Sunteți pe pagina 1din 20

CUPRINS

1. Elaborarea schemei de structură a reţelei 4


2. Calculul intensităţii traficului utilizator al AGW 6
3. Calculul debitului de transmisiune al AGW 14
4. Calculul capabilităţilor Softswitch pentru controlul fragmentului NGN 16
5. Calculul capacităţii de comutaţie şi transfer a AS 18
6. Interacţiunea cu fragmentul PSTN existent 19
Concluzii 22
Bibliografie 22

3
1. Elaborarea schemei de structură a reţelei

Reţeaua de acces proiectată va fi constituită din media gateway-uri de acces AGW conectate la
comutatorul de acces AS (vezi figura1.1).

POTS Softswitch
AGW1-5
ISDN
SIGTRAN
ADSL2+
AG

PBX IP/MPLS
...
RTP
POTS SGW
TGW
AS
AGW13

ISDN n*E1 SS#7

ADSL2+
PSTN
AG

SIP tlf

SIP tlf LAN


Figura 1.1. Schema de structură a reţelei

Media gateway-urile servesc la conectarea liniilor de abonat analogice POTS, digitale ISDN BRA
şi de bandă largă ADSL2+. Tot aici se conectează şi joncţiunile de la centralele private PBX prin
interfaţa ISDN PRA sau E1 şi alte reţele de acces AN prin interfaţa V5.2. Funcţia de bază a AGW fiind
conversia datelor utilizator şi de semnalizare în formă de pachete a stivei de protocoale TCP/IP în scopul
transmisiunii lor prin reţeaua de transport cu comutaţie de pachete. Liniile de la telefoanele SIP se
conectează la comutatorul AS în mod direct prin interfaţa RJ45 sau prin intermediul unei reţele locale
LAN.
Interacţiunea cu reţeaua PSTN ce va rămânea în exploatare se va realiza cu ajutorul garteway-lui de
trunchiuri TGW şi garteway-lui de semnalizare SGW. Primul va asigura trecerea de la fluxurile digitale
E1 din partea reţelei cu comutare de circuite la fluxul de date utilizator RTP/UDP/IP/Ethernet din partea
reţelei cu comutare de pachete. Datele de semnalizare SS7 de la PSTN se transmit spre Softswitch prin
SGW utilizând mijloacele protocoalelor SIGTRAN.

1.2.Calculul liniilor si alegerea echipamentului

1.2.1Calculul liniilor grupate pe tehnologii

ZU=57

a)Calculul de linii POTS:


NPOTS=2000*Z=10000 linii

4
b)Calculul de linii ISDN BRA:
NISDN=100*Z=500 linii

c)Calculul de linii ADSL2+:


NADSL=200*(U+Z)=200(5+7)=2400 linii

d)Numarul centralelor de institutii PBX,m=Z(numarul de linii cu acces la reteaua PSTN de la PBX):


i=NPBX_i=40*i
NPBX_1=40*1=40 linii
NPBX_2=40*2=80 linii
NPBX_3=40*3=120 linii
NPBX_4=40*4=160 linii
NPBX_5=40*5=200 linii

e)Calculul de liniilor de telefoane SIP conectate direct la Access Switch


NSIP_dir=100*Z=500 linii
l=Z=5
Telefoane conectate in LAN-uri.
NLANi=20*i
NLAN1=20*1=20 linii
NLAN2=20*2=40 linii
NLAN3=20*3=60 linii
NLAN4=20*4=80 linii
NLAN5=20*5=100 linii

f)Numarul de linii de abonati in partea PSTN care va ramane in exploatarea pe categorii


NPOTS_PSTN=2000*U=2000*7=14000 linii

NISDN_PSTN=2000*Z=2000*5=10000 linii

1.2.2 Alegerea AGW-ului

In urma analizelor am ales AGW-ul Nokia-Siemens hix56xx,in trei modele care vor putea fi utilizate
mai departe:5625(5IU)
5630(8IU)
5635(16IU)
Pe o interfata IU putem avea:
-72 xporturi ADSL2+
sau
-72 xporturi POTS
sau
-32 xporturi ISDN BRA
sau
-48 xporturi SHDSL(ISDN PRA)

a)Calculam cate sloturi avem nevoie pentru tehnologie:


-POTS:10000 linii/72 porturi=138,8 sloturi -139 sloturi.
-ISDN BRA:500 linii/32 porturi=16.625 sloturi-16 sloturi.
-ADSL:2400 linii/72 porturi=33.33 sloturi-34 sloturi.

b)Alegem modelul echipamentului si repartizarea liniilor.

-Vom utiliza 5 AGW-uri(AGW1, AGW2, AGW3, AGW3, AGW5 ) de tipul 5635(16IU) in urmatoarea
structura:
PBX 1 POTS 12 ADSL 2 ISDN 1
5
- Vom utiliza 5 AGW-uri(AGW6, AGW7, AGW8, AGW9, AGW10) de tipul 5635(16IU) in urmatoarea
structura:
POTS ADSL 4 ISDN 2

- Vom utiliza 2 AGW(AGW11, AGW12) de tipul 5635(16IU) in urmatoarea structura:


POTS 14 ADSL 4

- Vom utiliza 1 AGW(AGW13) de tipul 5625(5IU) in urmatoarea structura:


POTS 1 ISDN 1

2. Calculul intensităţii traficului utilizator al AGW

Intensitatea traficului oferit se determină pentru fiecare categorie de linii de abonat conectată la
AGW.Din statistica au fost determinate urmatoarele valori ale intensitatii specifice:
ypots=0.1 Erl
yisdn=0.2 Erl
yadsl=0.3 Erl
yin=0.1 Erl

