Academia Tehnica Militara

Antene si propagarea undelor

Antena cu rezonator dielectric ZST

Std. Sg.: RADU Aurelian

Gr.: E113B

Prof. Coord.:
Col.Dr.Ing. Ioan NICOLAESCU
1

CUPRINS
1.Introducere
1.1.Obtinerea rezonatorului dielectric ZST
1.2 Metode de excitatie aplicate antenelor cu rezonator dielectric

pg.3
pg.4
pg.4

2.Caracteristici dielectrice de microunde

pg 5

2.1.Moduri de propagare
2.2.Frecventa de rezonanta
2.3.Curentii magnetici de suprafata
2.4 Modelul camp indepartat

pg 7
pg 8
pg 9
pg 10

3. Rezultate
3.1 Impedanta de intrare si frecventa de rezonanta
3.2 Parametrii antenei
3.3 Forma de radiatie

pg.11
pg11
pg.11
pg.15

4. Concluzii

pg.16

5. Bibliografie

pg.17

1.Introducere
In ultimele 2 decenii, au fost supuse investigarii doua clase noi de antene:
antene microstrip si antene cu rezonator dielectric.Ambele sunt potrivite pentru
dezovltarea comunicatiilor wireless moderne.
Initial dielectricul a fost folosit ca dispozitiv de stocare a energiei, nu ca
radiator. Ideea de a folosi rezonatorul dielectric ca antena, nu a fost acceptata pana
in 1983, cand s-a observat ca intervalul de interes al frecventelor pentru diverse
sisteme , a evoluat aproape de gama 100-300GHz.
Utilizarea rezonatorului dielectric ca antena rezonanta, a fost propusa de
Prof. S. A. Long in anii 1980. De cand antenele cu rezonator dielectric au pierderi
metalice neglijabile, ele sunt eficiente pentru folosirea la frecvente corespunzatoare
undelor milimetrice.Materialele cu pierderi mici sunt accesibile in comert la preturi
mici. Rezonatorii dielectrici pe baza de titanat de zirconiu cu substituii de staniu
(ZST), sunt produsi de firma americana Morgan Electro Ceramics.

Fig1. Diverse forme de antene cu rezonator dielectric

In comparatie cu antenele microstrip, cele cu rezonator dielectric au

gama impedantelor mai larga (10% pentru r=10). Acest lucru se datoreaza faptului
ca antenele microstrip radiaza doar prin doua fante inguste, in timp ce la antenele
cu rezonator dielectric radiaza tot dielectricul, cu exceptia planului de masa.

1.1.Obtinerea rezonatorului dielectric ZST

Materialul ceramic titanat de zirconiu cu substituii de staniu - ZST, este
sintetizat la 1400oC.Pentru a evita volatilizarea cu Sn, temperatura trebuie redusa.
ZST-ul este preparat in stare solida dintr-o reactie cu pulberi de oxizi ZrO2, SnO2 si
TiO2, cu puritatea mai mare de 99%. Pentru ca sintetizarea sa se efectueze la o
temperatura mai joasa, se adauga 2% La2O3 , si 1% de ZnO, iar pudra astfel
obtinuta este macinata in apa distilata pentru 24 ore intr-o presa cu bile, iar inainte
de tratamentul de calcifiere se pastreaza la 1200 0C pentru 2 ore.

1.2 Metode de excitatie aplicate antenelor cu rezonator dielectric

Antenele cu rezonator dielectric pot fi excitate prin sonda coaxiala, cuplaj
electromagnetic prin fante cu linie microstrip, cuplaj prin fante cu linie de
alimentare coaxiala, linie de alimentare microstrip, alimentare coplanara si multe
alte metode.
O metoda comuna pentru a cupla rezonatorul dielectric intr-un circuit de
microunde este prin linie microstrip.Aceasta metoda este ilustrata in imaginea de
mai jos. Cuplajul microstrip va excita campul magnetic din rezonatorul dielectric.
Nivelul cuplajului poate fi ajustat fata de marginile rezonatorului, luand in
considerare latimea liniei si permitivitatea relativa a dielectricului. Pentru valori
relativ reduse a permitivitatii realtive, cuplajul este destul de slab. Astfel , pentru a
avea o radiatie a campului favorabila, este necesar un vector de excitare al
rezonatorului. Liniile microstrip pot fi utilizate ca o serie de alimentari pentru o
retea de antene.
Un dezavantaj al acestei metode este este ca polarizarea vectorului de
excitatie este impusa de orientarea liniei microstrip.

