Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3 1
Breviar teoretic
• Valoarea de vîrf – valoarea extremă (pozitivă sau negativă) a semnalului (Umax = UV+,
Umin = UV-).
• Valoarea vîrf la vîrf - (peak-peak) domeniul de variație al semnalului
U VV = U V + − U V −
• Valoarea medie–(mean) sau componenta continuă a semnalului (U0,UCC)
1 t +T
T t
u (t ) = U 0 = u (t )dt
este valoarea indicată de un instrument analogic cu ac (magnetoelectric), dacă frecvența f
este mult mai mare decît frecvența pe care o poate „urmări” acul instrumentului. Nu este
foarte utilă deoarece majoritatea semnalelor uzuale sunt simetrice și deci au valoarea medie
nulă.
• Valoarea medie absolută – este valoarea medie a tensiunii redresate. Poate fi definită
atît în cazul redresării monoalternanţă (porțiunile pozitive SAU negative ale semnalului
sunt eliminate) cît și în cazul redresării dublă alternanță (porțiunile negative ale
semnalului sunt convertite în pozitive). Se notează Uma sau uneori Um tocmai pentru că
valoarea medie nu se folosește.
• În cazul redresării dublă alternanță – RDA
1 t +T
U m = u (t ) = u (t ) dt
T t
• În cazul redresării monoalternanţă – RMA (alternanța pozitivă)
1
u + (t ) = (u (t ) + u (t ) ) U m + = u + (t )
2
2 METC - Laborator 5 – Versiunea Online – rev. 1.3
• Valoarea efectivă (eficace) – (Root Mean Squared): Tensiunea efectivă este valoarea
acelei tensiuni continue care dezvoltă aceeași putere medie printr-o rezistență ca și
semnalul periodic respectiv.
1 t +T 2
U ef =
T t
x (t )dt = x 2 (t )
Valorile de vîrf, medie, medie absolută (redresare monoalternanţă – RMA și dublă
alternanță - RDA) și efectivă, pentru semnalele periodice uzuale de amplitudine A, sunt
prezentate în tabelul 1.
Acest tabel permite determinarea unei valori pe baza oricărei alte valori, dar se observă
că nu se poate folosi decît dacă se cunoaște forma de undă!
• Voltmetrul de curent continuu: măsoară tensiunea unui semnal continuu, sau valoarea
medie a semnalului alternativ aplicat la intrarea sa:
METC - Laborator 5 – Versiunea Online – rev. 1.3 3
u(t)
Ucc
~ u(t) Vcc Umăs=Ucc
t
Exemplu: u(t)=Usin ωt cu U=1V. Aparatul măsoară valoarea medie cu r.d.a care este 2U/π =
0.637V pe care o înmulțește cu kS=1.11 deci valoarea indicată este 0.637*1.11= 0.707V, care
corespunde valorii efective de 1/ √2 V.
Dezavantaj: se observă că aparatul măsoară corect valoarea efectivă numai pentru semnale
sinusoidale, singurele pentru care kF= 1,11. Pentru alte tipuri de semnale aparatul comite o
eroare sistematică
OBS1: evident, s-ar putea construi voltmetre care să măsoare corect semnalul triunghiular,
dreptunghiular etc, dacă ar fi calibrate cu constanta kF pt triunghi, dreptunghi, etc, dar în practică
nu se construiesc decît pentru semnalul sinusoidal care e cel mai uzual semnal.
OBS2: tot în practică, la măsurarea semnalelor din lumea reală, care se abat de la forma
sinusoidală (și deci se măsoară cu erori cu aparatele non-True-RMS), abaterea este de o formă
complexă, de exemplu sinus deformat din cauza armonicilor, nu forme de undă simple precum
dreptunghi sau triunghi.
4 METC - Laborator 5 – Versiunea Online – rev. 1.3
În anumite situații se dorește exprimarea tensiunii efective sub formă de raport logaritmic - în
decibeli (dB) - prin raportare la o tensiune de referință Uref. De exemplu:
• Uref 1= 1V :
U
U dB = 20 ⋅ lg (1)
U ref 1
Această tensiune corespunde unei puteri de referință Pref = 1mW generată pe o rezistență
de 1kΩ (1000Ω).
Se observă deci că:
0dB = 1V, 20dB=10V, 40dB=100V, 60dB=1000V etc, dar și:
0dB = 1V, -20dB = 0.1V, -40dB = 0.01V
(regula „+/-20 dB pe decadă”; o decadă= creșterea/scăderea cu un factor de 10)
• Uref 2= 0.775V :
U
U dBm = 20 ⋅ lg (2)
U ref 2
Această tensiune corespunde unei puteri de referință Pref = 1mW generată pe o rezistență
de 600Ω. Se folosește mai ales în comunicațiile telefonice. Se calculează prin înlocuire în
formulă că 0 dBm = 0.775V.
