Capitolul II Ierarhia digital sincron

CAPITOLUL II

IERARHIA DIGITALA SINCRONA

II.1 Introducere
În transmisia digital a vocii semnalul vocal este
antionat cu o frecven de 8 kHz. În formatul PCM
clasic fiecare e antion este codat cu 8 bi i (1 pentru semn
sau polaritate iar restul de 7 pentru a desemna in imea
antionului - în total 27 nivele în plaja 0-127). Se ajunge
astfel la un debit de 64 kbi i/s.
Din necesit i de transmisie economic semnalele
sunt multiplexate în timp (TDM - Time Division
Multiplexing). Figura 2.1 Structura cadrului PCM T1
În SUA multiplexul primar denumit i grup PCM

Figura 2.2 Structura cadrului grupului PCM E1

55
Capitolul II Ierarhia digital sincron

Bell T1 este format din 24 canale, iar un cadru elementar con ine 193 bi i, 192 provenind din
antionarea celor 24 canale (24 ⋅ 8 = 192) la
care se adaug un bit suplimentar pentru
sincronizare (Fig.2.1), iar viteza de lucru este
1,544 Mbi i/s ( 193 ⋅ 8000 ).
În Europa grupul PCM de baz con ine 32
de canale, din care 30 sunt efective, iar 2 se
folosesc pentru control, semnalizare i
delimitare (Fig.2.2). Acesta este denumit pe
scurt E-1.
Debitul grupului primar E-1 este de 2,048
Mbi i/s ( 32 ⋅ 8000 ⋅ 8) . Figura 2.3 Formatul de multiplexare Bell-USA
Aceste variante de transmisie erau economice la distan e mici de transmisie (8-80 km). Odat cu
cre terea volumului de date vehiculat în format digital (date, voce, imagini, video, etc.) au fost
necesare standarde care definesc nu numai procesul de conversie analog/digital a semnalelor ci i
organizarea, structura i formatul grupurilor de multiplexare precum i caracteristicile interfe ei cu
re eaua de transmisiuni. Ierarhia nord-american are o structur destul de neregulat (Fig. 2.3).
TABELUL II.1 Ierarhia nord-american
Vitez Distan Lungime
Canale Video- Rat
Sistem [Mbi i/s] MUX TV Linie repetoare minim
vocale telefon erori
[mile] [mile]
T1 1,544 T1 24 − − CS 1 50 10-6
T2 6,312 4 ( T1 ) 96 1 − CC 2,5 500 10-7
T3 44,32 7 ( T2 ) 627 7 1 CC ++ ++ ++
T4 274,176 6 ( T3 ) 4032 42 6 CC 1 500 10-6
T5 560,160 2 ( T4 ) 8064 84 12 CC 1 500 4·10-7
W T4 18500,00 58 ( T4 ) 23000 2436 348 GU 25 4000 10-8

Multiplexul de ordin 2 denumit T2 con ine 4 grupuri T1 i lucreaz la o vitez de 6,312 Mbi i/s.
Multiplexul de ordin 3 cunoscut sub denumirea de T3 este compus din 7 grupuri T2 i lucreaz la un
debit de 32,064 Mbi i/s. TABELUL II.2 Ierarhia nord-american
Grupul T4 multiplexeaz 6 canale T3 i realizeaz Europa
un debit de 97,728 Mbi i/s. Nivel Num r de
ierarhic Debit
Grupul T5 este compus din 2 grupuri T4. Se circuite
Mb/s
de 64 kb/s
observ c debitul grupului este mai mare decât suma
DS-0 0.064 1
debitelor subgrupurilor componente datorit DS-1 1.544 24
necesit ilor de semnalizare i delimitare. DS-1C 3.152 48
Câteva caracteristici tehnice specifice ierarhiei Bell
DS-2 6.312 96
în perioada de început sunt prezentate în tabelul II.1.
DS-3 44.736 672
In perioada actual furnizorii de servicii de
DS-4 274.176 4032
telecomunica ii din America de nord denumesc
semnalele la interfa a utilizator-re ea ca DS-0 sau DS-1,
iar în cazul interfe elor utilizator-utilizator ce implic un centru de comuta ie ca DSX-1. Semnalele mai
des întâlnite sunt cele din tabelul II.2.

