  t  este cea din figura P4.2.1.

Figura P4.2.1

4.3 Modulaţia de produs (MA-BLD-PS)

Modulaţia de produs este descrisă de:
A0  A0  x  t  = A  t 
sau
xMA  t  = x  t   p  t  .
Tipul de prelucrare corespunzător modulaţiei de produs este ilustrat în
figura 4.7.
x t xMA  t 

pt

Figura 4.7

Dacă x  t  = a0 cos  w0t + j0  , rezultă că, în domeniul timp, expresia

semnalului MA-PS este:
xMA  t  = a0 cos  w0 t + j0  �A0 cos  W 0t + � 0  =
= a0 A0 cos  W0 t + � 0  cos  w0 t + j0  =
a0 A0 a A
= cos �
� W0 + w0  t + � 0 + j0 ��+ 0 0 cos �� W0 - w0  t + � 0 - j0 ��
2 2
iar spectrul de amplitudini corespunzător acestei expresii este cel din figura 4.8.

150
 Spectrul de amplitudini
a0 A0
2

W0 - w0 W0 W0 + w0 w

Figura 4.8

Dacă X  w = TF { x  t  } , rezultă expresia spectrului semnalului MA–PS:

X MA  w = TF { xMA  t  } = TF { A0 cos W0t �
x t } =
A0 A
= d  w - W0  + d  w + W 0  �
X  w * p �
� �= 0�X  w - W0  + X  w + W0  �
2p 2 � �
Corespunzător acestei expresii, în figura 4.9 este reprezentat spectrul unui
semnal de tip MA–PS pentru un semnal informaţional oarecare, de bandă
limitată la ωM .

w
X =
TF{x
 t }
1

-
wM 0 w
M
w

X
MAw


1
2

-
W -w 0 W w
0 M -
W0 -
W0+w
M W
0-w
M 0 W
0+w
M
Figura 4.9

P4.3 Se consideră schema bloc din figura P4.3.1, în care blocurile A, B, C

reprezintă sisteme liniare invariante în timp, având funcţiile pondere hk  t  , cu
k = 1,2,3 . Se cunosc:
� t
1, pentru t <
�
x1  t  = � 2,
�
0, în rest
�

151
 1 sin  w1t 
h1  t  = x1  t  ; h2  t  = dT  t  ; h3  t  = d  t  - .
t pt

Să se exprime analitic şi să se reprezinte grafic semnalele x1  t  , x2  t  ,

x3  t  , x4  t  şi x5  t  în timp şi în frecvenţă, marcând pe axele de coordonate
valorile semnificative. Reprezentările grafice se vor face pentru următoarele
valori ale parametrilor ce caracterizează semnalele şi sistemele:

T = 4t = 1ms; f1 = 0,5kHz; F0 = 100kHz ;U 0 = 10V.

Figura P4.3.1
Rezolvare:
Răspunsul unui sistem liniar şi invariant în timp (caracterizat prin funcţia
pondere h  t  la excitaţia x  t  este:
y  t  = x  t  �h  t  .
Convoluţiei în timp a două semnale îi corespunde în domeniul frecvenţă
produsul algebric al transformatelor Fourier, astfel că se poate scrie:
Y  j w  = X  jw  H  jw  .

Pentru determinarea răspunsului se poate calcula y  t  cu prima din cele

două relaţii şi apoi F { y  t  } sau se poate afla mai întâi Y  jw cu cea de-a doua
relaţie şi apoi y  t  , unde y  t  = F { Y  jw H  jw } . Depinde de la caz la caz
-1

care cale este mai comodă.

Pentru determinarea semnalului x2  t  , lucrând în frecvenţă, se obţine:
�wt � �wt � �wt �
X 2  jw = X1  jw H1  jw = tsinc � � sinc � �= tsinc 2 � � .
�2 � �2 � �2 �
Se recunoaşte că transformata Fourier X 2  jw , reprezentată grafic în
figura P4.3.2 f, corespunde impulsului triunghiular x2  t  (figura P4.3.2 b):
�1
�
�t
 t + t  , pentru t � -t;0 
x2  t  = � .
1
�-  t - t  , pentru t � 0; t 
�t

152
 Semnalul x3  t  , obţinut la ieşirea sistemului cu funcţia pondere h2  t  ,
este:
� �
x3  t  = x2  t  �dT  t  = x2  t  � �d  t - nT  = �x2  t - nT  = x2T  t  .
n =-� n =-�

Fiind un semnal periodic, i se poate determina seria Fourier exponenţială

şi, corespunzător acesteia, transformata Fourier generalizată. Se obţine:
�
1 t nw t �
x3  t  = �Ance jnw t cu Anc = T X 2  nw0t  = T sinc �
0
�
�2
0
�,
�
n =-�
� �
p �np �
X 3  jw = � 2pAnc d  w - nw0  = � 2
sinc 2 � �
� 4
d  w - nw0  ,
�
n =-� n =-�
1 1 1 4 t 1
f0 = = -3 = 1000Hz = 1kHz; = = 4kHz; = .
T 10 t T T 4
Reprezentările grafice ale semnalului x3  t  şi spectrului său de
amplitudini sunt date în figurile P4.3.2 g şi j.
Sistemul caracterizat prin funcţia pondere h3  t  are funcţia de transfer:
�sin  w1t  �
H 3  jw  = F { d  t  } - F � �= 1 - Pw1  w  .
� p t
Reprezentarea grafică din figura P4.3.2 evidenţiază faptul că sistemul
reprezintă un filtru trece sus cu frecvenţa de tăiere 0,5 kHz, care suprimă doar
componenta continuă din semnalul x3  t  . În consecinţă:
�
p �np �
X 4  jw  = X 3  j w  H 3  jw  = � 2
sinc2 � �
� 4
d  w - nw0  ,
�
n =-�; n �0

1
x4  t  = x3  t  - A0c = x3  t  - .
4
Spectrul de amplitudini al semnalului x4  t  este acelaşi cu cel al
semnalului x3  t  , cu singura deosebire că lipseşte componenta continuă
(localizată la w = 0 ). Reprezentarea grafică a semnalului x4  t  , obţinută prin
translatarea în jos a lui x3  t  cu 1/4, este dată în figura P4.3.2 h.

Semnalul x5  t  este un semnal modulat în amplitudine, cu purtătoarea

suprimată (MA-PS)
x5  t  = x4  t  U 0 cos  W0t  ,

153
 U0
X 5  jw  =
2
{j  w + W0  �
X4 �
� �+ X 4 �
�j  w - W0  �
�= }
�
5p �np �
= � 2
sinc2 � �
� 4
d  w + W0 - nw0  +
�
n =-�;n �0
�
5p �np �
+ � 2
sinc2 � �
4
� �
d  w - W 0 - nw0 
n =-�;n �0

Expresiei anterioare îi corespunde forma exponenţială:

�
5 �np �- j W0 - nw0  t
x5  t  = � 2
sinc2 � �
� 4 �
e +
n =-�;n �0
�
5 �np �- j W0 + nw0  t
+ � 2
sinc2 � �
� 4 �
e
n =-�;n �0

În figurile P4.3.2 i şi k sunt redate reprezentările în domeniul timp şi în

domeniul frecvenţă ale semnalului x5  t  .

154
 Figura P4.3.2

P4.4 Se consideră schema bloc din figura P4.4.1 cu:

sin  w1t 
x1  t  = = h1  t  ; F0  2 f1 .
pt
Să se determine şi să se reprezinte grafic semnalele x2  t  , x3  t  şi x4  t 
în domeniile timp şi frecvenţă, precizând ce reprezintă fiecare dintre acestea.

Figura P4.4.1
Rezolvare:
Pe baza proprietăţii de simetrie a transformatei Fourier, rezultă:
�sin  w1t  �
X1  w = F � �= Pw1  w  .
� pt
De asemenea, utilizând teoremele convoluţiei, se pot exprima semnalele
x2 �x4 în domeniile timp şi frecvenţă, după cum urmează:
1
x2  t  = x1  t  cos  W0t  , X 2  w = � X1  w + W0  + X1  w - W0  � ,
2� �
1
x3  t  = x2  t  cos  W0t  � X 3  w  = � X 2  w + W0  + X 2  w - W 0  �
�=
2�

155
 1 1 1
= X1  w + 2W0  + X 1  w + X1  w - 2W0  ,
4 2 4
1 1
x4  t  = x3  t  �h1  t  � X 4  w = X 3  w  Pw1  w = X 1  w  � x4  t  = x1  t  .
2 2
Reprezentările grafice în domeniile timp şi frecvenţă ale semnalelor
x2 �x4 sunt date în figura P4.4.2.

Figura P4.4.2
Problema ilustrează principiul detecţiei sincrone: din semnalul MA-PS
x2  t  prin modulare MA-PS cu aceeaşi purtătoare se obţine semnalul demodulat
x3  t  , din care prin filtrare trece jos se reconstituie semnalul x1  t  , cu excepţia
unei constante de multiplicare  k = 1 2  .
P4.5 Se consideră sistemul din figură:

156
 x t u t v t
HB  f  y t

cos  8πf0t  hA  t 

δT  t 
Figura P4.5.1
unde
� 2
� 10k � �
sinπf0t � 1
x t  =� t-
x1 �
� f 0
;
�1
�
x  t  = �
� πf 0 t
�; T =
� 10 f 0
.
k =-�

Blocurile A şi B sunt sisteme liniare şi invariante în timp, cu funcţia pondere:

�1 � T�
�2 , t �� 0, �
2�
� �
�1 �T �
hA  t  = �- , t �� , T �
�2 �2 �
�0, în rest
�
�
respectiv funcţia de transfer H B  f  , cu caracteristica prezentată în figură:

HB  f 
2

0 f
Figura P4.5.2
Să se determine şi să se reprezinte grafic spectrele semnalelor x  t  , v  t  ,
y  t  , marcând pe axele de coordonate valorile semnificative.

Rezolvare:
Spectrul semnalului triunghiular neperiodic trit0  t  este:

157
 2
�
sin pft0 �
{
F trit0  t  } = t0 �
pft
�.
� 0 �
Conform teoremei simetriei:
� 2
� � sin pf 0t ���
F �f0 � ��= tri f0  f  ,
pf t
� � 0 ��
�

tri f0  f 
2
sin pf 0t �
�
x1  t  = � � � X  f  =
� pf 0t � f0

X f

f
Figura P4.5.3

x( t )

Figura P4.5.4

�
� 10k �
x t = � t-
x1 � �
f0 �
k =-� �
Scriem:
� f0
jn 2 p t
x t = �cn �e 10

n =0
unde
1 f f � f0 �
cn = X1  nf1  ; f1 = 0 � cn = 0 �
� tri f0 �n �.
T1 10 10 � 10 �
158
Spectrul semnalului x  t  va fi:

cn
f
- f0
f0
Figura P4.5.5

e j8pf0t + e- j8pf0t
u t = x t �cos8pf 0t = x  t  � =
2
x  t  j8pf0t x  t  - j8pf0t
= �e + � e
2 2
Rezultă:

1 1
U f  = 2pd  f - 4 f 0  + X  f  �
X f�
� 2pd  f + 4 f 0  .
2 2

Spectrul semnalului va fi:

Figura P4.5.6

w  t  = dT  t  * hA  t  .