2.1. Calculam Intensitatea traficului pentru AGW-urile AGW1 ÷ AGW5.

Intensitatea traficului de la abonaţii prin linie analogică POTS:


Ypots  N pots  y pots , (2.1)
Ypots  864  0.1  86.4 Erl
unde:
N pots este numărul liniilor de abonat analogice POTS conectate la AGW,
N pots  12sloturi * 72 porturi ;
y pots - intensitatea traficului pe linie POTS în ora de trafic maximal.
Intensitatea traficului de la abonaţii prin linie digitală ISDN BRA:
Yisdn  Nisdn  yisdn, (2.2)
Yisdn  32  0.2  6.4Erl
unde:
Nisdn este numărul liniilor de abonat ISDN conectate la AGW;
yisdn - intensitatea traficului pe linie ISDN BRA în ora de trafic maximal.
Intensitatea traficului de la abonaţii cu acces de bandă largă ADSL2+:
Yadsl  N adsl  yadsl , (2.3)
Yadsl  144 * 0.3  43.2Erl
unde:
N adsl este numărul liniilor de abonat ADSL2+ conectate la AGW;
y adsl - intensitatea traficului pe linie ADSL2+ în ora de trafic maximal.

Intensitatea traficului de la PBX-i spre reţeaua publică:


Ypbx _ i  N pbx _ i  yin ,
unde:
N pbx _ i este numărul liniilor de abonat la centrala PBX-i cu acces în reţeaua publică;
yin - intensitatea traficului pe linie de instituţii spre reţeaua publică în ora de trafic maximal.
a)Calculam intesitatea de trafic a fluxului pentru PBXPBX_1 din AGW1.
6
N pbx _ 1 =40 linii
y in =0.1Erl
YPBX _ 1  40  0.1  4 Erl
Folosind tabelul Erlang B determinam nr. de canale necesare dintre PBX_1 si AGW,pentru
pierderile admise de P=0.001=0.1%
Din tabelul Erlang B vedem ca avem 11 canale.Deci in calitate de jonctiune vom folosi un flux
ISDN PRA (30 de canale).
Dacă intensitatea traficului pe un canal de interconectare între PBX şi AGW este y j _ pbx (
y j _ pbx  0.8 Erl ), atunci intensitatea traficului de la centralele de instituţii spre AGW la care sunt
conectate se determina după formula:
Ypbx  y j _ pbx  N canale _ pbx  30 * 0.8  24 Erl .

b)Calculam intesitatea de trafic a fluxului pentru PBXPBX_2 din AGW2.


N pbx _ 2 =80 linii
yin =0.1Erl
YPBX _ 1  80  0.1  8Erl
Folosind tabelul Erlang B determinam nr. de canale necesare dintre PBX_2 si AGW,pentru
pierderile admise de P=0.001=.01%
Din tabelul Erlang B vedem ca avem 18 canale.Deci in calitate de jonctiune vom folosi un flux
ISDN PRA (30 de canale).
Dacă intensitatea traficului pe un canal de interconectare între PBX şi AGW este y j _ pbx (
y j _ pbx  0.8 Erl ), atunci intensitatea traficului de la centralele de instituţii spre AGW la care sunt
conectate se determina după formula:
Ypbx  y j _ pbx  N canale _ pbx  0.8 * 30  24 Erl .
c)Calculam intesitatea de trafic a fluxului pentru PBXPBX_3 din AGW3.
N pbx _ 3 =120 linii
yin =0.1Erl
YPBX _ 3  120  0.1  12 Erl
Folosind tabelul Erlang B determinam nr. de canale necesare dintre PBX_3 si AGW,pentru
pierderile admise de P=0.001=.01%
Din tabelul Erlang B vedem ca avem 24 canale.Deci in calitate de jonctiune vom folosi un flux
ISDN PRA (30 de canale).
Dacă intensitatea traficului pe un canal de interconectare între PBX şi AGW este y j _ pbx (
y j _ pbx  0.8 Erl ), atunci intensitatea traficului de la centralele de instituţii spre AGW la care sunt
conectate se determina după formula:
Ypbx  y j _ pbx  N canale _ pbx  0.8 * 30  24 Erl .
d)Calculam intesitatea de trafic a fluxului pentru PBXPBX_2 din AGW2.
N pbx _ 4 =160 linii
yin =0.1Erl
YPBX _ 4  160  0.1  16 Erl
Folosind tabelul Erlang B determinam nr. de canale necesare dintre PBX_2 si AGW,pentru
pierderile admise de P=0.001=.01%
Din tabelul Erlang B vedem ca avem 29 canale.Deci in calitate de jonctiune vom folosi un flux
ISDN PRA (30 de canale).
Dacă intensitatea traficului pe un canal de interconectare între PBX şi AGW este y j _ pbx (
y j _ pbx  0.8 Erl ), atunci intensitatea traficului de la centralele de instituţii spre AGW la care sunt
conectate se determina după formula:

7
Ypbx  y j _ pbx  N canale _ pbx  0.8 * 30  24 Erl .

e)Calculam intesitatea de trafic a fluxului pentru PBXPBX_5 din AGW5.


