SISTEME DE COMUNICAŢII SC - Cap5

Capitolul V Modula ii digitale
CAPITOLUL V
MODULA II DIGITALE
În sistemele de comunica ii digitale datele emise de un emi tor ajung la receptor, propagându-se
prin canalul de transmisie. Pentru a realiza o comunica ie eficient referitoare la l imea de band
implicat , puterea emis , complexitatea implement rii sistemului sau costul transmisiei este necesar ca
semnalul de date s fie prelucrat anterior transmisiei prin canal. Pe m sur ce foamea de informa ie
cre te iar sistemele de comunica ii vehiculeaz debite tot mai mari de informa ie, apare i necesitatea
de a reprezenta informa ia cât mai eficient.
Prelucrarea semnalului ce urmeaz a fi transmis implic mai multe trepte:
q codare de surs care se refer de obicei la conversia A/D a semnalelor analogice i la
suprimarea redundan ei sau a informa iilor nedorite;
q criptare sau cifrare pentru a asigura confiden ialitatea sau secretul transmisiei;
q compresie pentru a mic ora volumul de date transmis;
q codare de canal, pentru a adapta semnalul la canalul de comunica ie.
consider m exemplul unui canal care nu transmite frecven ele joase din spectru precum i
componenta de c.c. În afara liniilor metalice cuplate prin transformator sau condensator, putem aminti
sistemele de înregistrare a datelor pe suport magnetic (floppy disk, hard disk, etc.), care nu permit
Figura 5.1 Modelare spectral a semnalului de date
redarea frecven elor foarte joase datorit principiului lor de func ionare.
Adaptarea semnalului de date la canale de acest tip poate fi f cut prin codare, denumit adesea
codare de linie sau prin modulare. Cele dou solu ii sunt ilustrate în figura 5.1. Ele asigur o
redistribuire a energiei semnalului, deplasând-o din regiunea aflat în jurul lui 0 Hz (c.c.) spre
frecven e mai ridicate.
182
SISTEME DE COMUNICA II
Modula ia implic de obicei mutarea energiei semnalului la frecven e mult mai ridicate i este
folosit în urm toarele scopuri:
q multiplexarea în frecven a mai multor semnale în scopul utiliz rii eficiente a unui canal
comun;
q acces multiplu al unor utilizatori la sisteme de comunica ie;
q realizarea unei radioemisii eficiente, cu antene de dimensiuni rezonabile i dispozitive
semiconductoare de putere cu un cost rezonabil;
q efectuarea proces rii semnalului la frecven e adecvate, astfel ca costurile opera iilor de
procesare s fie minime;
q asigurarea protec iei trans-
misiei la interferen e, bruiaj,
fading i alte fenomene
perturbatoare.
Figura 5.2 Modulator atacat de semnalul de date
Pe scurt, se urm re te o adaptare a
semnalului la mediul de transmisie iar tehnica folosit este o combina ie de modula ie cu codare.
consider m modulatorul digital sau analogic reprezentat în figura 5.2, atacat de semnalul de date
x(t). La ie irea modulatorului se ob ine semnalul y(t) corespunz tor unei modula ii digitale.
Cele mai simple cazuri
corespund unei modula ii
digitale de amplitudine
sau ASK (Amplitude Shift
Keying), unei modula ii
digitale de frecven -
FSK (Frequency Shift
Keying) sau unei modu-
la ii digitale de faz - PSK
(Phase Shift Keying), când
purt toarea este sinusoid-
dal iar semnalul modula-
tor o secven de date
Figura 5.3 Modula ii digitale simple
simplu sau dublu curent,
compus din impulsuri
rectangulare.
În cazul utiliz rii unui modulator de tip analogic, semnalul de intrare se filtreaz de obicei cu un
FTJ pentru a ob ine un spectru mai compact, cu componentele spectrale rapid descresc toare la
frecven e înalte.
În cazul cel mai general semnalul modulator în banda de baz , cu dou sau mai multe nivele, cu
impulsul modulator întinzându-se pe durata a unui sau a mai multor intervale de simbol, ac ioneaz
asupra unei sau mai multor purt toare sinusoidale variindu-i amplitudinea, frecven a sau faza ,
ob inându-se o modula ie tip CW (Continuous Wave).
În alte cazuri semnalul modulator ac ioneaz asupra unui tren de impulsuri, modulându-l în
amplitudine, l ime, frecven sau pozi ie, rezultând o modula ie în impulsuri.
183
V.1 Semnale ASK

Semnalele ASK sunt folosite în telegrafia multipl de audiofrecven (telegrafie armonic ) cu
modula ie de amplitudine TA – MA. În acest caz, purt toarea este o und sinusoidal cu o anumit
frecven f p (frecven purt toare), iar semnalul modulator corespunde unei succesiuni de impulsuri,
astfel c semnalul purt tor este transmis pe perioada cât aceste impulsuri sunt pozitive (DATE = 1) i
întrerupt în intervalul când ele sunt negative sau zero (DATE = 0), a a cum se arat în figura 5.4.
Figura 5.4 Forme de und ASK
consider m semnalul modulator de forma unui tren de impulsuri rectangulare, cu coeficientul de

umplere r, de tipul celui reprezentat în figura 5.5.
Figura 5.5 Und rectangular cu coeficient de umplere r
Dezvoltând semnalul modulator x (t ) în serie Fourier ob inem:

ω
x (t ) = ∑ce
n =−ω
n
jnω m t
(5.1)
unde c n este coeficientul dezvolt rii în serie Fourier.

1 τ2
x ( t ) e− jnω t dt
T ∫−τ 2
cn = m
(5.2)
ωm = 2π T
Având în vedere simetria de tip par, c n poate fi scris ca:
184
Figura 5.6 Semnal ASK produs de o und rectangular cu coeficient de umplere r
1 τ2 A 2sin nωm τ 2 Aτ
T ∫−τ 2
cn = A cos nωm t dt = = sin cnωm τ 2 (5.3)
T nωm T
sin x
unde: sinc x = (5.4)
x
Notând r = τ T rezult :
ω ω
rT jkωmt
x ( t ) = Ar ∑ sinckω
n =−ω 2
e = Ar ∑ sinc kπ rfT e jkωm t
n =−ω
(5.5)
Spectrul lui x ( t ) pentru r = 1 4 , este reprezentat în figura 5.6. Se observ c anvelopa liniilor
spectrale este dat de func ia sinc(rfT).
Modulatorul MA fiind în esen un circuit de multiplicare, semnalul ASK y ( t ) ob inut prin
multiplicarea purt toarei A cos ω0 t cu semnalul modulator x (t ) este deci de forma:
y ( t ) = x ( t ) A cos ω0 t . Spectrul semnalului ASK, aplicând teorema transla iei frecven ei, devine:
A A
y ( t ) =  Ax ( t ) cos ω t  = x ( jω − jω0 ) + x ( jω + jω0 ) (5.6)
2 2
i este reprezentat în figura 5.6 pentru cazul particular al semnalului modulator tip und rectangular
cu coeficient de umplere r. Dac semnalul modulator x ( t ) degenereaz într-o sinusoid , de exemplu
introducând un FTJ pe intrarea modulatorului MA, se ob ine un semnal sinusoidal, care este analogic
(figura 5.7). Indicele de modula ie este
Amax − Amin
m= (5.7)
Amax + Amin
Semnalului MA modulat sinusoidal:
mA mA
y ( t ) = A (1 + m sin ωm t ) sin ω0 t = A sin ω0 t + cos (ω0 − ωm ) t + cos ( ω0 + ωm ) t (5.8)
2 2
îi corespunde reprezentarea fazorial din figura 5.7.
185
Semnalul cu frecven a purt toare f 0 este luat drept referin i reprezentat prin fazorul P . Fa de
acesta cele dou componente laterale se rotesc cu vitezele unghiulare − ω m i respectiv + ω m , iar
rezultanta R a celor 2 fazori asocia i componentelor laterale este în faz cu purt toarea P.
Figura 5.7 Diagrama fazorial a semnalului MA modulat de un ton sinusoidal

Densitatea spectral de putere al semnalului ASK, excluzând purt toarea, este dat de
1
Wyy ( f ) = [Wxx ( f − f 0 ) + Wxx ( f + f0 )] (5.9)
2
Figura 5.8 Ilustrarea fenomenului de fold-over
186
unde Wxx ( f ) este densitatea spectral de putere a

semnalului modulator x(t ) . Pentru semnalizare cu
impulsuri rectangulare
1
Wxx ( f ) =
2
S( f ) (5.10)
T
unde S(f) este transformata Fourier a impulsului
rectangular. Cum aceasta descre te cu frecven a
dup legea 1/ f , adic destul de lent, având în
vedere discontinuitatea impulsului rectangular la
capetele intervalului de defini ie, banda lateral
inferioar a spectrului, denumit coad sau tren ,
va p trunde în domeniul frecven elor negative.
Cum acestea sunt percepute ca frecven e pozitive,
are loc o reflexie cu respectarea legii de simetrie
par (pentru func iile de tip cosinus) sau impar
(pentru func iile de tip sinus). Fenomenul este
denumit fold-over i este ilustrat în figura 5.8 Figura 5.9 Distorsiuni datorit fold-overului
pentru dou valori ale raportului f0 / fbit .
În figura 5.9 sunt eviden iate distorsiunile suferite de semnalul demodulat ca urmare a fold-overului
(fenomenul de reflexie al frecven elor negative). Acestea sunt cu atât mai mari cu cât raportul f0 / fbit
este mai mic, respectiv cu cât frecven a purt toare f 0 este mai mic (mai apropiat de zero). În aceste
condi ii reflexia se va produce la nivelul unui lob lateral de ordin mic, deci de amplitudine mare,
inând cont c viteza de sc dere a componentelor spectrale cu frecven a e guvernat de legea f −2
pentru densitatea spectral de putere, iar distorsiunile vor fi mari. În cazul f0 / fbit = 2,5 , ilustrat în
figura 5.8, contribu ia fold-overului în cadrul lobului principal este dat de lobii laterali 5 i 6, care
sunt destul de mari pentru a provoca distorsiuni apreciabile.
Pentru limitarea fenomenului de fold-over se pot utiliza urm toarele solu ii:
1. Modelarea spectral a impulsului modulator astfel ca d.s.p. a semnalului modulat s prezinte o
vitez de sc dere rapid a componentelor spectrale cu frecven a de tipul f −4 sau f −6 ;
2. Generarea semnalului modulat pe o frecven purt toare f0 mai mare, de exemplu f0 / fbit ≥ 10 ,
urmat de filtrare trece-band i translare pe frecven a dorit f 0 ; în acest caz centrul spectrului se afl
la o distan de cel pu in 10 lobi laterali fa de frecven a 0, iar reflexia aduce lobii de ordin superior
lui 20 în interiorul lobului principal al spectrului. Ace tia fiind de nivel mic vor distorsiona neglijabil
semnalul, ceilal i lobi laterali fiind elimina i prin filtrarea trece-band ;
3. Generarea discret utilizând tehnici DSP a unei variante filtrate a semnalului i cu fold-over
redus;
4. Sincronizarea frecven ei de transmisie a datelor fbit cu frecven a purt toare f0 , astfel încât s
avem aceea i rela ie de faz la începutul intervalelor elementare, în special pentru sisteme asincrone
sau START-STOP.
187
V.2. Semnale PSK

Semnalul BPSK (Binary PSK) prezint analogii pronun ate cu semnalul MA, purt toarea fiind
sinusoidal , iar semnalul modulator o succesiune de impulsuri dublu curent (fig 5.10).
În general, semnalul PSK cu faza de referin este ob inut în felul urm tor:
q pe durata bitului 1 – se transmite purt toarea cu faza 0 (faza de referin ),
0
q pe durata bitului 0 se transmite purt toarea cu faza 180 (inversare de faz fa de
referin ).
Opera iile sunt
echivalente cu o
multiplicare a semnalului
purt tor A sin ω0 t cu
coeficientul +1 pentru a
ob ine semnalul cu faza de
referin , sau cu –1 pentru
inversarea fazei, inând
cont de rela ia:
sin(θ + π ) = − sin θ
Figura 5.10 Forme de und PSK
Se observ c modula-
torul PSK este ca i cel ASK un multiplicator, atacat îns de o succesiune de impulsuri rectangulare tip
dublu curent, spre deosebire de cazul ASK unde sunt simplu curent. Spectrul semnalului BPSK poate
fi u or dedus dac se cunoa te spectrul semnalului ASK. Dac semnalul PSK (figura 5.10) este
compus cu semnalul purt tor cu faza de referin , se ob ine un semnal ASK cu amplitudine dubl .
Figura 5.11 Rela ii între semnalele ASK i PSK

Deci, spectrul semnalului PSK se poate ob ine din cel al semnalului ASK, împ ind la 2 amplitudinile
tuturor componentelor laterale i eliminând frecven a purt toare f0 , (figura 5.11).
Semnalul PSK este cel mai eficient, având în vedere c toat puterea semnalului este folosit pentru
emiterea informa iei (benzi laterale) i nu se emite purt toarea. Pentru aceasta valoarea medie a
semnalului de date x(t ) trebuie s fie zero, iar componenta sa de c.c. s fie nul .
V.3. Semnale DPSK