Rezultă:
�2p 1 �
W  f  = DT  f  �
HA f  = �
�T
�d � �
�f - n � �
� T���
�
HA f  .

159
 � T
1 - j2 pft 1 T
HA  f  = � hA  t  �
e - j2 pf
dt = � 2 �
e dt - �
T e
- j2 pft
dt =
0 2 2
-� 2
T
T
1 1 - j2 pft 2 1 1
= � �
e - � e- j2pft
� =
2 - j2pf 0
2 - j2pf T
2
1 1 �- j2 pft � 1 1 �- j2 pfT
= - - - e- jpfT �
�=
� e 1 � e
2 - j2pf � � 2 - j2pf �
pft pft �
1 1 - jpfT 1 �j 2 -j
= - �
e = �
�e - e 2 �=
j4pf j4pf j4pf � �
� �
pft pft
1 -j pfT T - j 2 pfT
= �
e 2 �
sin = �e �
sinc
2pf 2 4 2

Rezultă:
T pfT
HA  f  = �
sinc .
4 2
w  t  este un semnal periodic:
� 1
jn 2 p t
w t  = �cnW �
e T ,
n =0
iar v  t  = w  t  �
u t .
Rezultă:
�
V f  = �cnW �U  f - 10 f0  .
n =0

Figura P4.5.7

Y  f  =V  f  �
H B  f

160
 Figura P4.5.8

P4.6 Se dă sistemul din figură, la intrarea căruia se aplică semnalul x  t  .

Figura P4.6.1

a) Calculaţi şi reprezentaţi grafic spectrul X  w al semnalului x  t  .

b) Care trebuie să fie caracteristica de frecvenţă a unui FTJ ideal pentru ca
v t = x t ?
c) Calculaţi energia semnalului x  t  .
Considerând în continuare că FTJ este ideal (conform punctului b):
d) Determinaţi forma de undă şi spectrul semnalului w  t  .
e) Determinaţi forma de undă şi spectrul semnalului y  t  .
a) MET. I

Figura P4.6.2

161
 1
0 2 � 0 1�
1 �- jwt
X  w = TF { x  t  } = � 1e - jwt
�
dt - 1e - jwt
dt = e 1 +e
- jwt
2�=
�
- jw � - �
1
- 0 � 2 0�
�
2
2
w 2 �j w w
-j �
1 �j w -j
w � 1 �j w -j �  2 j �e 4 - e 4 � 4 j 2 w
2
= �
e2 -2+e 2 �= �
e4 - e 4 �= � = w sin 4
jw � � jw � � jw � 2 j
� � � � � �
� �
MET. II

Figura P4.6.3

� 1 jw
�� 1 � w
f�
2�t+ �
� ↔ �
e 4 sinc
�� 4 �
� 2 4

� 1 - jw
�� 1 � w
f�
2�t- �
� ↔ �
e 4 sinc
�� 4 �
� 2 4
w w
j -j
�� 1 �
� �� 1 � � w e 4 -e 4
f�
2�t+ �
� -f�
2�t- �
� � j�
sinc � =
�� 4 �
� �� 4 � � 4 2j
w
sin 2
4 w 4 �4 � w
= j�
sin � = j � �� sin 2
w 4 w �w � 4
4

b) Teoretic banda FTJ ideal trebuie să fie infinită.

162
 1
+� 2
2
c) E x = � x  t  dt = � 1dt = 1
-� 1
-
2
d)

Figura P4.6.4
w0 = 2p ;
4 � 1
w t  = - �  2n - 1 w0t �
sin �
p n =1 2n - 1 � �

Figura P4.6.5
e) w�
0 = 4p = 2w0
Spectrul semnalului y  t 
�
4 1
y t = - �
p n =1 2n - 1 �
 2n - 1 w0t �
sin � sin  2w0t  =
��

�4 4 4 4 �
=� - sin w0t - sin 3w0t - sin 5w0t - sin 7w0t - K �sin 2w0t =
�p 3p 5p 7p �
4 4 4 4
= - sin w0t sin 2w0t - sin 3w0 t sin 2w0t - sin 5w0t sin 2w0t - sin 7w0 t sin 2w0t - K =
p 3p 5p 7p
2 2 2 2 2 2
= - cos w0t + cos3w0t - cos w0t + cos5w0t - cos3w0t + cos 7w0t -
p p 3p 3p 5p 5p
2 2
- cos5w0t + cos9w0t - K =
7p 7p
�2 2 � �2 2 � �2 2 � �2 2 �
= - � + �cos w0t + � - �cos3w0t + � - �cos5w0t + � - �cos 7w0t + ...
�p 3p � �p 5p � �3p 7p � �5p 9p �

163
 4.4 Semnale MA-BLU (MA-BLU-PS)
Obţinerea semnalului MA-BLU-PS este ilustrată de sistemul din figura 4.10.

xMA  t  =
x t x t  p t xMA - BLU  t  = hFTB *  x  t   p  t  
H FTB  w 
X  w X  w * P  w  H FTB  w   X  w  * P  w 
p t
P  w

Figura 4.10

Rezultă prelucrările în domeniul frecvenţă prezentate în figura 4.11.

X  w

-wM 0 wM w

X MA

-W 0 - wM -W 0 -W0 + wM 0 W0 - wM W0 W 0 + wM w

H FTB

-W 0 - wM -W 0 0 W0 W 0 + wM w
X MA- BLU  w

-W 0 - wM -W 0 0 W0 W 0 + wM w

Figura 4.11

164
 P4.7 Unui semnal MA, rezultat prin modularea purtătoarei
x p  t  = U 0 cos  W0t  de către semnalul modulator xm  t  = U m cos  wmt  , gradul
de modulaţie fiind m, i se suprimă componenta laterală inferioară. Se obţine un
semnal notat cu y  t  .
a) Să se arate că y  t  este modulat simultan în amplitudine şi în fază.
b) Să se determine coeficientul de distorsiuni al armonicii a II-a pentru
semnalul z  t  obţinut la ieşirea detectorului ideal de anvelopă, semnalul de
intrare fiind y  t  .
c) Să se examineze semnalul y  t  pentru cazul m << 1 .
Rezolvare:
a) Semnalul MA are expresia:
1 + m cos  wmt  �
xMA  t  = U 0 �
� �cos  W0t  =
mU 0 mU 0
= U 0 cos  W0t  +  W0 + wm  t �
cos �
� �+  W 0 - wm  t �
cos �
� .
�
2 2
Suprimând componenta laterală inferioară, rezultă:
mU 0
y  t  = U 0 cos  W0t  +  W0 + wm  t �
cos �
� �=
2
� m � m
1 + cos  wmt  �
= U0 � cos  W0t  - U 0 sin  wmt  sin  W0t  .
� 2 � 2
Cei doi termeni în sin  W0t  şi cos  W0t  pot fi grupaţi într-un singur
termen cosinusoidal, cu amplitudinea A  t  şi faza j  t  , de forma:
y  t  = A  t  cos �
W0t + j  t  �
� �
cu
m2
A t  = U 0 1 + + m cos  wmt  ,
4
m
sin  wmt 
j  t  = arctg 2 .
m
1 + cos  wmt 
2
După cum se poate remarca din relaţiile anterioare, amplitudinea
instantanee A  t  şi faza j  t  sunt funcţii de timp, dependente de semnalul
modulator xm  t  , dar relaţiile de dependenţă nu sunt liniare. Deci semnalul
y  t  prezintă simultan o modulaţie de amplitudine şi una de fază.

b) La ieşirea detectorului ideal de anvelopă se obţine semnalul:

165
 m2
z  t  = A t  = U0 1+ + m cos  wmt  .
4
Dezvoltând radicalul din expresia de mai sus în serie Taylor (considerând
m ca variabil) şi reţinând primii trei termeni ai dezvoltării, rezultă:
� m m2 � �
1 + cos  wmt  +
z  t  = U0 � 1 - cos 2
 w t  �
�=
4 �
m �
� 2 �
�� m2 � m m2 �
= U0 ��1 +
� 8 � 2 � + cos  wm t  - cos 2
 2 w t
m � .
�� � 8 �
Coeficientul de distorsiuni al armonicii a II-a este:
m2
U m
d2 = 2 = 8 = .
U1 m 4
2
De exemplu, pentru m = 0, 4 , se obţine coeficientul d2 = 10% .

c) Pentru m<<1, neglijând termenii în m2 , se obţine amplitudinea

instantanee:
� m �
1 + cos  wmt  �.
A t  @ U0 �
� 2 �
m
De asemenea, neglijând termenul cos  wmt  , se obţine:
2
�m � m
j  t  = arctg � sin  wmt  �@ sin  wmt  .
�2 � 2
Prin urmare y  t  devine:
� m � � m �
1 + cos  wmt  �
y  t  @ U0 � W0t + sin  wmt  �.
cos �
� 2 � � 2 �
Comparând expresia obţinută ce cea anterioară a lui y  t  , se poate
remarca faptul că y  t  este modulat în amplitudine chiar de către
xm  t  = U m cos  wmt  , cu gradul de modulaţie m1 = m 2 şi modulat în frecvenţă
tot de către acelaşi semnal modulator, cu indicele b1 = m 2 .