56
 SISTEME DE COMUNICA II

În Europa s-a impus o ierarhie mult mai regulat , descris în tabelul II.3. Grupul E-2 con ine 4

Figura 2.4 Factorii ce determin structura ierarhiei

grupuri E-1 i realizeaz un debit de 8,448 Mbi i/s. Multiplexul E-3 este format din 4 grupuri E-2 i
are un debit de 34,368 Mbi i/s. La rândul lui, E-4 con ine 4 TABELUL II.3 Ierarhia european
grupuri E-3 i are un debit de 139,264 Mbi i/s. Europa
Factorii care determin structura unei ierarhii sunt Nivel Num r de
prezenta i în figura 2.4. ierarhic Debit
circuite
kb/s
de 64 kb/s
II.2 Ierarhia Plesiocrona (PDH) 0 64 1
De i ierarhiile digitale prezentate sunt simple în 1 2048 30
principiu, realizarea practic introduce complica ii. S 2 8448 120
consider m cazul multiplex rii mai multor grupuri primare 3 34368 480
E-1, generate de echipamente diferite, care lucreaz cu 4 139264 1920
aceea i frecven nominal . Considerente practice (toleran a
de fabrica ie a cuar urilor, stabilitatea de frecven a
cuar urilor, temperaturile ambientale diferite) fac ca aceste frecven e s fie diferite în practic .
Pentru a realiza efectiv multiplexarea fluxurilor primare E-1 în aceast situa ie (intercalare bit cu
bit), va trebui ca în prealabil acestea s fie aduse la aceea i frecven de bit prin inserarea unor bi i
suplimentari (“dummy bits”) sau bi i de justificare (“justification bits”). Ace tia trebuie recunoscu i ca
atare atunci când se face demultiplexarea semnalelor i elimina i, având în vedere c nu sunt bi i de

57
Capitolul II Ierarhia digital sincron

informa ie. Aceast proces, destul de complex în sine, este cunoscut sub denumirea de func ionare
plesiocron (aproape sincron ), iar ierarhia corespunz toare este cunoscut ca PDH (Plesiochronous
Digital Hierarchy).
TABELUL II.4 Ierarhia PDH
Europa S.U.A. Japonia
Num r
Nivel Num r de Num r de de
ierarhic Debit Debit Debit
circuite de circuite de circuite
kb/s kb/s kb/s
64 kb/s 64 kb/s de 64
kb/s
0 64 1 64 1 64 1
1 2048 30 1544 24 1544 24
2 8448 120 6312 96 6312 96
3 34368 480 44736 672 32064 480
4 139264 1920 139264 1920 97728 1440

Ea este ilustrat în tabelul II.4. În Japonia primele 2 multiplexe sunt identice cu DS-1 i DS-2.
Multiplexele de ordin superior sunt îns diferite.
O reprezentare schematizat a ierarhiei PDH pentru Europa i opera iile implicate pentru
multiplexare i demultiplexare sunt date în figura 2.5. Acelea i tipuri de probleme de sincronizare apar
la nivele diferite ale ierarhiei, ceea ce impune ad ugarea unor bi i de justificare.
Level Level Level Level
1 2 3 4
2Mbit/s 8Mbit/s
1→2 34Mbit/s
2→3
140Mbit/s
3→4

4 3 2 1

3→4

2→3

1→2

Figura 2.5 Multiplexare i demultiplexare plesiocron (PDH)

La fiecare nivel de multiplexare se face:

58
 SISTEME DE COMUNICA II

q introducerea de cuvinte de sincronizare de cadru;

q introducerea de bi i de justificare i dopare;
q ad ugarea de semnale de monitorizare;
La fiecare nivel de demultiplexare are loc:
q sincronizarea de bit;
q sincronizarea de cadru (c utarea i g sirea cuvântului de sincronizare de cadru);
q eliminarea bi ilor suplimentari (justificare i dopare).

buffer
flux digital de ie ire
flux 2.052 MHz
digital 2.048 MHz
de intrare Tact Tact Pozi ie justificare
scriere citire &
Cerere
dopare MUX

Detector de faz Memorie

CADRU

Sector 1 Sector 2 Sector 3 Sector 4

10 2 50 x 4 4 50 x 4 4 50 x 4 4 50 x 4

Service Justificare
Channel (necesar )
F/A Semnale Semnale Semnale
justificare justificare justificare
Figura 2.6 Implementarea multiplex rii plesiocrone pentru grupurile E-1
Aceasta determin ca vitezele de transmisie PDH s fie ceva mai ridicate decât cele ale ierarhiilor
originale de intrare. Aceast lucru este ilustrat în figura 2.6 pentru un multiplex de intrare E-1.
Se observ c viteza de ie ire este mai mare cu 4 kHz, ceea ce permite introducerea de bi i de
dopaj (“bit stuffing”) prin citirea de 2 ori a unor bi i. Orice cerere de bi i de justificare este controlat
de detectorul de faz care monitorizeaz diferen a de faz dintre ceasurile de emisie (writing clock) i
recep ie (reading clock).
Când defazajul lor atinge o valoare minim se lanseaz cererea pentru un bit de justificare. Practic
acesta se introduce prin suprimarea unui front activ din ceasul de citire, ceea ce conduce la un bit de
ime dubl , adic repetarea unui bit.
Multiplexarea bit cu bit a semnalelor plesiocrone este imposibil datorit pericolului de a pierde
bi i de informa ie, deoarece vitezele efective de lucru sunt diferite de la echipament la echipament.

