Curs 12 - Demodulatoare

Cuprins
Indicatori calitativi ai demodulatoarelor
Demodulatoare MA
Demodulatoare MF
Circuite practice
Concluzii

Demodulatorul este circuitul care realizeaza operatia inversa modularii. Localizarea acestuia
este dupa amplificatorul pe frecventa intermediara (AFI) si inainte de amplificatorul de audio-
frecventa.

La intrarea demodulatorului se aplica un semnal pe frecventa intermediara. Prin operatia de

demodulare, demodulatorul trebuie sa genereze un semnal proportional cu amplitudinea
(nemodulata) a purtatoarei pentru circuitul de reglaj automat a amplificarii (RAA).

De regula, demodulatoarele se construiesc pentru fiecare tip de modulatie: in amplitudine, in

frecventa sau in faza.

1. Indicatori calitativi ai demodulatoarelor

1) Eficienta (randamentul) se defineste dupa tipul demodulatorului.

- pentru demodulatoarele de amplitudine se foloseste randamentul detectiei d , definit ca

raport intre amplitudinea semnalului util dupa demodulator si amplitudinea anvelopei de
modulatie :
U
d = AF (1)
mVs

- pentru demodulatoarele de frecventa se foloseste panta de discriminare Sd , definita ca

raport intre amplitudinea semnalului util dupa demodulator si deviatia maxima de
frecventa

Sd =
U AF
[mV/kHz] (2)
f

2) Rezistentra de intrare in demodulator este importanta pentru ca arata gradul de incarcare al

etajului anterior, ultimul etaj AFI. Rezistenta de intrare trebuie sa fie cat mai mare.

3). Rezistenta de iesire din demodulator, Riesd , trebuie sa fie cat mai mica, intrucat din
punctul de vedere al blocului de dupa demodulator, demodulatorul este o sursa de semnal de
tip tensiune.

4). Reziduul (restul) de frecventa intermediara la iesire trebuie sa fie cat mai mic intrucat:
 Radiocomunicatii 2

a). Acest reziduu incarca inutil etajul de audiofrecventa ;

b). nu este pur sinusoidal, continand armonici inalte, care pot fi radiate in receptor,
apar captate de etajul de intrare sau alte etaje, putandu-se inchide - astfel - o cale de
reactie electromagnetica ce conduce la auto-oscilatii. O cale de protectie consta in
ecranarea demodulatorului.

Ca urmare a parametrilor si indicatorilor mentionati, se poate stabili un model de circuit

pentru demodulator, asa cum se prezinta in figura 1.

Figura 1 : Schema echivalenta de circuit a unui demodulator

2. Demodulatoare de amplitudine
Structura de principiu a unui demodulator MA cu dioda este prezentata in figura 2 si
cuprinde un element neliniar de tip dioda si o rezistenta, Rd, pentru inchiderea circuitului.
Elementul neliniar trebuie sa fie sensibil la amplitudini mici, deci trebuie folosite diode cu
tensiuni de deschidere cat mai mici. O astfel de dioda poate fi dioda cu contact punctiform, cu
tensiune de deschidere in jur de 0.1..0.2 Volti.
Ca element neliniar se remarca existenta a doua regimuri de lucru : regim parabolic,
pentru amplitudini mai mici de 0.2 V si un regim liniar daca amplitudinea semnalului de
intrare este mai mare de 0.4 V. Deci, in functie de amplitudinea semnalului de la intrare,
demodulatorul cu dioda poate lucra in doua regimuri diferite.

Figura 2 : Schema unui demodulator serie MA cu dioda si regimuri de lucru

In cazul detectiei parabolice, se pot considera schema si caracteristica echivalenta din figura
3. Intrucat prin ambele componente (dioda + rezistenta) trece acelasi curent, caracteristica
circuitului (a elementului compus) se poate obtine grafic prin sumarea pe orizontala a
caracteristicilor elementelor individuale (se face sumare de tensiuni).
 Curs 12 - Demodulatoare 3

Figura 3 Circuitul echivalent pentru demodularea MA in regim parabolic

Curentul prin elementul compus este

i = a1 U + a 2 U 2 (3)

Considerand un semnal sinusoidal la intrarea dispozitivului compus, se obtine

i( t ) = a1 u s ( t ) + a 2 u s2 ( t ) (4)