N pbx _ 5 =200 linii
yin =0.1Erl
YPBX _ 5  200  0.1  20 Erl
Folosind tabelul Erlang B determinam nr. de canale necesare dintre PBX_5 si AGW,pentru
pierderile admise de P=0.001=.01%
Din tabelul Erlang B vedem ca avem 35 canale.Deci in calitate de jonctiune vom folosi un flux
ISDN PRA (60 de canale).
Dacă intensitatea traficului pe un canal de interconectare între PBX şi AGW este y j _ pbx (
y j _ pbx  0.8 Erl ), atunci intensitatea traficului de la centralele de instituţii spre AGW la care sunt
conectate se determina după formula:
Y pbx  y j _ pbx  N canale_ pbx  0.8 * 60  48Erl .

Intensitatea traficului sumar de la toate categoriile de linii de abonat asupra gateway-lui de acces va fi:
YGW 1 4  Y pots  Yisdn  Yadsl  Y pbx  86.4  6.4  43.2  24  160 * 4  640 Erl (2.9)

YGW 5  Y pots  Yisdn  Yadsl  Y pbx  86.4  6.4  43.2  48  184 Erl

Y5GW  Y pots  Yisdn  Yadsl  Y pbx  640  184  824 Erl

În cadrul AGW traficul este prelucrat de mai multe tipuri de audiocodecuri cum ar fi G.711 fără
compresie şi G.723, G.726, G.729 cu compresia semnalului audio.Echipamentul utilizat in aceasta lucrare
Hix56xx foloseste codecurile G.711, G.723.1, G.729A, G.726.Rata de biţi a acestor codecuri este diferită,
de aceea traficul sumar se va repartiza pe tip de codec conform coeficienţilor determinaţi în caietul de
sarcini:
Ycod _ i  ki  YGW , ( 2.10)
unde: ki este cota din traficul sumar care este prelucrată de codecul de tip i

k1=0.1*Z*U/(Z+U)=0.29

k2=k3=k4=1-k1/3=0.236
Ycod _ 1  k1  YGW 14  0.29 * 160  46.4 Erl
Ycod _ 1  k1  YGW 5  0.29 *184  53.36 Erl
Ycod _ 2  k 2  YGW 14  0.236 * 160  37.76 Erl
Ycod _ 2  k 2  YGW 5  0.236 *184  43.424 Erl
Ycod _ 3  k3  YGW 14  Ycod _ 4  0.236 * 160  37.76 Erl
Ycod _ 3  k 3  YGW 5  Ycod _ 4  0.236 *184  43.424 Erl
Iar total pentru cele 5 AGW-uri Y5GW avem:
Ycod _ 1  k1  Y5GW  0.29 * 824  238.96 Erl
Ycod _ 2  k 2  Y5GW  0.236 * 824  194.464 Erl
Ycod _ 3  k3  Y5GW  Ycod _ 4  0.236 * 824  194.464 Erl

În ipoteza că disciplina de servire a cererilor din partea utilizatorilor este cu blocare atunci când
sistemul este plin, pentru calculul numărului de conexiuni n codi necesare pentru scurgerea traficului de la
codecul de tip i se utilizează tabelul Erlang B:
8
ncod _ i  f Ycod _ i , p  , (2.11)
unde: p este probabilitatea de blocare a cererii.
p=0.1Erl.

ncod _ 1G .711  f 46.4,0.1 ~ 62


ncod _ 1G .711  f 53.36,0.1 ~ 78
ncod _ 2G 723.1  ncod _ 3G 729. A  ncod _ 4G 726  f 37.76,0.1 ~ 56
ncod _ 2G 723.1  ncod _ 3G 729. A  ncod _ 4G 726  f 43.424,0.1 ~ 63

Rata de transfer Vcod _ i necesară pentru codecul de tip i se determină reieşind din rata de biţi ai
acestui codec Rcod _ i :
Vcod _ i  kcod _ i  Rcod _ i  ncod _ i , (2.12)
unde: kcod _ i este coeficientul de redundanţă pentru codecul de tip i.

Coeficienții de redundanță
Tabelul 2.1

Rata de Lungi-
biţi ai Lungimea mea Coefici-
Tip codec- cadrului totală a entul de
Nr.

codec ului, voce, byte cadru- redundan


kbps lui, -ţă, k cod _ i
byte
1 G.711 64 160 218 1,36
2 G.726 32 80 138 1,72
3 G.728 16 60 118 1,97
4 G.729 8 20 78 3,9
5 G.729 а 8 10 68 6,8
6 G.723.1 6,3 24 82 3,4
7 G.723.1 5,3 20 78 3,9

Vcod _ 1G.711  k cod _ 1  Rcod _ 1  ncod _ 1  1.36 * 64 * 62  5396.48bps


Vcod _ 1G.711  k cod _ 1  Rcod _ 1  ncod _ 1  1.36 * 64 * 78  6789.12bps
Vcod _ 2G.723.1  kcod _ 2  Rcod _ 2  ncod _ 2  3.4 * 6.3 * 56  1199.52bps
Vcod _ 2G.723.1  k cod _ 2  Rcod _ 2  ncod _ 2  3.4 * 6.3 * 63  1349.46bps
Vcod _ 3G.729. A  kcod _ 3  Rcod _ 3  ncod _ 3  6.8 * 8 * 56  3046.4bps
Vcod _ 3G.729. A  k cod _ 3  Rcod _ 3  ncod _ 3  6.8 * 8 * 63  3427.2bps
Vcod _ 4G.726  k cod _ 4  Rcod _ 4  ncod _ 4  1.72 * 32 * 56  3082.24bps
Vcod _ 4G .726  k cod _ 4  Rcod _ 4  ncod _ 4  1.72 * 32 * 63  3467.52bps
Rata de transfer sumară necesara pentru transmisiunea datelor utilizator între AGW şi AS va fi:
c
VGW _ UZER  Vcod _ i , (2.13)
i 1
unde: c este numărul tipurilor de audiocodecuri utilizate de AGW.