59
Capitolul II Ierarhia digital sincron

Pentru a se putea realiza multiplexarea, viteza de lucru se cre te cu un ε ajungând f i (1 + ε ) .

Aceasta impune îns introducerea de bi i suplimentari de justificare. Pentru recunoa terea lor la
recep ie ace tia trebuie introdu i întotdeauna într-un loc determinat în cadru. Prezen a lor este indicat
de un bit denumit JCB (Justification Control Bit).

34Mbit/s
140 140
140M 140M
LTE LTE
34 34
8Mbit/s
34 34
8 8
2Mbit/s
8 8
2 2

Customer

Figura 2.7 Ilustrarea structurii ierarhiei plesiocrone

Deci sistemele de mare vitez tip PDH sunt inflexibile la urm rirea varia iilor de vitez impuse de
trafic i nu prezint suple e în extragerea i introducerea de multiplexe inferioare, aceasta putându-se
efectua numai prin demultiplexare pân la nivelul cel mai de jos.
Acest lucru este ilustrat în figura 2.7. Presupunând c avem un canal de 140 Mbi i/s, este evident
nu se pot identifica pozi iile cadrelor dintr-un canal de 2 Mbi i/s datorit prezen ei bi ilor de
justificare. Pentru a înlocui o linie de 2 Mbi i/s din acest grup va trebui s se recurg la o
demultiplexare a tuturor celor 64 de canale de 2 Mbi i/s componente, trecând prin treptele
intermediare de 34 i 8 Mbi i/s, opera ii costisitoare ce implic echipamente suplimentare.

LTE Introducere/extragere linii LTE

Equipment Equipment

1, 2, 3, 4 Nivele PDH

Figura 2.8 Ilustrarea introducerii i extragerii de linii în PDH

60
 SISTEME DE COMUNICA II

Dup identificarea i înlocuirea liniei de 2 Mbi i/s dorite va trebui refacut multiplexarea canalelor
pân la 140 Mbi i/s (vezi figura 2.8).
Dac aceast lips de flexibilitate nu avea mare importan în situa ia când pe linii se vehiculau
numai semnale telefonice, acum, datorit necesit ii de servicii flexibile (videoconferin e, video la
cerere, etc.) sunt necesare solu ii flexibile i ieftine, care s nu implice tone de echipamente de
multiplexare/demultiplexare.
Un alt dezavantaj al ierarhiei PDH este acela c nu sunt asigurate suficiente func ii de
supraveghere, control i mentenan a re elei de transmisiuni de mare vitez . S presupunem c o linie
închiriat de 2 Mbi i/s poate ajunge la destina ie pe diferite rute posibile. Pentru a ne asigura c
urmeaz calea corect va trebui s monitoriz m i memor m interconexiunile echipamentelor. Dac
linia e rutat pe trasee diferite, este foarte dificil s se memoreze toate leg turile i pot apare erori care
vor afecta nu numai leg tura în cauz ci i alte conexiuni deja stabilite cu trafic real.
Noile servicii ap rute necesit o conectare cât mai rapid i monitorizarea ratei erorilor, ceea ce
pune probleme operatorilor de telecomunica ii, având în vedere c nu s-a prev zut suficient spa iu
pentru managementul re elelor în formatul PDH.
Având în vedere diferen a de dinamic în dezvoltarea telefoniei de tip clasic (cre tere sub 5% în
majoritatea rilor) i a serviciilor de tip nou (circa 50 % anual) este evident c majoritatea venitului
operatorilor de re ele va proveni de la companiile furnizoare de servicii (Internet, video la cerere,
videoconferin e, etc.) i c limit rile sistemelor PDH trebuie dep ite. In rezumat, acestea sunt:
q Imposibilitatea identific rii canalelor într-un flux de date multiplexate de mare vitez ;
q Structura de cadru economic , f spa iu suficient pentru a vehicula informa ii referitoare
la managementul re elei.

II.3 Ierarhia Digitala Sincrona (SDH)

Pentru înl turarea limit rilor sistemelor PDH este necesar utilizarea unei multiplex ri a canalelor
în timp de tip sincron. Deosebirea dintre aceste tehnici poate fi rezumat în câteva cuvinte:
q Multiplexare SINCRON : semnalele utilizate au aceea i frecven i faz ;
q Multiplexare PLESIOCRON : semnalele utilizate au frecven e foarte apropiate, dar faza
este necunoscut i variaz .
q O tehnic intermediar este cea IZOCRON , care folose te semnale cu aceea i frecven ,
iar faza este constant i de valoare cunoscut .
Ierarhia digital sincron sau SDH (Synchronous Digital Hierarchy) constituie urm toarea
etap de dezvoltare tehnic i a implicat serioase eforturi de standardizare pentru a rezolva câteva
probleme dificile: TABELUL II.5 Coresponden SDH - SONET
q Asigurarea compatibilit ii Cadru Cadru
între sistemele din America de Debit Mb/s
SDH SONET
Nord i Europa; - STS-1 51.84
q Prevederea de spa iu suficient STM-1 STS-3 155.52
pentru informa ia de - STS-9 466.56
STM-4 STS-12 622.08
management a re elelor;
- STS-18 933.12
q Definirea de interfe e standard
- STS-24 1244.16
între echipamente produse de - STS-36 1866.24
fabrican i diferi i. STM-16 STS-48 2488.32