Pentru demodularea semnalului DPSK se recurge la detec ie sincron , având în vedere c acesta
este un caz particular de semnal MA cu purt toare suprimat , semnalul modulator având forma unei
secven e de date codat dublu curent (figura 5.12)
Evident, pentru extragerea purt toarei se utilizeaz un circuit de sincronizare de tipul buclei Costas
sau buclei p tratice reprezentate în figura 5.13, care se caleaz pe dublul frecven ei purt toare a
semnalului. Semnalul de intrare este MA-BLD-PS, de forma:
188
s (t ) = A ⋅ x (t ) ⋅ cos 2π f 0 t (5.11)
La ie irea circuitului cu caracteristica de transfer
tratic ob inem:
y (t ) = s 2 (t ) = A2 ⋅ x 2 (t ) ⋅ cos 2 2π f 0 t
sau y (t ) = A2 ⋅ x 2 (t ) ⋅ (1 + cos 4π f 0 t ) / 2 (5.12)
Bucla PLL joac rolul unui FTB de band îngust ,
centrat pe frecven a 2f0, care extrage componenta dis-
cret pe dublul frecven ei purt -toare, creat de circuitul Figura 5.13 Bucla p tratic
cu neli-niaritate p tratic .
Prin divizarea
cu 2 a frecven ei,
folosind un bista-
bil de tip T,
ob inem dou
semnale pe frec-
ven a f0, dar în
antifaz , i nu se
tie care semnal
trebuie ales,
problem cunos-
cut sub denumi-
rea de ambiguitate
de faz . Chiar dac
s-a ales corect
faza, un impuls
perturbator de
nivel suficient de
mare, aplicat la Figura 5.14 Forme de und asociate receptorului PSK cu faza de referin
intrarea bistabilu-
lui de tip T, poate provoca o basculare suplimentar i deci inversarea fazei.
Detec ia semnalului PSK, cunoscut ca semnal cu faza de referin poate deci conduce la
complementarea informa iei datorit ambiguit ii de faz , ceea ce este inacceptabil. Aceasta se poate
vedea pe formele de und din figura 5.14 ce ilustreaz func ionarea receptorului PSK cu faza de
referin .
Figura 5.15 Sistem DPSK

Datele x(t ) se ob in prin filtrarea trece-jos a produsului semnalelor y(t ) recep ionat cu pur-
toarea c(t) sau (t), care sunt în antifaz . Se ob ine astfel fie x(t ) , fie x(t ) , adic informa ia negat .
189
Pentru eliminarea ambiguit ii de faz de faz se folose te o codare diferen ial la emisie,
observând c în semnalul PSK cu faza de referin salturile de faz sunt asociate tranzi iilor din
semnalul modulator x(t ) . Semnalul x(t ) codat diferen ial tip NRZ-M devine z (t ) , iar semnalul PSK
asociat lui z (t ) este w(t ) i este cunoscut ca semnal DPSK (Differential PSK).
Tehnica DPSK este
ilustrat în figura 5.15,
iar formele de und
asociate în figura 5.16.
Semnalul DPSK
poate fi demodulat fie ca
un PSK cu faza de
referin prin detec ie
sincron afectat de
ambiguitatea de faz ,
urmat de decodare dife-
ren ial pentru elimina-
rea ei, sau prin detec ie
diferen ial , ca în figura
5.15.
Prin tehnica de
detec ie diferen ial a
semnalului DPSK sau
decodare diferen ial a Figura 5.16 Forme de und DPSK
semnalului de date se
elimin ambiguitatea de faz , deoarece bitul 1 a fost asociat prezen ei tranzi iei i nu mai conteaz
sensul ei, ce este afectat de ambiguitatea de faz .
Detec ia diferen ial a semnalului DPSK face apel la o linie analogic de întârziere (Fig.5.15),
întârzierea fiind determinat de durata bitului. Ca atare, schema nu prezint flexibilitate, schimbarea
vitezei de transmisie necesitând schimbarea liniei de
întârziere.
Detec ia diferen ial rezolv i problema
decod rii diferen iale (NRZ-M). În cazul detec iei
PSK cu faza de referin (figura 5.12) datele ob inute Figura 5.17 Decodor NRZ-M
vor fi decodate diferen ial, utilizând o schem de
tipul celei din figura 5.17.
V.4. Semnale FSK

Semnalul FSK este un semnal cu modula ie de frecven având purt toarea sinusoidal , iar
semnalul modulator de forma unei succesiuni de impulsuri rectangulare simplu sau eventual, dublu
curent (figura 5.18). Se deosebesc dou cazuri:
1. semnalul FSK cu continuitate de faz ,
2. semnalul FSK cu discontinuitate de faz .
190
Practic, semnalul FSK cu discontinuitate de faz , se ob ine plecând de la dou oscilatoare pe

frecven ele f1 i f 2 , modulatorul FSK fiind un comutator analogic, care selecteaz una din cele dou
frecven e, în concordan cu valoarea binar asociat semnalului modulator (figura 5.19a), iar cel cu
continuitate de faz , de la
un singur oscilator,
ruia i se variaz
frecven a de la f1 la f 2
i invers, ca în figura
5.19.b.
De remarcat c
schema cu oscilator LC
recurge la comutarea
unui element reactiv
(condensator) ce
înmagazineaz energie,
iar procesul de comutare Figura 5.18 Semnale FSK cu i f continuitate de faz
este afectat de înc rcarea
i desc rcarea condensa-torului, a a c semnalul generat este numai în anumite condi ii un semnal cu
continuitate de faz .
În cazul semnalului FSK binar (semnalul modulator digital cu dou nivele), se asociaz :
q o frecven f1 bitului 1
q o frecven f 2 bitului 0
Figura 5.19 Producerea semnalelor FSK
Se definesc, în aceste condi ii:

a. frecven a purt toare, sau frecven a medie
f 0 = ( f1 + f 2 ) 2 (5.13)
b. devia ia de frecven
∆ f = f1 − f 2 / 2 (5.14)
ca fiind valoarea cu care trebuie s varieze purt toarea f0 pentru a fi egal cu f1 sau f2
c. indicele de modula ie
m = 2∆f fbit sau m = f1 − f 2 / f bit (5.15)
unde fbit = 1 T - viteza de transmisie a datelor binare.
Având în vedere c frecven a purt toare f0 este variat cu ∆ f pentru a se ob ine f1 i f2 :
191
f 0 − ∆ f = f1
f0 + ∆ f = f 2 (5.16)
este convenabil s reprezent m datele dublu curent, de i în implementarea modulatorului FSK plecând
de la un oscilator cu cuar i un divizor programabil, semnalul de comand (datele) este un semnal
logic, evident simplu curent.
Spectrul semnalului FSK cu discontinuitate de faz se compune din dou spectre tip ASK, pe cele 2
frecven e de semnalizare f1 i f2 , viteza de sc dere a componentelor spectrale cu frecven a fiind
propor ional cu 1 k (k – ordinul liniei laterale).
Semnalul FSK cu discontinuitate de faz are un spectru unic centrat pe frecven a f0 , continuitatea
de faz determinând interac iunea celor 2 spectre ASK componente în a a fel încât viteza de sc dere a
componentelor spectrale cu frecven a este 1 k 2 . Dac indicele de modula ie m = 1 , în spectrul
semnalului FSK apar 2 linii pe frecven ele f1 i f2 , care ar putea fi folosite pentru sincronizarea de bit.
Totu i, ele afecteaz negativ bugetul energetic al semnalului.
Semnalele FSK cu m = 0.5 sau 0.66 nu au acest dezavantaj, în spectrul lor nu exist componente
discrete.
Exemplul V.1 Fie semnalul FSK standardizat, definit de f1 = 1300 Hz , f 2 = 2100 Hz i fbit = 1200 Hz .
calcul m indicele s u de modula ie.
m = 1300 − 2100 /1200 = 0.666
V.5 Semnale QAM

Transmisiunile de date pe purt toare
ortogonale cu modula ie de amplitudine se
bazeaz pe existen a a dou semnale MA-PS, cu
purtatoarele defazate în cuadratur . Aceasta
tehnic de transmisie permite folosirea mai
eficient a benzii canalului, realizându-se Figura 5.20 Schem QAM
practic dublarea vitezei de transmisie.
Cele dou semnale purt toare de informa ie moduleaz anvelopa unor semnale de tip sinus,
respectiv cosinus, iar prin sumarea semnalelor se obtine semnalul QAM.
Schema bloc arat ca in figura 5.20. Forma in timp a unui semnal QAM este urm toarea:
sQAM (t ) = xi (t ) sin ω0 t + xq (t ) cos ω0 t (5.17)
unde xi (t ), xq (t ) - semnalele de date in banda de baz
ω0 - pulsa ia purt toarei, f 0 - frecven a purt toarei
Pentru ob inerea semnalelor QAM se pot folosi tehnici analogice de generare a purt toarelor
defazate în cuadratur (la frecven e ridicate), fie generarea digital a lor utilizând memorii i
convertoare N/A sau, mai recent, procesoare de semnal. Cele mai utilizate tipuri de semnale cu
modula ie QAM sunt:
q QASK (Quadrature Amplitude Shift Keying) - suma a dou semnale MA pe purt toare
sinusoidale în cuadratur modulate de semnale multinivel.
192
q QPSK (Quadrature Phase Shift Keying) - suma a dou semnale BPSK pe purt toare
sinusoidale în cuadratur .
q OQPSK (Offset Quadrature Phase Shift Keying) - la fel ca i la QPSK, cu deosebirea c
tranzi iile semnalelor de date pe cele dou canale se produc decalate cu T una fa de alta
(T este perioada semnalului de date).
q MSK (Minimum Shift Keying) - seam cu QPSK dar semnalele modulatoare au forma
unor semisinusoide de l ime 2T, nefiind unde rectangulare.
q MAMSK (Multiple Amplitude Minimum Shift Keying) - e ca un semnal OQASK cu
impulsul modulator de form semisinusoidal cu m nivele de amplitudine.
q SFSK (Sinusoidal Frequency Shift Keying) - e un semnal MSK generalizat, semnalul
modulator fiind un impuls particular.
q CPQFSK (Continuous Phase Quadruple Frequency Shift Keying) - seam cu MSK dar
folose te 4 frecven e în loc de 2.
q TFM (Tamed Frequency Modulation) – un semnal asem nator cu MSK, dar cu 5 nivele ale
frecven ei.
2
q Q PSK (Quadrature Quadrature Phase Shift Keying) – format din dou semnale MSK în
cuadratur .
q GMSK (Gaussian Minimum Shift Keying) – un semnal de tip MSK cu impuls modulator
exponen ial.
Modularea informa iilor ce urmeaz a fi transmise se face pentru adaptarea semnalelor la canalul de
transmisie (m rirea eficien ei de band ) sau pentru a optimiza transmisia din punctul de vedere al
puterii emise sau complexit ii implement rii sistemului.
Multe semnale sunt cu anvelop constant i sunt folosite în comunica iile radio cu terminale
portabile sau mobile, alimentate de la baterii, un exemplu tipic fiind telefonia celular . Ele determin o
eficien crescut a amplificatorului RF de putere. Aceasta se poate defini ca:
PRF ,iesire − PRF ,int rare
η= (5.18)
PCC ,int rare
i reprezint raportul dintre puterea de RF ad ugat i puterea de alimentare în current continuu a
amplificatorului, furnizat de baterii. Când puterea livrat de amplificatorul RF este o frac iune
important din puterea bateriilor, randamentul trebuie optimizat în sensul maximiz rii lui.
Dac canalul de transmisiune sau unul din blocurile componente ale sistemului de comunica ie
prezint neliniarit i, se produce o degradare a semnalului manifestat prin:
q Distorsionarea semnalului care produce o degradare a calit ii semnalului recep ionat;
q Cre terea energiei radiate în mod nedorit în canalele învecinate, efect cunoscut sub
denmirea de “spectral regrowth”. Acesta poate uneori determina un sacrificiu deliberat
privind randamentul amplificatorului RF cu scopul de a ob ine o liniaritate mai bun i a
perturba mai pu in celelalte canale.
Evident, dac se pot reduce varia iile de amplitudine ale semnalului QAM emis, aceasta conduce la
sc derea efectului perturbator asupra canalelor al turate, ceea ce permite utilizarea unei puteri mai
mare de emisie i/sau a unei eficien e crescute
Cele mai multe emi toare digitale utilizeaz amplificatoare de putere ce lucreaz la satura ie sau
lâng satura ie pentru a realiza eficien maxim . În aceast situa ie semnalul este amplificat neliniar i
va fi înso it de distorsiuni de amplitudine i faz . De asemenea, filtrarea aplicat pentru limitarea
193
spectrului (atenuarea lobilor laterali) introduce distorsiuni de amplitudine dac semnalul prezint
varia ii abrupte ale nivelului.
Pe lâng semnalele cu modula ie exponen ial de tip FSK, MSK, QPSK, care au anvelopa
constant , au ap rut tipuri noi de modula ie care s conduc la varia ii reduse de amplitudine ale
semnalului care a str batut un canal cu neliniarit i. Printre acestea putem enumera:
π / 4 DQPSK (Differential Quadrature Phase Shift Keying), OQPSK (Offset Quadrature Phase Shift
Keying), GFSK (Gaussian Frequency Shift Keying) i GMSK (Gaussian Minimum Shift Keying).
V.6 Semnale QPSK

