Semnale și Sisteme II

Modulații de amplitudine și frecvență

Mutulescu Sebastian, grupa 8311

1.Scopul lucrării

Studierea modulațiilor de amplitudine și frecvență, observarea modificării formei

semnalului purtător în funcție de forma semnalului modulator și de tipul de modulație. Studierea
modului de funcționare a modulatoarelor și demodulatoarelor AM.

2.Noțiuni teoretice

2.1. Modulația
Transmiterea directă a unui semnal util la o distanță mare întâmpină dificultăți
datorită pierderilor de energie care au loc. Acest fenomen, denumit atenuare, are ca rezultat
reducerea treptată a amplitudinii semnalului până când aceasta este zero. Modulația
reprezintă transmiterea unui semnal util prin intermediul unui semnal purtător ce are o
frecvență mult mai înaltă, și implicit o atenuare mult mai scăzută. Cele trei semnale implicate
în procesul de modulație sunt:
• Semnalul purtător – baza pe care se construiește semnalul modulat
• Semnalul modulator – conține informația utilă
• Semnalul modulat – semnalul transmis ce rezultă din modificarea semnalului purtător
de către semnalul modulator
În funcție de parametrul semnalului purtător care este modificat de semnalul modulator
se disting următoarele tipuri de modulații:
• Modulația de amplitudine (AM)
• Modulația de frecvență (FM)
• Modulația de fază (PM)

2.2. Modulația de amplitudine (AM)

Modulația de amplitudine reprezintă modificarea amplitudinii semnalului purtător de
către semnalul modulator. Cele trei semnale au următoarele forme:

𝑥𝑝 = 𝐴𝑝 cos(𝜔𝑝𝑡) (1)
𝑥𝑚 = 𝐴𝑚 cos(𝜔𝑚𝑡) (2)
𝑥𝑀𝐴 = 𝐴𝑝(1 + 𝑚 cos(𝜔𝑚𝑡)) ∙ cos(𝜔𝑝𝑡) (3)

1
Semnale și Sisteme II
unde m reprezintă gradul de modulație și se calculează ca fiind raportul dintre
amplitudinea semnalului modulator și amplitudinea semnalului purtător.

𝐴𝑚
𝑚= (4)
𝐴𝑝

Un alt mod de a exprima matematic semnalul modulat este ca sumă de trei semnale:

𝑚𝐴𝑝 𝑚𝐴𝑝
𝑥𝑀𝐴 = 𝐴𝑝 cos(𝜔𝑝𝑡) + cos ((𝜔𝑝 + 𝜔𝑚)𝑡) + cos ((𝜔𝑝 − 𝜔𝑚)𝑡) (5)
2 2

Figura 1. Exemplu de modulație în amplitudine

Spectrul de frecvențe al unui semnal modulat în amplitudine este caracterizat de

simetrie în jurul frecvenței purtătorului. De ambele părți ale acestuia, se regăsesc
componentele semnalului modulator cu amplitudini mai mici, determinate de indicele de
modulație. În stânga frecvenței purtătoare componentele sunt amplasate la frecvențe
rezultate din diferența frecvenței purtătoare și cea modulatoare, iar în dreapta la frecvențe
obținute prin suma celor două. Diferența dintre cele două frecvențe extreme reprezentate pe
spectru poartă denumirea de bandă de frecvențe.
2
Semnale și Sisteme II

Figura 2. Spectrul de amplitudini al unui semnal modulat în amplitudine

𝐵 = 𝜔𝑚𝑎𝑥 − 𝜔𝑚𝑖𝑛 = 2∆𝜔𝑚𝑎𝑥 (6)

2.3.Modulația de frecvență (FM)

Modulația de frecvență reprezintă modificarea frecvenței semnalului purtător de către
semnalul modulator. Cele trei semnale au următoarele forme:

𝑥𝑝 = 𝐴𝑝 cos(𝜔𝑝𝑡) (7)
𝑥𝑚 = 𝐴𝑚 cos(𝜔𝑚𝑡) (8)
𝑥𝑀𝐹 = 𝐴𝑝 cos((𝜔𝑝𝑡) + 𝛽sin (𝜔𝑚𝑡)) (9)
unde β reprezintă gradul de modulație și se calculează ca fiind raportul dintre diferența
frecvențelor extreme ale semnalului purtător (deviația de frecvență) și frecvența semnalului
modulator.

∆𝜔
β= (10)
𝜔𝑚

Figura 3. Exemplu de modulație în frecvență

3
Semnale și Sisteme II

Spre deosebire de semnalul modulat în amplitudine, spectrul semnalului modulat în

frecvență are o infinitate de componente în apropierea frecvenței purtătoare cu amplitudini
diferite. În practică se ignoră componentele cu o amplitudine mai mică de 2% din cea a
semnal purtător.