Prin urmare, datorită logaritmării, valori negative la măsurarea în dB respectiv dBm înseamnă
că tensiunea măsurată e mai mică decît referința (1V respectiv 0.775V)
U
→ 2 20
U
METC - Laborator 5 – Versiunea Online – rev. 1.3 5
Desfășurarea lucrării
%Exercitiul 1
clear
clc
close all
pkg load signal
% Generare semnal
f=2; % in kHz (maxim 50 kHz)
Avv=4; % amplitudine varf-la-varf
Ucc=0; % componenta continua
Cx=0.05; % coeficientul de deflexie pe orizontala exprimat in micro secunde
D=10*Cx; % durata semnalului
[x,t]=generator_functii('sinusoidal',f,Avv,Ucc,D);
• clc – șterge din fereastra de comandă tot ce a fost afișat; în fereastra de comandă (figura
x) se vor afișa valori atunci cînd nu punem ”;” și se vor afișa erori atunci cînd nu folosim
corect diferitele funcții.
• close all – închide toate ferestrele grafice;
• pkg load signal – încarcă din librăria Octave pachetul de prelucrare de semnal.
Se rulează programul din meniul Editorului: Run->Save file and Run, folosind tasta F5,
sau apăsînd pe din bara de instrumente a Editorului.
Dacă programul este scris corect, se va deschide o fereastră grafică numită Figure 1 în
care este reprezentat semnalul obținut.
În fereastra de comandă (Command Window) vor fi afișate valorile celor două variabilele
Uva și Umm. Fereastra de comandă este accesibilă din partea de jos a interfeței grafice.
METC - Laborator 5 – Versiunea Online – rev. 1.3 7
Valoarea Cx calculează și se setează astfel încît să fie reprezentate două perioade ale
semnalului pe tot ecranul osciloscopului. Cîte diviziuni trebuie să ocupe o perioadă?
c) pentru valoarea U3’ de mai sus se repetă măsurătorile din tabelul de la a). Ultimele 2 coloane
se pot calcula ca la a), dar e mai simplu să se scadă valoarea obținută în ecuația (3), din valorile
deja calculate la a) !
Observație: reducerea în tensiune de 1/√2 ori este echivalentă cu reducerea în putere de 2 ori.
b) Vom ilustra o situație în care indicația MEAN din meniul MEASURE al osciloscopului
(și, corespunzător, din Octave) nu corespunde așteptărilor. Acest lucru se întîmplă atunci cînd
osciloscopul nu afișează un număr întreg de perioade. Este important de înțeles că osciloscopul
calculează MEAN pentru imaginea afișată, în timp ce, în mod normal, cînd vorbim de valoarea
medie a unui semnal, ne referim la media pe o perioadă!
Generați un semnal sinusoidal cu f=1KHz, A= 2+ID/100 [V] , fără componenta continuă
și Cx=250 μs/div. Reprezentați grafic semnalul pentru cele două moduri de cuplaj. Determinați
valoarea medie indicată de osciloscop. Cîte perioade sunt afișate în reprezentarea grafică?
Desenați semnalul în modul de cuplaj DC.
Modificați afișarea semnalului în modul „inversat pe y”, prin reprezentarea grafică a
semnalului -x. Determinați valoarea medie indicată de osciloscop în acest caz.
Explicați de ce s-a modificat MEAN, deși semnalul nu s-a modificat (nu s-a umblat la
generator!)
c) Modificați Cx la 500μs/div, semnal fără inversare. Determinați noua valoare MEAN. Cîte
perioade sunt reprezentate de această dată?
Explicați rezultatele obținute. Care dintre variantele MEAN indicate corespunde valorii
medii a semnalului și de ce?
Indicație. Dioda reală introduce o cădere de tensiune de aproximativ 0.5-1V (tipic 0.6V), ceea
ce face ca semnalul redresat să difere puțin de semnalul redresat monoalternanţă ideal.
intrarea și ieșirea detectorului de vîrf (pentru a vedea mai bine semnalele de intrare și ieșire,
acestea se pot vizualiza și separat - Figura 4)
Circuitele de la 5 au fost detectoare de valori medii absolute (dioda efectua funcția de valoare
absolută – modul sau redresare – în timp ce valoarea medie este făcută implicit în timpul
măsurării cu orice tip de voltmetru).
Un circuit detector de vîrf , indiferent de tipul circuitului (serie/paralel), are rolul de a permite
măsurarea valorii de vîrf a tensiunii aplicate la intrare. După cum vom vedea, cele 2 circuite
îndeplinesc această funcție în moduri diferite, dar rezultatul e corect în ambele cazuri.
D
Ui R=100K Uo Ui R=100K D Uo
Fig. 5a: detector de vîrf serie Fig. 5b: detector de vîrf derivație
Se implementează montajul din Figura 5.a folosind simulatorul QUCS (Figura 6).
Pentru generatorul de semnal sinusoidal vor fi folosiți următorii parametrii: frecvența
semnalului 10 kHz și amplitudinea
• U =8+ID/40 [V].
Se va alege modul de simulare transient simulation, pentru care se va stabili momentul
de oprire 1 ms, Stop=1ms, iar pasul se va alege egal cu 1µs, Step = 1 µs.