Semnalele QPSK sunt suma a dou semnale BPSK pe
purt toare sinusoidale în cuadratur . Un semnal BPSK se ob ine
modulând o purt toare sinusoidal cu un semnal rectangular
dublu curent ca în figura 5.21, unde d(t) - semnalul de date
Figura 5.21 Generator BPSK
codat dublu curent, f p - frecven a purt toarei.
Schema bloc de ob inere a unui semnal QPSK este cea reprezentat în figura 5.22. Forma în timp a
semnalului QPSK este urm toarea:
1 1
sQPSK (t ) = s1 (t ) cos(ω p t + φ ) + s2 (t )sin(ω p t + φ ) (5.19)
2T 2T
unde φ uzual are valoarea 0 sau π / 4 .
Figura 5.22 Schema de ob inere a semnalului QPSK
inând cont c s1 (t ) i s2 (t ) iau doar valorile +1 sau -1, putem scrie :

1
sQPSK (t ) = cos[ω p t +ψ (t )] (5.20)
T
unde ψ (t ) ia valorile {0, π / 2, π , 3π / 2} dac φ = π / 4 , sau {±π / 4, ± 3π / 4} , dac φ = 0 , în func ie de
valorile lui s1 i s2 .
Reprezentarea în planul I-Q se nume te constela ie de faz . În primul caz se ob ine o constela ie de
tip A, în cel de al doilea o constela ie de tip B. Asociind dibitul 00 cu faza 0 radiani, se observ c o
secven repetitiv format din zerouri ar conduce la lipsa salturilor de faz , ceea ce face dificil sau
chiar imposibil func ionarea circuitului de sincronizare de tact, respectiv purt toare. De aceea, în
practic sunt preferate constela iile de faz de tip B.
194
Rela iile biunivoce între domeniul timp i domeniul frecven permit evaluarea componentelor
spectrale ale semnalului când se cunosc componentele în timp ale acestuia i respectiv evaluarea
semnalului în timp când se cunosc componentele spectrale ale acestuia.
Figura 5.23 Generarea semnalului QPSK
În cazul unui semnal binar codat dublu curent (a a cum este BPSK din componen a lui QPSK)
forma general în timp este:
+∞
x(t ) = ∑ ak s (t − kT ) (5.21)
−∞
unde a k = ±1 i reprezint
informa ia ce se transmite,
s(t) - forma de und a
impulsului de semnalizare,
T - durata intervalului de bit
Transformata Fourier a acestui
semnal este :
+∞
X (ω ) = S (ω )∑ ak e − j kωT (5.22)
−∞
unde S (ω ) - factor de form al

spectrului semnalului i reprezint
transformata Fourier a lui s (t ) . S (ω ) e
Figura 5.24 D.s.p. a semnalului QPSK
modificat de circuitele de modulare i
demodulare precum i de filtrele aferente transmisiei .
Forma de unda folosit pentru semnalizare în cazul semnalului QPSK este impulsul rectangular,
care are transformata Fourier de forma:
S (ω ) = 2 AT ⋅ sinc(ωT ) (5.23)
unde A - amplitudinea impulsului rectangular, 2T - durata impulsului rectangular.
Pentru un semnal oarecare, func ia de autocorela ie reprezint valoarea medie statistic sau
temporal a produsului valorilor instantanee ale semnalului la dou momente de timp diferite i se
define te prin rela ia :
195
T
1
T ∫0
Rxx (τ ) = x (t ) x(t − τ )dt (5.24)
unde T - perioada semnalului,

τ - intervalul de observare al semnalului.
Dac semnalul x(t ) este real, func ia de autocorela ie nu depinde de momentul începerii analizei ci
doar de valoarea intervalului, astfel încât avem adev rat rela ia :
T T
1 1
R (τ ) = R(−τ ) = ∫
T 0
x (t ) x(t − τ )dt = ∫ x (t ) x(t + τ )dt
T 0
(5.25)
În cazul semnalelor neperiodice, putem trece la limit cu T tinzând la infinit, astfel incât, pentru un
impuls oarecare x(t ) , functia de autocorela ie se calculeaz cu:
+∞
Rxx (τ ) = ∫ x(t ) x(t − τ )dt
−∞
(5.26)
mânând valabil rela ia :

R (τ ) = R (−τ ) (5.27)
Conform teoremei Wiener - Hincin, densitatea spectral de putere a unui semnal este transformata
Fourier a func iei de autocorela ie:
+∞
∫ Rxx (τ )e
− jω t
S xx (ω ) = dτ (5.28)
−∞
Pentru cazul în care x(t ) este real, func ia de autocorela ie este i ea real i în plus par , astfel încât
densitatea spectral de putere va fi de asemenea real i par , rela ia precedent devenind :
+∞
S xx (ω ) = 2 ∫ Rxx (τ ) cos ωτ dτ (5.29)
0
De asemenea se poate demonstra c densitatea spectrala de putere este egala cu transformata

Fourier în modul la p trat :
2
S xx (ω ) = S (ω ) (5.30)
Aplic m aceste rezultate semnalului QPSK pentru care, a a cum am mai precizat, forma de und de
semnalizare este un impuls rectangular. Transformata Fourier a impulsului rectangular de l ime 2T
este:
2 sin 2π fT
T T
1 1
S( f ) = ∫
−T 2T
e − j 2π ft dt = 2∫
0 2T
cos 2π ft dt =
T
T
2π fT
(5.31)
Densitatea spectrala de putere a semnalului in banda de baz va fi deci,

2
 sin 2π fT 
S xx ( f ) = 2T   (5.32)
 2π fT 
Pentru a compara propriet ile spectrale ale diferitelor semnale cu modula ie digital , vom folosi
reprezentarea normat a densit ii spectrale de putere:
2
S xx ( f )  sin 2π fT 
 = 2 ( sin c 2π f n )
2
= 2 (5.33)
T  2π fT 
unde Rb = 1/ T -rata de bit iar f n = f / T - frecven a normat .
196
Reprezentarea grafic în dB este cea din figura 5.24. Folosind expresia dedus pentru densitatea
spectral de putere putem calcula puterea transportat de componentele semnalului din afara benzii
utile sau cea din banda util .
Puterea in afara benzii Pob se calculeaza cu:
∞
∫ ∫
B
S xx (ω ) d ω S xx (ω ) d ω
Pob ( B) = B
∞
= 1− 0
∞
(5.34)
∫
0
S xx (ω ) d ω ∫
0
S xx (ω ) dω
iar puterea capturat în band cu :
∫
B
S xx (ω ) dω
P ( B) =
ib
0
∞
(5.35)
∫ 0
S xx (ω ) d ω
Reprezent rile grafice în func ie de frecven a normat f n sunt cele din figura 5.25.
Figura 5.25 Puterea în band i în afara benzii pentru semnalul QPSK
V.7 Semnale OQPSK i π / 4 QPSK
În cazul QPSK saltul de faz poate lua i valoarea de 180 o , situa ie în care purt toarea nu este
emis un timp scurt, cât valorile semnalelor modulatoare de pe cele dou axe I i Q trec prin valoarea
0, adic prin originea planului I-Q. Aceasta implic pentru amplificatorul de putere final o comportare
liniar într-un domeniu dinamic foarte larg (de la zero la A) pentru a nu produce l rgirea spectrului i
interferen e în canalele învecinate.
În sistemele ideale tranzi iile între punctele constela ei de faz au loc instantaneu. În cazurile reale,
datorit filtr rii tranzi iile se fac într-un timp finit, cu o varia ie lin a fazei i cu varia ii ale anvelopei.
Cu alte cuvinte, amplitudinea fazorului rezultant din cele dou componente I i Q nu r mâne
constant .
În QPSK salturile de faz de π radiani pot produce varia ii ale anvelopei de pân la 100 %. De
aceea, sistemele OQPSK (Offset QPSK) folosesc fluxuri de date pe canalele I i Q decalate între ele cu
jum tate de perioad de simbol. Aceasta conduce la numai dou valori posibile ale saltului de faz de
±π / 4 (fa de fazorul I în figura 5.26) i la o reducere a varia iilor de anvelop la 33 %. Decalarea
fluxurilor de date exclude posibilitatea ca ambele s prezinte simultan tranzi ii i prin urmare nu pot
apare salturi de faz de 1800 .
197
presupunem c pe un interval de simbol se transmite un +1 pe canalul I. La jum tatea

intervalului de simbol, pe canalul Q se schimb simbolul de date. Ca urmare, el poate fi +1 sau −1 ,
Figura 5.26a Constela ie de faz OQPSK Figura 5.26b Salt OQPSK
iar fazorul rezultant poate s ri din A în B, sau din B în A, dac în canalul Q exist o tranzi ie, sau
ne în A sau B, dac în Q nu exist
tranzi ie. Fazorii rezultan i sunt reprezenta i cu
linie groas . Constela ia OQPSK este ilustrat
în figura 5.26.
Modula ia π / 4 QPSK este utilizat în
sistemul de telefonie celular IS-95 cu
multplexarea canalelor în cod (CDMA). Ea
înl tur dezavantajul specificat anterior prin
eliminarea trecerii prin zero a fazorului
semnalului, mai exact excluzând posibilitatea
unui salt de faz de π radiani. Ea folose te
dou constela ii QPSK. Una este ata at
simbolurilor impare iar cealalt , defazat cu
π / 4 în raport cu prima este ata at Figura 5.27 Constela ia de faz π / 4 QPSK
simbolurilor pare. Se ob ine astfel un salt
maxim de faz de 1350 sau 3π / 4 radiani, adic o valoare medie între QPSK ( 1800 ) i OQPSK ( 900 ).
Avantajul evident fa de OQPSK este c se poate recurge la detec ie diferen ial , iar fa de QPSK
este faptul c secven ele repetitive de tipul 111… sau 000… vor introduce întotdeauna un salt de faz .
Modula ia π / 4 QPSK folose te o codare diferen ial , informa ia fiind reprezentat de valoarea
diferen ei fazelor i nu de valoarea fazei. Datorit faptului c salturile sunt multiplu de π / 4 exist opt
valori ale fazei.
198
Notând cu θ (k ) valoarea fazei purt toarei pe intervalul de simbol ce începe la momentul kT, avem
valoarea saltului diferen ial de faz pe intervalul [(k − 1)T , kT ] dat de:
∆θ (k ) = θ (k ) − θ (k − 1) (5.36)
El poate fi exprimat ca:
π
∆θ (k ) = xk (5.37)
4
i este legat de secven a de date x(t ) prin maparea:
 3π
− 4 xk = −3
 aimpar a par ∆θ (k )
− π xk = −1 1 1 −3π / 4

∆θ (k ) =  4 1 0 −π / 4 (5.38)
+ π xk = +1 0 0 +π / 4
 4
 3π 0 1 +3π / 4
+ xk = +3
 4
Simbolurile x k se ob in din datele
sub form serial {an } prin conversie
serie-paralel pe doi bi i, maparea fiind
arbitrar , având în vedere caracterul
aleator al datelor {an } .
Constela ia de faz a semnalului
π / 4 QPSK este reprezentat în figura
5.27 iar anvelopa sa în figura 5.28.
Probabilitatea de eroare este dat de
a 2 + b2
1 −
Pe = Q(a, b) − I 0 (ab) e 2
2
(5.39)
a 2 + b2 ∞ j
− a
unde, Q (a, b) = e 2
∑  
j =0  b 
I j (ab)
Figura 5.28 Anvelopa semnalului π / 4 QPSK

Eb Eb
a= (2 − 2) b= (2 + 2)
N0 N0
γ +2 j
x
∞  
Iγ ( x ) = ∑ 2 x≥0
j =0 j !(γ + j )!
1  x 
iar Q ( x) = erfc   (5.40)
2  2
Referitor la semnalul π / 4 QPSK putem concluziona:
q Se poate recurge la detec ie diferen ial .
q Secven ele repetitive de tipul 111… sau 000… vor introduce întotdeauna un salt de faz .
199
q Decalarea fluxurilor de date pe canalele I i Q între ele cu jum tate de perioad de simbol
conduce la numai dou valori posibile ale saltului de faz de ±π / 4 (fa de fazorul I în
figura 5.33), în total constela ia de faz având 8 pozi ii i la o reducere a varia iilor de
anvelop la 33 %.
q Anvelopa semnalului nu trece prin zero iar cerin ele privind liniaritatea amplificatorului de
putere final sunt mai mici.
V.8 Semnale QASK i OQASK

Fie semnalul MA multinivel reprezentat în
figura 5.29. Cele 4 nivele ±1 i ±3 corespund
celor 4 dibi i 00, 01,10 i 11 i sunt asociate cu
nivelele semnalului în codul Gray sau binary
reflectat. Semnalul rezultat este cunoscut sub
denumirea de QASK (Quadrature ASK) i
prezint în acest caz 2 nivele de amplitudine (1
i 3) i 2 nivele de faz (0 i ).
Utilizând 2 purt toare în cuadratur i
semnale modulatoare cu 4 nivele, semnalul
QASK rezultat va avea 16 puncte sau fazori în
Figura 5.29 Semnal MA multinivel
constela ia de faz ilustrat în figura 5.30 i va
prezenta o modula ie combinat amplitudine/faz . În figura 5.30 se disting 3 nivele de amplitudine i
12 nivele de faz .
Figura 5.30 Constela ii de faz QASK

Semnalele OQASK se ob in prin decalarea fluxurilor de date de pe cele 2 canale I i Q cu jum tate
de perioad de simbol. Ca urmare în constela ia de faz se poate s ri dintr-un punct numai într-un
punct aflat pe aceea i linie (variaz datele pe canalul I) sau pe aceea i coloan (variaz datele pe
canalul Q). Saltul de faz poate avea valoarea maxim de 900, ceea ce reduce fluctua iile anvelopei
semnalului în urma opera iilor de limitare i filtrare i relaxeaz condi iile de liniaritate impuse
amplificatorului de putere.
200
V.9 Semnale MSK