9
c
VGW _ UZER14   Vcod _ 1  Vcod _ 2  Vcod _ 3  Vcod _ 4  5396.48  1199.52  3046.4  3082.24 
i 1

 12724.64 * 4  50898.56bps
c
VGW _ UZER5  Vcod _ 1  Vcod _ 2  Vcod _ 3  Vcod _ 4  6789.12  1349.46  3427.2  3467.52 
i 1

 15033.3bps
Rata de transfer sumara pentru primele 5 AGW-uri.
V5GW _ UZER  (12724.64 * 4)  15033.0  64931.86bps

2.2. Calculam Intensitatea traficului pentru AGW-urile AGW6 ÷ AGW10.

Intensitatea traficului de la abonaţii prin linie analogică POTS:


Ypots  N pots  y pots ,
Y pots  720  0.1  72 Erl
unde:
N pots este numărul liniilor de abonat analogice POTS conectate la AGW,
N pots  10sloturi * 72 porturi ;
y pots - intensitatea traficului pe linie POTS în ora de trafic maximal.
Intensitatea traficului de la abonaţii prin linie digitală ISDN BRA:
Yisdn  Nisdn  yisdn,
Yisdn  64  0.2  12.8Erl
unde:
Nisdn este numărul liniilor de abonat ISDN conectate la AGW;
yisdn - intensitatea traficului pe linie ISDN BRA în ora de trafic maximal.
Intensitatea traficului de la abonaţii cu acces de bandă largă ADSL2+:
Yadsl  N adsl  yadsl ,
Yadsl  288 * 0.3  86.4Erl
unde:
N adsl este numărul liniilor de abonat ADSL2+ conectate la AGW;
y adsl - intensitatea traficului pe linie ADSL2+ în ora de trafic maximal

Intensitatea traficului sumar de la toate categoriile de linii de abonat asupra gateway-lui de acces va fi:
YGW  Y pots  Yisdn  Yadsl  72  86.4  12.8  171.2 Erl
Calculam intensitatea totala a traficului pentru AGW6÷AGW7.
Y5GW  Y pots  Yisdn  Yadsl  5 * (72  86.4  12.8)  856 Erl

Echipamentul utilizat in aceasta lucrare Hix56xx foloseste codecurile


G.711,G.723.1,G.729A,G.726.Rata de biţi a acestor codecuri este diferită, de aceea traficul sumar se va
repartiza pe tip de codec conform coeficienţilor determinaţi în caietul de sarcini:
Ycod _ i  ki  YGW ,
unde: k i este cota din traficul sumar care este prelucrată de codecul de tip i

k1=0.1*Z*U/(Z+U)=0.29

k2=k3=k4=1-k1/3=0.236

Ycod _ 1  k1  YGW  0.29 * 171.2  49.648Erl

10
Ycod _ 2  k 2  YGW  0.236 * 171.2  40.4032 Erl Ycod _ 3  k3  YGW  Ycod _ 4  0.236 * 171.2  40.4032 Erl
Iar pentru Y5GW avem:
Ycod _ 1  k1  Y5GW  0.29 * 856  248.24 Erl
Ycod _ 2  k 2  Y5GW  0.236 * 856  202.016 Erl Ycod _ 3  k3  Y5GW  Ycod _ 4  0.236 * 856  202.016 Erl

Pentru calculul numărului de conexiuni n codi necesare pentru scurgerea traficului de la codecul de tip i se
utilizează tabelul Erlang B:
ncod _ i  f Ycod _ i , p  ,
unde: p este probabilitatea de blocare a cererii.
p=0.1Erl.

ncod _ 1G .711  f 49.648,0.1 ~ 70


ncod _ 2G 723.1  ncod _ 3G 729. A  ncod _ 4G 726  f 40.4032,0.1 ~ 60
Rata de transfer Vcod _ i necesară pentru codecul de tip i se determină reieşind din rata de biţi ai
acestui codec Rcod _ i :
Vcod _ i  kcod _ i  Rcod _ i  ncod _ i ,
unde: kcod _ i este coeficientul de redundanţă pentru codecul de tip i.

Vcod _ 1G.711  k cod _ 1  Rcod _ 1  ncod _ 1  1.36 * 64 * 70  6092.8bps


Vcod _ 2G.723.1  kcod _ 2  Rcod _ 2  ncod _ 2  3.4 * 6.3 * 60  1285.2bps
Vcod _ 3G.729. A  k cod _ 3  Rcod _ 3  ncod _ 3  6.8 * 8 * 60  3264bps
Vcod _ 4G.726  k cod _ 4  Rcod _ 4  ncod _ 4  1.72 * 32 * 60  3302.4bps
Rata de transfer sumară necesara pentru transmisiunea datelor utilizator între AGW şi AS va fi:
c
VGW _ UZER  Vcod _ i ,
i 1
unde: c este numărul tipurilor de audiocodecuri utilizate de AGW.

c
VGW _ UZER  Vcod _ 1  Vcod _ 2  Vcod _ 3  Vcod _ 4  6092.8  1285.2  3264  3302.4  13944.4bps
i 1

Rata de transfer sumara pentru AGW-urile AGW6 si AGW10:


VGW _ UZER610  5 * VGW _ UZER  5 * 13944.4  69722bps

2.3 Calculam Intensitatea traficului pentru AGW-ul AGW11 - AGW12.

Intensitatea traficului de la abonaţii prin linie analogică POTS:


Ypots  N pots  y pots ,
Y pots  1008  0.1  100.8Erl
unde:
N pots este numărul liniilor de abonat analogice POTS conectate la AGW,
N pots  16sloturi * 72 porturi ;
Intensitatea traficului de la abonaţii cu acces de bandă largă ADSL2+:
Yadsl  N adsl  yadsl ,
Yadsl  144 * 0.3  43.2Erl
unde:
N adsl este numărul liniilor de abonat ADSL2+ conectate la AGW;
11
y adsl - intensitatea traficului pe linie ADSL2+ în ora de trafic maximal

Intensitatea traficului sumar de la toate categoriile de linii de abonat asupra gateway-lui de acces va fi:
YGW  Y pots  Yadsl  100.8  43.2  144 Erl
Y2GW  Y pots  Yadsl  144 * 2  288Erl

Echipamentul utilizat in aceasta lucrare Hix56xx foloseste codecurile


G.711,G.723.1,G.729A,G.726.Rata de biţi a acestor codecuri este diferită de aceea traficul sumar se va
repartiza pe tip de codec conform coeficienţilor determinaţi în caietul de sarcini:
Ycod _ i  ki  YGW ,
unde: k i este cota din traficul sumar care este prelucrată de codecul de tip i

k1=0.1*Z*U/(Z+U)=0.29

k2=k3=k4=1-k1/3=0.236

Ycod _ 1  k1  YGW  0.29 *144  41.076 Erl


Ycod _ 2  k 2  YGW  0.236 *144  33.984 Erl
Ycod _ 3  k3  YGW  Ycod _ 4  0.236 *144  33.984 Erl

Pentru calculul numărului de conexiuni ncod _ i necesare pentru scurgerea traficului de la codecul de tip i se
utilizează tabelul Erlang B:
ncod _ i  f Ycod _ i , p  ,
unde: p este probabilitatea de blocare a cererii.
p=0.1Erl.

ncod _ 1G.711  f 41.076,0.1 ~ 51


ncod _ 2G 723.1  ncod _ 3G 729. A  ncod _ 4G 726  f 33.984,0.1 ~ 44
Rata de transfer Vcod _ i necesară pentru codecul de tip i se determină reieşind din rata de biţi ai
acestui codec Rcod _ i :
Vcod _ i  kcod _ i  Rcod _ i  ncod _ i ,
unde: k cod _ i este coeficientul de redundanţă pentru codecul de tip i.

Vcod _ 1G.711  k cod _ 1  Rcod _ 1  ncod _ 1  1.36 * 64 * 51  4439.04bps


Vcod _ 2G.723.1  k cod _ 2  Rcod _ 2  ncod _ 2  3.4 * 6.3 * 44  942.48bps
Vcod _ 3G.729. A  k cod _ 3  Rcod _ 3  ncod _ 3  6.8 * 8 * 44  2393.6bps
Vcod _ 4G.726  k cod _ 4  Rcod _ 4  ncod _ 4  1.72 * 32 * 44  2421.76bps
Rata de transfer sumară necesara pentru transmisiunea datelor utilizator între AGW şi AS va fi:
c
VGW _ UZER  Vcod _ i ,
i 1
unde: c este numărul tipurilor de audiocodecuri utilizate de AGW.

4
VGW _ UZER  Vcod _ 1  Vcod _ 2  Vcod _ 3  Vcod _ 4  4439.04  942.48  2393.6  2421.76 
i 1

 10196.88bps

12
V2GW _ UZER  10196.88 * 2  20393.76bps

2.4 Calculam Intensitatea traficului pentru AGW-ul AGW13.

Intensitatea traficului de la abonaţii prin linie analogică POTS:


Ypots  N pots  y pots ,
Y pots  72  0.1  7.2 Erl
unde:
N pots este numărul liniilor de abonat analogice POTS conectate la AGW,
N pots  13sloturi * 72 porturi ;
y pots - intensitatea traficului pe linie POTS în ora de trafic maximal.
Intensitatea traficului de la abonaţii prin linie digitală ISDN BRA:
Yisdn  Nisdn  yisdn,
Yisdn  32  0.2  6.4Erl
unde:
Nisdn este numărul liniilor de abonat ISDN conectate la AGW;
yisdn - intensitatea traficului pe linie ISDN BRA în ora de trafic maximal.

Intensitatea traficului sumar de la toate categoriile de linii de abonat asupra gateway-lui de acces va fi:
YGW  Y pots  Yisdn  7.2  6.4  13.6 Erl

Echipamentul utilizat in aceasta lucrare Hix56xx foloseste codecurile


G.711,G.723.1,G.729A,G.726.Rata de biţi a acestor codecuri este diferită, de aceea traficul sumar se va
repartiza pe tip de codec conform coeficienţilor determinaţi în caietul de sarcini:
Ycod _ i  ki  YGW ,
unde: k i este cota din traficul sumar care este prelucrată de codecul de tip i

k1=0.1*Z*U/(Z+U)=0.29

k2=k3=k4=1-k1/3=0.236

Ycod _ 1  k1  YGW  0.29 * 13.6  3.944 Erl


Ycod _ 2  k 2  YGW  0.236 * 13.6  3.2096 Erl
Ycod _ 3  k3  YGW  Ycod _ 4  0.236 * 13.6  3.2096 Erl