61
Capitolul II Ierarhia digital sincron

Dezvoltarea ierarhiei SDH a plecat pe dou c i, care se întâlnesc pe alocuri, pentru a se asigura
compatibilitatea:
În America de Nord s-a standardizat de c tre ANSI sistemul SONET (Synchronous Optical
Network), propus de Bellcore, bazat pe fluxul de baz de 51.84 Mb/s denumit STS-1 (Synchronous
Transport Signal, Level 1). El poate fi considerat ca o parte component a ierarhiei SDH. Fluxurile
STS-n sunt transportate de cabluri în fibr optic denumite OC-n (Optical Carrier –n). De exemplu,
OC-3 transport fluxul STS-3.
În Europa s-a
standardizat sistemul
european SDH prin
Recomand rile CCITT
G.707, G.708 i G.709
ap rute în CCITT Blue
Book în 1989. O
compara ie între cele dou
standarde apare în tabelul
II.5 redat mai sus. La
anumite niveluri ierarhice
vitezele de transmisie i
structura cadrului este Figura 2.9 Cadrul STM-1
aceea i, ceea ce asigur
compatibilitatea.
a cum se observ din tabelul II.5, Recomand rile CCITT definesc câteva viteze de transmisie

XN x1
STM-N AUG AU-4 VC-4 C-4 140Mbit/s

x3 x1
x3 TUG-3 AU-3 VC-3

45Mbit/s
AU-3 VC-3 C-3
34Mbit/s
x7

x7

x1
TUG-2 TU-2 VC-2 C-2 8Mbit/s
pointer processing
x3
SONET specific options TU-12 VC-12 C-12 2Mbit/s
x4
ETSI specific options
TU-11 VC-11 C-11 1.5Mbit/s
multiplexing
aligning
mapping

Figura 2.10 Vehicularea fluxurilor de date PDH prin SDH

62
 SISTEME DE COMUNICA II

de baz . Prima dintre ele este denumit STM-1 i are valoarea de 155,52 Mbi i/s, sau pe scurt 155
Mb/s. Cadrul de baz STM-1
(Synchronous Transport Module) are
structura reprezentat în figura 2.9. P
Recomand rile definesc i structura O Cn
de multiplexare care s permit cadrului H
STM-1 s transporte semnale de vitez
mai mic , astfel ca semnalele PDH
VC = POH + Cn
existente s poat fi vehiculate în re elele
SDH. Aceasta poate fi v zut în figura
2.10.
Evident, inând cont de investi iile
uria e f cute în echipamentele PDH, s-au
prev zut posibilit i pentru a se putea VCn
multiplexa orice flux de date cu vitez
standard PDH între 1,5 Mb/s i 140 Mb/s
în cadrul de baz STM-1. În acest scop s-
au definit un num r de “containere”, Figura 2.11 Structura unui container virtual
fiecare corespunz tor unei viteze de
tranmisie PDH. Informa ia din semnalul PDH este introdus în containerul corespunz tor folosind în
acest scop o tehnic similar cu cea folosind bi i de dopare (bit stuffing) în tehnica PDH.
La fiecare container se adaug o informa ie de control cunoscut sub denumirea de antetul c ii
(Path Overhead sau pe scurt POH). Octe ii folosi i în antet permit monitorizarea de c tre operatorul de
re ea a parametrilor transmisiei între un cap t i cel lalt al c ii, de exemplu rata erorilor. Se formeaz
astfel un container virtual (VC - Virtual Container) din containerul propriu zis i antetul c ii (vezi
figura 2.11).
In figura 2.12 este ilustrat conceptul de container. Aici n este indicele containerului. De exemplu
semnalul E-1 este inserat într-un container cu indicele 12 notat C12, iar semnalul plesiocron de
139,264 Mbi/s este introdus într-un container de indice 4, notat cu C4.

139264 Kbit/s
44736 Kbit/s
n=4
n=3
n=11
Cn
1544 Kbit/s
34368 Kbit/s
n=12 n=3

2048 Kbit/s

n = indicele containerului
corespondencorrespondant
Figura 2.12 Ilustrarea ideii de container

63
Capitolul II Ierarhia digital sincron

139264 Kbit/s
VC-4 C-4
ATM

VC-3

C-3 44736 Kbit/s

VC-3 34366 Kbit/s

VC-2 C-2 6312 Kbit/s

Inserare
POH VC-12 C-12 2048 Kbit/s

VC-11 C-11 1544 Kbit/s

VC de ordin VC de ordin
superior inferior
Figura 2.13 Containere virtuale de ordin superior i inferior
Containerele virtuale pot fi de ordin inferior (VC-11, VC-12, VC-2 i VC-3) a a cum sunt ilustrate
în figura 2.13, sau de ordin superior: VC-3 i VC-4.