Semnalul MSK este asem tor cu un semnal OQPSK, cu deosebirea c semnalele modulatoare nu
mai sunt unde rectangulare (ca la QPSK) ci sunt lobi de sinus de l ime 2T.
Având în vedere c l imea de band a canalului de transmisie este limitat i va elimina cel pu in
frecven ele superioare din spectrul semnalului este indicat s se lucreze cu forme de und care au
transformata Fourier convergent cât mai rapid spre 0.
S-a constatat ca formele de unda cu flancurile rotunjite prezint spectre mai avantajoase din punctul
de vedere al concentr rii energiei în banda util , componentele spectrale din afara acesteia scazând cu
atât mai repede cu cât forma de und folosit pentru semnalizare prezint un num r mai mare de
derivate continue i egale cu zero la capetele intervalului. În general, din teoria transformatei Fourier
se cunoa te c dac o func ie i primele sale (n-1) derivate sunt continue i egale cu zero la capetele
intervalului de defini ie, viteza de sc dere a componentelor laterale din spectrul func iei este
propor ional cu f −2( n +1)
Acesta este motivul pentru care în MSK
se folose te ca semnal de semnalizare un
lob de cosinus de forma:
 1 πt
 cos t ≤T
s (t ) =  T 2T (5.41)
0
 in rest
care este continuu i egal cu zero la
capetele intervalului ( ±T ) i are prima Figura 5.31 Impuls modulator tip cosinus
derivat continu i egal cu zero la
capetele intervalului.
Transformata Fourier a acestui semnal este:
π t − j 2π f t cos 2π fT
T
1 4
S( f ) = ∫
−T T
cos
2T
e dt =
π
T
1 − (4 fT ) 2
(5.42)
Figura 5.32 O schem de producere a semnalului MSK
201
Schema bloc principial de ob inere a unui semnal MSK este prezentat în figura 5.32, forma în
timp a semnalului fiind
1 πt 1 πt
sMSK (t ) = s1 (t ) cos cos 2π f 0 t + s2 (t )sin sin 2π f 0 t (5.43)
T 2T T 2T
inând cont c s1 (t ) , s 2 (t ) pot lua doar valorile ±1 , mai putem scrie:
1  1 
sMSK (t ) = cos  2π ( f 0 ± )t + Φ(t )  (5.44)
T  4T 
cu Φ(t ) = 0 sau π în func ie de s1 (t ) i s2 (t ) .
Densitatea spectral de putere în banda de baz , inând cont de considera iile f cute anterior
rezult ca
2
16  cos 2π fT 
W ( f ) = S( f ) = 2 T 
2
2 2 
(5.45)
π  1 − 16 f T 
Reprezentarea in func ie de frecven a normat va fi cea din figura 5.33.
2
W ( f ) 16  cos 2π f n 
= 2  (5.46)
T π  1 − 16 f n 2 
cu f n = f / Rb , Rb = 1/ T
Cum se poate constata i din
expresia analitic a formei de und ,
semnalul MSK poate avea una din
1
frecven ele instantanee f0 ± .
4T
Distan a spectral între cele dou
frecven e este ceea ce reprezint
minimul necesar pentru doua semnale
FSK cu rata de bit 1/ T fie
ortogonale.
consider m un semnal FSK
având cele dou elemente de semnal Figura 5.33 D.s.p. a semnalului MSK
s1 (t ) i s2 (t ) ,
 s1 (t ) = cos 2π f1t
 (5.47)
 s2 (t ) = cos 2π f 2 t
determin m valoarea minim a indicelui de modula ie m , pentru care cele dou elemente de
semnal sunt ortogonale. Condi ia de ortogonalitate este:
T T
∫ s1 (t ) ⋅s1 (t ) dt = ∫ cos 2π f1t ⋅ cos 2π f2t dt = 0

0 0
(5.48)
T
1T 1T
∫ cos 2π f1t ⋅ cos 2π f 2t dt =
0
2 ∫0
cos 2π ( f1 + f 2 ) t dt +
2 ∫0
cos 2π ( f1 − f 2 )t dt (5.49)
Primul termen este evident zero dac avem un num r intreg de perioade ale semnalelor cu
frecven ele f1 i f 2 pe durata bitului, inând cont de interpretarea geometric a integralei. Cel de al
doilea termen ne d :
202
Figura 5.34 Ilustrarea similitudinii MSK-PSK
1T 1
2 ∫0
cos 2π ( f1 − f 2 )t dt = sin 2π ( f1 − f 2 )T (5.50)
2π ( f1 − f 2 )
Acesta este zero, exceptând solu ia banal , dac
2π ( f1 − f 2 )
2π ( f1 − f 2 )T = = k π , k impar (5.51)
f bit
de unde rezult valoarea minim a
indicelui de modula ie m care asigur
ortogonalitatea elementelor de semnal
folosite pentru semnalizare
( f1 − f 2 ) 1 Figura 5.35 Receptor binar optim
m= = (5.52)
fbit 2
De aceea semnalul FSK cu indice de modula ie m = 0.5 este denumit i MSK (Minimum Shift
Keying) sau FFSK (Fast Frequency Shift Keying). El are propriet i speciale, iar detec ia sa cu tehnici
∫
2T
dt
0
∫
T
dt
−T
Figura 5.36 Sistem QAM
203
adecvate asigur un câ tig în raportul S/Z de 3 dB fa de FSK. O bun similitudine cu semnalul PSK
poate fi observat din figura 5.34. S-a presupus cazul particular
f1 = f bit f 2 = 0.5 f bit f1 − f 2 = 0.5 f bit .
Performan ele optime ale receptorului binar în banda de baz , în prezen a zgomotului alb, gaussian,
aditiv sunt atinse atunci cînd cele dou forme de und folosite pentru semnalizare sunt antipodale.
Receptorul binar optim, în acest caz este de obicei implementat sub forma unui corelator sau filtru
cu integrare i desc rcare ca în figura 5.35.
Semnalul recep ionat, de forma s(t) + z(t), în care z(t) reprezint zgomotul introdus de canalul de
transmisie, este filtrat prin multiplicare cu o replic de a sa generat local w(t) i apoi integrat pe
durata intervalului de bit, pentru a se obtine func ia sa de corela ie, care apoi este comparat în
circuitul de decizie la momentul T cu pragul (avînd valuarea 0 pentru semnale antipodale), dup ce s-a
efectuat integrarea, asfel putându-se lua decizia.
sin ω ot ⋅ sin Φ (t )
Pentru zgomote de tip alb, gaussian i aditiv,
forma ferestrei w(t) prin care se face observarea
semnalului este identic cu cea a acestuia
w(t ) = s (t ) (5.53)
În alte cazuri, de exemplu cînd sursa principal de
perturba ii este diafonia, se folose te alt tip de
fereastr cu
w(t ) ≠ s(t ) (5.54)
cos ω o t ⋅ cos Φ(t )
Condi ia de ortogonalitate pentru semnalele FSK
implic distan area celor dou tonuri cu 1/T. In MSK
separarea este 1/2T i permite comprimarea benzii
semnalului f ra a afecta performan ele transmisiei.
Deoarece num rul de perioade ale celor dou
elemente de semnal pe durata bitului difer cu o
jum tate de perioad , faza semnalului m surat în
raport cu purt toarea avanseaz sau r mâne în urm
cu π / 2 . cos ω o t ⋅ cos Φ (t ) + sin ω o t ⋅ sin Φ (t )
Pentru p strarea continuit ii de faz este necesar
ca modulatorul s aib memorie, deoarece un bit
poate fi reprezentat prin una din dou forme de und
antipodale, a a cum se observ din figura 5.34. La
recep ie, inând cont i de aceast valoare a fazei (0
sau π ) se poate câ tiga 3 dB în raportul
semnal/zgomot, adic diferen a de la FSK la PSK
(semnalizare antipodal ). Întrucât memoria implic
informa ii pe dou intervale de simbol consecutive,
receptorul binar optim de pe fiecare ramur va
integra pe intervalul 2T (vezi figurile 5.36 i 5.39).
În cazul semnalelor MA cu modula ie ortogonal cos ω o t ⋅ cos Φ (t ) − sin ω o t ⋅ sin Φ (t )
(QAM) schema bloc a sistemului de transmisiuni de Figura 5.37 Semnalul FSK v zut ca QAM
204
date este cea din figura 5.20. Suntem interesa i în folosirea unei forme de unda s(t) la emisie (fereastra
emi torului), care s conduc la ob inerea unui semnal x(t) cu anvelop constant , a a cum se
observ în figura 5.37, denumit semnal MSK.
În cazul cel mai simplu definim
 1 πt
 cos −T ≤ t ≤ T
 T 2T
s(t)=  (5.55)
 0 in rest
Fie datele reprezentate sub form antipodal :

ai = ± Eb pentru i =...-1,0,+1,...
unde Eb reprezint energia pe bit a semnalului x(t)
Semnalul MSK x(t) poate fi scris, pe baza figurii 5.34, sub form complex :
x (t ) = ∑ a s(t − iT ) + j ∑
i = par
i
i = impar
ai s(t − iT ) (5.56)
adic o sum de dou secven e de date antipodale, transmise pe fiecare din cele dou canale în
cuadratur . Pe un interval de timp oarecare [iT , (i + 1)T ] avem:
x(t ) = ai s (t − iT ) + jai +1 s t − (i + 1) T ] (5.57)
adic suma a doi termeni, unul real i cel lalt imaginar, diferi i de zero. În particular, pentru intervalul
[0,T ] , avem:
x(t ) = a0 s (t ) + jai s (t − T ) (5.58)
Anvelopa semnalului x(t) este dat de rela ia:
X (t ) = Eb  s 2 (t ) + s 2 (t − T )  =
 πt  π t π 
= Eb cos 2 + cos 2  −  = (5.59)
 2T  2T 2  
E  πt π t  Eb
= b cos 2 + sin 2 =
T  2T 2T  T
deci constant . Aceasta implic deci:
 1
 s (t ) = T
cos Φ (t )
 (5.60)
 s (t − T ) = 1
sin Φ (t )
 T
ceea ce ne permite s scriem pe x(t) ca:
∑ ± cos ωt ± Φ ( t − iT ) ]
1
x (t ) = (5.61)
T i
unde semnele ± sînt determinate de a i , iar

Φ(t ) t ≤ T
Φ (t ) =  (5.62)
0 in rest
Rela ia (5.60) este satisf cut de diferite variante ale lui Φ(t ) , care conduc la ob inerea unui semnal
QAM cu anvelop constant .
205
Pentru Φ(t ) = 0 i introducînd factorul 1/ 2 în membrul doi al ecua iei (5.60) ob inem:
 1
 t ≤T
s (t ) =  2T (5.63)
 0 in rest

1
i x (t ) = ( ∑ ai + j ∑ ai ) (5.64)
2T i = par i = impar
adic un semnal OQPSK (Offset Quadrature Phase Shift Keying ).

Pentru Φ(t ) = π t / 2T , ob inem:
 1 πt
 cos t ≤T
s (t ) =  T 2T (5.65)

 0 in rest
adic un semnal MSK. Semnalul MSK poate fi exprimat sub forma unui semnal FSK (Frequency Shift
Keying) cu continuitate de faz (CPFSK), sub forma:
 πt 
y (t ) = cos ω0 t + (t − kT )ak + ϕk  (5.66)
 2T 
în care:
ω0 = 2π f 0 f 0 − frecventa purtatoare
ak = ±1 sec venta de date antipodala
ϕ k − valoare constant a defazajului în intervalul de timp kT ≤ t ≤ (k + 1)T , astfel aleas încât la
momentele de tranzi ie t = kT i t = (k+1)T semnalul s aib continuitate de faz .
În aceast variant semnalul MSK este cunoscut sub denumirea de semnal FFSK (Fast FSK) acest
semnal fiind de fapt un caz particular de semnal FSK.
MSK reprezint un tip de modula ie digital care poate fi considerat o form de modulare FSK cu
coeren de faz sau un caz special de modula ie OK-QPSK (Offset Keyed Quaternary Phase-Shift
Keying).
În cea de a doua variant semnalul MSK poate fi considerat ca fiind compus din doi fazori pe
frecven a purt toare, defaza i în cuadratur , fiecare fiind modulat cu secven e de date antipodale,
decalate între ele cu jum tate din durata simbolului.
Considerat ca un semnal FSK, semnalul MSK se bucur de urm toarele propriet i:
q devia ia de frecven ∆f este exact ± RL / 4, RL − viteza de transmisie)
q faza semnalului RF variaz liniar cu exact ±900 în raport cu purt toarea, pe fiecare
interval de bit T = 1/ RL .
q semnalul RF modulat prezint continuitate de faz a frecven ei purt toare la momentele de
comutare interbi i
În cea de a doua variant de abordare, semnalul MSK este considerat ca un semnal OK-QPSK,
simbolurile de date fiind decalate între ele i ponderate sinusoidal. În acest caz emi torul MSK ia
forma reprezentat în figura 5.38.
Circuitul demultiplexor este atacat cu datele codate NRZ-L i efectueaz o conversie serie-paralel a
acestora, aplicîndu-le celor dou canale I i Q cu o vitez RP = RL / 2, RP fiind viteza de transmisie pe
cele dou canale I i Q . Prin aceasta durata simbolului cre te de la T la 2T.
Semnalul MSK rezultant este:
206
π π  π Y π
y (t ) = YQ cos ω0 t cos t + YI sin ω0 t sin t = YQ cos ω0 t cos t + I sin ω0 t sin t] (5.67)
2T 2T  2T YQ 2T
sau {
y (t ) = YQ cos ω0 + (YI ⊕ YQ )
π 
2T 
t} (5.68)
unde YQ i YI sunt simbolurile de date în cuadratur i în faz ( ±1 ) .
cosω 0t πt
YQ = ±1 cos
2T
YI = ±1 πt
sin ω 0t sin
2T
Figura 5.38 Semnalul MSK v zut ca OK-QPSK