Pentru un semnal modulat in amplitudine

u s ( t ) = U s ( t ) cos s t = U s (1 + m cos m t ) cos s t (5)

se obtine un curent
i( t ) = a1 U s (1 + m cos m t ) cos s t + a 2 [U s (1 + m cos m t ) cos s t ]2 =
= a1 U s cos s t + a1 U s m cos m t cos s t +
( )
+ a 2 U s2 1 + 2m cos m t + m 2 cos 2 m t cos 2 s t =
= a1 U s cos s t + a1 U s m cos m t cos s t + (6)
1 + cos 2 m t
+ a 2 U s2 1 + 2m cos m t + m 2 cos 2 s t =
2
cos 2 m t
= ...a 2 U s2 2m cos m t + m 2 + ...
2

Din ultima expresie conteaza numai componenta de joasa freventa intrucat celelalte
componente de inalta frecventa vor fi filtrate de filtrul de dupa demodulator iar componenta
continua este blocata, iesirea facandu-se printr-un condensator. Coeficientul de distorsiuni
armonice al curentului este

=
(I 2m )2 =
(m 2 / 2)2 = m4 / 4
=
(I m )2 + (I 2m )2 (2 m )2 + (m 2 / 2)
2
4m 2 + m 4 / 4
(7)
m4 m m
= =
16m 2 + m 4 16 + m 2 4
 Radiocomunicatii 4

Pentru variatiile uzuale ale gradului de modulatie, de la m=0.3 pana la m=1, se obtin
distorsiuni armonice, numai din demodulator, in domeniul = 0.02...0.25 , ceea ce este
inacceptabil. Din acest motiv, lucrul la semnale mici trebuie evitat, deci trebuie ca semnalele
sa aiba amplitudine mai mare de 0.5 V.
Pentru semnale mari la intrarea demodulatorului, se poate considera un regim liniar de
functionare, asa cum se prezinta in figura 4.

Figura 4 - Semnale la detectia liniara

Se observa ca elementul de detectie functioneaza in impulsuri de curent. Valoarea instantanee

a curentului prin dioda este

Vs ( t ) Vs ( 1 + m cos m t )
iav ( t ) = = (8)
ri + Rd ri + Rd

unde Rd este rezistenta pe care lucreaza demodulatorul, numita rezistenta de detectie, si ri este
rezistenta interna a diodei. Curentul mediu, calculat pe o perioada de radiofrecventa, este

1 1
Id =
Ts ia ( t )d = I av (9)
Ts
Tensiunea la iesirea detectorului este

Rd
U d = Rd I d = V (1 + m cos m t ) = Vcc + V AF cos m t (10)
(Rd + ri ) s
Componenta de curent continuu este direct proportionala cu amplitudinea purtatoarei Vs,
astfel incat se va folosi la reglajul automat al amplificarii (RAA). Randamentul detectiei
destul de mic:

V Rd 1
d = d = AF = (11)
mVs (Rd + ri )
 Curs 12 - Demodulatoare 5

Detectorul liniar de varf

O imbunatatitre a randamentului detectorului liniar se poate obtine prin utilizarea unui
detector liniar de varf care filtreaza tensiunea de radiofrecventa, astfel incat tensiunea de la
iesire este egala cu varful tensiunii de semnal.

Figura 5: Detectorul liniar de varf : schema si forme de unda

In regim nemodulat, valoarea medie a tensiunii redresate este aproximativ Vs, amplitudinea
purtatoarei, astfel incat se obtine un randament foarte bun. Semnalul de tensiune la iesirea
demodulatorului este
t

Rd C d
v D ( t ) = Vs e (12)

Intracat semiunghiul de conductie, , al diodei este mic se aproximeaza perioada de

descarcare cu Ts si se obtine:

Ts

Ts VVV Ts T
VVV = Vs Vs e Rd Cd Vs = = s (13)
Rd Cd Vs Rd Cd

Pentru a reduce riplul trebuie ca valoarea constantei de timp = Rd Cd sa fie cat mai mare. In
general se impune o valoare

= Rd C d = 5Ts (14)

Comportarea in regim modulat este prezentata calitativ in figura 5.