4.5 Analiza semnalelor MA-BLU

Din expresia generală a unui semnal de tip MA-BLD (cu semnal
modulator monotonal) vom reţine doar primii doi termeni:

166
 mA0
xMA-BLD = A0 cos  W0 t + �0  +  W0 + w0  t + �0 + j0 �
cos �
� �+
2
1 4 4 4 4 4 4 4 4 44 2 4 4 4 4 4 4 4 4 4 43

mA0
+  W0 - w0  t + �0 - j0 �
cos �
� �
2

Rezultă expresia în domeniul timp a unui semnal de tip MA-BLU:

mA0
xMA-BLU = A0 cos  W0t + �0  + cos �
�  W0 + w0  t + �0 + j0 � �=
2
mA0
= A0 cos  W0t + �0  + cos  W0t + �0  � cos  w0 t + j0  -
2
mA0
- sin  W0t + �0  �sin  w0t + j0  =
2
� m �
1 + cos  w0t + j0  ��
= A0 � cos  W0t + �0  -
� 2 �
mA0
- sin  w0t + j0  �
sin  W0t + �0 
2
Semnalul MA-BLU conţine două componente în cuadratură.
Pentru cazul  0 = 0 , din identificarea relaţiei de mai sus cu
a  t   cos W0t + j  t   = a  t   cos W0t cos j  t  - a  t  sin W0t sin j  t  ,
rezultă:
  m 
 a  t   cos j  t  = A0 1 + cos  w0 t + j0  
2

a  t   sin j  t  = mA0 sin  w t + j 
 2
0 0

de unde:
� � m 2 � m2
2 m
�a  t  = A0 � 1 + cos  w0t + j0  + sin 2  w0t + j0  �= A0 1 + + m cos  w0t + j0 
� � 2 4 � 4
�
� m
� sin  w0t + j0 
�j  t  = arctg m
2
� 1 + cos  w0t + j0 
� 2

167
 � m �
a  t  �A0 �1 + cos  w0t + j0  �
� 2 �
Pentru m << 1
�m � m
j  t  �arctg � sin  w0 t + j0  �; sin  w0t + j0 
�2 � 2
În acest caz ( m << 1 ):
� m � � m �
1 + cos  w0t + j0  �
xMA-BLU  t  ; A0 � W0t + sin  w0t + j0  �,
cos �
� 2 � � 2 �
adică semnalul MA-BLU conţine atât o modulaţie de amplitudine, cât şi una de fază!

4.6 Demodularea sincronă şi asincronă

Schema generală a unui sistem de comunicaţie cu MA este cea din
figura 4.12.

x t xE  t  xR  t  y t
LINIE
Emisie Recepţie

cos  W 0t +  0  cos  W0t + 0 

Figura 4.12

La emisie:
xE  t  = x  t  �
cos  W0t + �0  .
La recepţie:
� x  t  cos  W0t + �0  �
cos  W0t + q0  =
cos  W 0t + q0 
y  t  = xR  t  �
dacă xR  t  �xE  t 
1 1
= cos  �0 -q0  x  t  + cos  2W0t + �0 + q0  �
x t
2 2
Se disting două cazuri:
a) demodulare sincronă pentru  0 = q0  cos   - q0  = 1 , în care caz:
1 1
y  t  = x  t  + cos  2W0t + 2 0   x  t  ;
2 2
b) demodulare asincronă pentru cazul  0  q0 , dar
p
 0 - q0  ,
2
p
căci pentru  0 - q0 =  y  t  nu conţine semnal informaţional în joasă frecvenţă.
2
168
 În domeniul frecvenţă (pentru cazul demodulării sincrone) rezultă că:
1
X R  w = TF { xR  t  } = TF { xMA  t  �
cos W0t} = X MA  w  * TF { cos W0 t} =
2p
p 1
= � �X  w + W0  + X  w - W0  �
�* �d  w - W0  + d  w + W0  �
�=
2p 2 � �
1
= �X  w - W0 + W 0  + X  w + W 0 + W 0  + X  w - W 0 - W 0  + X  w + W 0 - W 0  �
�=
4�
1 1
= X  w + � X  w + 2W0  + X  w - 2W 0  �
2 4� �

Observaţie: Componentele spectrale X  w - 2W0  şi X  w + 2W0  se pot

elimina printr-un FTJ.
Procesul modulării şi demodulării (sincrone), pentru cazul unui semnal
MA-BLU-PS, este ilustrat în figura 4.13.

f
0,3 3, 4 12 [ kHz ]

f
12,3 Modulare
8,6 11,7 15,4 [ kHz ]

12,3 15,4 [ kHz ]

f
12 [ kHz ]
Demodulare
aFTJ
f
0,3 3, 4 24,3 27, 4 [ kHz ]

f
0,3 3, 4 [ kHz ]

MOD FTB DEM FTJ

Figura 4.13
169
 4.7 Caracteristici energetice ale semnalelor MA
În cazul unui semnal MA monotonal
xMA  t  = xP  t  + xBLI  t  + xBLS  t  ,
unde:
x p  t  = A0 cos  W0t + � 0  ;
mA0
xBLI  t  =
2 � W0 - w0  t + � 0 - j0 �
cos � �;
mA0
xBLS  t  =
2 � W0 + w0  t + � 0 + j0 �
cos � �.
Puterea instantanee dezvoltată de un semnal MA de tip tensiune, într-o
rezistenţă de 1 Ω, va fi:
p  t  = xMA
2
 t  = x 2p  t  + xBLI
2
 t  + xBLS
2
 t  + 2 x p xBLI + 2 x p xBLS + 2 xBLI xBLS .
Puterea medie a semnalului MA va fi:
T
1 A02 m2 A02 m2 A02
p  t  = lim p  t  dt = Pp + PBLI + PBLS
� = + + .
T ��T 2 8 8
0

Deoarece: x p xBLI = x p xBLS = xBLI xBLS = 0 , rezultă că:

PBLI + PBLS m 2 1
1) = = ,
Pp 2 m =1 2
adică puterea în componentele laterale este 50% din puterea purtătoarei;
2) raportul dintre puterea utilă conţinută în componentele laterale şi
puterea totală este:
Putil PBLI + PBLS m2 !
h= = = = max, dacă m = 1, când h = 33% .
Ptotal P 2 + m2
De exemplu, pentru m = 50% , rezultă h = 11% .
Semnale MA în practică:
a) semnale MA cu purtătoare şi ambele benzi laterale, obţinute ca în
figura 4.14:
1+s t 
A0  sMA-2BL

p t

Figura 4.14

170
 - avantaje: refacerea simplă, la recepţie, a semnalului prin simplă detecţie.
- dezavantaje: ocupă o bandă largă de frecvenţe şi necesită o putere mare
la emisie;
b) semnale MA cu purtătoare suprimată, obţinute ca în figura 4.15:

0  t
As sMA-PS

p t

Figura 4.15

- avantaje: o putere mai mică la emisie;

- dezavantaje: ocupă o bandă largă de frecvenţe şi este necesară o
reconstituire a purtătoarei la recepţie;
c) semnale MA cu bandă laterală suprimată, obţinute ca în figura 4.16:
s t sMA-BLU

p t

Figura 4.16

- avantaje: bandă minim ocupată şi reducerea puterii transmise;

- dezavantaje: necesită refacerea sincronă a purtătoarei la recepţie.

4.8 Semnale modulate în frecvenţă MF

4.8.1 Conceptele de frecvenţă şi fază instantanee
Fie un semnal purtător armonic:

{
p  t  = A0 cos  W0t + �0  = Re A0 e 
j W0 t +�0 
} = Re{ A e   } .
0
j� t

Faza instantanee   t  a acestui semnal este dată de relaţia:

  t  = W0 t +  0 .
Frecvenţa instantanee a semnalului este dată de viteza de variaţie a fazei
instantanee, adică:
d  t 
W t  = .
dt

171
 În cazul semnalului purtător armonic, frecvenţa instantanee este o
constantă:
d
W=  W0t + �0  = W0 .
dt
Faza instantanee corespunzătoare unei frecvenţe instantanee va fi:
t


  t  = W    d .
0

În figura 4.17 sunt prezentate două semnale purtătoare şi, corespunzător,

frecvenţele lor instantanee.

 
pt W t
W0

0 t 0 t

 
pt W t
W2
W
1

0 t 0 t1 t2 t
T T
W
1 W2 W
1

Figura 4.17

În cazul modulaţiei exponenţiale, proprietăţile semnalului sunt transferate

funcţiei de fază instantanee, care intervine la exponent în expresia purtătoarei.
În tabelul 4.1 sunt prezentate comparativ modalităţile prin care
semnalul informaţional x  t  va modifica frecvenţa instantanee W  t  , în cazul MF,
şi faza � t  instantanee, în cazul MØ.
dx  t 
Rezultă că: MP cu x  t  este identică cu MF cu .
dt

172
 Tabelul 4.1

În cazul MF În cazul MØ (MP)

d� t    t  = W0t + 0 + k MP  x  t 
W0 � W  t  = = W0 + kMF x  t 
dt
t t d  t  dx  t 
W t  = = W 0 + k MP 
 
  t  = W    d = W0t + kMF x    d dt dt
0 0

4.8.2 Expresia semnalului MF

Semnalul informaţional care conţine mesajul este:
x  t  = a0 cos w0t .
Semnalul purtător are expresia:
p  t  = A0 cos  W0t + 0  = A0 cos   t   .
În procesul de modulaţie de frecvenţă se realizează:
W0  W  t  = W0 + k MF  x  t  = W0 + k MF  a0 cos w0t .

Atunci când w 0 t variază între 0 şi 2p , frecvenţa instantanee W  t 

variază în limitele:
W0 - k MF a0 ; W0 ; W0 + k MF a0 .
În consecinţă kMF a0 poate fi interpretat ca o deviaţie de frecvenţă, motiv
pentru care notăm:
not
a0 = DW .
kMF �
Rezultă că:
W  t  = W0 + DW cos w0t .

Faza instantanee a semnalului MF este dată de expresia:

t
DW DW
�  t = � W0 + DW cos w0  d = W0t + w0
sin w0t + � 0
ƺ 0 0
= W0t +
w0
sin w0t ,
0

DW
unde: = b – indice de modulaţie; MF – variaţia relativă de frecvenţă.
w0

În domeniul timp, semnalul MF are expresia:

173
 xMF  t  = A0 cos [ W0t + b sin w0t ] =
= A0 cos W0t cos  b �
sin w0t  - A0 sin W 0t sin  b �
sin w0t 
Pentru indici de modulaţie mici, adică pentru b = mic , rezultă aproximările:

cos [ b  sin w0t ] ; 1


sin [ b  sin w0t ] ; b sin w0t
astfel că, pentru b = mic, în domeniul timp, expresia semnalului MF este:
xMF  t  ; A0 cos W0t - A0b sin W0t �
sin w0t =
A0b Ab
= A0 cos W0t - cos  W - w0  t + 0 cos  W + w0  t
2 2
În acest caz, spectrul de amplitudine al semnalului MF este cel din
figura 4.18:
S
pec
truld
eamplitu
din
ialsem
nalu
lui
MF(cubm ic)
A
0 A
0b
2

W-
0 w
0
W
0 W+
0 w
0 w

A
0b
2

Figura 4.18

4.8.3 Transformata Fourier a semnalului MF pentru b mic

În acest caz rezultă că:
X MF  w = TF { xMF  t  } = TF { A0 cos W0t - A0b sin W0t �
sin w0t} =
A0b 2
d  w + W0  + d  w - W0  �
= A0 p �
� �+ p � d  w + w0  - d  w - w0  �
�*
2p �
*�
�d  w + W0  - d  w - W 0  � d  w + W0  + d  w - W0  �
�= A0 p �
� �+
A bp
+ 0 � d  w + W0 + w0  - d  w + W0 - w0  - d  w - W 0 + w0  + d  w - W 0 - w0  �
2 � �

Corespunzător relaţiei de mai sus, în figura 4.19 se prezintă spectrul

(Fourier al) unui semnal MF cu indice de modulaţie mic.