Formele de und implicate sunt de tipul celor reprezentate în figura 5.37. În aceast variant de
abordare (OK-QPSK), semnalul MSK prezint urm toarele propriet i:
q semnalul compus poate fi considerat ca provenit din sumarea a doi fazori în cuadratur ;
q fiecare fazor este modulat în amplitudine de o sinusoid (lob de sinus);
q faza fazorului este determinat de simbolurile de date.
Rela ia:
YI (m) = YI (m) ⊕ YI (m − 1) (5.69)
reprezint leg tura dintre datele codate diferen ial YI i fazorii semnalului MSK i împreun cu
rela iile (5.67) i (5.68) permit definirea semnalului MSK. Receptorul MSK are schema bloc
prezentat în figura 5.39.
Figura 5.39 Schema receptorului MSK

Printr-o opera ie neliniar se dubleaz frecven a semnalului modulat, de la intrarea în circuit,
ob inîndu-se astfel în spectrul acestui semnal linii pe frecven ele 2ω1 i 2ω2 . Prin dublarea frecven ei,
semnalul FFSK (FSK cu indicele de modula ie m = 0,5) se transform în semnal FSK cu m = 1, care
prezint în spectru 2 linii pe frecven ele de semnalizare.
207
În punctul B al schemei ob inem semnalul cu frecven 2ω2 , cu un raport S/Z bun. Prin divizarea
frecven ei cu 2, ob inem în punctul C semnalul ± cos ω2 t , semnul ± punînd în eviden ambiguitatea de
faz inerent oric rui proces de divizare a frecven ei.
La ie irea din sumator, în punctul D, vom avea fie semnalul ± cos ω0 t cos(π t / 2T ), fie
± sin ω0 t sin(π t / 2T ) , semnale de aceeasi form dar în ordinea invers ap rînd la ie irea celuilalt
sumator.
Semnalul din punctul D este multiplicat în detectorul de faz cu semnalul MSK de intrare filtrat.
Rezultatul acestei multiplic ri este echivalent cu cel produs de un filtru adaptat ideal, dac ie irea
detectorului de faz este integrat pe intervalul 2T, deoarece din rela ia (5.76) se observ c se poate
separa YI sau YQ prin multiplicare cu fazorii I sau Q defini i în figura 5.38.
Se observ c prin aceast multiplicare se ob ine:
πt πt πt 1 πt
YQ cos ω0 t cos (± cos ω0 t cos ) = ±YQ (cos ω0 t cos ) 2 ≅ ±YQ (1 + cos ) (5.70)
2T 2T 2T 4 2T
dac se înl tur termenii de pe frecven ele superioare.
Figura 5.40 Emi tor i receptor MSK serie

Semnalele detectate în punctul E au deci forma unei cosinusoide ridicate de perioad 2T i cu
polaritatea determinat de ±YQ sau ±YI . Se ob ine astfel o detec ie echivalent unui filtru adaptat ideal
1 1
f0 − Rb f0 f0 + Rb
4 4
Figura 5.41 Ilustrarea gener rii serie a semnalelor MSK
urmat de decizie de simbol.
208
Bazat pe asem narea cu semnalul PSK, semnalul MSK poate fi generat sub form serial , folosind
configura ia din figura 5.40.Formele de und asociate modulatorului MSK serie sunt illustrate în figura
5.41. Se observ c prin filtrarea trece-band a spectrului semnalului PSK central pe frecven a
f 0 − 0.25Rb cu un FTB centrat pe frecven a f 0 + 0.25Rb se ob ine un spectru centrat pe frecven a f 0 i
cu primele nuluri spectrale la 0.75Rb fa de f0 , adic un spectru MSK.
Aceast tehnic a ap rut având în vedere dezavantajele metodei QAM, care necesita o sincronizare
precis i o foarte bun echilibrare a canalelor I i Q, în special la viteze ridicate. In varianta MSK
serie, singura cerin este asupra filtrului, care are un r spuns de tip sin x / x centrat pe frecven a
f 0 + 0.25Rb i este atacat de semnalul PSK generat pe frecven a purt toare f 0 − 0.25Rb . În concluzie,
q Semnalul MSK p streaz continuitatea de faz la trecerea de la un element de semnal la
altul. Datorit varia iei line a fazei, prin limitarea benzii semnalului MSK (filtrare)
varia iile anvelopei semnalului sunt mici, iar anvelopa nu va trece niciodat prin zero.
q Aceste varia ii ale anvelopei (modula ie de amplitudine parazit ) pot fi eliminate la recep ie
prin limitarea amplitudinii semnalului, urmat eventual de filtrare trece-band . Prin aceasta
nu se produce l rgirea spectrului semnalului.
q Fiind un semnal cu anvelop constant , el poate fi amplificat cu amplificatoare neliniare,
cu randament ridicat.
q Semnalul MSK necesit circuite simple de demodulare i sincronizare i poate fi generat
prin metode simple chiar la viteze ridicate.
q O comparare a performan elor semnalelor OQPSK i MSK în cazul în care banda de
transmisie este limitat la 1,1 Rb sau mai mic , favorizeaz semnalul OQPSK, având în
vedere ca lobul principal al spectrului este mai îngust ( 0.5 Rb fa de 0.75 Rb în cazul
MSK), cu toate c viteza de sc dere a componentelor spectrale este mai ridicat .
Figura 5.42 Schema de ob inere a semnalului SFSK
V.10 Semnale SFSK

Semnalul SFSK (Sinusoidal FSK) este tot un semnal cu modula ie în cuadratur , asem tor cu
MSK dar în care impulsul de semnalizare folosit are o form aparte, cu continuitate la capetele
intervalului, iar varia ia fazei este de tip sinusoidal. Datorita acestui fapt semnalul SFSK prezint un
spectru puternic limitat cu rat mare de sc dere a componentelor spectrale în afara benzii utile.
Schema bloc de ob inere a unui semnal SFSK este prezentat în figura 5.42. Forma în timp a
semnalului SFSK este urm toarea:
209
1   πt 1 2π t   πt 1 2π t  
sSFSK (t ) =  s1 (t )cos  2T − 4 sin T  cos 2π f 0 t + s2 (t )sin  2T − 4 sin T  sin 2π f 0 t  (5.71)
T      
Impulsul de semnalizare pe cele dou canale I i Q este de forma:
  πt 1 2π t 
cos  − sin  t ≤T
s (t ) =   2T 4 T  (5.72)
0
 in rest
i este reprezentat în figura 5.43. Împreun cu primele sale dou derivate, el prezint continuitate la
capetele intervalului de bit,
ceea ce asigur o vitez mai
rapid de sc dere a
componentelor spectrale cu
−6
frecven a de tipul f .
Datorit formei particula-
re de und a impulsului de
semnalizare, modulatorul
SFSK se implementeaz
folosind generatoare digitale
de semnal. Figura 5.43 Forme de und MSK i SFSK
Varia ia fazei semnalului
SFSK are forma unei sinusoide ridicate. Folosind aceast observa ie semnalul SFSK se poate genera i
cu o variant de implementare
analogic , reprezentat în figura
5.44. Prin integrarea semnalului
PSK, care este sinusoidal, ob inem
Figura 5.44 Implementare analogic a modulatorului SFSK
un semnal tip sinusoid ridicat
care aplicat la intrarea unui oscilator controlat în tensiune (VCO) produce la ie irea acestuia un semnal
cu varia ia fazei instantanee identic cu cea a semnalului SFSK. Metoda prezint îns dezavantajul
Figura 5.45 D.s.p. a semnalului SFSK
210
unei fugi a frecven ei care trebuie compensat prin m suri speciale (control automat al frecven ei).
Densitatea spectral de putere pentru semnalul SFSK este dat de
2
 1 
J k (− )(1 + 4k )
2 
6
16
W ( f ) = 2 ( cos 2π f n )  ∑ 4
 (5.73)
π  k =−6 16 f n − (1 + 4k )
2 2

 
unde J k ( x) reprezint func iile Bessel de spe a I-a de ordin k i argument x, iar fn = f ⋅ T este
frecven a normalizat a semnalului. Ea este reprezentat în figura 5.45.
Puterea capturat în band de semnalul SFSK i cea din afara benzii sunt reprezentate în figura
5.46.
Figura 5.46 Puterea în band i în afara benzii pentru semnalul SFSK
V.11 Semnalul GMSK (Gaussian MSK)

Semnalul GMSK provine din semnalul MSK modificându-l în sensul creerii unui spectru compact,
adecvat transmisiei pe canale de band limitat . Compactarea spectrului se realizeaz printr-o filtrare
trece-jos a semnalului de date modulator, conform
figurii 5.47.
Filtrul trece-jos, denumit i filtru premodulator
Figura 5.47 Generarea semnalului GMSK
este de tip Gaussian i are o caracteristic de
transfer de tipul:
2
 f  ln 2
− 
H ( f ) = Ae B 2
(5.74)
B fiind banda definit la 3 dB a filtrului iar A o constant . Exprimând
ln 2 0.5887
α= = (5.75)
2B B
spunsul la impuls al filtrului h(t) devine
π2
π − α 2 t2
h(t ) = e (5.76)
α
Filtrul Gaussian premodulator face lin traiectoria de faz a semnalului MSK i limiteaz varia iile
frecven ei instantanee a semnalului MF.
211
Prin acesta se reduce banda semnalului modulat (sc derea nivelului lobilor laterali) cu sacrificiul
introducerii de interferen intersimboluri (IIS); prin filtrare impulsurile de date devin alungite în timp
i p trund în intervalele de simbol al turate. Fiecare bit de informa ie din semnalul de date ocup
ini ial un singur interval de bit. Prin filtrare ele se întind pe mai multe intervale de bit iar semnalul
rezultant poate fi considerat ca un semnal cu r spuns par ial (SRP).
Figura 5.48 Forme de und modulatoare GMSK (impuls de frecven )

Apare a adar un compromis între banda semnalului i probabilitatea de eroare, sc derea benzii
Figura 5.49 Integrala impulsului de frecven (varia ia fazei) GMSK
212
determinând cre terea ratei erorilor datorit apari iei IIS.

Traiectoria medie de faz nu se abate de la cea a semnalului MSK, astfel c semnalul GMSK poate
fi detectat coerent la fel ca un semnal MSK sau necoerent ca un semnal FSK.
spunsul filtrului la un impuls rectangular de durat T poate fi scris ca:
t / T +1/ 2 2π 2 ( B ⋅T )2 u 2
2π −
g s (t ) = A B ⋅T ∫ e ln 2
du (5.77)
ln 2 t / T −1/ 2
i este reprezentat în figura 5.48 pentru diferite valori ale produsului B ⋅ T . El mai poate fi exprimat ca:
  T   T 
g s (t ) = K erf  cB(t + 2 )  − erf  cB(t − 2 )   (5.78)
    
1   t −T / 2   t + T / 2 
sau ca g s (t ) = Q  2π B  − Q  2π B  (5.79)
2T   ln 2   ln 2  
unde K este o constant astfel aleas încât aria impulsului s fie egal cu 1 / 2 ,
c o constant dat de c = π 2 / ln 2
iar B banda definit la 3 dB.
Aria impulsului de frecven reprezint varia ia fazei i este reprezentat în figura 5.49.
Forma de und g s (t ) de obicei se trunchiaz pe intervalul [− LT / 2, + LT / 2] , cu L = 3 , semnalul
fiind neglijabil în afara acestui interval, a a cum se poate observa din figura 5.48.
Figura 5.50 D.s.p. a semnalelor GMSK

Semnalul GMSK, pe durata intervalului de bit k, poate fi exprimat ca
213
 t

sGMSK (t ) = A cos  2π f 0 t + π ∑ ak ∫ g s (u − kT )du  (5.80)
 k kT 
unde A este amplitudinea semnalului,
ak sunt datele de intrare,
T este durata bitului,
g s (t ) este forma de und rezultat din filtrarea unui impuls rectangular de l time T i care
aplicat la intrarea modulatorului MF determin o varia ie similar a frecven ei instantanee.
Spectrul semnalului GMSK este reprezentat în figura 5.50 pentru trei valori ale produsului B ⋅ T .
Dup cum era de a teptat, valorile mai mici ale produsului B ⋅ T se reflect într-o filtrare mai eficient
a semnalului i
produc un spec-
tru mai compact.
În figura 5.51
se prezint dia-
grama în form
de ochi pentru
semnalul GMSK.
Se observ c
filtrul Gaussian
premodulator in-
troduce interfe-
ren intersimbo-
luri, ceea ce se
traduce prin
mic orarea des-
chiderii maxime
a ochiului, în
raport cu
semnalul MSK. Figura 5.51 Diagrama în form de ochi pentru semnalul GMSK
V.12 Semnalul GFSK (Gaussian FSK)