Figura 5: Comportarea demodulatorului de varf in regim modulat

Intrucat rezistenta de detectie este mare, curentul prin dioda D, iD, se inchide prectic
prin condesatorul de detectie, Cd. Fie VD valoarea medie a tensiunii pe condensator, valoare ce
 Radiocomunicatii 6

prepolarizeaza dioda. Schema echivalenta a demodulatorului MA serie, impreuna cu formele

de unda utile, sunt prezentate in figura 6.
Semnalul de tensiune pe dioda este

v a ( t ) =v s ( t ) V D (15)

Figura 6- Forme de unda pentru detectorul MA serie

Expresia curentului mediu este

T
V
I d = ia = ia (t )dt = ... = s (sin cos )
1
(16)
T 0 ri

valoarea medie a tensiunii pe rezistenta de detectie este

V R
vd = I d Rd = s d (sin cos ) (17)
Ri

Randamentul detectiei in regim modulat este

Vd R
d = = d (sin cos ) (18)
Vs ri

Pentru a obtine o valoare ridicata a randamemtului se recomanda

Rd 30 ri (19)

Alte tipuri de demodulatoare MA:

 Curs 12 - Demodulatoare 7

Demodulatorul MA in contratimp
Avantajele acestui demodulator sunt:
- nu apare reziduu pe frecventa purtatoare, ci pe frecventa 2fs, astfel incat este mai usor de
filtrat;
- variatia varf-varf (riplul) este de doua ori mai mic decat in cazul clasic (o singura dioda);
- randamentul detectiei creste mai ales cand rezistenta de detectie este mica, spre deosebire
de DMA serie cand randamentul scade daca rezistenta de detectie scade);
Dezavantajul ar fi costul mai mare.

Figura: Demodulator de amplitudine cu diode in contratimp

Demodulator MA cu tranzistor
Foloseste jonctiunea baza-emitor a tranzistorului bipolar ca demodulator. In circuitul colector-
emitor se realizeaza si o amplificare de joasa frecventa. Schema de principiu este prezentata
mai jos. Grupul RdCd este grup de detectie in serie cu dioda. Pentru semnalul de joasa
frecventa tranzistorul lucreaza ca amplificator in conexiune emitor comun (EC), realizandu-se
usor amplificari de ordinul lui 10.

Figura: Demodulator MA cu tranzistor

Detectia MA sincrona
Se aplica pentru comunicatii pe frecventa fixa, sau cand se poate reface purtatoarea. Schema
de principiu contine un multiplicator si un grup de detectie RdCd. Semnalul de comanda vc(t)
trebuie sa aiba aceeasi frecventa cu purtatoarea semnalului MA de receptionat. Daca
v s ( t ) = Vs cos s t atunci tensiunea de la iesire este
 Radiocomunicatii 8

vo (t ) = A v s (t ) vc (t ) = A Vs (t ) cos t Vc cos(t + ) =
(23)
Vs (t ) Vc [cos + cos(2t + )] = Vs (t ) Vc cos(2t + ) + Vs (t ) Vc cos
A A A
=
2 2 2

Figura: Principiul demodularii MA sincrone

Informatia utila este data de

A
vo ( t ) = Vs ( t ) Vc cos (24)
2

Daca defazajul este zero atunci

A
vo ( t ) = Vs ( t ) (25)
2

Demodulatoare de frecventa
Au rolul de a extrage componenta de audio-frecventa (semnal modulator) din semnalul
de frecventa intermediara si a elimina modulatia parazita de amplitudine. Indiferent de modul
de realizare a demodulatorul de frecventa, la iesirea demodulatorului trebuie sa se obtina o
tensiune proportionala cu deviatia de frecventa.

Din punct de vedere structural se pot defini urmatoarele tipuri de demodulatoare:

1. demodulatoare prin conversia modulatiei de frecventa in modulatie de amplitudine si
utilizarea, apoi, a unui demodulator de amplitudine;
2. demodulatoare prin conversia modulatiei de frecventa in modulatie de faza si
utilizarea, apoi, a unui discriminator de faza; se mai numesc demodulatoare MF de
cuadratura;
3. demodulatoare cu circuite de tip PLL.

Schemele bloc de principiu ale acestora sunt prezentate in figura urmatoare.