12 METC - Laborator 5 – Versiunea Online – rev. 1.3
Se implementează montajul din Figura 3.b folosind simulatorul QUCS (Figura 8).
Pentru generatorul de semnal sinusoidal vor fi folosiți următorii parametrii: frecvența
semnalului 10 kHz și amplitudinea U= 8+ID/40 [V], fără componentă continuă. Se va alege
modul de simulare transient simulation, pentru care se va stabili momentul de oprire 1 ms,
Stop=1ms, iar pasul se va alege egal cu 1µs, Step = 1 µs.
Se simulează circuitul. Rezultatele sunt vizualizate folosind modul de afișare Cartesian
Se selectează variabilele in.v și out.v. Se vor desena formele de undă pentru semnalele de la
intrarea și ieșirea detectorului de vîrf (pe același grafic). Se va observa că la ieșire se obține un
semnal sinusoidal, care, spre deosebire de semnalul sinusoidal de intrare, are componentă
continuă.
Indicație: circuitul paralel produce la ieșire un semnal variabil (semnalul de intrare cu valoarea
minimă plasată pe axa Ox, numit și semnal axat), în timp ce circuitul serie produce un semnal
continuu; evident, cele 2 semnale sunt total diferite, dar măsurarea lor cu un voltmetru de c.c.,
care efectuează media semnalului măsurat, și implicit valoarea indicată de respectivul voltmetru
justifică faptul că amîndouă circuitele se numesc detector de vîrf. În cazul detectorului paralel,
doar vizualizînd pe osciloscop (fără voltmetru) funcția nu este îndeplinită, prin urmare, în acest
caz, voltmetrul face parte integrantă din detector, în timp ce în cazul serie, voltmetrul este
opțional (tensiunea se poate observa și cu un osciloscop).
a) Se determină semnalul obținut la ieșirea unui detector de vîrf serie cu ajutorul funcției
detector_varf. La intrare vom avea U= 8+ID/40 [V] , frecvența f=10KHz, fără componentă
continuă.
Funcția detector_varf(x,’serie’) returnează semnalul obținut la ieșirea unui detector de
vîrf serie dacă la intrare se aplică semnalul x.
Sintaxa: y_serie= detector_varf(x,’serie’).
Se reprezintă grafic în aceeași figură cele două semnale cu ajutorul funcției
vizualizare_semnale. Se desenează cele 2 semnale pe același grafic (cu culori diferite).
Se măsoară componenta continuă a semnalului de la ieșire cu voltmetrul de curent
continuu al multimetrul numeric (funcția multimetru_DCV).
Ce valoare Umăs = UCC ieșire măsoară voltmetrul? Comparați cu valoarea de vîrf a
tensiunii de la intrare. Ce observați ? De ce circuitul se numește detector de vîrf?
Calculați teoretic valoarea de vîrf pozitivă UV+ a lui u(t) din (4).
Ce valoare indică voltmetrul de c.c. ? Cum se modifică imaginea?
Ce legătură este între valoarea UV+ calculată și valoarea măsurată ?
Indicație: se va ține, în continuare, cont de căderea de tensiune de pe diodă.
Pe baza imaginilor obținute, care dintre circuite – DV serie sau paralel – lasă să treacă
componenta continuă?
Exemple: dacă poziția acului corespunde liniei roșii, iar a selectorului corespunde
punctului roșu, citiți valoarea tensiunii în V, dB și dBm. Calculați din dB, dBm înapoi în V.
16 METC - Laborator 5 – Versiunea Online – rev. 1.3
Să se deseneze pe fișă poziția acului și a selectorului de scări pentru cazul cînd voltmetrul indică
a) U= ID [V] b) U=ID/333 [V] c) U= ID/10 – 10dB d) U = ID/15 – 15 dBm
Indicație: pe scările de V, se va alege o scară a.î. acul să fie cît mai aproape de capul scării. De
exemplu, valoarea 0.2V se poate afișa și pe scara de 1V, și pe scara de 0.3V – se va prefera al
doilea caz.
METC - Laborator 5 – Versiunea Online – rev. 1.3 17
Întrebări pregătitoare
Exerciții :
1.Să se calculeze tensiunea medie absolută și tensiunea efectivă pentru următoarele semnale (se
vor detalia calculele efectuate):
(
s1 (t ) = 3 sin 10 4 πt )
s2 (t ) = 2sin ( 2000π t )
s3 (t ) = 3 + cos ( 2000π t )
2
s4 (t ) = 2 (sin 4000π t )
s5 (t ) = sin (104 π t ) − sin (104 π t )
s6 (t ) = 2 ⋅ cos (3⋅10 4 π t ) + 2 ⋅ cos (⋅104 π t )
2. Să se calculeze tensiunea medie absolută și tensiunea efectivă pentru semnale din figura
4 (se vor detalia calculele efectuate):
18 METC - Laborator 5 – Versiunea Online – rev. 1.3
u(t)[V] u(t)[V]
2
T/2 T t T/2 T
-2 -2 t
8 u(t)[V]
u(t)[V]
6 6
-2 T/2 T -2 T/2 T
t t
-4
u(t)
E1
τ T
E2 t