Ca i semnalul GMSK semnalul GFSK este generat de schema din figura 5.52, deosebirea constând in
valoarea produsului BT, care are valoarea 0.5 i valoarea indicelui de modula ie care este 0.32.
Modula ia GFSK este întâlnit în standardele Bluetooth i telefoanele DECT, viteza de bit fiind
1,152 Mb/s, iar separarea canalelor de 1,728 MHz.
Semnalul cu modula ie CPFSK
(Continuous Phase FSK) avansat (MSK,
GMSK, GFSK) poate fi scris sub forma
unei modula ii digitale de faz :
2 Eb
s (t ) = cos ( 2π f 0 t + ϕ (t ) + ϕ 0 ) (5.81)
T
Figura 5.52 Schema de generare a semnalelor GFSK
214
unde Eb - energia de bit (simbol), T – durata bitului (simbolului), f 0 - frecven a purt toare, ϕ (t ) -
modula ia digital de faz , ϕ 0 - valoarea ini iala a fazei
Faza semnalului variaz continuu i nu exist discontinuit i asociate tranzi iilor de la un interval
de bit la altul. Varia ia fazei poate fi exprimat ca:
πh t
ϕ (t ) = ∫ ai (t ) dt (5.82)
T 0
unde h - reprezint indicele de modula ie, a i - simbolurile de date.
Indicele de modula ie h se exprim ca:
h = 2∆f / f bit (5.83)
unde ∆f - devia ia de frecven , f bit - frecven a de bit (simbol).
Devia ia de frecven este determinat de indicele de modula ie i frecven a de simbol ca:
∆f = 0.5 ⋅h ⋅ f bit (5.84)
Exemplul V.2 Fie semnalul GFSK standardizat, cu indicele de modula ie h = 0.32 . S calcul m devia ia
maxim de faz .
∆ϕ = h ⋅ π = 0.32π ≈ 57.6 o
Semnalul CPFSK poate fi generat cu ajutorul schemei reprezentate în figura 5.52, folosind un
oscilator controlat digital (NCO).
Figura 5.53 Forme de und modulatoare GFSK (impuls de frecven )

În figura 5.53 se prezint r spunsul la impuls al filtrului în convolu ie cu un impuls rectangular de
ime egal cu T – durata simbolului, pentru trei valori ale produsului BT, conform rela iei (5.85).
spunsul la impuls al filtrului gaussian (5.76), pentru a eviden ia produsul BT, poate fi pus sub
forma:
215
t2
−
1 2γ 2T 2
h (t ) = e (5.85)
2π γ T
ln 2
unde γ = (5.86)
2π BT
V.13 Semnale TFM (Tamed Frequency Modulation)

Semnalul TFM este un semnal MF digital asem nator semnalelor GMSK i MSK. Semnalul TFM
se aseam na foarte mult cu un GMSK caracterizat de B ⋅ T = 0.22 . Diferen a const în utilizarea unui
alt tip de filtru înaintea modulatorului MF.
Deosebirea fa a de MSK este c in timp ce semnalul MSK folose te 2 frecven e de semnalizare
f1 = f 0 − 0.25Rb i f 2 = f 0 + 0.25Rb produse de un semnal modulator cu 2 nivele, în semnalul TFM se
folosesc 5 frecven e de semnalizare: f0, f1 = f 0 − 0.25Rb , f 2 = f 0 + 0.25Rb , f3 = f 0 − 0.125Rb , i
f 4 = f 0 + 0.125Rb .
Frecven ele extreme f1 i f2 determin la fel ca în cazul MSK avansul sau întârzierea de faz a
semnalului, m surat în raport cu purt toarea de frecven f 0 de ±π / 2 , în timp ce f 4 i f3 deplaseaz
faza cu ±π / 4 . Evident f0 determin sta ionarea fazei (0 radiani).
Figura 5.54 Varia ia fazei pentru semnalele MSK i TFM

Cele 5 frecven e de semnalizare sunt produse de un codor cu r spuns par ial descris de func ia de
transfer
F ( D ) = (1 + D )2 = 1 + 2 D + D 2 (5.87)
care produce la ie ire un semnal cu 5 nivele de
sin[ ω 0t + Φ (t )]
amplitudine ( 0, ± 2, ± 4 ) i atac modulatorul Figura 5.55 Modulator TFM
MF de tip oscilator controlat în tensiune.
Varia ia fazei este reprezentat în figura 5.54. Frecven ele instantanee fiind constante pe durata
intervalului de bit i luând una din cele 5 valori de mai sus, faza semnalului variaz liniar. Deci fazorul
asociat semnalului TFM se deplaseaz cu vitez uniform i ajunge din punctul A în B sau pentru
f 2 , respectiv f 4 , sau C ori pentru f1 , respectiv f3 , iar pentru f0 r mâne în punctul A.
Varia ia fazei pe durata bitului de date ak , pentru semnalele MSK i TFM este descris de rela iile
216
Figura 5.56 Ilustrarea varia iei de faz pentru semnalele MSK, SFSK i TFM
π
Φ k +1 − Φ k = ak MSK
2
(5.88)
π a a a 
Φ k +1 − Φ k =  k −1 + k + k +1  TFM
2 4 2 4 
Filtrul care asigur netezirea fazei este compus din cele 2 filtre cu caracteristicile de transfer G(f) i
S(f). Filtrul G(f) are r spunsul la impuls definit de
 2π t  πt  π t
2 2

−   −
πt  1 
2 cot
T  T
2
T
g0 (t ) ≅ sin  −  (5.89)
T π ⋅ t πt 3

 24 2 
 T 
i este reprezentat în figura 5.57. inând cont i de
precodarea de tip r spuns par ial, r spunsul global
pentru circuitul de precodare i filtru devine
1
g (t ) = [ a ⋅ g 0 (t − T ) + b ⋅ g0 (t ) + a ⋅ g0 (t + T )] (5.90)
8
unde a = 1 i b = 2 . În figura 5.58 sunt reprezentate
formele de und corespunz toare lui g(t), ob inute la
ie irea circuitului de codare TFM, reprezentat în figura
5.59, bazate pe rela ia Figura 5.57 R spunsul filtrului
h(t ) = 0.5 ⋅ ak −1 ⋅ g 0 (t − T ) + ak ⋅ g0 (t ) + 0.5 ⋅ ak +1 ⋅ g0 (t + T )
pentru o succesiune izolat de 3 bi i {ak −1 , ak , ak +1 } , cum ar fi {+1, +1, +1} {+1, −1, +1} , {+1, +1, −1} .
217
Figura 5.58 Forme de und modulatoare TFM
Circuitul de codare care produce semnalul cu 5 nivele necesar pentru producerea celor 5 nivele de
frecven i asigur filtrarea
semnalului cu func ia de transfer
F ( D ) = (1 + D )2 = 1 + 2 D + D 2 (5.91)
este reprezentat în figura 5.59.
In figura 5.60 se prezint varia ia
fazei semnalului TFM pentru o
succesiune izolat de 3 bi i de date. Figura 5.59 Circuit de codare TFM
Se observ c succesiunea de bi i
Figura 5.60 Varia ia fazei pentru diverse succesiuni ak −1, ak , ak +1
218
[+1, +1, +1] notat pe scurt cu + + +

sau opusa ei [−1, −1, −1] asigur cea
mai mare excursie de faz (+π / 2)
sau (−π / 2) , în timp ce [+1, −1, +1]
sau antipodala ei [−1, +1, −1]
determin oscila ia fazei în jurul
valorii 0. Succesiunile [+1, +1, −1] sau
[−1, −1, +1] asigur o excursie de faz Figura 5.61 Emi tor TFM
pe jum tate (+π / 4) sau (−π / 4) .
Emi torul poate lua forma reprezentat în figura 5.61, semnalul TFM fiind generat cu ajutorul
tehnicilor de procesare
digital .
V.14 Semnale
2
Q PSK
Pentru semnalele de
tip MSK sau QPSK la
care secven a de date are
rata de bit Rb = 1/ T ,
durata intervalului de
simbol pe cele dou
canale I i Q este τ = 2T .
Presupunând canalul de Figura 5.62 Schema de producere a semnalului Q2PSK
comunica ie de banda
limitat [ −1/ T , 1/ T ] , spa iul semnalelor va avea
1
N = 2⋅ ⋅ 2T = 4 dimensiuni.
T
Atât QPSK cât i MSK sunt semnale modulate în cuadratur , deci folosesc doar dou semnale
ortogonale (purt toarele), fiind utilizate astfel numai dou dimensiuni ale spa iului.
Lucrând în acela i spa iu cu 4 dimensiuni, în care durata de simbol este τ = 2T , dac am folosi o
schem de modula ie care s foloseasc toate dimensiunile disponibile ale spa iului am putea cre te
eficien a de band prin cre terea ratei de bit.
Semnalele modulate folosesc o astfel de schem de modula ie utilizând toate cele 4 dimensiuni
disponibile ale spa iului i având o eficien de band de dou ori mai mare decât MSK sau QPSK.
Setul de semnale folosit este urm torul:
πt πt
s1 (t ) = cos cos 2π f0 t s2 (t ) = sin cos 2π f 0t
2T 2T
cu t ≤ T (5.92)
πt πt
s3 (t ) = cos sin 2π f 0 t s4 (t ) = sin sin 2π f0 t
2T 2T
Semnalele
219
p1 (t ) = cos (π t / 2T )
cu t ≤ T (5.93)
p2 (t ) = sin (π t / 2T )
asigur modelarea spectrului, iar cos 2π f0 t i sin 2π f0 t sunt semnalele purt toare .
Dac , f 0 = n / 4T , n ≥ 2
se observ c cele 4 semnale si (t ) cu i = 1, 4 formeaz un sistem de 4 semnale ortogonale de energie
egal , ortogonalitatea men inându-se pentru orice interval de defini ie de lungime 2T. Spa iul
determinat de acest set de semnale ortogonale are dimensiunea egal cu 4, semnalele fiind ortogonale
dou câte dou fie datorit semnalelor de modelare spectral , fie datorit purt toarelor.
Considerând c secven a de date are rata de bit astfel încât dup demultiplexare durata de simbol s
fie τ = 2T , schema bloc principial de ob inere a unui semnal Q 2 PSK este reprezentat în figura 5.62.
Forma în timp a semnalului este urm toarea:
1 πt πt
sQ PSK (t ) =
2 (a1 cos cos 2π f 0 t + a2 sin cos 2π f 0 t +
T 2T 2T
πt πt
a3 cos sin 2π f 0 t + a4 sin sin 2π f 0 t ) = (5.94)
2T 2T
1 1
= cos  2π ( f 0 + b14 / 4T ) t + Φ1 (t )  + sin  2π ( f 0 + b23 / 4T ) t + Φ3 (t ) 
T T
unde
b14 (t ) = − a1 (t ) ⋅ a4 (t )
(5.95)
b23 (t ) = a2 (t ) ⋅ a3 (t )
ai = ±1, i = 1, 4
Φ1 (t ) = 0; π in functie de a1
Φ3 (t ) = 0; π in functie de a3
Notând cu P1 ( f ), P2 ( f ) transforma-
tele Fourier ale impulsurilor normali-
zate, se poate ar ta c densitatea
spectral de putere a semnalului
Q 2 PSK este dat de:
Figura 5.63 D.s.p. a semnalelor Q2PSK
W( f ) =
1
2
(P1 ( f ) + P2 ( f ) (5.96)
2 2
)
4  cos 2π fT 
P1 ( f ) = T 2 2 2 
π  1 − 16 f T 
unde (5.97)
16  fT cos 2π fT 
P2 ( f ) = − j T 2 2 2 
π  1 − 16 f T 
Înlocuind ultimele dou expresii în W(f) ob inem :
2
 cos 2π fT 
W( f ) 8
(
= 2 1 + 16 f 2T 2 
π
)
2 2 2 
(5.98)
T  1 − 16 f T 
Reprezent rile grafice pentru densitatea spectral de putere i puterea capturat în banda util sunt
redate în figurile 5.63 i 5.64.
220
V.15 Semnale CSK

Semnalele prezentate pân acum folosesc
pentru impulsul de semnalizare semnale de
forma:
1
s (t ) = cos Φ(t ) (5.99)
T
cu Φ(t ) în cazul general de forma :
πt k
2π it
Φ (t ) = + ∑ Ai sin (5.100)
2T i =1 T Figura 5.64 Puterea in band pentru Q2PSK
Din teoria transformatei Fourier i analiza
spectral a acestor semnale se constat c cu cât func ia s(t) are un num r mai mare de derivate
continue i egale cu zero la capetele intervalului de defini ie [-T, T] , cu atât atenuarea componen-
telor spectrale este mai mare i implicit diafonia în canalul adiacent este mai redus (datorit
interferen ei intersimboluri mai redus ). Considerând prima derivat a semnalului s(t):
ds(t ) 1 d Φ (t )
= sin Φ(t ) (5.101)
dt T dt
i impunând condi ia ca s(t) = 0 la capetele intervalului [ - T , T ], se ob ine:
Φ (t ) t =±T =π /2 (5.102)
ds(t )
Impunând acum condi ia ca t =± T = 0 , ob inem condi ia necesar i suficient pentru ca
dt
semnalul s aib derivata I-a egal cu zero la capetele intervalului :
d Φ(t )
t =±T =0 (5.103)
dt
Prin generalizare la un num r oarecare n de derivate continue i egale cu zero la capetele
intervalului [- T , T ] condi ia necesar i suficient devine :
d n Φ (t )
t =± T =0 (5.104)
dt n
Conform defini iei lui Reiffen & White, semnalele cu n ≥ 3 se numesc semnale CSK (Continuous
Shift Keying). Pentru semnalele de tip CSK faza φ (t ) se define te în general ca:
 ±π / 2 t = −T
 arbitrar −T < t < 0