Pentru calculul numărului de conexiuni n codi necesare pentru scurgerea traficului de la codecul de tip i se
utilizează tabelul Erlang B:
ncod _ i  f Ycod _ i , p  ,
unde: p este probabilitatea de blocare a cererii.
p=0.1Erl.

ncod _ 1G.711  f 3.944,0.1 ~ 12

13
ncod _ 2G 723.1  ncod _ 3G 729. A  ncod _ 4G 726  f 3.2096,0.1 ~ 10
Rata de transfer Vcod _ i necesară pentru codecul de tip i se determină reieşind din rata de biţi ai
acestui codec Rcod _ i :
Vcod _ i  kcod _ i  Rcod _ i  ncod _ i ,
unde: kcod _ i este coeficientul de redundanţă pentru codecul de tip i.

Vcod _ 1G.711  k cod _ 1  Rcod _ 1  ncod _ 1  1.36 * 64 *12  1044.48bps


Vcod _ 2G.723.1  k cod _ 2  Rcod _ 2  ncod _ 2  3.4 * 6.3 *10  214.2bps
Vcod _ 3G.729. A  k cod _ 3  Rcod _ 3  ncod _ 3  6.8 * 8 * 10  544bps
Vcod _ 4G.726  kcod _ 4  Rcod _ 4  ncod _ 4  1.72 * 32 * 10  550.4bps
Rata de transfer sumară necesara pentru transmisiunea datelor utilizator între AGW şi AS va fi:
c
VGW _ UZER  Vcod _ i ,
i 1
unde: c este numărul tipurilor de audiocodecuri utilizate de AGW.

c
VGW _ UZER  Vcod _ 1  Vcod _ 2  Vcod _ 3  Vcod _ 4  1044.48  214.2  544  550.4  2353.08bps
i 1

3. Calculul debitului de transmisiune al AGW

Controlul AGW se efectuează de către Softswitch prin protocolul H.248-Megaco. Softswitch-ul


controlează stabilirea, modificarea şi eliberarea conexiunilor în media GW. În acest scop între Softswitch
şi AGW se face schimb de mesaje de semnalizare pentru care trebuie prevăzute resurse de transmisiune
pe acest segment.
Pentru transmisiunea traficului de semnalizare, de regulă, se stabileşte un canal logic separat.
Debitul de transmisiune necesar pentru organizarea unor astfel de canale se determină după formula:

VH .248  ksem  ( Ppots  N pots  Pisdn  N isdn  Padsl  N adsl  Ppbx  N pbx )  M H .248  LH .248 / 450 (3.1)
unde:
ksem este coeficientul de utilizare a capacităţilor de transport la transmisiunea traficului de
semnalizare;
Ppots - numărul mediu de sosiri/apeluri de la un abonat conectat la linie POTS în ora de trafic
maximal;
Pisdn - numărul mediu de sosiri/apeluri de la un abonat conectat la linie ISDN în ora de trafic
maximal;
Padsl - numărul mediu de sosiri/apeluri de la un abonat conectat la linie ADSL2+ în ora de trafic
maximal;
Ppbx - numărul mediu de sosiri/apeluri raportat la un canal al interfeţei ISDN PRA de la abonaţii
conectaţi la PBX în ora de trafic maximal;
M H .248 - numărul mediu de mesaje H .248 la servirea unui apel;
LH .248 - lungimea medie a unui mesaj H .248 în octeţi.
Fracţia 1/450 se obţine ca rezultat al trecerii de la „octeţi pe oră” în „biţi pe secundă”
(8/3600=1/450).

a)Calculam pentru AGW-urile AGW1÷AGW5


VH .2481  5  (5  864  10  32  15  144  35  11)  10  155 / 450  123741.66bps
VH .2482  5  (5  864  10  32  15  144  35  18)  10  155 / 450  127961.11bps
14
VH .2483  5  (5  864  10  32  15  144  35  24)  10  155 / 450  131577.77bps
VH .248 4  5  (5  864  10  32  15  144  35  29)  10  155 / 450  134591.66bps
VH .2485  5  (5  864  10  32  15  144  35  35)  10  155 / 450  138208.33bps
b)Calculam pentru AGW6÷AGW10
VH .248  5  (5  720  10  64  15  288)  10  155 / 450  147422.22bps
c)Calculam pentru AGW11- AGW12
VH .248  5  (5 1008  15 144) 10 155 / 450  124000bps
d)Calculam pentru AGW13
VH .248  5  (5  72  10  32)  10  155 / 450  11711.111bps

Este necesar să fie prevăzute şi capacităţi de transport suplimentare pentru semnalizarea de apel
de la abonaţii ISDN BRA şi ISDN PRA. Transportul mesajelor de semnalizare de la abonaţii ISDN cu
acces de bază şi acces primar în reţeaua IP se efectuează cu ajutorul protocolului IUA. Debitul de
transmisiune se determină pe categoriile de linie de abonat:
Visdn  ksem  Pisdn  Nisdn  M IUA  LIUA / 450 ; (3.2)
V pbx  k sem  Ppbx  N pbx  M IUA  LIUA / 450 , (3.3)
unde:
M IUA este numărul mediu de mesaje ale protocolului IUA la servirea unui apel;
LIUA - lungimea medie a unui mesaj al protocolului IUA în octeţi.

