1.

INTRODUCERE
În multe din sistemele digitale de comunicaţie, prin cablu (cum sunt cele pentru transmisia datelor prin
modem) sau prin radio (legături radio digitale, sistemul de telefonie celulară GSM, televiziunea digitală,
etc.) semnalul de date modulează o purtătoare sinusoidală. Cele mai utilizate tipuri de modulaţie sunt:

 ASK (Amplitude Shift Keying): semnalul de date modulează amplitudinea unei sinusoide;
 FSK (Frequency Shift Keying): semnalul de date modulează frecvenţa unei sinusoide;
 PSK (Phase Shift Keying): semnalul de date modulează faza unei sinusoide.
Modulaţia PSK este de mai multe feluri:

- Cu două faze sau binară (2 – PSK sau BPSK);

- Cu patru faze sau quadratură (4 – PSK sau QPSK);
- Cu 8 sau 16 faze (8 – PSK sau 16 – PSK );
- Absolută sau diferenţială.
 QAM (Quadrature Amplitude Modulation): semnalul de date modulează amplitudinea şi faza
unei sinusoide.

Fig. I 2. Modulaţia digitală

1.1. Scopul modulaţiei

Semnalele NRZ:

Într-un sistem de comunicaţii digitale, biţii de date sunt reprezentaţi prin semnale electrice. Cel
mai simplu mod de reprezentare este atribuirea de +5V pentru biţii de “1” şi 0V pentru biţii “0”. În mod
normal, un nivel este menţinut fix pentru durata unui bit, iar în acest fel vorbim de formatul NRZ (Non
Return to Zero). Forma de undă a semnalului NRZ este o succesiune de impulsuri dreptunghiulare cu un
spectru de frecvenţă continuu

1
 Fig. I 3. Semnal digital NRZ
Banda limitată a canalului de comunicaţie
Să considerăm datele digitale transmise printr-o linie telefonică. După cum spectrul semnalului transmis
porneşte de la frecvenţa 0 (componenta de curent continuu) şi trece în mod uzual de 3400Hz, acest
semnal nu poate fi transmis printr-o linie telefonică. Trebuie remarcat că frecvenţele ce pot fi transmise
printr-o linie telefonică sunt cuprinse între 300 şi 3400Hz (banda vocală). Considerând semnalul electric
asociat cu semnalul de date, se poate observa de exemplu că la alternarea de 1/0 a biţilor există o undă
dreptunghiulară cu o frecvenţă egală cu jumătate din viteza de transmisie.

Presupunând că dorim să transmitem biţi 1 şi 0 care alternează cu 9600 biţi/sec (fig. I 4), vom
obţine o undă dreptunghiulară cu frecvenţa de 4800Hz. În conformitate cu teoremele lui Fourier, o undă
dreptunghiulară este compusă dintr-o sumă de sinusoide: armonica principală, a treia, a cincea şi toate
celelalte armonici impare. Dacă unei linii telefonice i se aplică în mod direct un semnal de 9600 biţi/sec,
la ieşire nu va fi nici un semnal datorită filtrării tuturor componentelor spectrale ale semnalului de către
linia telefonică. Conexiunea nu va putea fi realizată decât dacă datele vor fi în interiorul benzii de voce.

Fig. I 4. Transmisia de date pe canal cu bandă limitată

Pentru translatarea de spectru sunt folosite diferite tehnici de modulaţie şi semnalul digital, care
este de un spectru larg, este convertit într-un semnal analogic care are un spectru mult mai restrâns.

2
 În cazul transmisiei de date prin intermediul liniilor telefonice publice, pentru translatarea datelor
în interiorul benzii telefonice sunt folosite MODEM-urile. Acestea utilizează următoarele tipuri de
modulaţie:

 ASK: puţine aplicaţii de viteză foarte scăzută;

 FSK: mai sus de 1200 biţi/sec;
 PSK: mai sus de 4800 biţi/sec;
 QAM: în mod normal mai sus de 9600, mai sus de 33600biţi/sec cu codare trellis. (Trellis
Coded Modulation – TCM ).

1.2. BIT/SEC şi BAUD

În cele mai simple cazuri de modulaţie digitală, fiecare simbol binar (bit) corespunde unui simbol
analogic (stări de modulaţie generate de modulator). Fig. I 5 arată un exemplu de modulaţie 2 – PSK, la
care bitul 0 corespunde unui semnal cu o anumită fază, iar bitul 1 corespunde unui semnal cu o fază opusă.