II.4 Vehicularea semnalelor PDH prin retele SDH

Pentru a putea prevedea i informa ii de management al re elei, este evident c va trebui ca viteza
de transmisie efectiv s scad fa de cea nominal . În consecin toate fluxurile de multiplexare
componente PDH sunt inferioare capacit ii cadrului STM-1, iar transportul lor se efectueaz cu
ajutorul unor unit i TU (Tributary Unit) sau de afluent.

II.4.1 Unitati de afluent

Acestea au fost
concepute în acest scop i
sunt redate în figura 2.14.
Cadrul TU 11 are o
capacitate de 1,728 Mb/s i
poate prelua un semnal T1
de 1,544 Mb/s, cunoscut i
sub denumirea de DS1 în
standardul SONET. El este
compus din 27 octe i
organiza i într-o matrice cu
9 linii i 3 coloane.
Figura 2.14 Organizarea unit ilor de afluent
Cadrul TU 2 are o
capacitate de transport de 6,912 Mb/s i asigur transportul unui semnal T2 de 6,312 Mb/s cunoscut i

64
 SISTEME DE COMUNICA II

sub denumirea de DS2 în standardul SONET. El con ine 108 octe i organiza i într-o matrice cu 9 linii
i 12 coloane.
Cadrul TU 12 are o capacitate de transport de 2,304 Mb/s i asigur transportul unui semnal E-1
de 2,048 Mb/s. El con ine 36 octe i organiza i într-o matrice cu 9 linii i 4 coloane.

VC-4 139264 Kbit/s

C-4
ATM

TU-3 VC-3

C-3 44736 Kbit/s

VC-3 34366 Kbit/s

TU-2 VC-2 C-2 6312 Kbit/s

TU-12 VC-12 C-12 2048 Kbit/s

TU-11 VC-11 C-11 1544 Kbit/s

TUn :VCn + pointer

Figura 2.15 Ilustrarea conceptului de unitate de afluent (TU)
Cadrul TU 3 are o capacitate de transport de 49,54 Mb/s i asigur transportul unui semnal E-3 de
34 Mb/s sau un semnal DS3 de 44,736 Mb/s din standardul SONET. El con ine 776 octe i organiza i
într-o matrice cu 9 linii i 86 coloane.
Rezult deci c un cadru STM-1 poate transporta:
q 84 cadre TU11;
q 63 cadre TU12;
q 21 cadre TU2
q 3 cadre TU3.

II.4.2 Grup de unit i de afluent

Mai multe unit i de afluent pot fi multiplexate între ele i formeaz un ansamblu omogen de
unit i TU, denumit grup de unit i de afluent sau TUG (Tributary Unit Group). Acesta este ilustrat în
figura 2.16.
De exemplu, a a cum este ilustrat în figura 2.16, grupul TUG-2 se compune fie din 4 unit i TU11,
fie din 3 unit i TU12, fie dintr-o unitate TU2. In mod similar, TUG3 con ine fie 7 grupuri TUG-2 cu
compozi ii diferite sau identice, fie o unitate TU3.

65
Capitolul II Ierarhia digital sincron

139264 Kbit/s
VC-4 C-4
ATM

X3 X1
TUG-3 TU-3 VC-3

X7 44736 Kbit/s
C-3
VC-3 34366 Kbit/s

X7 X1 TU-2 VC-2 C-2 6312 Kbit/s

TUG-2
X3
TU-12 VC-12 C-12 2048 Kbit/s
X4
TU-11 VC-11 C-11 1544 Kbit/s

Figura 2.16 Grupul de unit i de afluent

II.4.3 Unitate administrativa

In structura unit ilor TU prezentate va exista un pointer al unit ii de afluent i un container
virtual (antet de cale plus container), a a cum este prezentat schematic în figura 2.17. Ele formeaz
împreun o unitate administrativ , care este compus deci dintr-un container virtual de ordin superior
i un pointer de unitate
administrativ .
Este important de
remarcat c de i transmisia
este sincron , toate
echipamentele fiind
sincronizate pe un ceas unic,
întârzierea asociat unei c i
poate varia în timp, ceea ce
face ca pozi ia containerelor
virtuale în cadrul STM-1 s
nu fie fix . Pentru a rezolva
aceast problema s-a introdus
un pointer pentru fiecare Figura 2.17 Structura cadrului unit ii de afluent

container virtual (CV) pentru

a indica pozi ia de început a CV fa de cadrul STM-1. Schimbarea pozi iei CV va implica o
incrementare sau decrementare a pointerului asociat.
În figura 2.18 sunt ilustrate unit ile administrative AU3 i AU4. Evident, AU3 se compune din
VC3 i pointerul asociat iar AU4 din VC4 i pointerul asociat.