174
 X M F w  = TF { x M F  t }
pA0 pA0
A0b p
2
-W 0 + w 0 W 0 - w 0

-W 0 - w 0 -W 0 0 W 0 W 0 + w 0 w
A 0b p
-
2

Figura 4.19

În general:

xMF  t  = A0 cos  W0 t + b sin w0t  = Re A0 e  { j W0t +b sin w0t 

}=
{
Re e jW0t e jb sin w0t
= A0 � }
Dar cum:
+�
e jb sin x
= �J k  b  e jkx ,
k =-�
rezultă că:
� +� � � +�
� jW 0 t jk w0t � � j W + k w  t �
�
xMF  t  = A0 Re �
e
�
� Jk  b e� �= A0 Re � J k  b  e 0 0 �=
� � �
�
�� k =-� k =-�
+�
= A0 �J k  b  �cos  W0 + kw0  t
k =-�

unde J k  b  sunt funcţiile Bessel de speţa I, de ordin k şi argument β, şi au

proprietăţile:
�J - k = J k , pentru k = par
J - k  b  =  -1 J k  b  , adică: �
k

�J - k = - J k , pentru k = impar
iar pentru b << 1 rezultă că:
b b
J 0  b  ; 1; J1  b  ; ; J -1  b  ; - şi J k  b  = 0, pentru k  2 .
2 2

În figura 4.20 este reprezentată variaţia unor funcţii Bessel de speţa I în

raport cu argumentul lor.

175
 Jk  b

1
J0

J1
0, 5 J2

5, 5
5 10 15
1 2, 4 b

Figura 4.20
+�
Corespunzător expresiei xMF  t  = A0 �J k  b  �cos  W0 + k w0  t , în
k =-�
figura 4.21 se prezintă spectrul de amplitudini al unui semnal MF pentru un
indice de modulaţie, b , oarecare.

A0Jk  b A0J1
Spectrul de A0J0
amplitudini
A0J-2 A0J2
A0J3
A0J3
W0 -3w0 W0 -w0 w
W0 -2w0 W0 W0 +w0 W0 +2w0 W0 +3w0
A0J-3

-A0J-1

Figura 4.21

Banda de frecvenţă teoretic ocupată de xMF  t  este infinită.

Banda de frecvenţă efectiv ocupată depinde de b . De exemplu, pentru
b << 1 , rezultă că:
xMF  t  = A0 J 0  b  cos W0t - A0 J1  b  cos  W0 - w0  t + A0 J1  b  cos  W 0 + w0  t ;
A0b Ab
; A0 cos W0t - cos  W0 - w0  t + 0 cos  W 0 + w0  t
2 2

176
 Pentru b mic, banda efectiv ocupată este BMF = 2w0 .

Pentru alte valori ale lui b , banda efectiv ocupată este BMF = 2 N w0 , unde
N reprezintă numărul de componente spectrale luate în considerare.
Punând condiţia ca banda efectivă să conţină 99% din puterea totală a
semnalului MF, rezultă că N poate fi determinat din ecuaţia:
+N

 J k2  b  = 0,99 .
k =-N

Rezultă soluţia:
N ; 1 + b + b (sau chiar N  1 + b sau N �b ).
DW
Pentru b (foarte) mare, N �b � BMF = 2bw0 = 2 w0 = 2DW .
w0
Adică, în acest caz, banda efectiv ocupată de semnalul MF nu depinde de
frecvenţa mesajului!
4.8.4 Puterea medie a semnalelor MF
Putem calcula că:
T
1 2 A02 +� 2 A02
Pm = lim
T ��T
xMF  t  dt =
� 2 k =-� �
� Jk  b =
2
0 1 4 2 43
=1

(deoarece funcţiile Bessel formează un sistem ortonormal), adică puterea medie

a semnalului MF este constantă, independentă de b şi egală cu puterea
purtătoarei.
În procesul modulaţiei, în care b variază, apare un „schimb de puteri”
între componenta J 0 şi componentele laterale, astfel ca puterea totală să fie
constantă.
P4.8 Să se determine şi să se reprezinte grafic spectrul de amplitudini al
semnalului MF:
W0t + b sin  wmt  �
xMF  t  = U 0 cos �
� �,
considerând că indicele de modulaţie b are valoarea 4 şi că se trunchiază
dezvoltarea la un rang N, astfel încât:
J n < 0,1, pentru n  N .
Reprezentarea grafică se va face pentru f m = 1 kHz, F0 = 100 kHz şi
U 0 = 10V.

177
 Rezolvare:
În tabelul P4.8.1 sunt date valorile funcţiilor Bessel de argument 4.
Trunchierea dezvoltării lui xMF  t  pe baza criteriului din enunţ conduce
la expresia:
5
xMF  t  @ �U 0 J n  4 cos �
 W0 + nwm  t �
� �=
n =-5

= -3,97cos  W0t  - 0,66 { cos �

�  W0 + wm  t ��- cos �
� }+
 W 0 - wm  t �
�
+ 3,64{ cos � �  W0 + 2wm  t �
�+ cos �� W0 - 2wm  t �
�}+
+4,3{ cos �� W0 + 3wm  t � �- cos �
� W0 - 3wm  t �
�}+
+2,81{ cos � � W0 + 4wm  t ��+ cos �� W0 - 4wm  t �
�}+
+1,32{ cos ��  W0 + 5wm  t �
�- cos �
�  W0 - 5wm  t �
�}.
În scrierea acestei expresii s-a folosit relaţia de simetrie a funcţiilor Bessel
de speţa I:
J - n  b  =  -1 J n  b  .
n

Banda efectivă a semnalului MF va fi deci:

B = F0 + 5 f m -  F0 - 5 f m  = 10 f m .
Spectrul de amplitudini corespunzător cu datele din enunţ este prezentat în
figura P4.8.1.

Figura P4.8.1

Tabelul P4.8.1
n J n  4 An = 10 J n  4 
0 –0,3971 3,97
1 –0,066 0,66
2 0,3641 3,64
3 0,4302 4,3
4 0,2811 2,81
5 0,1321 1,32
6 0,049 0,49
7 0,0152 0,15
8 0,004 0,04

178
 4.8.5 Demodularea semnalelor MF
În cazul modulaţiei cu salt (sau cu deviaţie de frecvenţă) procesul
modulaţiei şi demodulaţiei unui semnal de tip FSK este cel ilustrat în
figura 4.22.
În cazul demodulării indirecte, semnal MF este transformat, mai întâi,
într-un semnal care are şi o modulaţie de amplitudine, în ritmul modulaţiei de
frecvenţă, urmând, apoi, o detecţie de înfăşurătoare, aşa cum se prezintă în
figura 4.23.

mesaj

xFSK

f1 f2 f1

f1
f2
xFSK
f1 f
f2

Figura 4.22

 t De
m o
d
x
M F în
făş.

t
F
0 f

Figura 4.23
179
 Fie sistemul de demodulare din figura 4.24:

Figura 4.24

Semnalul derivat xD  t  are expresia:

dxMF  t   t 
xD  t  = - K D
dt  
= K D A0 W0 + Dwx  t   sin W 0 t + Dw x  q  dq  .

-

După detectorul MA rezultă semnalul:

xM  t  = K MA  K D  A0 W0 + Dwx  t   ,
iar după eliminarea componentei de c.c. rezultă:
x0  t  = K MA  K D  A0  Dw  x  t  : x  t  .

4.9 Semnale modulate în fază MØ (MP)

Fie o purtătoare armonică:

{
p  t  = A0 cos  W0t + �0  = A0 cos � t  = Re A0 e   .
j� t
}
În cazul modulaţiei de fază (MØ), semnalul modulator x  t  acţionează
direct asupra fazei instantanee   t  a purtătoarei:

� t  = W0 t + �0 + kMP �
x t ;
�0 = 0

dacă x  t  = a0 sin w0t , iar kMP = 1 şi 0 = 0 , rezultă:

  t  = W0t + a0 sin w0t = W 0t + Dj sin w0t ,
astfel că expresia în domeniul timp a semnalului MP este:
xM   t  = A0 cos  W0t + Dj sin w0t  = A0 cos  W0t +  sin w0t  ,
unde: Dj =  – indice de modulaţie de fază sau deviaţie de fază care nu depinde
de frecvenţa purtătoare W0 .
În consecinţă:
xM   t  = A0  cos W0t  cos    sin w0t  - sin W0t  sin    sin w0t   .

180
 Pentru indici de modulaţie mici   < 0,5  , rezultă aproximările:
cos   sin w0t  ; 1

sin   sin w0t  ;  sin w0t
astfel că:
xM �  t  ; A0 cos W0t - A0  sin W0t sin w0t =
A0  A
= A0 cos W0t - cos  W0 - w0  t + 0 cos  W0 + w0  t
2 2

În general, pentru oarecare:
+
xM   t  =  A0 J k     cos  W0 + kw0  t  .
k =-

Toate observaţiile privind spectrul de amplitudini şi banda efectiv ocupată

rămân valabile şi pentru MØ, ca în cazul MF. De exemplu, pentru  = 1 , rezultă
B ; 2w0 , iar pentru  ? 1 , rezultă B ; 2w0 , adică, în acest caz, banda efectiv
ocupată depinde de frecvenţa mesajului.
Iată o comparaţie între MF şi MP privind banda ocupată:
DW
MF : B ; 2bw0 = 2   w0 = 2DW = 2 a0
w0
M  : B ; 2w0 = 2a0 w0
 DW 
dar b este o deviaţie de frecvenţă relativă   , iar  = Dj = a este o deviaţie
 w0 
de fază neraportată!
În cazul MF, banda ocupată nu depinde de frecvenţa mesajului. În
cazul MØ, banda ocupată depinde de frecvenţa mesajului. De exemplu,
modulaţia de fază a unui semnal de bandă cuprins între  f m , f M  , necesită
pentru f m o bandă mai mică a canalului de transmisie, pe când pentru f M
necesită o bandă mai mare a canalului, care va fi obligatoriu alocată, rămânând
neutilizată pentru frecvenţele mici din spectrul transmis.
Concluzie MØ: Componentele de frecvenţă joasă utilizează incomplet
banda de frecvenţe alocată pentru transmisia componentelor de frecvenţă înaltă.

P4.9 Semnalul periodic din figura P4.9.1 modulează în fază purtătoarea

x p  t  = U 0 cos  W0t  , constanta de modulaţie fiind k p = p [ rad V ] . Să se
determine şi să se reprezinte grafic spectrul de amplitudini al semnalului
modulat. Reprezentarea grafică se va face pentru F0 = 100 kHz , U 0 = 10V ;
T = 100 ms .