Φ (t ) =  0 t =0 (5.105)
 ±π / 2 ± Φ(t − T ) 0<t <T

π / 2 t =T
adic Φ(t ) are o varia ie cu simetrie impar în raport cu momentul t = 0 .
Câteva exemple de semnale CSK sunt cele apar inând claselor: cos Φ(t ) , s2 (t) i CSK trapezoidal.
1. Clasa cos Φ(t )
Semnalele au forma general de tipul:
1
s (t ) = cos Φ(t ) (5.106)
T
cu Φ(t ) de forma :
221
π n
k ⋅ 2π t 
Φ (t ) = 1 − ∑ ck ⋅ cos  cu k impar. (5.107)
4  k =1 2T 
2. Clasa s2 (t)
Semnalele au forma general de tipul :
πt  m 22 m − 2 k (m !)2 (2k !) 2 πt  1
s 2 (t ) = k 2 cos  ∑ ck ⋅ sin  + (5.108)
T  k=0 (2m + 1)(k !) T  2T
Aceste semnale au primele m derivate egale cu zero la momentele t = ±T .
3. Clasa CSK trapezoidal
Frecven a semnalului CSK de acest tip variaz trapezoidal iar faza semnalului are o por iune de
varia ie liniar încadrat de dou por iuni parabolice.
Faza Φ(t ) are forma de varia ie:
δ 2
 2τ t 0 ≤ t <τ

Φ(t ) = δ (t − T / 2) τ ≤ t < T −τ (5.109)
δ
 (t − T ) 2 + π / 2 T − τ ≤ t ≤ T
 2τ
cu δ (T − τ ) = π / 2 .
În afar de aceste trei tipuri de semnale CSK mai exist o clas de semnale ce au forma general :
π  πt 1 2π t  
s (t ) = cos p  sin k  − sin  (5.110)
2  2T 4 T  
ce îndeplinesc conditiile defini iei Reiffen & White, deci intr în categoria semnalelor CSK (se poate
arata c cel pu in primele cinci derivate sunt continue i egale cu 0 la capetele intervalului [- T , T ] ) .
Pentru a calcula densitatea spectral de putere pornim de la forma în timp a semnalului s(t) i
calcul m mai întâi transformata Fourier :
T
∫ s (t ) e
− j 2π ft
S( f ) = dt (5.111)
−T
Pentru a simplifica programul de calcul se face schimbarea de variabil :

t = T ⋅ x ⇒ dt = T ⋅ dx (5.112)
de unde se ob ine:
1
S( f )
= ∫ s( x ) e− j 2π fTx dx (5.113)
T −1
Notând f ⋅ T = fn i inând cont c

1 1
∫ s( x)dx = 2∫0 s( x)dx

−1
(5.114)
deoarece s(x) este o func ie real i par , se ob ine:

1 1
S( fn )
= 2∫ s ( x) e − j 2π f x dx = 2∫ s ( x)cos(2π f n x) dx
n
(5.115)
T 0 0
1
Notând Int ( sij ) = ∫ sij ( x ) ⋅ cos(2π f n x)dx , (5.116)
o
se ob ine pentru densitatea spectral de putere expresia:
222
Sij ( f n ) 2
= 2 Int ( sij ) (5.117)
T
V.16 Modula ia EDGE

Modula ia EDGE deriv din modula ia 8-PSK i a fost introdus cu scopul cre terii eficien ei
utiliz rii benzii de frecven în sistemele GSM, pentru a permite introducerea de noi servicii de date cu
viteze de transmisie crescute de 3 ori. Eficien a spectral crescut s-a ob inut renun ând la cerin a ca
anvelopa s fie constant , a a cum este în cazul GMSK. Ca dezavantaje se pot men iona distorsiuni de
amplitudine i cele provenite din conversie MA-MP (modula ie de amplitudine – modula ie de faz ).
Figura 5.65 Schema bloc a modulatorului EDGE

Schema bloc de generare a semnalului EDGE este reprezentat în figura 5.65. Semnalul de date cu
viteza 812.5 kbi i/s este convertit serie/paralel pe 3
bi i, rezultând o vitez de 270,833 kBaud/s, conform
specifica iilor GSM. Se recurge apoi la o modula ie
8-PSK combinat cu codare Gray. Codorul Gray d la
ie ire simbolurile octale g n cu n = 0,1,L 7 , iar conste-
la ia de faz a semnalului 8-PSK generat de
simbolurile g n este reprezentat în figura 5.66.
Semnalul 8-PSK astfel generat este descris de
s n = e j 2π g n / 8 (5.118)
Semnalul astfel ob inut sufer o transla ie de faz
cu valoarea n ⋅ 3π / 8 , unde n este indicele de simbol,
pentru a limita fluctua iile anvelopei semnalului filtrat.
Din fiecare din cele 8 pozi ii reprezentate în figura Figura 5.66 Semnal 8-PSK cu codare Gray
TABELUL V.1 Valori salt faz

Indicele Salt Valoare
de de redus
simbol faz modulo
n -2
0 0 0
1 3 /8 3 /8
2 3 /4 3 /4
3 9 /8 9 /8
4 6 /4 6 /4
5 15 /8 15 /8
6 9 /4 /4
7 21 /8 5 /8
Figura 5.67 Constela ie 16-PSK
223
5.67 se poate avansa cu un salt de faz multiplu de

/8, în func ie de indicele de simbol.
Semnalul astfel rezultat se poate scrie ca
3π π
jn j ( 2 g n +3 n )
sn = sn e =e
' 8 8
(5.119)
ce poate fi pus sub forma complex
s n = a n + j bn
'
(5.120)
Se ob ine astfel o constela ie de faz cu 16 pozi ii în
care nu se mai poate asocia una sau mai multe pozi ii Figura 5.68 Impuls modulator
cu un simbol octal gn . Constela ia de faz astfel rezultat este reprezentat în figura 5.67. Pentru
claritate s-au reprezentat numai vârfurile fazorilor asocia i.
Valorile cu care se transleaz faza semnalului sunt ilustrate în tabelul V.1. Deoarece ultimele 2
salturi de faz dep esc valoare de 2 , s-au ad ugat i valorile saltului de faz reduse modulo-2 .
Dup translarea fazei semnalul este filtrat trece-jos, la ie irea acestuia ob inându-se semnalul
x(t ) = ∑ sn ' (t ) ⋅ p(t − nT ) (5.121)
n
unde p(t) este r spunsul la impuls al filtrului, iar T intervalul de

simbol.
R spunsul la impuls al filtrului este ilustrat în figura 5.68 i
este foarte bine aproximat de rela ia
p(t ) = e −1.045 (t / T ) − 0.218 ( t / T ) 4
2
(5.122)
eroarea medie p tratic fiind de circa 0,15 %, iar cea de vârf
nedep ind 0,25% din amplitudinea impulsului. Figura 5.69 Constela ie de faz
Rela ia (5.130) se mai poate scrie ca
x(t ) = ∑ an ⋅ p(t − nT ) + j ∑ bn ⋅ p(t − nT ) (5.123)
n n
Componentele în faz i cuadratur sunt folosite pentru a ac iona intr rile în cuadratur ale
modulatorului QAM, ce produce semnalul cu modula ia EDGE.
Constela ia de faz a semnalului cu modula ie EDGE, preluat din [Schell], este prezentat în
figura 5.69. Se observ c anvelopa semnalului nu trece prin zero, aceasta fiind un efect al deplas rii
fazei cu un salt de faz multiplu de 3 /8, în func ie de indicele de
simbol.
V.17 Modula ia HPSK

Modula ia HPSK (Hybrid Phase Shift Keying) a fost introdus în
sistemele din genera ia 3G, care transmit mai multe canale cu
nivele de amplitudine diferite. În aceast situa ie pot apare treceri
prin zero ale anvelopei semnalului i varia ii ale anvelopei (raport
mare putere de vârf/putere medie), care nu pot fi evitate de
schemele de modula ie precedente (OQPSK, GMSK sau π / 4 Figura 5.70 QPSK dezechilibrat
QPSK).
224
Pentru a se ob ine semnale cu o valoare acceptabil a raportului putere de vârf/putere medie în

condi iile transmisiei mai multor canale cu nivele diferite de putere, specifice sistemelor W-CDMA i
CDMA2000 din genera ia 3G, a fost introdus un nou concept de modula ie, denumit HPSK.
Combinarea a numai 2 canale de nivele de putere diferite schimb constela ia de faz a semnalului,
introducând treceri suplimentare prin zero, adic un raport mare putere de vârf/putere medie,
înr ut ind randamentul amplificatorului de putere i conducând la un timp mai scurt de utilizare a
echipamentelor mobile între dou înc rc ri ale acumulatorului.
Figura 5.71 Leg turi inverse în sistemele 3G W-CDMA i CDMA2000
Exemplul V.3 Fie dou semnale BPSK pe purt toare ortogonale, cu nivele de putere diferite,
amplitudinile fiind a i respectiv b. Semnalul rezultant este prezentat în figura 5.70 i nu este de tip
QPSK, decât dac semnalele au amplitudini egale. Îl vom denumi în continuare QPSK dezechilibrat.
Valorea fazei în primul cadran este ϕ = arctg (b / a) , iar amplitudinea semnalului este R = a 2 + b 2 .
Din aceast cauz ar fi de dorit ca la receptor s soseasc semnale cu acelea i nivele de putere pe
cele dou axe I i Q, astfel ca simetria constela iei s se p streze.
Pentru mic orarea interferen elor, canalele transmise sunt combinate cu secven e pseudoaleatoare
sau Walsh-Hadamard denumite OVSF (Orthogonal Variable Spreading Factor) sau coduri de
împr tiere i amestecare. O schem întâlnit pe leg tura invers (sta ie central – mobil) din
sistemele W-CDMA i CDMA 2000, este prezentat în figura 5.71.
Figura 5.72 Cifrare complex Figura 5.73 Rotirea constela iei de faz QPSK
Pentru a realiza o distribu ie egal a puterilor semnalelor pe cele dou axe I i Q se folosesc alte
coduri de amestecare pe dou axe în cuadratur , opera ia fiind denumit amestecare complex
(complex scrambling) sau cifrare complex . Ea este ilustrat în figura 5.73. Putem scrie rela iile
I + jQ = I C I S − QC QS + jI C QS + jQC I S (5.124)
225
I + jQ = ( I C + jQC ) I S + jQS ( I C + jQC )

I + jQ = ( I C + jQC ) ( I S + jQS )
( I + jQ) = AC ⋅ AS ⋅ e j (ϕ C +ϕ S )
(5.125)
Evident, în produsul a dou numere complexe,
amplitudinea rezultat este produsul amplitu-
dinilor componente, iar faza rezultat este suma
fazelor componente.
Figura 5.74 QPSK dezechilibrat i rotit
Ca urmare, dac vom combina un semnal
QPSK dat de I C + jQC cu alt semnal QPSK descris de I S + jQS , un fazor al primei constela ii va fi
rotit cu ± 450 sau ± 1350 , aceasta depinzând de valorile lui I S i QS . Un exemplu este prezentat în
figura 5.73 pentru fazorul A definit de I C = +1 i
QC = −1 , care poate fi rotit în oricare din cele 4
pozi ii notate 1, 2, 3 i 4.
În cazul când constela ia original este de tip
QPSK dezechilibrat, fiecare punct al ei va fi rotit
cu 450 i se va ob ine o constela ie de tip PSK cu
8 puncte inegal distan ate, a a cum se observ
din figura 5.74. Modula ia HPSK folose te
tehnica de cifrare complex , semnalul de cifrare
fiind repetitiv i descris de succesiunea {1,1}
pentru I S i {1,-1} pentru QS . El este cunoscut
i sub denumirea de rotator Walsh.
În cazul a doi fazori I C + jQC consecutivi Figura 5.75 Cifrare complex cu rotatori Walsh
identici, primul este rotit prin cifrare complex de {1, } , {1, } cu + 450 iar al doilea punct descries de
{ ,1} , { ,-1} cu − 450 . În final cele dou puncte identice i consecutive se tranform în dou puncte
consecutive decalate cu 90 0
i deci anvelopa semnalului
nu trece prin zero.
Rotatorul Walsh este rea-
lizat prin folosirea secven e-
lor Walsh-Hadamard pare,
compuse din perechi identice
de bi i. Un exemplu în acest
sens îl constituie secven ele:
{1,1, -1,-1, -1,-1, 1,1} i
{1,1, -1,-1, -1,1, -1,-1}, a a
cum se arat în figura 5.75.
Figura 5.76 Constela ii de faz pentru semnale QPSK i HPSK
Tranzi iile între perechile
de bi i pot introduce probleme, având în vedere c ultimul bit din perechea anterioar i primul bit din
cea urm toare pot fi diferi i, iar tehnica descris nu mai func ioneaz
226
Oricum, num rul trecerilor prin zero ale anvelopei semnalului este mult redus, ceea ce contribuie
la sc derea raportului putere de vârf/putere medie a semnalului.
Constela iile de faz ale semnalelor QPSK i HPSK sunt prezentate spre compara ie în figura 5.76,
preluat din [Agilent, AN 1335]. Se observ c num rul trecerilor prin zero este mult diminuat pentru
semnalul HPSK, în compara ie cu QPSK.
În consecint , cerin ele privind liniari-
tatea amplificatorului de putere sunt mult
mai mici decât în cazul QPSK.
V.18 Tehnici MDMA