a)Calculam pentru AGW-urile AGW1÷AGW5


Visdn  5 10  32 10 150 / 450  5333.33bps
V pbx1  5  35 1110 150 / 450  6416.66bps
V pbx2  5  35 18 10 150 / 450  10500bps
V pbx3  5  35  24 10 150 / 450  14000bps
V pbx4  5  35  29 10 150 / 450  16916.66bps
V pbx5  5  35  35 10 150 / 450  20416.66bps
b)Calculam pentru AGW6÷AGW10
Visdn  5 10  64 10 150 / 450  10666.66bps
c)Calculam pentru AGW13
Visdn  5 10  32 10 150 / 450  5333.33bps

Astfel debitul de transmisiune sumar va fi constituit din debitele de transmisiune a datelor


utilizatorilor, a mesajelor de control a AGW-lui şi a mesajelor de semnalizare apel pentru toate categoriile
de linii:
VGW  VGW _ UZER  VH .248  Visdn  V pbx . (3.4)
VGW 1  12724.64  123741.66  5333.33  6416.66  148216.29bps
VGW 2  12724.64  127961.11  5333.33  10500  156518.44bps
VGW 3  12724.64  131577.77  5333.33  14000  163635.74bps
VGW 4  12724.64  134591.66  5333.33  16916.66  169566.29bps
VGW 5  15033.33  138208.33  5333.33  20416.66  178991.65bps
VGW 610  13944.4  147422.22  10666.66  172033.28bps
VGW 1112  10196.88  124000  134196.88bps
VGW 13  2353.08  11711.111  5333.33  19397.52bps
Calculul parametrilor unui AGW finalizează cu determinarea tipului şi numărului de interfeţe
pentru conectarea acestuia la reţeaua cu comutare de pachete IP şi anume la AS:
I GW  VGW /Vint , (3.5)
15
unde: Vint este debitul de transmisiune al unei interfeţe.
Intrucat VGW pentru toate AGW-urile nu depaseste viteza de 1Mbps,atunci vom alege o interfata de
1Mbps.
I GW1  148216.92 / 1000000  0.14821692
I GW 2  156518.44 / 1000000  0.15651844
I GW 3  163635.74 / 1000000  0.16363574
I GW 4  169566.29 / 1000000  0.16956629
I GW 5  178991.65 / 1000000  0.17899165
I GW 610  172033.28 / 1000000  0.17203328
I GW1112  134196.88 /1000000  0.13419688
I GW13  19397.52 /1000000  0.01939752
Astfel pentru fiecare AGW in parte vom avea conectata cite o interfata de 1Mbps.Deci in total vom avea
13 interfete de 1Mbps.

4. Calculul capabilităţilor Softswitch pentru controlul fragmentului NGN

Echipamentul Softswitch îndeplineşte mai multe funcţii printre care:


 controlează serviciile de interconectare pentru media gateway şi/sau pentru terminalele VoIP;
 efectuează dirijarea unui apel în reţea pe baza semnalizării și a informaţiilor legate de abonat;
 permite transferul controlului apelului către un alt element din reţea;
 funcţii de gestionare cum ar fi înregistrarea, gestionare erori, facturarea, etc.
De bază fiind primele două funcţii, controlul AGW şi tratarea semnalizărilor de control ale
apelului, mai jos se prezintă formulele de calcul ale intensităţii sosirilor de la toate tipurile de linie de
abonat şi capacitatea minimă a Softswitch-ului necesară pentru prelucrarea acestui flux de sosiri.
În plus, la AS ce conectează şi telefoane SIP, în direct prin priza RJ 45 sau prin reţele locale LAN.
E necesar să se prevadă capacităţi în Softswitch pentru realizarea funcţiilor Proxy server. Numărul sumar
al telefoanelor SIP conectate la AS va fi:
l
N SIP  N SIP _ dir   N LAN _ i , (4.1)
i 1

unde:
N SIP _ dir este numărul de telefoane SIP conectate direct la AS prin priza Ethernet RJ45;
N LAN _ i - numărul de telefoane SIP în LAN_i;
l - numărul de LAN conectate la switch-ul de acces AS.
5
N SIP  N SIP _ dir   N LAN _ 1  N LAN _ 2  N LAN _ 3  N LAN _ 4  N LAN _ 5 
i 1

 500  20  40  60  80  100  800telefoaneSip


Intensitatea procesului de sosire de la toţi abonaţii fragmentului de reţea proiectat asupra
Softswitch-ului în ora de trafic maximal va fi:
M M M M
Pcall  Ppots   N pots _ i  Pisdn   N isdn _ i  Padsl   N adsl _ i  Ppbx   N pbx _ i  PSIP  N SIP , (4.2)
i 1 i 1 i 1 i 1

unde:
M este numărul de media gateway AGW conectate la AS;
PSIP - numărul mediu de sosiri/apeluri de la un abonat conectat la linie SIP în ora de trafic
maximal.
Ppots=5 apel/htm
Pisdn=10 apel/htm
Padsl=15 apel/htm
Ppbx=35 apel/htm
16
Psip=15 apel/htm

13 11 12 5
Pcall  5  10000  10   500  15   2400  35  117  15  800  107095
i 1 i 1 i 1 i 1