181
 Figura P4.9.1

Semnalul MP are expresia:

xMP  t  = U 0 cos �
W0t + k p xm  t  �
� W 0t + pxm  t  �
�= U 0 cos �
� �.
Ţinând seama de forma semnalului modulator xm  t  , xMP  t  se poate
exprima în continuare astfel:
� � T T�
�-U 0 cos  W 0 t  , pentru t ��nT - , nT + �
� � 4 4�
xMP  t  = � , cu n �Z
� � T 3T �
U 0 cos  W0t  , pentru t �� nT + , nT + �
�
� � 4 4 �

Relaţia anterioară sugerează că xMP  t  poate fi scris în forma compactă:

xMP  t  = x1  t  U 0 cos  W0t  ,

unde x1  t  este semnalul prezentat în figura 4.12 a.

În felul acesta modulaţia de fază a fost redusă la o modulaţie de produs
(sau MA-PS). Exprimând seria Fourier armonică a semnalului x1  t  , se obţine:
4� 1 1 �
cos  w0t  - cos  3w0 t  + ... +  -1
x1  t  = - �  2k + 1 w0  t  �
k
cos �
� �
� =
p� 3 2k + 1 �
� (4.85)
4 1 2p
=- �
p k =0
 -1 k
2k + 1
�2k + 1 w0  t  �
cos � ,
� cu w0 =
T
.

Introducând x1  t  în relaţia anterioară, rezultă forma finală a semnalului

modulat care pune în evidenţă componentele sale spectrale:
�
2U 1
xMP  t  = - 0
p � -1
k
2k + 1
cos �
�{
W0 +  2k + 1 w0 �
t -
� }
k =0
�
(4.86)
2U 1
- 0
p � -1
k
2k + 1
cos �
�{
W0 -  2k + 1 w0 �
t .
� }
k =0

Spectrul de amplitudini corespunzător, cu valorile parametrilor din enunţ,

este prezentat în figura 4.12 c.

182
 Figura 4.9.2

4.10 Comparaţie între MF, MØ şi MA

Prelucrarea semnalelor prin modulaţie are ca scop şi îmbunătăţirea
raportului semnal pe zgomot sau mărirea protecţiei mesajului la perturbaţii.
Plecând de la teorema lui Shannon:
� S�
1 + � [ b s] ,
C = B log 2 �
� Z�
unde: C este capacitatea, exprimată în biţi pe secundă, a unui canal de
transmisie, egală cu cantitatea maximă de informaţie ce poate fi transmisă pe
unitatea de timp pe canal; B – lăţimea de bandă a canalului; Z – puterea medie a
zgomotului.
Se poate, deci, obţine aceeaşi capacitate de transmisie micşorând banda B
şi mărind raportul S/Z sau mărind banda de transmisie B, în condiţiile în care
raportul S/Z scade.
Emiţătoarele MF şi MØ pot fi de putere mai mică decât emiţătoarele MA,
în schimb au o bandă transmisă mai mare.
Semnalele MF şi MØ sunt mai bine protejate la zgomot decât
semnalele MA, căci zgomotul are, în general, variaţii importante în amplitudine
şi nu ale fazei instantanee.
La MØ, frecvenţele inferioare ale mesajului ocupă prin modulaţie benzi
de frecvenţă mai mici decât cele ocupate de frecvenţele superioare, în timp ce la
MF toate componentele mesajului ocupă prin modulare aceeaşi bandă de
frecvenţe. În consecinţă MØ oferă o protecţie mai slabă contra perturbaţiilor.

183
 P4.10 Semnalul modulator xm  t  = U m cos  wmt  modulează purtătoarea
x p  t  = U 0 cos  W0t  :
a) în amplitudine cu gradul de modulaţie m = 0,8 ;
b) în frecvenţă cu indicele de modulaţie b = 0,3 ;
c) simultan în amplitudine şi frecvenţă, cu:
m = 0,8; b = 0,3;
m = 0,3; b = 0,3.
Să se scrie expresia semnalului modulat care pune în evidenţă
componentele sale spectrale şi să se reprezinte grafic spectrul de amplitudini
corespunzător.

Rezolvare:
a) Expresia semnalului MA este:
1 + m cos  wmt  �
xMA  t  = U 0 �
� cos  W0t  =
�
mU 0 mU 0
= U 0 cos  W0t  +  W0 + wm  t �
cos �
� �+  W 0 - wm  t �
cos �
� .
�
2 2
b) Se poate scrie expresia semnalului MF astfel:

W0t + b cos  wmt  �

xMF  t  = U 0 cos �
� �=
= U 0 cos  W0t  cos �
b sin  wmt  �
� �- U 0 sin  W0t  sin �
b sin  wmt  �
� .
�
Indicele de modulaţie b fiind prea mic, se pot face aproximările:

b sin  wmt  �
cos �
� b sin  wmt  �
��1; sin �
� ��b sin  wmt  ,
astfel că semnalul MF devine:
xMF  t  �U 0 cos  W0t  - bU 0 sin  W0t  sin  wmt  =
bU 0 bU 0
= U 0 cos  W0t  -  W0 - wm  t �
cos �
� �+  W 0 + wm  t �
cos �
� .
�
2 2
c) Semnalul modulat simultan în amplitudine şi în frecvenţă este:

1 + m cos  wmt  �
xMA - MF  t  = U 0 �
� � W0t + b sin  wmt  �
cos �
� .
�
Utilizând aproximările anterioare, dat fiind faptul că în cazul c) este vorba
de MF de bandă îngustă  b << p 2  , se poate scrie în continuare:

184
 1 + m cos  wmt  �
xMA - MF  t  = U 0 �
� �� W0t - b sin  wmt  �
cos �
� � sin  W0t  �
� �=
m -b
= U 0 cos  W0t  + U 0 cos �
� W0 - wm  t �
�+
2
m+b mb
+  W0 + wm  t �
U 0 cos �
� �- U 0 cos �
� W0 - 2wm  t �
�+
2 4
mb
+ U 0 cos � W0 + 2wm  t �
� � .
4
Spectrele de amplitudini pentru semnalele MA, MF şi MA-MF, conform
dezvoltărilor obţinute în relaţiile de mai sus, având indicii de modulaţie din
enunţ, sunt prezentate în figura P4.10.1.
Examinând aceste reprezentări, se pot face observaţiile:
– la semnalul MF de bandă îngustă (figura P4.10.1 b) apare o opoziţie de
fază între componentele laterale;
– la semnalul MA-MF, spectrul nu mai este simetric în raport cu frecvenţa
centrală a semnalului purtător, componentele localizate la W �2wm , având
amplitudinile foarte mici, pot fi neglijate;
– pentru m = b , laterala inferioară, de frecvenţă W0 - wm , este suprimată.

Figura P4.10.1

P4.11 Semnalul modulator xm  t  = U m cos  wmt  modulează semnalul

purtător x0  t  = U 0 cos  W0t  simultan în amplitudine cu gradul de modulaţie m
şi în frecvenţă cu indicele de modulaţie b. Să se determine relaţia dintre m şi b,
astfel încât:
a) să se anuleze componenta laterală cu frecvenţa W0 - nwm ;
b) să se anuleze componenta laterală cu frecvenţa W0 - wm .
Rezolvare:
a) Expresia semnalului MA-MF (vezi P4.10) este:
1 + m cos  wmt  �
xMA - MF  t  = U 0 �
� �� W0t - b sin  wmt  �
cos �
� � sin  W0t  �
� �.
185
 Utilizând dezvoltarea care pune în evidenţă componentele spectrale, se
obţine:
�
xMA - MF  t  = U 0 �J n  b cos �
 W0 + nwm  t �
� �1 + m cos  wmt  �
�
� ��
n =-�
�
� xMA - MF  t  = U 0 �J n  b cos �
 W0 + nwm  t �
� �+
n =-�
� �
mU 0 �
� �
�
+
2 �
� � J n  b  cos 
�
� W 0 +  n + 1 w 
m �t �+ � J n  b  cos 
�
� W 0 +  n - 1 w 
m �t �
�.
n =-� n =-� �
Prin schimbări de indici în ultimele două sume: n + 1 = k , respectiv
n - 1 = k , apoi notarea lui k cu n şi gruparea termenilor cu aceeaşi frecvenţă,
expresia anterioară devine:
�
� m �
xMA-MF  t  = U 0 � �J n  b  + �
� 2
J
� n -1  b  + J n +1  b  �  W0 + nwm  t �
�cos �
� � �.
n =-�
Utilizând relaţia de recurenţă între funcţiile Bessel de speţa I:
n
J n +1  b  + J n -1  b  = 2 J n  b  ,
b
rezultă forma finală a semnalului MA-MF, care evidenţiază componentele sale
spectrale, şi anume:
�
� mn �
xMA - MF  t  = U 0 � �1+
b �  W0 + nwm  t �
J n  b  cos �
� �.
n =-�� �
Componenta de frecvenţă W0 - nwm are amplitudinea:
� mn � � mn �
A- n = U 0 �
1- J
�- n  b  =  - 1 n
U 1-
0� �J n  b  ,
� b � � b �
a cărei anulare conduce la condiţia:
b
m= .
n
Astfel, pentru n = 10 şi b = 8 , rezultă m = 0,8 .
b) Relaţia pentru anularea componentei de frecvenţă W0 - wm se obţine,
pentru cazul particular n = 1 , rezultând:
m=b.
S-a obţinut în mod firesc aceeaşi relaţie ca şi în problema P4.10, unde era
vorba de o modulaţie de frecvenţă de bandă îngustă.

4.11 Modulaţia cu semnal modulator digital (numeric)

În acest caz, stările distincte ale semnalului modulat sunt reprezentate de
valori discrete ale amplitudinii, frecvenţei sau fazei unui semnal purtător şi sunt
determinate de un semnal modulator care poate fi: binar, ternar sau multinivel.
186
 4.11.1 Modulaţia digitală a amplitudinii. Modulaţie
prin deviaţia amplitudinii Amplitude-Shift Keying (ASK)
Schema de realizare a semnalului ASK este prezentată în figura 4.25.
F
ILT
R U
 t
x Hw x
ASK t
 t
h
c
osWt
0

Figura 4.25

Conform schemei de prelucrare din figura 4.25, expresia semnalului

x ASK  t  în domeniul timp este:
+�
x ASK  t  = �
x t �
� �* h  t  =
cos W0t � h  t { x  t - t �
� cos �
� } dt =
W0  t - t  �
�
-�
+� +�
= cos W0t h  t �
� x  t - t  cos W0 tdt + sin W 0t �
h  t  x  t - t  sin W 0 tdt
-� -�

Notând:
h1  t  = h  t  cos W0t ; h2  t  = h  t  sin W0t ,
se obţine:
x ASK  t  =  x  t  * h1  t   cos W0t +  x  t  * h2  t   sin W0t .