2.Caracteristici dielectrice de microunde

Caracterizarea ZST-ului din punct de vedere al frecventelor corespunzatoare
microundelor favorizeaza rezonanta. Astfel ZST-ul poate fi considerat o bucata
dintr-un ghid de unda dielectric infinit. Fata de un ghid de unda metalic gol, care
admite doar modurile TE si TM, care nu prezinta componente axiale ale campului
electric sau magnetic, ghidul de unda dielectric poate manifesta modul hibrid HE.
Acest mod prezinta toate compunentele campurilor electric si magnetic.
Fie k0 si propagarea totala respectiv axiala. Pentru un ghid de unda
dielectric circular cu raza a si constanta dielectrica , ecuatia dispersiei modurilor
de-a lungul ghidului de unda este:

g1 (x,y)g 2 (x,y) - g32 (x,y) = 0

(2.1)

Unde x si y sunt obtinute in urma produsului dintre raza a si constanta de

propagare din interiorul respectiv din exteriorul ghidului de unda dielectric.
Functiile g1(x,y), g2(x,y) si g3(x,y) sunt definite astfel:

J m' ( x) K m' ( y ) J m ( x)
g1 (x,y)=

x
r yK m ( y)
g 2 (x,y)=

g3 (x,y)=

'
m

(2.2)

'
m

J ( x) K ( y ) J m ( x)

x
yK m ( y )

1
am
1
J m ( x) 2 2
y
k0 a r
x

(2.3)

(2.4)

Unde Jm(x) sunt functiile Bessel de prima speta si ordin m, Km(x) sunt
functiile Bessel modificate de prima speta si ordin m. Modurile de propagare pot fi
indexate azimutal dupa m, sau radial dupa n .Cazul in care m=0 corespunde
configuratiei de camp cu simetrie cilindrica si anume , pentru g1(x,y)=0 avem

modul magnetic TM, iar pentru g2(x,y)=0 este prezent modul electric TE. Pentru
m0 configuratia campului corespunde modului hibrid HE.

2.1.Moduri de propagare
Pentru a evidentia rezonanta dielectricului de inaltime h , se introduce
indicele p, care impreuna cu m si n, caracterizeaza campul in functie de lungimea
de unda de-a lungul circumferintei, razei respectiv axei rezonatorului dielectric.
Imaginea de mai jos indica modurile de propagare intr-un ghid de unda
dielectric cu r=36. Intersectia curbelor corespunzatoare modurilor cu dreptele
pa/hct. indica modul rezonant in dielectric.

Fig2.1. Primul mod de propagare de-a lungul axei ghidului

de unda dielectric cilindric cu r=36:
(*)moduri TE, (+) moduri TM
(patrat/triunghi) - moduri hibride HE

In cazul in care rezonatorul dielectric este distantat de partea metalica,

indicele p poate fi scris astfel p=l+undePentru identificarea corecta a
modului , se favorizeaza urmarirea diagramei de mai jos , care pune in evidenta
caracteristica de frecventa in functie de distanta dintre rezonator si planul de masa.

Fig.2.2 Frecventa de rezonanta a modurilor TE01 si HE11

in functie de distanta dintre rezonator si planul de masa

2.2.Frecventele de rezonanta
Pentru a analiza frecventele de rezonanta, se presupune ca suprafetele
rezonatorului sunt conductoare magnetice perfecte. Pentru o cavitate ca aceasta,
functiile de unda corespunzatoare modului electric TE si modului magnetic TM pot
fi scrise :

TE

npm

TM

npm

X
sin n (2m 1) z
J n np
sin

cos
n

a
2d

(2.5)

X 'np sin n
(2m 1) z
Jn

cos

a
cos n
2d

(2.6)
8

J n e functia Bessel de prima speta , unde J n X np 0 , J 'n X 'np 0 , pentru

n 1,2,3,...; p 1,2,3,...; m 0,1,2,... . Frecventa de rezonanta a modului mnp poate

fi dedusa astfel:
f npm

2 a

2
2

X np
a

' 2 (2m 1)

X np
2d

(2.7)

In practica, ceal mai relevant mod, este modul fundamental, care are cea mai
joasa frecventa de rezonanta.Acesta este modul TM110 , cu frecventa de rezonanta:

fTM110

2 a

a
; X '11 1.841
2d
2

' 2
11

(2.8)

Din fig2. si fig.3 reiese ca pentru frecventa de 9GHz este favorizabil modul
TM110, pentru care se calculeaza parametrii a si d

2.3.Curentii magnetici de suprafata

Modul TM110 din interiorul antenei cu rezonator dielectric cilindrica, este
utilizat pentru expresia campului apropiat.
X '11
z
TM110 J1
cos cos
2d
a
(2.9)
Se foloseste termenul cos pentru ca pozitia sondei de alimentare este
inclinata la 0 .Pentru aceasta functie de unda , variatia campului electric este
data de :
1 2
1 2
1 2
2
E
; Ez