Tehnicile MDMA (Multi Dimensional
Multiple Access) se refer la combinarea
modula iilor de tip MA, MF i MP într-un
singur semnal, reunind în mod avantajos
propriet ile modula iilor constituente.
Spre deosebire de toate celelalte sis-
teme SSE, tehnicile ‘chirp’ nu utilizeaz
secven e de cod c(t ) pentru extinderea Figura 5.77 Caracteristici de baleiaj
spectrului.
Pentru extinderea spectrului se recurge la o modula ie de frecven a purt toarei, care baleiaz
liniar sau neliniar un anumit domeniu de frecven e într-un interval de timp precizat. Avantajul
principal al acestei tehnici este sensibilitatea redus la varia ii ale frecven ei prin efectul Doppler.
Figura 5.78 Forme de und ‘chirp’ produse de baleiaj liniar (a) i neliniar (b)
Modula ia MDMA sau ‘chirp poate fi realizat folosind circuite analogice, care sunt ieftine, iar
detec ia semnalului se poate face cu o linie de întârziere dispersiv i un detector de anvelop . Ea
rezolv cerin e contradictorii cum ar fi:
227
o Robuste ea transmisiei
o Flexibilitatea schemei
o Transmisie de calitate înalt cu costuri reduse
o Consum redus de putere
Tehnicile de tip “chirp” implic o modula ie de frecven a purt toarei de tip liniar (produs de o
ramp de tensiune) sau neliniar, într-un interval de timp limitat, situa ie ilustrat în figura 5.77. Banda
de frecven e f1 ÷ f2 de valoare B este baleiat liniar sau neliniar în intervalul de timp t1 − t2 .
În figura 5.78 sunt prezentate semnalele modulatoare a i b ce produc baleiajul liniar, respectiv
neliniar, precum i semnalele MF produse de acestea.
Recep ia semnalului ‘chirp’ i dezîmpr tierea (compresia) spectrului se bazeaz pe utilizarea unui
filtru adaptat la semnalul ‘chirp’ utilizat. Filtrul este cunoscut i sub denumirea de linie de întârziere
cu dispersie (Dispersive Delay Line) sau DDL.
Acesta este un filtru trece band caracterizat
de o varia ie liniar a timpului de întârziere de
grup (T.I.G.) cu frecven a în interiorul benzii de
trecere. Caracteristicile filtrului sunt prezentate
în figura 5.79.
spunsul s u la impuls este de forma unui
semnal ‘chirp’, de durat T i band B,
reprezentat în figura 5.80. Dac la intrarea sa se
aplic un semnal ‘chirp’ cu panta invers
(figura 5.81), de durat τ i cu o evolu ie a Figura 5.79 Caracteristici filtru DDL
lobilor laterali sub o masc impus , se ob ine
func ia de autocorela ie, care este un impuls cu l ime comprimat , ce poate fi detectat cu un detector
de anvelop .
Evident filtrul DDL poate fi utilizat atât pentru generarea de semnale ‘chirp’, cât i pentru
compresia acestora, într-un sistem intâlnit în practic fiind utilizate filtre cu caracteristici
complementare.
Figura 5.80 R spuns la impuls de tip ‘chirp’

Aceast tehnic este utilizat cu predilec ie în sistemele de radioloca ie (radare). Pentru transmisii
digitale de date se poate recurge la realizarea baleiajului comandat de o secven de date d(t).
228
În figura 5.81 este prezentat semnalul ‘chirp’cu panta invers , la care este adaptat filtrul DDL.
Figura 5.81 Semnal ‘chirp’ cu panta invers

Producerea i detec ia semnalelor
‘chirp’ se realizeaz cu linii de întârziere
dispersive realizate cu dispozitive cu unde
acustice de suprafa SAW (Surface
Acoustic Wave).
Figurile 5.82 i 5.83 ilustreaz
generarea i schema bloc de principiu a
unui sistem de transmisie de tip ‘chirp’.
În figura 5.84 se ilustreaz capacitatea Figura 5.82 Transmisie CSS
sistemului de transmisie cu semnale ‘chirp’ sau MDMA. Dreptunghiul cu laturile pe axa frecven ei i a
puterii este aproape
complet ocupat, ceea
ce arat c acest
sistem realizeaz o
capacitate apropiat
de cea maxim .
Suprafa a drep-
tunghiului cu laturile
pe axa timpului i a
puterii reprezint
energia semnalului,
iar dreptunghiul cu Figura 5.83 Schema de principiu a unui sistem ‘chirp’
laturile pe axa timpului i a frecven ei reprezint produsul band -timp.
Semnalul ‘chirp’ cu modula ie liniar de frecven ,
având o durat mai mare în domeniul timp, are
avantajul unei energii mai mari, c reia îi corespunde un
raport S/Z mai ridicat, respectiv o rat a erorilor mai
mic . El realizeaz o dubl împr tiere: în frecven ,
care determin banda B i se realizeaz cu densitate
spectral de putere constant , independent de viteza de
transmisie a datelor i în timp, puterea impulsului de tip
sinc fiind uniform distribuit în timp, aceasta conducând
la o distribu ie uniform a energiei, respectiv puterii
semnalului în timp, situa ie ilustrat în figura 5.84. Figura 5.84 Caracteristici transmisie MDMA
229
Deci, energia de simbol este uniform distribuit în toat banda B i este apoi dispersat uniform în
timp. Datorit acestor dou distribu ii uniforme, energia de simbol E S este uniform distribuit în
cubul de informa ie, ceea ce face ca semnalul ‘chirp’, respectiv modula ia MDMA, s fie optime.
Capacitatea canalului de transmisie este dat de formula lui Shannon
S
C = B ⋅ log 2 (1 + } (5.126)
Z
E + EZ
sau C = B ⋅ log 2 S (5.127)
EZ
unde E S - energia semnalului
E Z - energia zgomotului
Figura 5.85 Baleiaj de frecven în trepte
Informa ia transmis este dat de produsul
ES + EZ
t2
C ⋅ T I = ∫ C ⋅ dt = B ⋅ (t2 − t1 ) ⋅ log 2 [bi i] (5.128)

t1
EZ
Pentru a simplifica implementarea emi torului se poate folosi i o variant discret , în locul
modula iei de frecven continue. Semnalul emis este înlocuit de o concatenare de semnale sinusoidale
de aceea i durat , dar de frecven e diferite, variabile în trepte, a a cum se arat în figura 5.85, unde
evident T = Nτ .
Dac num rul de segmente sau ‘cip’-uri din care e compus semnalul este destul de mare, baleiajul
în trepte aproximeaz foarte bine pe cel linear i continuu.
Varianta discret permite i realizarea unui baleiaj cu scramblare, frecven ele fiind emise nu în
ordine cresc toare, ci aparent la întâmplare, conform unui cod determinist, situa ie ilustrat în figura
5.86. Aici, i ≠ j ≠ k ≠ l ≠ m ≠ n iar indicii
men iona i apar in mul imii {1,2, L N } .
Filtrul adaptat folosit pentru
generarea sau recep ia semnalului
‘chirp’ în trepte este reprezentat în
figura 5.87. Între dou frecven e
al turate f i i f i −1 exist rela ia: Figura 5.86 Baleiaj de frecven cu scramblare
1
fi − f i −1 = (5.129)
τ
Segmentul num rul i are asociat semnalul:
 3  1
si (t ) = A exp[ j 2π ( f i t + ϕi )]  i − 2 τ < t <  i − 2  τ (5.130)
   
originea timpului fiind luat la mijlocul distan ei dintre semnalele pe frecven ele f N / 2 i f1+ N / 2 , N
fiind presupus par, situa ie ilustrat în figura 5.88, pentru N = 6. Vom nota frecven a central a
semnalului emis cu f 0
fN + fN
+1
f0 = 2 2
(5.131)
2
Transformata Fourier a semnalului complex format din cele N segmente cu frecven ele fi , emise
succesiv pe durata τ este dat de
230
N i −1/ 2)τ
S ( f ) = A∑ ∫ exp[ j 2π ( fi t + ϕi )] ⋅ exp[− j 2π f t ] dt (5.132)

i=1 ( i −3 / 2)τ
Dac se presupune c to i ϕi = 0, i ∈ {1, N } , se poate ar ta c

N sin[π ( f τ − i )]
S ( f ) = Aτ ∑ ⋅ exp[ j 2π ( f τ − i ) (1 − i )] (5.133)
i =1 π ( f τ − i)
Aceast situa ie este
ilustrat în figura 5.88, pentru
N = 6.
În rezumat, avantajele
tehnicii ‘chirp’, CMSS (Chirp
Modulation Spread Spectrum)
sau pe scurt CSS (Chirp
Spread Spectrum) sunt:
q Rezisten mare la
perturba ii datorit
valorii mari a Figura 5.87 Filtru adaptat semnalului ‘chirp’ în trepte
produsului BT i caracterului asincron;
q Imunitate la fenomenul multipath i fadinguri, energia de simbol fiind uniform distribuit
în toat banda B i dispersat uniform în timp;
q taie mare produs de capacitatea apropiat de cea maxim , rezisten la interferen e,
fading i zgomote;
q Bune propriet i pentru telemetrie (determinarea distan ei);
q Nu necesit sincronizare de purt toare sau de tact pentru date, datorit naturii asincrone;
q Nu necesit pozi ionarea precis a antenei în anumite loca ii, având în vedere banda foarte
larg .
f0
∆f
2i + 2
t=
∆f
2i 2i + 1 / 6 2i + 1 / 4
A t= B t= C t=
∆f ∆f ∆f
Figura 5.88 Baleiaj discret de frecven cu N segmente (N = 6)
231
232

SISTEME DE COMUNICAŢII SC - Cap5

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SISTEME DE COMUNICAŢII SC - Cap5

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul V Modula ii digitale

Figura 5.1 Modelare spectral a semnalului de date

V.1 Semnale ASK

Figura 5.4 Forme de und ASK

consider m semnalul modulator de forma unui tren de impulsuri rectangulare, cu coeficientul de

Figura 5.5 Und rectangular cu coeficient de umplere r

Dezvoltând semnalul modulator x (t ) în serie Fourier ob inem:

unde c n este coeficientul dezvolt rii în serie Fourier.

Figura 5.6 Semnal ASK produs de o und rectangular cu coeficient de umplere r

Figura 5.7 Diagrama fazorial a semnalului MA modulat de un ton sinusoidal

Figura 5.8 Ilustrarea fenomenului de fold-over

unde Wxx ( f ) este densitatea spectral de putere a

V.2. Semnale PSK

Figura 5.11 Rela ii între semnalele ASK i PSK

V.3. Semnale DPSK

Figura 5.15 Sistem DPSK

V.4. Semnale FSK

Practic, semnalul FSK cu discontinuitate de faz , se ob ine plecând de la dou oscilatoare pe

Figura 5.19 Producerea semnalelor FSK

Se definesc, în aceste condi ii:

m = 1300 − 2100 /1200 = 0.666

V.5 Semnale QAM

V.6 Semnale QPSK

Figura 5.22 Schema de ob inere a semnalului QPSK

inând cont c s1 (t ) i s2 (t ) iau doar valorile +1 sau -1, putem scrie :

Figura 5.23 Generarea semnalului QPSK

unde S (ω ) - factor de form al

unde T - perioada semnalului,

mânând valabil rela ia :

De asemenea se poate demonstra c densitatea spectrala de putere este egala cu transformata

Densitatea spectrala de putere a semnalului in banda de baz va fi deci,

iar puterea capturat în band cu :

Figura 5.25 Puterea în band i în afara benzii pentru semnalul QPSK

V.7 Semnale OQPSK i π / 4 QPSK

presupunem c pe un interval de simbol se transmite un +1 pe canalul I. La jum tatea

Figura 5.26a Constela ie de faz OQPSK Figura 5.26b Salt OQPSK

Figura 5.28 Anvelopa semnalului π / 4 QPSK

V.8 Semnale QASK i OQASK

Figura 5.30 Constela ii de faz QASK

V.9 Semnale MSK

Figura 5.32 O schem de producere a semnalului MSK

∫ s1 (t ) ⋅s1 (t ) dt = ∫ cos 2π f1t ⋅ cos 2π f2t dt = 0

Figura 5.34 Ilustrarea similitudinii MSK-PSK

Figura 5.36 Sistem QAM

Fie datele reprezentate sub form antipodal :

unde semnele ± sînt determinate de a i , iar

adic un semnal OQPSK (Offset Quadrature Phase Shift Keying ).

unde YQ i YI sunt simbolurile de date în cuadratur i în faz ( ±1 ) .

Figura 5.38 Semnalul MSK v zut ca OK-QPSK

Figura 5.39 Schema receptorului MSK

Figura 5.40 Emi tor i receptor MSK serie

Figura 5.42 Schema de ob inere a semnalului SFSK

V.10 Semnale SFSK

Figura 5.45 D.s.p. a semnalului SFSK

Figura 5.46 Puterea în band i în afara benzii pentru semnalul SFSK

V.11 Semnalul GMSK (Gaussian MSK)

Figura 5.48 Forme de und modulatoare GMSK (impuls de frecven )

Figura 5.49 Integrala impulsului de frecven (varia ia fazei) GMSK

determinând cre terea ratei erorilor datorit apari iei IIS.

Figura 5.50 D.s.p. a semnalelor GMSK

V.12 Semnalul GFSK (Gaussian FSK)

Figura 5.53 Forme de und modulatoare GFSK (impuls de frecven )

V.13 Semnale TFM (Tamed Frequency Modulation)