Când fluxul de date creşte, pentru a păstra spectrul semnalului modulat în banda telefonică,
trebuie redusă „frecvenţa” semnalului modulat, adică trebuie redusă viteza cu care este modulată
purtătoarea de către semnalul de date.

Una dintre tehnicile folosite este împărţirea fluxului de date în grupe de biţi (2,3,4, etc.) înainte
de modulaţie şi modulaţia realizată nu trebuie să ţină cont de fiecare bit singular ci de fiecare grup de biţi
(această tehnică se numeşte „Modulaţie multi – nivel”). Fiecare „stare de modulaţie” (sau „simbol”) este
folosită pentru a transfera întregul grup de biţi. Fig. I 6 arată un exemplu de modulaţie 4 – PSK în care
cele 4 simboluri „analogice” (purtătoarea cu faza 0, 90, 180, 270 ) sunt generate de acelaşi număr de
combinaţii de grupuri de 2 biţi (00, 01, 11, 10).

Este uşor de înţeles că frecvenţa semnalului modulat este mai scăzută în această situaţie, ceea ce
duce la reducerea spectrului semnalului modulat. Se obţin două concepte diferite de viteză: viteza
informaţiilor digitale (date) şi viteza informaţiilor analogice (simboluri transmise prin modulare). Aceste
viteze se exprimă prin doi termeni diferiţi:

 Bit / sec: este viteza de transmitere a informaţiilor binare şi este dată de numărul de elemente
binare (biţi) transmise în unitatea de timp (1 secundă);
 BAUD : este viteza de modulaţie (viteza simbolurilor) şi este dată de numărul de stări ale
semnalului modulat (simboluri) trimise în unitatea de timp.
Dacă un flux de date cu viteza FB este împărţit în „n” grupuri de biţi, viteza în Baud este egală cu
FB / n. Dacă n = 1 viteza de transmisie şi viteza în Baud coincid.

3
Fig. I 5. 1 bit pe simbol transmis
(Baud=bit/s)

Fig. I 6. 2-bit pe simbol transmis

4
 2.Modulaţia de frecvenţă FSK (Frequency Shifting Keying)
Frequency Shifting Keying (FSK) este o metodă de modulaţie digitală de frecvenţă în care
biţii de date dictează frecvenţa semnalului modulat. Tradiţional, această metodă de modulaţie a
fost utilizată în modemurile analogice necoerente şi asincrone care nu necesitau sincronizare între
emisie şi recepţiei. Acest avantaj se păstreză în modemurile digitale care eşantionează semnalul
recepţionat cu o rată mult superioară ratei de date (Rouphael 2009).

Aceasta formă de modulație constă în variația frecvenței instantanee a semnalului purtător ca

urmare a variației semnalului modulator (1). Comparativ cu MA, aceasta tehnică oferă două mări
avantaje și anume:

 semnalul obținut în urma modulării MF este imun la interferențe cu zgomote de tip aditiv și prin
urmare transmisia/recepția este mai „clară”.
 întrucât amplitudinea este menținută constantă, randamentul circuitelor electrice de generare,
respectiv detectare a modulației este superior față de cazul anterior (MA).

Descrierea matematică a unui semnal MF este următoarea (pentru simplitatea calculelor faza
instantanee se considera zero):

 sMF(t) = Ap cos(ωpt + kf∫sM(t) dt), unde

 Ap - amplitudinea semnalului purtător
 ωp - pulsația inițială a semnalului purtător (ωp = 2πfp)
 kf - factorul de deviație în frecvență
 sM(t) - semnalul modulator ((1), de formă oarecare)

Pentru un semnal sinusoidal de forma SM(t)= Am cos(ωmt), semnalul modulat în frecvență va fi:

 sMF(t)= Apcos(ωpt + kf ∫Amcos(ωmt)dt) = Apcos(ωpt + kf Am/ωm sin(ωmt)

Relația kf*Am = Δω poartă denumirea de deviație în frecventă, iar Δω/ωm = β va

caracteriza indicele de modulație în frecventă. Cu aceste relații, semnalul MF se scrie sub forma:

 SMF(t) = Apcos(ωpt + βsin(ωmt))

5
2.1Modulaţia binară de frecvenţă BFSK
În general, un semnal modulat BFSK (Binary FSK) utilizează două tonuri de frecvenţe distincte f0
şi f1 petru a reprezenta pe „0” respectiv „1” logic:
2.1.1

unde Ts este perioada de simbol sau bit iar 0 şi 1 sunt faze arbitrare. Puterea
semnalului este PBFSK Ac2 2 . Dacă fazele 0 şi 1 nu sunt egale, atunci se spune Ca
semnalul FSK nu este coerent sau că este discontinuu. Pentru a permite demodularea
oerentă a modulaţiei FSK, se alege 0 1 iar frecvenţele f 0 şi f1 se aleg astfel
încât

2.1.2

Figura 2.1.1 Formele de undă ale semnalelor BFSK (a) cu fază continuă, (b)
cu fază discontinuă.

