Universitatea Politehnica din Bucureşti

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

SEMNALE CU PURTĂTOR ARMONIC,

MODULATE ÎN AMPLITUDINE

REFERAT

Student:

1
 1.Obiectul lucrării
Se realizează analiza spectrală a oscilaţiilor modulate în amplitudine
(MA), atunci când semnalul modulator este un semnal periodic.

2.Introducere teoretică

Semnale M.A.:

Expresia generala a unui semnal modulat in amplitudine cu un semnal

modulator x(t) este:

unde

Din ecuaţiile de mai sus rezultă:

Unde: - KA este o constantă specifică modulatorului ;

m A
- m=K A A este gradul de modulaţie;
0

În mod normal m ∈ [0,1]. Pentru m>1 A(t) devine la un moment dat negativ şi
se spune ca oscilaţia este supramodulată (un salt de faza de180°).

Se constată imediat că expresia de mai sus mai poate fi scrisă sub forma:
m
[ ( Ω0 + ωm ) t+ Φ0 +φ m ] +¿ 2 A 0 cos [ ( Ω0 −ωm ) t +Φ0 −φm ]
m
x MA (t )= A 0 cos ( Ω0 t+Φ 0 ) + A cos ¿
2 0

Apar aşadar 3 componente:

- purtătoare,de amplitudine A0;
m
- componenta laterală superioară, de amplitudine A 1= 2 A0 pe
frecvenţa F0 + f m
m
- componenta laterală inferioară, de amplitudine A−1= 2 A0 =A 1 pe
frecvenţa F0 −f m

2
 Spectrul de amplitudini al semnalului modulat în amplitudine

Se observă că amplitudinea oscilaţiei A(t), variază între valorile:

A max = A0 ∙ (1+ m) şi A min = A0 ∙ (1−m ) , de unde rezultă expresia gradului de
modulaţie m :
A max −A min
m=
Amax + A min

Gradului de modulaţie m ∈ [0,3 - 0,8] pentru a se evita supramodulaţia.

3
3.Desfăşurarea lucrării:

Se realizează montajul din figură în care avem:

Măsurări asupra semnalelor MA:

a) Se măsoară gradul de modulaţie al semnalului MA cu ajutorul

osciloscopului, pentru valorile tensiunii modulatoare, specificate în tabelul 1.
Pentru semnalul modulator armonic dat de către generatorul de funcţii se
fixează frecvenţa fm=5 kHz. Frecvenţa semnalului purtător se fixează, de la
generatorul de semnal modulat, la valoarea F 0=500 kHz.
Este mai uşor să se măsoare 2Amax şi 2Amin şi atunci expresia gradului de
modulaţie m se poate scrie:
2 A max−2 Amin
m=
2 A max +2 Amin
Amplitudinea semnalului purtător se fixează astfel încât amplitudinea
componentei spectrale pe frecvenţa purtătorului, F 0=500 kHz, să fie 0 dB. Cu
ajutorul analizorului de spectru se măsoară componentele spectrale , A 0[dB],
A1[dB] şi A-1[dB] ale semnalului modulat în amplitudine cu un semnal
armonic. Rezultatele se trec în Tabelul 1. Tensiunile A 0, A1 şi A-1 în volţi se
obţin folosind tensiunea de referinţă măsurată U r,m.

4
Tabel 1 – Determinarea lui m, A0, A1 şi A-1 pentru semnalul modulat AM
AM 2A max 2A min m A0 A1 A −1 A0 A1 A −1
[VRMS] [div] [div] [%] [dB] [dB] [dB] [V] [V] [V]
0,6 8 5 23% 0 -19,3 -19,3 1 0,10 0,10
1 8 4 33% 0 -14,5 -14,5 1 0,18 0,18
1,4 8 2 60% 0 -11 -11 1 0,28 0,28
1,8 8 1,8 63% 0 -9 -9 1 0,35 0,35

b) Se construieşte caracteristica modulatorului m=f(A m)

c) Se măsoară componentele spectrale pentru cele patru tensiuni A m date în

tabelul 1.S-a făcut trecerea din dB in V utilizând relaţia :
A1
20
A 1 (V )=10

Rezultatele s-au trecut in tabelul 1.

d) Se măsoară banda de frecvenţă a generatorului de semnale modulate în

amplitudine, completându-se tabelul 2. Amplitudinea semnalului purtător se
fixează astfel încât amplitudinea componentei spectrale pe frecvenţa
purtătorului, F0= 500 kHz, să fie 0 dB. Se fixează frecvenţa minimă de

5
modulaţie de fm= 5 kHz pentru un semnal modulator sinusoidal. Nivelul
semnalului modulator se reglează pentru gradul de modulaţie de 30%, dat de
către generatorul de semnale modulate în amplitudine. Se schimbă frecvenţa
semnalului modulator, conform tabelului 2, până când amplitudinile
componentelor laterale, A-1 şi A1 citite pe analizorul de spectru, cad cu 3 dB
faţă de valoarea de la fm=5 kHz. Frecvenţa corespunzătoare a semnalului
modulator este fM. Banda de frecvenţă maximă a semnalului MA, dat de către
generatorul de semnal modulat, este B MA, max= F+ – F-, unde F+ şi F- sunt
frecvenţele maxime, măsurate, ale componentelor laterală superioară,
respectiv inferioară.

Tabelul 2: Determinarea benzii de frecvenţă

FM[kHz
5 10 20 30 40 50 51 52
]
F+
505 510 520 530 540 550 551 552
[kHz]
F-[kHz] 495 490 480 470 460 450 449 448
A1[dB] -15,6 -15,2 -15 -13,6 -13,2 -17 -18,2 -18,6
A-1[dB] -15,6 -15,2 -15 -13,6 -13,2 -17 -18,2 -18,6

Banda semnalului este BMA, max= F+ – F- = 552 – 448 = 104MHz

4.Întrebări:

a. Cum trebuie să arate caracteristica ideală m(Am) și ce semnificaţie are

abaterea de la forma ideală?
R: Caracteristica ideală pentru modularea în amplitudine este o dreaptă.
Abaterile care apar arată că modularea în amplitudine nu este pură și că mai
apare o modulaţie parazită( poate fi în frecvență).

b. Ce caracteristici ale osciloscopului pot influenta precizia măsurării gradului

de modulaţie?
R: Sensibilitatea osciloscopului poate afecta precizia măsurării gradului de
modulaţie.
6
5.Aplicatii:

a. La măsurarea cu osciloscopul a unui semnal MA se găsesc A max=18V,

Amin=2V. Se cere valoare sa efectivă.

Amax + A min 18+2

U 0= = =10 V
2 2

U 0 10
U ef = = =7,071 V
√ 2 √2

b. La măsurarea cu analizorul de spectru a unui semnal MA se constată că

nivelul purtătoarei este cu 20dB mai mare decât al componentelor laterale. Se
cere m.

np=20dB+nl => 20 lg(U0/Uref)= 20lg 10+20lg(mU0/2Uref) => m=0,2