Relaţia de mai sus sugerează schema bloc de obţinere a semnalului

x ASK  t  , prezentată în figura 4.26.

h1  t 

cos W0t
:
x t x ASK  t 
+
90o

sin W0t

h2  t 

Figura 4.26
187
 Expresia spectrului de frecvenţe al semnalului ASK este:

X ASK  w = TF { x ASK  t  } = TF � {
x t  �
� �* h  t  =
cos W 0t � }
TF { x  t  �
= H  w � cos W0t} =
1
= H  w � X  w * p ��d  w - W0  + d  w + W0  �
�=
2p
1
= H  w ��X  w + W0  + X  w - W0  �
� .
2
Forma spectrului va depinde de alegerea funcţiei H  w .

Semnale ASK-BLD

În acest caz, se va alege H  w = 1, w��, ceea ce este echivalent cu

h t  = d t  .
Semnalul ASK-BLD are expresia în domeniul timp:
x ASK - BLD  t  =  x  t   cos W0t  * d  t  = x  t   cos W0t ,

iar transformata sa Fourier va fi:

1
X ASK - BLD  w =  X  w + W0  + X  w - W0   .
2
În figura 4.27 este ilustrat spectrul unui semnal ASK-BLD, pentru un
semnal modulator de joasă frecvenţă şi bandă limitată.

X  w
1

-w M 0 +w M w

X ASK - BLD
12

-W 0 - w M -W 0 -W 0 + w M 0 W 0 - wM +W 0 W 0 + wM w
Figura 4.27
188
 Semnale ASK-BLU
În acest caz, pentru prelucrarea unui semnal de tip BLD într-unul de
tip BLU, se alege unul dintre filtrele din figura 4.28.

H
FTS w

1

-
W 0 +
W w
0 0
HF
TJ w

1

-
W 0 0 +
W 0 w
Figura 4.28

Pentru reţinerea benzii laterale superioare vom alege un FTS, caracterizat

de funcţia de transfer H FTS  w . Răspunsul la impulsul unitate al FTS este:
+� +�
1 1
hFTS  t  = H FTS  w �e
�
jwt
dw = �1 - H FTJ  w  �
�
� �e
jwt
dw =
2p 2p
-� -�
+W0
1 1 sin W0t
= d t  - � e jwt dw = d  t  - � ,
2p p t
-W0

astfel că:
xBLU1  t  = hFTS  t  � �
�x  t  �cosW0t �
�=
1
+�
x  t  �cos W0 t sin �
�W0  t - t  �
�dt =
= x  t  �cosW0t - �
p t-t
-�
1 1
= x  t  �cos W0t - xˆ  t  �sin W0t ,
2 2
unde:
+�
1 x  t
xˆ  t  = TH { x  t  } = � dt .
p t -t
-�

Pentru reţinerea benzii laterale inferioare se alge H FTJ . Rezultă:

1 1
xBLU 2  t  = x  t  cos W0t + xˆ  t   sin W0t .
2 2
189
 Răspunsurile în frecvenţă pentru cele două cazuri BLU sunt date în
figura 4.29.

XBLU
1
 w

-W 0 +W w
0 0

XBLU2 w

-W0
0 +W0
w

Figura 4.29

Semnalul x̂  t  poate fi reprezentat ca rezultat al prelucrării din

figura 4.30; astfel, putem nota:
+
x  t
x  t   xˆ  t  = x  t   h  t  =  t -t
dt .
-

xt 1 x̂  t  = x  t   h  t 
ht =
pt

Figura 4.30

Funcţia de transfer a sistemului din figura 4.30 este:

+� +� �- j, pentru w  0
1 - jw t �
H  jw = TF { h  t  } = h t  �
� e - jwt
dt = � e dt = �
0, pentru w = 0
pt �
-� -�
�+ j, pentru w < 0
astfel că:
1, pentru w  0
�
�
H  jw  = �
0, pentru w = 0
�
1, pentru w < 0
�
adică H  jw corespunde unui FTT, denumit şi transformator Hilbert.

190
 1
Comentariu: Un FTT ideal, cu răspunsul la impulsul unitate h  t  = ,
pt
necesar pentru obţinerea semnalelor modulate digital în amplitudine tip BLU nu
este fizic realizabil. În cazul utilizării unor filtre fizic realizabile, semnalele x  t 
trebuie să aibă componente spectrale reduse în jurul originii.

4.11.2 Modulaţia digitală a frecvenţei. Modulaţie prin deviaţie

de frecvenţă Frequency-Shift Keying (FSK)
În cazul modulaţiei tip FSK, modificarea frecvenţei purtătoarei W0 se
face conform relaţiei:
W0  W  t  = W0 + an DW ,

unde: an corespunde unei secvenţe modulatoare { an } . De exemplu, pentru o

secvenţă binară:
�+1, cu probabilitatea p : W 0 � W0 + DW = W1
an = �
�-1, cu probabilitatea  1 - p  : W 0 � W0 - DW = W 2
Forma generală a semnalului FSK în domeniul timp este:
xFSK  t  = A0 cos  W0 + anDW  t +   = A 0 cos  n ,

unde:  n corespunde unei secvenţe {  n } , pentru t = nTe . Secvenţa {  n } poate

fi continuă sau discontinuă. Pentru un semnal FSK cu fază continuă,  n are
valorile:
t = 0 � �0  orice valoare  ;
t = Te � �0 +  a1DW + W0  Te ;
t = 2Te � �0 +  a1DW + W0  Te +  a2 DW + W0  Te .

În cazul binar, ilustrat în figura 4.31, condiţia de continuitate a fazei

rezultă din relaţiile ce urmează:

cos W1t �
�condiţia de continuitate este: cos W1nTe = cos  W 2 nTe - n 2p  ,
cos W 2t �

de unde:
2p
W 2 - W1 = 2DW = n .
nTe

191
 +
1 t
-
1

 n-
1T
e n
Te  n+
1T
e

Figura 4.31

2p DW DF
Dar wm = , iar dacă n = kn, rezultă că: = = k = 1,2,3,...
2Te wm fm
De exemplu, dacă F1 = 1200 Hz , iar f m = 600 Hz , se va alege
DF = 1 f m = 600 Hz , astfel că: F2 = F1 + 2DF = 2400 Hz .

4.11.3 Modulaţia digitală a fazei. Modulaţie prin deviaţie

de fază Phase-Shift Keying (PSK)
În cazul modulaţiei tip PSK, modificarea fazei se face conform relaţiei:

� t  = W0t + �0 + an Dj = W0t + j n , cu jn �[ 0,2p ] ,

�0 = 0
an Dj=jn

unde: an corespunde unei secvenţe modulatoare discrete { an } . De exemplu,

pentru o secvenţă binară,
�
�+1, cu probabilitatea p : � t  � W0t + Dj
an = �
�-1, cu probabilitatea  1 - p  : � t  � W 0t - Dj

Forma generală a semnalului PSK în domeniul timp este:

xPSK  t  = A0 cos  W0 t + jn  = A0 cos jn cos W 0 t - A0 sin jn sin W 0t =
= an �
cos W0 t + bn sin W0 t ,
unde:
an = A0 cos jn ;
bn = - A0 sin jn .

192
 Expresia semnalului PSK corespunde unui semnal modulat digital în
amplitudine cu două benzi laterale. Semnalele PSK au caracteristici similare cu
 p
cele ale semnalelor ASK. De exemplu, dacă jn =   , rezultă:
 2
� p�
an = A0 cos � � �= 0;
� 2�
� p�
bn = - A0 sin �� �= mA0 ,
� 2�
astfel că, în cazul unui semnal modulator binar cu valori 1 , se obţine:
xPSK = mA0 sin W0t .
Acest rezultat este ilustrat în figura 4.32.

+1
t
0 Te 2Te 3Te
-1
xPSK
t

Figura 4.32

Condiţia de continuitate a fazei este:

1 T 1
Te = n =n =n
2 F0 2 1
2
T
şi este ilustrată în figura 4.33.

A0
T t
2
-A0 T

Figura 4.33
193
 1
Dacă Te  n  , rezultă o discontinuitate a fazei instantanee a semnalului
2 F0
modulat.
Dacă notăm cu f B frecvenţa de repetiţie a biţilor:
1
fB = (Bit-rate), în [b/s].
Te
Condiţia de continuitate a fazei va fi:
F0 n 1 3 5
= = , 1, , 2, , 3,...
fB 2 2 2 2
De exemplu, avizul V26 recomandă pentru f B = 1,2 kb/s o frecvenţă
3
F0 ; f B = 1,8 kHz .
2

4.11.4 Bit/s versus Baud

Prelucrarea datelor numerice în semnale analogice se realizează de un
modem (vezi şi figura 4.34).
Date numerice Semnale analogice
MODEM
1011011

Figura 4.34

Debitul binar [b/s] reprezintă numărul de biţi transferaţi în fiecare

secundă, adică viteza (rata) de transmisie a datelor  VD  .
Viteza de modulaţie [Baud] reprezintă viteza (rata) de transmisie a
simbolurilor analogice care caracterizează stările echiprobabile ale semnalului
analogic transmis în linie. De exemplu, în telegrafie, rezultă că (figura 4.35):
1 1
Va = = = 50 Baud .
Te 20 ms

Simbol analogic pentru starea „1”

1 t
0 Te
20 ms
Simbol analogic pentru starea „0”

Figura 4.35
194
 În general,
VD = m   log 2 N   Va , [b/s]
unde:
m este numărul de canale de date paralele;
N – numărul de stări echiprobabile;
Va – viteza de modulaţie, în [Baud].

De exemplu, în cazul unui singur canal  m = 1 , adică în cazul

transmisiilor seriale, rezultă: VD =  log 2 N   Va , iar dacă se transmit numai
două stări echiprobabile, atunci: VD [ b/s ] = Va [ Baud ] .