II.4.4 Grup de unit i administrative

Acesta este desemnat ca AUG (Administrative Unit Group) i nu constituie o nou entitate fizic
ci este doar o structur virtual a cadrului. AUG corespunde spa iului ocupat de AU4 în cadrul de
transport sau celui ocupat de 3 AU3 multiplexate între ele.

66
 SISTEME DE COMUNICA II

II.4.5 Cadre de transport STM-n

Un cadru STM-n se ob ine prin:

q multiplexarea a n AUG;
q ad ugarea unui debit suplimentar de sec iune intitulat SOH.

VC deordin VC de ordin
superior inferior
139264 Kbit/s
AU-4 VC-4 C-4
ATM

X3 X1
TUG-3 TU-3 VC-3

X7 44736 Kbit/s
C-3
AU-3 VC-3 34366 Kbit/s

X7 X1 TU-2 VC-2 C-2 6312 Kbit/s

TUG-2
X3

Multiplexare Multiplexare TU-12 VC-12 C-12 2048 Kbit/s

debit înalt debit redus X4
TU-11 VC-11 C-11 1544 Kbit/s

VC - X + pointer Inser ie POH

Figura 2.18 Unit i administrative – AU3 i AU4

Conform tabelului II.5 în Europa avem:
q STM-1 cu viteza 155,52 Mb/s, denumit i cadru de baz care con ine un AUG i SOH-ul
corespunz tor;
q STM-4 la 622,08 Mb/s care con ine 4 AUG i SOH-ul corespunz tor;
q STM-16 la 2488,32 Mb/s care con ine 16 AUG i SOH-ul corespunz tor.

II.5 Cadrul de baz SDH

Revenind la cadrul de baz STM-1 cu structura de principiu ilustrat în figura 2.9, s ne reamintim
el este structurat în octe i i con ine 2430 octe i.
Din ace tia doar 2340 transport informa ie propriu-zis TABELUL II.6 Cadrul STM-1
(eficien a fiind ridicat 2340/2430 = 96,3 %). Caracteristicile Lungime 2430 octe i
sale sunt rezumate în tabelul II.6.
Durat 125
Viteza de 155, 52 Mb/s rezult din 2340 . 8/125. 10-6.
microsecunde
Structura cadrului de baz STM-1 este detaliat în figura 2.19.
Organizarea sa con ine 9 linii de 270 octe i (coloane), iar Vitez 155,52 Mb/s
citirea sa se efectueaz ca la o carte, de la stânga la dreapta i de Sarcin 2340 octe i
sus în jos. util 149,56 Mb/s
Primele 9 coloane (81 octe i) formeaz debitul suplimentar
de sec iune sau antetul de sec iune SOH (Section Overhead).

67
Capitolul II Ierarhia digital sincron

SOH este împ it în 2 zone: RSOH pentru sec iunile de regenerare i MSOH pentru sec iunile de
multiplexare.
Urm toarea coloan , a 10-a este compus din pointerii de unit i administrative POH. Ultimele
260 coloane constituie sarcina util sau octe ii de informa ie propriu-zis .

270 coloane (octe i)

1 1 9 10 270

RSOH P
(Regenerare)

9 SARCINA UTIL
4 Pointer AU O
linii

MSOH H
(Multiplexare)

9 2430
260

Figura 2.19 Structura cadrului de baz STM-1

II.5.1 SOH (Section Overhead)

Rolul informa iilor RSOH i MSOH poate fi mai u or în eles din figura 2.20. De remarcat c aici
codul de linie folosit este CMI (Coded Mark Inversion). O in elegere mai u oar a opera iunilor
implicate ne aduce figura 2.21.

Interfa fizic Multiplexare / Demultiplexare

Inser ie / Extragere
Sincron VC5 (4 or 3)
MSOH
(CMI sau optic )

SPI RST MST MSA HPC

Inser ie / Extragere Adaptare sec iune

RSOH Tratare Pointer
Scrambling / Unscrambling AU4 (sau AU3)
Figura 2.20 Blocurile func ionale ale unei interfe e STM-n
Dac ne referim la cadrul de baz STM-1, structura primelor 9 coloane sau a antetului SOH este
cea reprezentat în figura 2.22. Octe ii reprezenta i cu cruce sunt neutiliza i. Cei marca i cu NU sunt
rezerva i pentru utilizare local sau na ional . Semnifica ia octe ilor RSOH este urm toarea:
A1, A2 – cuvinte de sincronizare de cadru

68
 SISTEME DE COMUNICA II

A1 – 11110110 (F6 în hexazecimal)