Figura 1: Principiul demodularii de frecventa prin conversia modulatiei

 Curs 12 - Demodulatoare 9

1. Demodulator MF cu circuit LC dezacordat

Schema de baza este prezentata in figura 1. Demodulatorul este format dintr-un etaj cu
tranzistor ce are ca sarcina un circuit LC acordat pe frecventa f0. Punctul de lucru se fixeaza
pe flancul caracteristicii de selectivitate a circuitului LC in punctul P, de abcisa frecventa
intermediara fi. In acest fel, se obtine transformarea deviatiei de frecventa in deviatie de
amplitudine, motiv pentru care transformatorul din circuitul de colector se mai numeste
transformator de modulatie. Dupa obtinerea modulatiei de amplitudine se poate utiliza un
demodulator de amplitudine.

Figura 2: Demodulator cu circuit LC dezacordat

Intrucat punctul de functionare se gaseste pe flancul caracteristicii de selectivitate acest tip de

demodulator se mai numeste demodulator de flanc. In vederea obtinerii unei liniaritati
acceptabile a caracteristii de conversie trebuie sa se lucreze cu factor de calitate mic al
circuitului LC, astfel incat randamentul detectiei va fi mic.

2. Detectorul de raport
Are o schema simpla, prezentata in figura 3, dar descrierea analitica este mai complexa.
 Radiocomunicatii 10

Figura 3: Schema de semnal a detectorului de raport

Cateva detalii de constructie si functionare:

Circuitele L1C1 si L2C2 sunt acordate pe frecventa intermediara;
Bobina L2 are priza la mijloc;
Bobina L3 este cuplata strans cu L1 (k=0.90.95);
Sunt valabile relatiile
V V
Vs1 = V3 + 2 si Vs 2 = V3 2 .
2 2
Tensiunile de frecventa mare sunt detectate astfel incat pe condensatoarele de detectie
apare o tensiune continua peste care se suprapune o tensiune de audiofrecventa.
Pentru un semnal lent variabil nu exista curent prin C0 ci numai prin rezistenta Rd cu
V Vd 2
expresia I d = d 1 ;
2 Rd
Tensiunea de audio-frecventa (de joasa frecventa) este

V Vd 2 Vd 2 Vd 1
V AF = Vd 1 I d Rd = d 1 = 1 ;
2 2 Vd 2
Tensiunea de pe condensator este Vd1 - Vd2, iar pe grupul de detectie avem tensiune
constanta, cu toate ca Vd1 si Vd2 se schimba;
Detectorul poate sesiza atat diferenta (Vd1-Vd2) cat si raportul acestora, de unde si
denumirea de detector de raport.

Cea mai importanta caracteristica a demodulatorului este panta de discriminare (detectie)

definita prin relatia

dV AF
Sd = [mV/kHz]
df

si este prezentata in figura urmatoare.

Se constata ca pe o anumita portiune tensiunea de audiofrecventa depinde liniar de
deviatia de frecventa df. Domeniul linar este dat de factorul de calitate al circuitului acordat.
Pentru RR monofonice, distanta intre maxime este de 200-300 KHz si creste pe masura ce
scade factorul de calitate. Curba in S provine de la caracteristicile de selectivitate ale celor
doua circuite acordate.
 Curs 12 - Demodulatoare 11

Figura 4: Curba in S a detectorului de raport

Functionarea detectorului de raport Daca semnalul aplicat la intrarea detectorului este de

frecventa intermediara fi, prin diode circula curenti egali care fac ca tensiunea la bornele
condensatorului C0 sa fie nula. La modificarae frecventei semnalului de intrare, se modifica
curentii detectati, care circula in sens opus prin C3, producand la bornele acestuia o cadere de
tensiune proportionala cu diferenta Ud1-Ud2. Condensatorul C0 asigura limitarea in
amplitudine a detectorului de raport, in conditiile aparitiei unei modulatii de amplitudine
parazite, cu grad de modulatie mic.

Detectorul de raport asigura limitarea in amplitudine a semnalului;

Detectorul poate functiona liniar la semnale foarte mici, are deci o sensibilitate ridicata si
poate furniza tensiuni pentru reglajele automate de amplitudine si frecventa.

Dezavantajul detectorului de raport:

reglajul este critic si valorile componenteleor sunt critice.
tensiunea de audio-frecventa este mica din cauza ca semnalul util se obtine prin
diferenta.