CONV CONV
Sursă . MOD DEM . Recep.
P/S S/P

Va = 200 Baud Va = 1200 Baud Va = 400 Baud Va = 1200 Baud Va = 200 Baud
VD = 1200 b/s VD = 1200 b/s VD = 1200 b/s VD = 1200 b/s VD = 1200 b/s

Figura 4.36

4.11.5 Multiple PSK – combinaţie ASK-PSK

Single PSK
0100110111000100...
VD = log 2 2 � 2400Baud  = 2400 b/s

Figura 4.37

Dibit PSK
0100110111000100...
VD = log 2 4 � 2400Baud  = 4800 b/s

195
 90o

180o 0o N = 4 stări

270o
Figura 4.38
Triple-bit PSK
0100110111000100...
VD = log 2 8 � 2400Baud  = 7200 b/s
90o

135o 45o

180o 0oN = 8 stări

225o 315o
270o
Figura 4.39
QAM = Quadrature – Amplitude Modulation
0100110111000100
vD = log 2 16 � 2400 Baud  = 9600 b/s
90o

135o 45o

32

180o 0o
N=16stări
1 3 5

225o 315o

270o

Figura 4.40
196
 4.12 Modulaţia impulsurilor
Modulaţia impulsurilor se referă la transferarea informaţiei conţinute de
semnalul (modulator) x  t  asupra parametrilor unui semnal purtător p  t  ,
reprezentat printr-o succesiune de impulsuri dreptunghiulare, ca cel din figura 4.41.
p t
A0
t

-t 2 0 t 2 T 2T t

Figura 4.41

Semnalul purtător p  t  este un semnal (dreptunghiular) periodic şi, în

consecinţă, poate fi reprezentat printr-o serie Fourier. De exemplu:
A0 t A0 t � nW t 2p
SFA: p  t  =
T
+2
T n =1 �
sinc 0 cos nW 0t , cu W0 =
2 T
sau
+�
At n W 0 t jn W 0 t
SFE: p  t  = 0
T n =-� �
sinc
2
e ,

iar transformata sa Fourier este:

+�
At n W0t
P  jw = TF { p  t  } = 2p 0 �
sinc d  w - nW 0  .
T n =-� 2

Parametrii semnalului purtător p  t  sunt:

– amplitudinea A0 ;
– durata impulsului t;
– poziţia impulsului pe axa timpului tn ;
– frecvenţa de repetiţie f = 1/ T .
Prin modificarea unui parametru se obţine:
– modulaţia impulsurilor în amplitudine (MIA):
A0  A  t  = A0 1 + mk A x  t   ;
– modulaţia impulsurilor în durată (sau lăţime) (MID):
t  t  t  = t 1 + mk D x  t   ;
– modulaţia impulsurilor în poziţie (MIP):
tn  nT + k p x  t  .
Observaţie: Modificarea frecvenţei (de repetiţie a) impulsurilor implică
modificarea poziţiei lor, astfel că MIP poate fi considerată ca o MIF.
197
 4.12.1 Modulaţia impulsurilor în amplitudine (MIA)
În figura 4.42 sunt reprezentate cele două strategii pentru obţinerea
semnalelor MIAN şi MIAU. Pentru a nu pierde din informaţia mesajului
informaţional x  t  , frecvenţa de eşantionare trebuie să fie:
1
F0 = W0 2p = �2 f max , unde f max este frecvenţa maximă a semnalului
T
informaţional.
x t

0 T 2T 3T 4T 5T 6T t = nT

dT  t 
1

0 T 2T 3T 4T 5T 6T t = nT

hf  t

A0
t

-t 2 0 +t 2 T 2T 3T 4T 5T 6T t

p t

A0
t

-t 2 0 +t 2 T 2T 3T 4T 5T 6T t

xMIAN  t 

0 T 2T 3T 4T 5T 6T t

xMIAU  t 

0 T 2T 3T 4T 5T 6T t

Figura 4.42
198
 Exemplu: MIAN – cu semnal modulator monotonal
Dacă
x  t  = a0 cos w0t ,
iar
�
At At nW t
p t = 0 + 2 0
T T n =1 �
sinc 0 cos nW0t
2
şi
 a 
A0  A  t  = A0 + k Aa0 cos w0t = A0 1 + k A 0 cos w0t  = A0 [ 1 + m cos w0t ] ,
 A0 
rezultă:
�t � �
t nW0 t
xMIAN  t  = A0 [ 1 + m cos w0t ] �
�
T
+ 2
T �
sinc
2
cos nW t
0 � =
� n =1 �
A0 t A0 t A0 t � � nW t
= +m cos w0t + 2  1 + m cos w0t  �sinc 0 cos nW0t �
�
� �=
T T T n =1 � 2 �
A0 t A0 t A0 t � � nW0 t
=
T
+m
T
cos w0t + 2 �
sinc
�
T n =1 � 2
cos nW 0t +

m nW t �
+ sinc 0 � cos  nW0 - w0  t + cos  nW 0 + w0  t �
� �
�
2 2 �
adică semnalul MIAN conţine: o componentă continuă, o componentă de
frecvenţă w0 a semnalului informaţional şi o infinitate de „componente laterale”,
de frecvenţe nW0  w0 , ale căror amplitudini scad continuu cu ponderea
nW t
sinc 0 , aşa cum se poate remarca din figura 4.43.
2

Spectrul de amplitudini al semn. MIAN

A0 t A1
T mA0 t
T mA1 A2
mA1
2 2 mA2 mA2 A3
2 2
A4

0 w0 W0 2W0 3W 0 4W0 w
W 0 - w0 W 0 + w0 -w0 +w0 -w0 +w0

Figura 4.43
199
 Comentariu privind modulaţia impulsurilor de tip natural sau uniform
Pe durata oricărui impuls al semnalului purtător p  t  , adică:
  
t   nT - , nT +  ,
 2 2
diferenţa dintre modulaţia de tip „natural” sau „uniform” a unui parametru a
purtătoarei poate fi remarcată comparativ în tabelul 4.2.
Tabelul 4.2

MIAN MIAU

A0  A  t  = A0 + k A x  t  A0 � A  t  t = nT = A  nT  = A0 + k A x  nT  = ct.

MIPN MIPU

tn  nT + k p x  tn  tn � nT + k p x  nT  = ct.

MIDU
MIDN

t  t  t  = t + kD x  t  t � t t  = t  nT  = t + k D x  nT  = ct.
t = nT

4.12.2 Modulaţia impulsurilor în poziţie (MIP).

Semnalul MIP-natural (MIPN)
În figura 4.44 este reprezentat un mod de construcţie a unui semnal MIPN.
Sunt reprezentate succesiv:
- un semnal x  t  de joasă frecvenţă, precum şi un semnal periodic, tip
dinte de ferăstrău;
- un semnal delta periodic ideal, cu perioada T;
- un semnal d  t  cu valori d  t  poziţionate în momentele de timp
determinate de intersecţiile semnalului x  t  cu semnalul dinte de
ferăstrău;
- răspunsul pondere h f  t  al unui circuit de formare;
- semnalul xMIPN  t  rezultat din trecerea semnalului d  t  prin circuitul
de formare caracterizat de h f  t  ;
- semnalul purtător p  t  , care este reprezentat pentru a fi comparat
(în poziţie) cu semnalul xMIPN  t  .
200
 x t

T 2T 3T 4T 5T t
0

dT  t 
t
0 T 2T 3T 4T 5T
d t
T 2T 3T 4T 5T t
0 t2 t3 t4 t5
hf  t Dp1 Dp2 Dp3 Dp4
= T - Dp  t1 
A0

t
- t 20 t 2

X MIPN  t 
A0
t
t0 t1 t2 t3 t4 t5

p t
A0
t t
- t 20 t 2 T 2T 3T 4T 5T

Figura 4.44

Caracterizarea semnalului MIP-natural (MIPN)

Semnalul MIPN se obţine modificând poziţia fiecărui impuls al
semnalului p  t  în ritmul mesajului x  t  , adică:
xMIPN  t  = p t + k p x  t   = p t + k p a0 sin w0t  = p [ t + DpM sin w0t ] .

Cum:
201
 +�
At nW t
p t = 0
T n =-� �
sinc 0 e jnW0t ,
2
rezultă că:
+�
At nW t jnW t +DpM sin w0t 
xMIPN  t  = 0 sinc 0 e 0 
� .
T n =-� 2
Dar
+�
e jnW0 DpM sin w0t
= �J k  nW0Dp  e jkw t , 0

k =-�

astfel că:
+� +�
At nW t
xMIPN  t  = 0 � J k  nW0Dp  e  0 0  .
� j nW + k w t
sinc 0
T n =-� 2 k =-�
Deoarece:

{
TF e 
j nW0 + k w0  t
} = 2pd  w - nW 0 - k w0  ,

rezultă că spectrul (Fourier) de frecvenţe X MIPN  w al semnalului xMIPN  t  este:

X MIPN  w = TF { xMIPN  t  } =
A0 t +� nW0 t +�
= 2p
T n = -� �
sinc
2 k = -� �
J k  nW0 Dp  d  w - nW 0 - k w0  .

Reprezentarea grafică a acestui spectru este dată în figura 4.45.

X MIPN
W0 t 2W 0 t
k =0 =0
n n = 1 sinc
2
n=2 sinc
2
k =1
k =2 k = -1 k = 0 k =0
k =1
k = -2 k=2 k = -1
k =1
k = -2
k=2

w0 w
-w0 +w0 -w0 +w0
W0 W0

Figura 4.45

202
 4.12.3 Modulaţia impulsurilor în poziţie (MIP).
Semnalul MIP-uniform (MIPU)

x t

T 2T 3T 4T 5T t
0

dT  t 
t
0 T 2T 3T 4T 5T
d t
T 2T 3T 4T 5T t
0 t2 t3 t4 t5

hf  t  t1 = T - kx  T  t3 = 3T - kx  3T 
t2 = 2T - kx  2T  t4 = 4T - kx  4T 
A0
t
t

X MIPU  t 
A0
t
t
t0 t1 t2 t3 t4 t5

p t
A0
t
t
0 T 2T 3T 4T 5T
-t 2 t 2

Figura 4.46

În figura 4.46 este reprezentat un mod de construcţie a unui semnal MIPU.

Sunt reprezentate succesiv:
- un semnal x  t  de joasă frecvenţă, precum şi un semnal periodic, tip
dinte de ferăstrău;
203
 - un semnal delta periodic ideal cu perioada T;
- un semnal d  t  cu valori d  t  poziţionate, pentru fiecare perioadă nT,
în momentele de timp ale semnalul dinte de ferăstrău cu amplitudini
egale cu valorile semnalului x  t  la momentele de eşantionare t = nT ;
- răspunsul pondere h f  t  al unui circuit de formare;
- semnalul xMIPU  t  rezultat din trecerea semnalului d  t  prin circuitul
de formare caracterizat de h f  t  ;
- semnalul purtător p  t  , care este reprezentat pentru a fi comparat
(în poziţie) cu semnalul xMIPU  t  .
Caracterizarea semnalului MIP-uniform (MIPU)
Fiecare impuls variază în poziţie cu Dpn în ritmul mesajului:
x  t  = a0 sin w0t ,
astfel că:
Dpn = Dp  nT  = k p a0 sin w0nT = DpM sin w0nT ;
tn = nT - k p a0 sin w0nT = nT - DpM sin w0 nT .