Figura 4. Spectrul de amplitudini al unui semnal modulat în frecvență

2.4.Modulatoare AM Cel mai simplu modulator este realizat pe baza amplificatorului

emitor comun.

Figura 5. Modulator în amplitudine

Semnalul purtător este amplificat de tranzistor, iar semnalul modulator influențează

amplitudinea semnalului amplificat, rezultând astfel semnalul modulat.
Dacă se dorește amplificarea mai puternică a unei purtătoare de o anumită

4
Semnale și Sisteme II
frecvență, rezistența din colector se poate înlocui cu un circuit rezonant paralel LC a cărui
frecvență de rezonanță (fc) este cea dorită a fi amplificată. Formula frecvenței de rezonanță
este dată mai jos, urmată de un exemplu de modulator în frecvență acordat pe 100 kHz.

1
𝑓𝑐 = 2𝜋 (11)
√𝐿𝐶

Figura 6. Modulator în amplitudine cu circuit rezonant

2.5.Demodulatoare AM
Demodularea semnalelor modulate în amplitudine se poate realiza cu un număr
foarte mic de componente electronice. Cea mai simplă variantă este prezentată mai jos.
Demodulatoarele pentru acest tip de modulație mai poartă denumirea de detectoare.

Figura 7. Demodulator AM (Detector) realizat cu o diodă

5
Semnale și Sisteme II

Dioda lasă să treacă doar partea pozitivă a semnalului modulat, iar rezistența R6 și
condensatorul C4 alcătuiesc un filtru trece-jos care extrage semnalul util. Simplu din punct
de vedere al proiectării, acest tip de demodulator are dezavantajul unor semnale de
amplitudine foarte mică la ieșire.
O variantă mai performantă de demodulator cu o structură mai complexă este
prezentat mai jos.

Figura 8. Variantă de demodulator AM

3. Montajul de laborator și modul de lucru

Pentru modulatorul simplu, avem următorii parametrii setați astfel: sursa purtătoare: semnal
sinusoidal cu amplitudine vârf la vârf de 30 mV, frecvență de 10 kHz, sursa modulatoare:
semnal sinusoidal cu amplitudine vârf la vârf de 1 V. frecvență de 200 Hz.

Figura 9. Schemă modulator în ampltitudine

6
Semnale și Sisteme II

Pentru schemă am folosit: un tranzistor bipolar BD139, două condensatoare de 47nF, un

condensator de 100nF, două rezistențe de 10k Ω, o rezistență de 39k Ω, o rezistență de 4.7k Ω.
La unul dintre terminalele condensatorului C1 am conectat sonda pentru generatorul de semnal
corespunzătoare semnalului purtător, unul dintre terminalele rezistorului R4 l-am conectat la
generatorul de semnal pentru semnalul modulator, iar la terminalul condensatorului C3 sonda
pentru oscilocop unde am vizualizat semnalul modulat.

Figura 10. Semnal modulator (CH1)

Figura 11. Semnal modulat

7
Semnale și Sisteme II
Pentru modulatorul simplu, avem următorii parametrii setați astfel: sursa purtătoare:
semnal sinusoidal cu amplitudine vârf la vârf de 2,5 V, frecvență de 10 kHz, sursa
modulatoare: semnal sinusoidal cu amplitudine vârf la vârf de 2 V. frecvență de 200 Hz.

Figura 13. Schemă modulator în amplitudine cu circuit rezonant

Pentru această schema, s-au păstrat același componente, cu excepția înlocuirii rezistenței R3
cu gruparea în paralel dintre bobina L1 – 470uH și condensatorul C4 – 470nF.

4. Date experimentale și prelucrarea datelor

Pentru modulatorul în amplitudine simplu:

8
Semnale și Sisteme II

Figura 13. Semnal modulat cu frecvența semnalului modulator de 200Hz

Figura 14. Semnal modulat cu frecvența semnalului modulator de 500Hz

9
Semnale și Sisteme II

Figura 15. Semnal modulat cu frecvența semnalului modulator de 800Hz

Pentru modulatorul în amplitudine cu circuit rezonant:

Figura 16. Semnal modulat cu circuit rezontant cu frecvența semnalului modulator de 300Hz

10
Semnale și Sisteme II

Figura 17. Semnal modulat cu circuit rezontant cu frecvența semnalului modulator de 500Hz

Figura 18. Semnal modulat cu circuit rezontant cu frecvența semnalului modulator de 900Hz

5. Concluzii

Pentru modulatorul în amplitudine simplu, tensiunea vârf la vârf este mai mare decât în
cazul modulatorului în amplitudine cu circuit rezontant.
În cazul modulatorului în amplitudine simplu, tensiunea vârf la vârf este de aproximativ

11
Semnale și Sisteme II
4V, iar în celălalt caz, aproximativ 20 de mV.

12