A2 – 00101000 (28 în hexazecimal)

Regenerator Regenerator

STM-N STM-N
RSOH RSOH RSOH RSOH RSOH RSOH RSOH
MSOH MSOH MSOH

G703 VC4 VC4 G703

POH of VC4
Supraveghere VC4

G703 VCi VCi G703

POH of VCi (i=1,2,3)
Supraveghere VCi-s de
rang inferior
Figura 2.21 Utilizarea informa iilor suplimentare (SOH)
Prima linie din RSOH, compus din A1 i A2 nu se aleatorizeaz . Pentru realizarea sincroniz rii de
cadru se monitorizeaz în permanen octe ii A1 i A2. Dac rata erorilor e proast , detec ia lui A1, A2
se face defectuos. Sunt posibile dou nivele ce specific o eroare privind cuvântul de sincronizare
(calare) de cadru (CSF):
OOF = Out Of Frame LOF = Loss Of Frame
TABELUL II.7 Timpi de detec ie
Timp de detec ie: maximum 625 s
OOF
Timp de revenire: maximum 250 s
Timp de detec ie: 0 - 3 ms declan at de OOF
LOF
Timp de revenire0 - 3 ms f OOF
Se specific urm torii parametric pentru OOF i LOF, conform Recomand rii CCITT G783,
reprezenta i în tabelul II.7.
Pentru o rat a erorilor de 10 -3 un eveniment OOF trebuie s apar cel mult odat la 6 minute, iar
probabilitatea de apari ie a unei sincroniz ri false de cadru ce necesit întoarcere la sincronizarea de
cadru, s fie inferioar lui 10-5 într-un interval de 250 s.
Pentru a detecta un OOF se folosesc ultimii 4 bi i din ultimul A1 i primii 4 din primul A2, adic
0110 0010. Dac unul sau mai mul i bi i nu se încadreaz în acest tipar avem o eroare. Dac exist 4
cadre consecutive cu erori (4 erori) aceasta implic existen a unui OOF.
Pentru a ie i din OOF se verific ultimii 3 octe i A1 i primul A2. Dac acest tipar e g sit pe 2
cadre consecutive, sistemul devine sincronizat pe cadrul urm tor.

69
Capitolul II Ierarhia digital sincron

1 2 3 4 5 6 7 8 9

A1 A1 A1 A2 A2 A2 J0 NU NU
RSOH
Regeneration
B1 E1 F1 NU NU Section
OverHead
D1 D2 D3

Pointers of AU4

B2 B2 B2 K1 K2

D4 D5 D6
MSOH
Multiplexing
D7 D8 D9 Section
OverHead
D10 D11 D12

S1 Z1 Z1 Z2 Z2 M1 E2 NU NU

Figura 2.22 Structura detaliata a SOH din STM-1

Func ionarea sincroniz rii de cadru este ilustrat de automatul cu st ri finite prezentat în figura
2.23. Aici, J0 - octet pentru sec iunea de regenerare, B1 - octet pentru monitorizarea erorilor de bit
din tronsonul regenerat (între 2 regeneratoare).
În acest scop se folose te un cod cu paritate 8 par cu între eserea bi ilor (BIP8), care se aplic
dup scramblarea cadrului precedent i se introduce în cadru înainte de scramblare.

Figura 2.23 Ilustrarea codului BIP 8

70
 SISTEME DE COMUNICA II

Codul BIP 8 (Bipolar Interleaved Parity) este ilustrat în figura 2.23. El con ine 8 bi i rezulta i din
sumarea modulo-2 (paritate par ) a octe ilor din cadrul precedent sau o parte a acestuia. Octetul BIP8
pentru cadrul n este inserat în cadrul n+1.
Pentru detec ia erorilor se calculeaz BIP pentru TABELUL II.8 Timpul de detec ie
Rata Timp de Num r de
cadrul n i se compar bit cu bit cu BIP-ul din cadrul
erorilor detec ie viol ri în BIP8
n+1; orice neconcordan este o eroare. N=1
La valori ridicate ale ratei erorilor apare un efect Peste 10-3 10 ms 1002 x N
de saturare, ceea ce impune aplicarea unei corec ii 10-4 100 ms 1476 x N
-5
pentru num rul de erori detectate. Timpul de detec ie 10 1s 1530 x N
-6
pentru rata erorilor este ilustrat in tabelul II.8. 10 10 s 1536 xN
10-7 100 s 1536 x N
E1, F1 – stabilesc calea de serviciu i calea
10-8 1000 s 1536 x N
utilizatorului; 10 -9
10000 s 1536 x N
D1 –D3 – pentru comunica ia de date a sec iunii
de regenerare (DCC - Data Communication
Channel) cu viteza de 192 kbi i/s. Semnifica ia octe ilor MSOH este urm toarea:
B2 – cei 3 octe i B2 sunt
utiliza i pentru monitorizarea
erorilor de bit din sec iune cu
ajutorul unui cod BIP24, cu
paritate par 24 i între eserea
bi ilor, calculat asupra tuturor
octe ilor din cadrul precedent
cu excep ia celor din RSOH;
motivul este c octe ii din
RSOH sunt extra i i
modifica i în regeneratoare.
q In STM 4 B2
cuprinde 12 octe i
iar codul este BIP Figura 2.24 Ilustrarea func ion rii sincroniz rii de cadru
96 (12 x 8 = 96).
q In STM 16 B2 cuprinde 48 octe i iar codul este BIP 384 (48 x 8 = 384).