NU se mai foloseste ! ..

Demodulator MF cu circuit PLL

Circuitul PLL este - n traducere liber - un circuit cu calare pe faz (Phase Locked
Loop, in engleza). Schema bloc a demodulatorului este prezentata in figura 6. Elementele
componente sut: un comparator de faza, un filtru trece jos, un amplificator de c.c, un limitator
de semnal (tensiune/curent) si un oscilator comandat in tensiune.

Oscilatorul comandat n tensiune OCT, are frecvena de oscilaie proporional cu

amplitudinea semnalului aplicat la intrarea sa. OCT-ul are caracteristica statica de functionare
prezentat in partea dreapta. Daca tensiunea de comanda este zero, atunci frecventa de oscilatie
a oscilatorului se numeste frecventa libera de oscilatie, f0.
 Radiocomunicatii 12

Figura 6: Schema bloc a unui demodulator cu circuit PLL

Detectorul de faz (DP) (sau comparatorul de faz) produce un semnal de c.c. sau de
frecvena joas, proporional cu diferena de faz ntre semnalul de intrare i semnalul de la
ieirea OCT-ului. Daca faza oscilatorului urmareste faza semnalului de la intrare se spune ca
bucla este in sincronism. Pentru a asigura intrarea n sincronism este necesar o caracteristic
de transfer liniar i impar, cum este - de exemplu - una sinusoidal sau triunghiular.
Semnalul de ieire este:

V = k (1)
unde k este panta comparatorului.

Filtrul de tip trece jos are rolul de a atenua semnalele de frecvene nalte ce rezult la ieirea
detectorului de faz.

n absena semnalului de intrare n circuit, oscilatorul lucreaz pe frecvena de oscilaie liber

OL. La aplicarea semnalului de comand (semnal continuu) OCT-ul i modific frecvena de
oscilaie n direcia micorrii diferenei de faz fa de semnalul de intrare. Cnd frecvena
semnalului de intrare este egal cu frecvena semnalului OCT se spune c bucla este calat
sau c este n sincronism cu semnalul de intrare. Oscilatorul comandat n tensiune are
frecvena instantanee dat de relaia:

e = OL + k 0 v 0 (2)

unde vo este tensiunea de comand i k0 este sensibilitatea oscilatorului [rad/Volt].

Fie un circuit PLL sincronizat cu semnalul de intrare de pulsaie i=OL. Cele dou
semnale (intrare i OCT) sunt calate pe faz ntruct defazajul dintre ele rmne constant.
Dac i variaz lent, circuitul PLL urmrete variaiile intrrii modifcndu-se i
pulsaia oscilatorului local. Comportarea se pstreaz pn la o pulsaie OL =H, ce
constituie limitra superioara a benzii de urmarire. Se numete band de urmrire gama de
frecvene n care bucla se menine calat. Banda de urmrire depinde numai de ctigul
buclei.
Regimul de intrare n sincronism (se mai numete regim de prindere sau de calare) este
neliniar. Cnd la intrare se aplic un semnal de referina, circuitul PLL se va sincroniza sau
nu, dup valoarea diferentei I - OL. Gama de frecvene n jurul frecvenei libere de oscilaie
 Curs 12 - Demodulatoare 13

OL n care bucla intr n sincronism, plecnd din starea de oscilaie liber (stare necalat), se
numete banda de captur.

Banda de captur este mai mic dect banda de urmrire, aa cum se indic n figura
urmatoare, unde s-a reprezentat variaia semnalului de ieire de c.c., semnal de comand al
OCT-ului, funcie de frecvena semnalului de intrare. De remarcat histerezisul n funcionarea
buclei PLL. Mrimea benzii de captur este impus de banda filtrului. Cu ct este mai mic
banda filtrului cu att banda de captur a circutului PLL este mai mic.

Figura 7: Fenomenul de histerezis n regimul de lucru al circuitului PLL

Semnalul de ieire din circuitul PLL este cel de dup filtru. Frecvena de oscilaie
liber a circuitului PLL trebuie s fie ct mai apropiat de frecvena purttoarei semnalului
modulat, astfel incat trebuie sa existe posibilitatea unui reglaj fin al frecventei de oscilatie
libera, prin intermediul potentiometrului P2.