2.1.3

unde dk 1 reprezintă secvenţa binară. Densitatea spectrală de putere

echivalentă în banda de bază a lui (2.1.3) este:

2.1.4

6
 Figura2.1.4ilustreaza diferenţele care există între un semnal BFSK cu fază
discontinuă şi un semnal BFSK cu fază continuă. Spectrele de putere echivalente în banda
de bază ale celor două tipuri de semnal sunt reprezentate în Figura 2.2. Compararea celor
două spectre evidenţiază o diferenţă importantă dintre modulaţiile FSK cu fază continuă şi
discontinuă: spectrul modulaţiei cu fază discontinuă este mult mai larg decât în cazul fazei
continui. Această proprietate spectrală face ca modulaţia FSK cu fază continuă (Continuous
Phase FSK - CPFSK) să fie preferată celuilalt tip pentru că are o bandă de semnal mai
redusă.

3. Modulaţia MSK (Minimum Shift Keying)

Modulaţia MSK este o tehnică de modulaţie cu fază continuă care poate fi de asemenea
interpretată şi ca o formă de modulaţie de frecvenţă FSK. Fiind o modulaţie de fază
continuă, MSK elimină principalele dezavantaje ale modulaţiilor BPSK şi BFSK cauzate
de schimbările bruşte de fază care se produc la limita dintre simboluri: apariţia de
componente parazite de înaltă frecvenţă care provoacă interferenţă cu canalele adiacente şi
fluctuaţii ale amplitudinii semnalului modulat care, după trecerea prin amplificatorul de
putere, un dispozitiv puternic nelinear, modifică componenţa spectrală a semnalului
transmis determinând, de asemenea, interferenţe cu canalele adiacente (Farag şi Elmasry
2002).

Privită ca o modulaţie de fază, modulaţia MSK este generată printr-o procedură similară cu
generarea modulaţiei OQPSK la care se adaugă două circuite de formare a impulsurilor într-
o semisinusoidă plasate pe căile de prelucrare a semnalelor în fază şi în cuadratură. Expresia
semnalului MSK generat de sistemul din Figura 3.1.a este:

7
Figura 3.1 Generarea modulaţiei MSK: (a) printr-o metodă de modulaţie în
cuadratură, (b) cu un oscilator comandat în tensiune (VCO).

3.1.1

De remarcat că, similar cu OQPSK simbolurile în fază I t  şi în cuadratură Q t 

durează fiecare câte două perioade de simbol Ts . Fie Ik 1 şi Qk 1 valorile
posibile ale celor două simboluri; atunci semnalul modulat MSK din (2.1.9) se poate astfel exprima

3.1.2

Din relaţia (2.1.10) rezultă că modulaţia MSK constituie un caz particular de modulaţie FSK cu două
frecvenţe:

3.1.3

Compararea ultimei relaţii cu (2.1.8) indică faptul că este vorba de o modulaţie FSK cu fază
continuă, având indicele de modulaţie în frecvenţă   0,5 . Ceea ce este minim în MSK este distanţa
dintre frecvenţele f0 şi f1 , care este 1 2Ts . Această separare a celor două frecvenţe este separarea
minimă ce poate fi utilizată pentru ca undele sinusoidale de frecvenţe f0 şi f1 să fie ortogonale. Spre
deosebire de o modulaţie FSK care ar putea prezenta la graniţa dintre două biţi atât o fază continuă
cât şi discontinuă, modulaţia MSK este întotdeaună continuă în aceste puncte.

8
Relaţia (2.1.11) indică cea mai simplă modalitate de implementare a unui modulator MSK prin
utilizarea unui oscilator comandat în tensiune (Voltage Controlled Oscillator – VCO) aşa cum se
arată în Figura 2.3.b. Secvenţa binară de intrare controlează frecvenţa de ieşire a VCO.

Dacă semnalul logic de intrare este „0”, atunci frecvenţa semnalului de la ieşirea VCO este f0 . Pe
de altă parte, dacă la intrarea VCO se aplică un „1” logic, ieşirea VCO oscilează pe frecvenţa f1
.Figura 2.4 reprezintă schema bloc a unei implementări a operaţiei de demodulare sincronă a
modulaţiei MSK. Se utilizează un circuit de refacere a purtătoarei,

Figura 3.2 Demodulator sincron pentru modulaţia MSK.