Semnalul d  t  rezultat are expresia:

+�
d  t = �d  t - nT + DpM sin w0 nT  ,
n =-�
care are funcţia densitate spectrală:
+� +�
D  w = TF { d  t  } = ��d  t - nT + DpM sin w0nT  �e- jwt dt =
n =-�
-�
+� +�
jw nT -DpM sin w0 nT 
= �e = �e- jwnT �e+ jwDp M sin w0 nT

n =-� n =-�
Deoarece
+�
e + ja sin b
= �J k  a  e jkb ,
k =-�
rezultă că:
+� +�
D  w = �e - jwnT
�J k  wDpM  �e jk w nT =
0

n = -� k = -�
+� +�
= � �J k  wDpM  �e- j w- kw  nT 0

n = -�k = -�

204
 Deoarece
xMIPU  t  = d  t  * h f  t  ,

rezultă că transformata Fourier X MIPU  w a semnalului xMIPU  t  este:

X MIPU  w = TF { xMIPU  t  } = D  w �
H f  w ;

wt +� +�
J k  wDpM  e 
- j w- k w0  nT
X MIPU  w = A0 tsinc ��
2 n =-�k =-�
=

A0 t wt +� +�
= 2p
T
sinc ��
2 n =-�k =-�
J k  wDpM  d  w - nW0 - k w0 

Reprezentarea grafică a acestui spectru este dată în figura 4.47.

X MIPU

n=0 n =1 wt
sinc
k =0 2
k =0 n=2
k =1 k = -1 k =1
k=2 k = -2 k =0
k=2 k = -1 k =1
k = 3 k = -3 k =3

0 w0 W0 W0 w
-w0 +w0 -w0 +w0
Figura 4.47

4.12.4 Semnalul MID generat din semnalul ideal MIP

În figura 4.48 este reprezentat un mod de construcţie a unui semnal MID.
Sunt reprezentate succesiv:
- un semnal x  t  de joasă frecvenţă, precum şi un semnal periodic, tip
dinte de ferăstrău;
- un semnal delta periodic ideal, cu perioada T;
- un semnal d  t  cu valori c poziţionate în momentele de timp
determinate de intersecţiile semnalului x  t  cu semnalul dinte de
ferăstrău;
- un semnal dT  t - T  obţinut din dT  t  ;
- semnalul xMID  t  rezultat din trecerea semnalului g  t  = d  t  - dT  t - T 
printr-un circuit integrator.
205
 x t

t
0 T 2T 3T 4T

dT  t 
t
0
d t
t
0

dT  t - t 

t T
t
2T 3T 4T
0

xMID  t 

t
0 T 2T 3T 4T

Figura 4.48

Relaţiile care definesc obţinerea spectrului semnalului xMID  t  sunt:

g  t  = d  t  - dT  t - t  ,

G  w = D  w  - TF { dT  t - t  }
1 44 2 4 43
+�
1
� T e- jlwet 2 pd w-l we 
l =-�

G  w
X MID  w =
jw G  w = 0, w= 0

206
 Semnalul MID-Natural. Modificarea duratei t a impulsurilor în ritmul
mesajului informaţional poate fi descrisă de

t � t  t  = t + kD �
x t  = t + k D a0 sin w0t .
x  t  = a0 sin w0 t

Deoarece:
A0 t A0 t � nW t A A �
1 �nW �
p t =
T
+2 �
T n =1
sinc 0 cos nW0t = 0 t + 2 0
2 T p �n sin �
�2
0
t�
�
�
cos nW 0t ,
n =1

rezultă că:
�
A 2A 1 nW
� �
xMIDN  t  = 0 �
T
t + kD x  t  �
� �+ 0
p �n sin � 0
 t + k D x  t   ��cos nW0t =
n =1 �2 �
�
A0 t A A 1� � nW0 t nW0 �
=
T
+ kD 0 x  t  + 0
T p �n �
� �
nW0t +
sin �
2
+
2
k D x  t  �+
�
n =1

� nW0 t nW0 �
�
nW0t -
+sin � - kD x  t  �
�
� 2 2 �
�
adică semnalul MIDN conţine, în afara unei componente continue, o componentă
a semnalului informaţional de bază şi o infinitate de componente cu purtătoare
armonică şi modulate în fază, a căror amplitudine descreşte cu n.
Caracterizarea semnalului MID-uniform. Strategia modificării duratei
unui impuls pentru obţinerea unui semnal de tip MID-uniform este ilustrată în
figura 4.49.

t
t
A
0

t
n
- Tt
1 nn
1 Tt
2n n
+T
1

Figura 4.49

Rezultă că:
t1n = nT - Ti  1 + m sin w0 nT  ; t1nmin = nT - Ti  1 + m  , iar t1nmax = nT - Ti  1 - m 
�
�
�
t2 n = nT + Ti  1 + m sin w0 nT 
�

207
 În consecinţă:
+�
xMIDU  t  = A0 ��
u  t - t1n  - u  t - t2 n  �
� �.
n =-�

Spectrul semnalului xMIDU  t  este dat de relaţia:

� +� �
� �
X MIDU  w = TF { xMID  t  } = TF �A0 �
��
u  t - t1n  - u  t - t 
2n ��=
�
� n =-� �
A0 +� - jwt1n
= �
jw n =-�
e - e- jwt2 n = 
�{ }
A0 +� - jw�nT -T  1+ m sin w0 nT  � nT +Ti  1+ m sin w0 nT  �
�- e - jw�
= e � i � �=
jw n =-�

�{ }
A0 +� - jw nT -Ti  + jwTi m sin w0 nT
-e 
- jw nT +Ti 
= e �e e - jwTi m sin w0 nT
�
jw n =-�
Deoarece:
�+ ja sin b +�
�
�
e = � J k  a  e jkb
k =-�
� +�
�- ja sin b
�e = �  -1 k J k  a  e jkb
� k =-�

rezultă că:

��{
A0 +� +� w nT -Ti  - k w0 nT �
- j�
X MIDU  w = J k  wTi m  e � �-
jw n =-�k =-�

-  -1 J k  wTi m  e
k �
}
w nT -Ti  - k w0 nT �
- j� �

sau
A0 +� +� �jwTi
X MIDU  w = 2p �� J  wTi m  �
-  -1 e - jwTi � w -  nW 0 + k w 0  �
k
e d�
� �
jw n =-�k =-�� �k

În figura 4.50 este reprezentat spectrul de frecvenţe al unui semnal

xMIDU  t  .

208
 X MIDU

n=0 n =1
k =0
k =0 n=2
k =1 k = -1 k =1
k=2 k = -2 k =0
k=2 k = -1 k =1
k = 3 k = -3 k = -2
k =3 k=2

0 W0 2W 0 w
w0 -w0 +w0 -w0 +w0
Figura 4.50

4.13 Semnale în modulaţia impulsurilor în cod MIC

sau PCM
MIC reprezintă o prelucrare suplimentară a semnalelor MIA prin:
a) cuantizarea valorilor amplitudinilor;
b) codarea valorilor cuantizate.
Aceste etape sunt prezentate în figura 4.51. În figura 4.52 se prezintă tipul
de codare (cuantizare) uniformă.
Observaţii:
– Eşantionarea nu pierde informaţie.
– Cuantizarea conduce la pierderea informaţiei!
În cazul codării MIC, pentru semnalul telefonic se folosesc:
- frecvenţa maximă a benzii telefonice: 4 kHz;
- frecvenţa de eşantionare: 2 f M = 8 kHz ;
- rezultă: T = 1 f e = 1 8000 = 125 ms ;
- pentru cuantizare se folosesc 256 de trepte, dintre care 128 pentru
valori pozitive, iar 128 pentru valori negative ale semnalului vocal;
7
 
- sunt necesare 7 simboluri binare 2 = 128 , la care se va adăuga încă
un simbol pentru indicarea semnalului.
Dacă în intervalul T = 125 ms dorim să multiplexăm 32 de căi, rezultă:
tn = T 32 = 125 ms 32 = 3,9 ms .
Durata unui simbol (din cele opt necesare pentru codare) este de:

209
 3,9
t= = 488 ns .
8

xt

t
0

EŞANTIONARE

3D
2D
D t

0
CUANTIZARE

t
0

+4
xt
+3
+2
+1 +1 t
0

X MIC  t  CODARE

+ + + + +
1 t
0 1000 1100 1011 1010 1001 1001

Format numeric serial

Figura 4.51
210
 ieşire
4D
3D
2D
D
D intrare
-
2 D
0 2

D EROARE
+
2
intrare

D
-
2

Figura 4.52

4.13.1 Banda ocupată de semnalele MIC (PCM)

În cazul unui semnal analogic de bandă limitată la f max , eşantionat cu
frecvenţa Nyquist de (minim) 2 f M , intervalul dintre impulsurile de eşantionare
va fi:
1
T= .
2 fM
În cazul a „n” semnale analogice ce urmează a fi eşantionate şi
multiplexate în timp, lăţimea unui impuls de eşantionare va fi:
T 1
tn = = .
n n  2 fM
În cazul utilizării unui cod cu „m” biţi, lăţimea fiecărui bit va fi:
t = tn m = T  n  m  ,
astfel încât banda semnalului MIC va fi:
1 n� m
BMIC = = = n�
m�2 f M , în [Hz].
t T

211
 Deoarece numărul de niveluri este L = 2m , rezultă:
BMIC = 2nf M log 2 L .
De exemplu, în cazul unei căi MIC, banda ocupată este:
B1cale MIC = 2 �� log 2 256 = 64 kHz .
1 4000 �
În cazul semnalului MIC pentru 32 de căi telefonice:
B32 căi MIC = 2 �
32 � log 2 256 = 2,048 MHz .
4000 �

4.14 Semnale modulate delta. Modulaţia delta

a impulsurilor (M∆ sau MD)
MD (M∆) – este tot o modulaţie cu codare, care utilizează simbolurile 0 şi 1
pentru a indica numai semnul variaţiei unui eşantion al mesajului faţă de
valoarea eşantionului anterior. În figura 4.53 este ilustrat principiul acestei
metode.

x t

X0
0 T 2T 3T 4T 5T 6T 7T 8T 9T t = nT
yM D  t 

1 +D
0 t
0 -D
Figura 4.53

În consecinţă:

xM D  t  = x0 +  Dn  u  t - nT  ,
n =1

�
�+D, dacă x  nT + T   x  nT 
unde: D n = �
�-D, dacă x  nT + T  < x  nT 

212
 Un mod de generare a acestui semnal, corespunzător cu strategia
prezentată, este ilustrat în figura 4.54.

x t +
yM D
D Q
-
xM D  t 
+ sus cont
TACT
– jos

Figura 4.54

Dacă semnalul de la intrare x  t  este mai mare decât semnalul

generatorului treaptă, comparatorul va iniţia un impuls pozitiv, forţând
generatorul treaptă să salte cu un pas. Altfel, va iniţia un impuls negativ.
În figura 4.55 este ilustrat efectul depăşirii de pantă a unui semnal xM D  t  .

x t

xMD

Figura 4.55

Valoarea lui ∆ se alege în funcţie de panta de variaţie a semnalului x  t  ,

astfel ca:
dx  t  D
� .
dt max
T

Neîndeplinirea acestei condiţii conduce la „depăşirea de pantă”.

213