Fie sm(t) semnalul modulator. Frecvena fi de la intrarea circuitului PLL are expresia:

f i = f 0 + f s m ( t ) (22)

Semnalul de ieire vo(t) este:

e OL
vo( t ) = (23)
k0

La sincronism i=e i semnalul de ieire devine:

vo( t ) =
2
ko
(
f i f OL = )
2 f
ko
sm( t ) (24)

relaie care arat c semnalul de ieire vo(t) este proporional cu semnalul modulator.
Banda filtrului de dup comparator este impus de banda semnalului modulator, deci
nu poate fi micorat foarte mult. Ca urmare, componenta de frecven 2fm nu este atenuat
suficient, fiind necesar o filtrare suplimentar a semnalului vo(t). Banda de urmrire trebuie
s fie mai mare dect dublul deviaiei de frecven, pentru ca circuitul PLL s nu ias din
sincronism.
 Radiocomunicatii 14

Demodulatoare MF in cuadratura
Se studiaza in continuare un convertor de modulatie MF-MP. Fie circuitul oscilant LC serie
din figura atacat de generator de tensiune E , ca in figura de mai jos.

Figura 8: Convertor de modulatie MF-MP

Curentul prin circuit este

E
I=
1
r + jL +
jC
iar tensiunea de la iesire este
V 0 = I jL

Factorul de transfer de la sursa E la iesire este

Vo jL L 1
T= = = j
E r + jL +
1 r L 0
1+ j
jC r 0

Functia de transfer se poate deduce inlocuind s=jw:

Uo( s ) sL s 2 LC s2
T (s) = = = =
E (s) 1 1 + s 2 LC + srC rC 1
r + sL + s2 + s +
sC LC LC

cu caracteristicile Bode din figura (r=20 Ohm, C=1nF, L=1uH) ce corespund unui filtru trece
sus. In jurul frecventei de taiere a filtrului, circuitul poate fi considerat ca un filtru trece
banda.
 Curs 12 - Demodulatoare 15

Atenuarea
Bode Diagram 20
20
0
0
-20
Magnitude (dB)

-20
-40
-40
-60
-60 0 5 10 15
F([Hz] 6
x 10
-80 Defazajul
180
200

135 150
Phase (deg)

90 100

45 50

0 0
6 7 8 9 0 5 10
10 10 10 10
F([Hz] 7
Frequency (rad/s) x 10

Figura: Caracteristicele de frecventa ale retelei defazoare

Folosind faptul ca
L 0
= Q si ( ) =
r 0
factorul de transfer in tensiune este
Q
T ( ) = j
1 + j Q
cu modulul
Q
T ( ) =
1 + (Q )
2

si faza
2 f
( ) = arctg ( Q ) arctg Q
2 2 f0

unde s-a folosit aproximarea, valabila in jurul frecventei de rezonanta f0, ca

0 2 02 ( 0 ) ( + 0 ) 2 f
( ) = = =
0 0 0 f0

Observatie: la frecventa de rezonanta a retelei defazoare, semnalele de intrare si de iesire au

defazajul de 90o, deci sunt in cuadratura. De aici rezulta si denumirea demodulatorului care
foloseste o asemenea retea, demodulator in cuadratura. Se observa, de asemenea, ca semnalul
de la iesirea retelei defazoare este modulat in faza, deci are loc transformarea modulatiei de
frecventa in modulatie de faza.
 Radiocomunicatii 16

La frecventa de rezonanta defazajul este de 90 grade si in jurul punctului de coordonate (f0,

90o) din caracteristica de faza, functionarea poate fi considerata ca fiind liniara. Portiunea
liniara este cu atat mai mare cu cat factorul de calitate este mai mic. Pentru un factor de
calitate Q=30 si o deviatie de frceventa f =50 kHz se poate considera ca avem o liniaritate
buna cu distorsiuni sub 1%.