Figura 3.3 Densitatea spectrală de putere pentru metodele de modulaţie digitală.

9
nereprezentat în figură, pentru a recupera purtătoarea ( cosct ) şi a genera semnalul în cuadratură

cu aceasta ( sinct ). Semnalul recepţionat este multiplicat atât cu purtătoarea refăcută cât şi cu
semnalul în cuadratură. Produsul fiecărui multiplicator este filtrat în continuare de un filtru trece-
jos pentru a elimina componentele situate pe dublul frecvenţei purtătoare. Ieşirea filtrului de pe
ramura de sus este componenta în fază (I) a semnalului recepţionat iar ieşirea filtrului de pe ramura
de jos este componenta în cuadratură (Q). Utilizând I şi Q, este posibil să se calculeze faza
instantanee a semnalului recepţionat. Derivând această fază în raport cu timpul se obţine
frecvenţa instantanee şi, prin urmare, secvenţa binară transmisă pe canal.

Densitatea spectrală de putere a semnalului modulat MSK este dată de (Couch 1997):

unde Tb este durata de bit, f c este frecvenţa purtătoarei iar Pc puterea acesteia.

10
 4. Bibliografie
1. L. W. Couch, Digital and Analog Modulation Systems. Upper Saddle River, NJ:
Prentice Hall,1997.
2. E. N. Farag şi M. I. Elmasry, Mixed Signal VLSI Wireless Design. 3. Circuits
and Systems. NewYork: Kluwer Academic Publishers, 2002.
4. T. J. Rouphael, RF and Digital Signal Processing for Software-Defined Radio.
Burlington, MA:Newnes, 2009.
5. R. Van_Nee şi R. Prasad, OFDM for Wireless Multimedia Communications.
Boston: ArtechHouse Publishers, 2000.
6. Andrei, Ilie. (2006). Tehnica transmisiei informaţiei, Bucureşti: Editura Printech;
7. Bosie, Ion şi Wardalla, Mircea. (1997). Măsurări speciale în telecomunicaţii,vol
I Bucureşti Romtelecom;
8. Bosie, Ion şi Wardalla, Mircea. Măsurări speciale în telecomunicaţii, vol II
Bucureşti: Editura Agir;
9. Boldea Gheorghe, 1974. Localizarea deranjamentelor din cablurile de
telecomunicaţii. Bucureşti: Editura Tehnică;
10. Cruceanu, C. şi Cătuneanu, V. (1980). Măsurări în telecomunicaţii, Bucureşti:
Editura Didactică şi Pedagogică;
11. Doicaru, Vladimir şi Pârvulescu, Mihai. (1994). Transmisii prin fibre optice,
Bucureşti: Editura Militară;

12. Duma, Ioan. (2004). Curs practic de comunicaţii optice, U.P.Bucureşti;

13. Georgescu, Otilia şi Andrei Ilie. (2008). Auxiliar curricular „Exploatarea şi

întreţinerea reţelelor de telecomunicaţii”;
14. Ghiţă, Teodor. (1990). Cabluri de telecomunicaţii, Bucureşti: Editura Tehnică;
15. Rădulescu Tatiana. (2004). Reţele de telecomunicaţii, Bucureşti: Editura Thalia;
16. Marinescu Nicolae, 1985. Radioreceptoare cu circuite integrate, Ed. Tehnică,
Buc.
17. C. Găzdaru, C. Constantinescu, 1986. Îndrumar pentru electronişti. Ed. Tehnică,
Buc.

11
18. I. Andrei, A. Trifu, R. Seefeld, 2008. Tehnici şi sisteme de radiocomunicaţii-
Îndrumar de laborator. Ed. Printech, Buc.
19. Colecţia revistei Electronica azi;
20. www.wikipedia.org;
21. www.qsl.net/yo5qcd/cabluri.htm;
22. www.cs.ucv.ro/staff/dmancas/CD/ro/Cap2.doc;
23. www.optokon.ro/img/articole;
24. www.elcom.pub.ro.

12
Cuprins
1. INTRODUCERE ........................................................................................................................................... 1
1.1. Scopul modulaţiei ............................................................................................................................. 1
1.2. BIT/SEC şi BAUD ............................................................................................................................ 3
2.Modulaţia de frecvenţă FSK (Frequency Shifting Keying) .......................................................................... 5
2.1Modulaţia binară de frecvenţă BFSK .............................................................................................. 6
3. Modulaţia MSK (Minimum Shift Keying) ................................................................................................... 7
4. Bibliografie ..............................................................................................................................................11

13