;
E

j z
j z 2
j z

(2.10)
Pentru a gasi curentii magnetici de suprafata echivalenti ai antenei cu

rezonator dielectric, ne folosim de M E n , unde n este vector normal la
suprafata antenei:
9

-pentru peretele lateral

z'
M z'
J1 X '11 sin ' sin
2 j ad
2d

(2.11)

1 X '11
z'
'
'
M'
J
X
cos

cos

1 11
j a
2d

(2.12)

-pentru partea de sus si partea de jos

X '11 ' X '11 '
'
M'
J 1
cos
2 j ad a

(2.13)

X '11 '

'
M
J
sin
' 1
2 j d a

(2.14)

'

2.4 Modelul camp indepartat

De obicei, campul radiat se exprima in coordonate sferice, astfel curentii
initiali au forma:
M M ' cos cos( ' ) M ' cos sin( ' ) M z' sin
(2.15)
'
'
M M ' sin( ) M ' cos( )
(2.16)
Acesti curenti sunt folositi pentru a calcula potentialul electric vector:
j 0 0 r
e
j 0 0 [ ' sin cos( ' ) z ' cos ] '
F
M
e
d 'd 'dz

4 r
(2.17)

j 0 0 r

4 r

M e

j 0 0 [ ' sin cos( ' ) z ' cos ]

'd 'd 'dz

(2.18)

10

3. Rezultate practice
3.1 Impedanta de intrare si frecventa de rezonanta
Calculez valoarea a/d=1.41 din Tabelul1 , ce corespunde antenei cilindrica,
cu rezonator dielectric cu 36
Aflu raza cu ajutorul formulei (2.8):

2 f

a
;
2d
2

' 2
11

X '11 1.841, a / d 1.41, 1, 36, la frecventa de 9GHz

si obtin a= 2.5mm => d=1.8mm.
Linia microstrip folosita la alimentare este de dimensiuni r=1.65mm,
w=0.1mm

3.2 Parametrii antenei

In urma simularilor efectuate, dimensiunile preferabile ale antenei sunt:
raza a 2.9cm, inaltimea d 1.9715cm
Deoarece trebuie sa ridic caracteristica de directivitate, in simulare e necesar
sa introduc un volum de aer, in care patrunde dielectricul. Acesta este ales sub
forma de cilindru, cu raza egala cu 2 . De asemenea se alege si un plan de masa
conductor, care , din simulari a reiesit ca trebuie sa fie foarte subtire.
Se asigneaza suprafete perfect E bazei volumului de aer, perfectH se
asociaza inelului de alimentare, iar volumului de aer i se atribuie proprietati de
radiatie.

11

In imaginea de mai jos sunt ilustrate pozitia dilectricului fata de linia de

alimentare microstrip si modul de excitare a alimentarii:

12

Rezultatele obtinut arata astfel:

-Caracteristica de directivitate

-Coeficientul de reflexivitate

13

-Impedanta de intrare

-Castigul antenei

14

3.3 Forma de radiatie

Modul de alimentare adoptat, linia microstrip, este figurata mai jos. Pentru a
alimenta un dielectric prin linie microstrip, aceasta din urma poate fi pozitionata in
diferite moduri fata de dielectricul respectiv, acest lucru modificand impedanta de
intrare.
Modul de propagare ales, TM10 excita campurile E si H astfel:
- campul electric

- Campul magnetic

15

4. Concluzii
Rezonatorul dielectric ZST este un bun material de constructie a antenelor,
ce favorizeaza castigul, dimensiunile compacte ale antenei, si are proprietati ce nu
variaza cu temperatura.
Se obtin rezultate optime in urma investigarii cuplajului dintre rezonator si
linia de transmisiune.
Datele obtinute sunt pentru frecventa de 9.8GHz, pentru modul TE01, si
exprima caracteristici destul de bune pentru aceste frecvente.
Evolutia tehnologiilor de productie si a metodelor de excitare pentru
rezonatorul dielectric ridica standardul telecomunicatiilor, unde miniaturizarea si
eficienta crescuta sunt elementele cheie.

16

5. Bibliografie
Dielectric Resonator Antennas Kwai-Man Lul, Kwok-Wa Leung
Dielectric Resonator Antennas - high K - Communications Research
Centre Canada
DRA of ZST advanced ceramics M. Ene Dobre, M.G.Banciu,
L.Nedelcu, A.Ioachim, H.V.Alexandru
Microwave Journal
RF and Microwave Computer-Aided Engineering

17