71
Capitolul II Ierarhia digital sincron

K1, K2 – octe i pentru comanda APS (Automatic Protection Switching) 1 + 1 sau 1 pentru n. In K2
(3 bi i, bi ii 6, 7 i 8) se g sesc
comenzi de AIS (Alarm TABELUL II.9 Markerul de sincronizare S1
Indication Signal) i FERF Cei mai Starea sincroniz rii
(Far End Receiver Failure). semnificativi
D4-D12 – ace ti 9 octe i 4 bi i din S1
alc tuiesc un canal de
0000 Calitate necunoscut
comunica ii de date DCC
(Data Communication 0010 G 811 ( 10 −11 )
Channel) cu viteza de 576 0100 Tranzit G812 (10 −8 )
kbi i/s, pentru o sec iune de 1000 Local G812
multiplexare.
1011 Ritmul pentru echipamente de
S1 – marker de
sincronizare, cu semnifica iile sincronizare
din tabelul II.9. 1111 Nu se utilizeaz pentru sincronizare
Z1, Z2 – octe i de rezerv ;
E2 – canal de serviciu cu
64 kbi i/s între multiplexoare;
M1 – MS-FEBE (Multiplexing Section Far End Block Error), canal de retur pentru B2 îndep rtat;

II.5.2 Circuitul de aleatorizare a datelor (SCRAMBLER)

Aleatorizarea sau scramblarea semnalului STM-N (N = 1, 4 sau 16) se face cu circuitul din figura
2.25 care asigur eliminarea secven elor lungi de 1 sau 0 care nu prezint tranzi ii precum i a celor
repetitive.
Date
+
D Q D Q D Q D Q D Q D Q D Q +
C S C S C S C S C S C S C S
Date
scramblate
Clock
STM-N Impuls
de cadru

Figura 2.25 Schema circuitului SCRAMBLER

Func ionarea sa este descris de polinomul 1 + X 6 + X 7 . Con inutul s u este ini ializat ca
“1111111” de c tre bitul cel mai semnificativ al octetului din prima linie a SOH din STM-N. Rezult
deci c prima linie a lui SOH din STM-N (9 x N octe i) nu se aleatorizeaz (scrambleaz ).
Observa ie: Con inutul octe ilor marca i cu NU i rezerva i pentru utilizare na ional afla i pe
prima linie, care nu se scrambleaz trebuie ales cu grij , pentru a nu afecta sincronizarea (în
echipamentele ALCATEL ei sunt ale i ca AA (10101010).

II.6 Structura lui AU4

72
 SISTEME DE COMUNICA II
Pointer VC4
AU4 se compune din VC4 i
pointerul asociat în cadrul de baz
STM-1. Pointerul indic adresa de
început a lui VC4 (adic octetul J1)
sau cu alte cuvinte primul octet din RSOH
POH (Path Overhead).
Pointer to 0 J1
În figura 2.26 se prezint structura
de principiu i un caz particular când
cadrul are pointerul setat pe zero MSOH
(adresa de început J1 este cel de al
zecelea octet din linia care con ine
pointerul (9 octe i).
Aceast situa ie cu pointerul
setat pe 522 (2 linii mai jos) este

reprezentat în figura 2.27. Cazul

Figura 2.26 Structura lui AU4 cu pointerul setat pe zero
cel mai des întâlnit este acela când
pointerul este setat pe 522 i nu pe zero. J1
Referindu-ne la figura 2.29, aceasta
înseamn c adresa de început a lui VC4 se 522
se te cu 2 linii mai jos fa de cazul când
pointerul este setat pe zero ( 522 = 2 ⋅ 261 ), o J1
linie de informa ie util având 260 octe i, iar
522
POH un octet pe linie
Ne reamintim c rolul pointerului este
acela ca într-o re ea SDH s rezolve J1
asincronismele introduse de echipamentele cu Figura 2.27 Structura lui AU4 cu pointerul setat pe 522
clock-uri diferite, dar de aceea i valoare
nominal .
In cazul AU4, clock-ul lui STM1 poate fi diferit de cel al lui VC4 pe care îl transport . Dac va
exista un decalaj între ele, acesta va fi compensat prin incrementarea sau decrementarea valorii
pointerului.

73
Capitolul II Ierarhia digital sincron

74