Observatie : (Facultativ) : Reteaua poate fi folosita insa numai pentru rezistente r foarte mici
(1 Ohm). Valorile obisnuite ale rezistentei r sunt in jur de 50 Ohmi, ca rezistenta de iesire
dintr-o sursa de tensiune. De aceea se utilizeaza configuratia de mai jos:

Figura 9: Retea defazoare

Rezitenta Rp asigura factorul de calitate dorit. Facand transformarea grupului serie (r,C2) in
grup paralel se obtin valorile :
2
1

C2
R1 = si C2.
r
C2
Sursa de tensiune devine E' = E .
C1 + C2
Factorul de transfer in tensiune este
Vo jQ E' jQ C2
T= = =
E 1 + jyQ E 1 + jyQ C1 + C2


0.1
Raportul capacitatilor din ultima relatie este in jur de 0.1 astfel incat se obtine aceeasi
caracteristica de frecventa dar cu scaderea factorului de transfer in tensiune. Avantajul
consta in posibilitatea folosirii unor surse de tensiune cu rezistenta interna mai mare (50
Ohmi).
La conversia unui tip de modulatie, de obicei, nu mai intereseaza tipul de modulatie
anterior, asa cum este cazul conversiei MF-MA. Pentru a avea o masura a modului in care se
inlatura tipul anterior de modulatie se defineste rejectia modulatiei de amplitudine, ca fiind
raportul in decibeli intre tensiunea de audio-frecventa la iesire pentru un semnal MF, avand
deviatia de frecventa de 15 KHz, si tensiunea de audiofrecventa de la iesire pentru un semnal
MA de aceeasi amplitudine cu un grad de modulatie standard m=0.3. Valorile curente ale
rejectiei MA sunt de cel putin 40 dB.
Odata cu conversia de modulatie, de la MF la MP, are loc si o modulatie parazita de
amplitudine a semnalului modulat in faza, ca urmare a deplasarii punctului de functionare pe
flancurile caracteristicii de selectivitate a circuitului LC. Se impune deci folosirea unor
circuite limitatoare pentru a inlatura modulatia parazita de amplitudine.

 Curs 12 - Demodulatoare 17

6. Scheme practice
6.1 Demodulator MF cu CI tip TAA 661 (TBA 120)

Schema bloc functionala pentru realizarea demodularii MF este prezentata in figura de

mai jos. Idea consta in utilizarea unui multiplicator analogic pe ale carui intrari se aplica pe de
o parte semnalul MF amplificat si limitat si, pe de alta parte, semnalul ce rezulta din trecerea
semnalului MF printr-un circuit de defazare, care introduce un defazaj monoton dependent de
frecventa instantanee a semnalului MF. In acest fel, la intrarile multiplicatorului se aplica
practic doua semnale MF care au aceeasi frecventa instantanee, intre care exista un defazaj
dependent de deviatia de frecventa.

Multiplicatorul functioneaza ca un detector sensibil la faza (unde semnalul MF limitat

constituie referinta). Semnalul de la iesirea multiplicatorului va contine si o componenta de
joasa frecventa, direct proportiopnala cu defazajul si deci monoton dependenta de semnalul
modulator de audiofrecventa.

Ca circuit defazor se utilizeaza un circuit rezonant serie acordat pe frecventa

purtatoare. Detectorul sensibil la faza este proiectat pentru functionare cu semnale
dreptunghiulare, in vederea eliminarii modulatiei parazite de amplitudine realizata de
amplificatorul limitator.

Figura 10: Schema bloc a unui demodulator MF de cuadratura cu circuit integrat

O schema tipica de utilizare a CI-TAA 661 este prezentata in figura 11, utilizata in
calea de sunet a receptoarelor TV. Semnalul de intrare se aplica la pinul 6, intrare
neinversoare. Intrarea 5 este pusa la masa, ca intrare inversoare. Alimentarea se face la pinii
13 (plus) si masa este la pinul 9. Reteaua defazoare este conectata la pinul 8 (C206-15 pF),
apoi la pinul 12 si grupul LCR paralel intre pinii 12 si 2. Iesirea se ia de la pinul 14 si se duce
la un reglaj de ton. Pinii 7 si 1 sunt pusi la masa.
 Radiocomunicatii 18

Figura 11: Demodulator MF in cuadratura cu CI-TAA 661

Figura 12: Demodulator MF cu detector de raport la RR-Realistic

Concluzii

Demodulatia este necesara pentru extragerea semnalului modulator.

Demodulatorul se amplaseaza la receptie. La intrarea demodulatorului se aplica un semnal pe

frecventa intermediara.

Demodulatoarele se construiesc pentru fiecare tip de modulatie.