Astfel Softswitch-ul trebuie să aibă o productivitate minimă de servire PSS a sosirilor necesară
pentru prelucrarea fluxului de sosiri cu intensitatea Pcall :
M M M
PSS  k pots  Ppots   N pots _ i  k isdn  Pisdn   N isdn _ i  k adsl  Padsl   N adsl _ i  k pbx 
i 1 i 1 i 1
M
(4.3)
 Ppbx   N pbx _ i  k SIP  PSIP  N SIP ,
i 1

unde: k x este coeficient, valoarea căruia determină complexitatea tratării de către Softswitch a cererii de
apel de tip x (pots, isdn, adsl, pbx, SIP) comparativ cu cel ”mai simplu” tip de apel.
kpots=1.29
kisdn=1.75
kadsl=1.25
kpbx=1.75
ksip=1
13 11 12 5
PSS  1.29  5  10000  1.75 10   500  1.25 15   2400  1.75  35  117 
i 1 i 1 i 1 i 1

 115  800  137416.25

În documentaţia tehnică a sistemelor de control şi comutaţie, de regulă, se aduc date despre


productivitate subînţelegând implicit cel mai simplu în tratare tip de apel. De aceea la determinarea
cerinţelor faţă de productivitatea sistemului se folosesc coeficienţi de corecţie prin care se ia în
considerare capabilitatea lui la prelucrarea unui anumit tip de apel comparativ cu cel ”simplu”. Spre
exemplu, daca în ora de trafic maximal capacitatea de tratare a apelurilor de la abonaţii SIP (apeluri
simple) este egală cu C sip , iar celor ISDN cu Cisdn , atunci coeficientul de corecţie va fi:
k isdn  Csip / Cisdn . (4.4)
Realizarea noului fragment NGN va cere și extinderea capabilităţilor funcţionale şi de
interconectare ale platformei Softswitch. Pentru aceasta trebuie prevăzute noi capacităţi de interconectare
a Softswitch-ului cu fragmentul de reţea planificat. Parametrii interfeţei de interconectare cu reţeaua de
pachete IP este determinată de intensitatea schimbului de mesaje de semnalizare în procesul servirii
apelului. Luând în considerare tipul de semnalizări pentru diferite grupe de linii de abonat, debitul de
transmisiune poate fi calculat pe tip de semnalizare:
 H.248 pentru apel de la abonații POTS și ADSL:
M M
VSS _ H .248  k sem  LH .248  M H .248  ( Ppots   N pots _ i  Padsl   N adsl _ i ) (4.5)
i 1 i 1
LH.248=155 octeti
MH.248=10 mesaje/htm
ksemn=5

13 12
VSS _ H .248  5 155 10  (5  10000  15   2400)  666500000
i 1 i 1

 pentru apel IUA de la abonaţi ISDN BRA şi PBX:


M M
VSS _ IUA  k sem  LIUA  M IUA  ( Pisdn   N isdn_ i Ppbx   N pbx _ i ). (4.6)
i 1 i 1
LIUA=150 octeti
MIUA=10 mesaje/htm

17
11 5
VSS _ IUA  5 150 10  (10   500 35  117)  68212500
i 1 i 1

 pentru apel de la abonații SIP:


VSS _ SIP  ksem  LSIP  M SIP  PSIP  N SIP , (4.7)
unde:
LSIP este lungimea medie a unui mesaj SIP în octeţi; LSIP =145 octeti.
M SIP - numărul mediu de mesaje SIP la servirea unui apel. M SIP =10 mesaje/htm
VSS _ SIP  5  145  10  15  800  87000000
 H.248 pentru control AGW:
M M
VSS _ GW  k sem  LH .248  M H .248  ( Pisdn   N isdn _ i Ppbx   N pbx _ i ) (4.8)
i 1 i 1
11 5
VSS _ GW  5 155 10  (10   500 35  117)  70486250
i 1 i 1
Atunci debitul de transmisiune a canalelor de conectare a fragmentului reţelei de acces planificate la
Softswitch va fi:
VSS  (VSS _ H .248  VSS _ IUA  VSS _ SIP  VSS _ GW ) / 450 (bps) (4.9)
VSS  (666500000  68212500  87000000  70486250) / 450  1982663.88bps
I GW  VSS /Vint
I GW  VSS / Vint  1982663.88 /10000000  0.198266388
Astfel putem folosi o interfata 10Mbps.

5. Calculul capacităţii de comutaţie şi transfer a AS

În caietul de sarcini este indicată utilizarea unui singur switch (AS). De fapt numărul acestor
comutatoare depinde de topologia reţelei de transport IP/MPLS, performanţele echipamentelor, cerinţele
fată de fiabilitatea reţelei IP, etc. Planificarea optimă a numărului, amplasării şi caracteristicilor tehnice
ale switch-urilor este în afara acestei lucrări şi prezintă subiectul unui proiect separat. Aici se cere doar
determinarea productivităţi sumare a switch-ului de acces.
Deoarece s-a admis ca liniile de abonat ale telefoanelor SIP să fie conectate la nivel de switch de
acces, intensitatea traficului de la abonaţii telefoanelor SIP va fi:
YSIP  ySIP  N SIP , (5.1)
unde: y SIP prezintă intensitatea traficului de la telefonul SIP în ora de trafic maximal. ySIP  03.Erl.
YSIP  0.3  800  240Erl
Capacitatea de comutaţie şi transfer a AS pentru servirea traficului utilizatorilor şi de semnalizare
spre reţeaua de transport nu trebuie să fie mai mică decât:
M
PSW  [ (1  kGW _ i )  VGW _ i  VSIP  VSS ] / LIP , (pac./s) (5.2)
i 1
unde:
LIP este lungimea medie a pachetului IP la transmisiunea datelor utilizator şi de semnalizare; LIP
=80 octeti
VSIP - debitul de transmisiune necesar pentru date utilizator telefon SIP;
VSIP  N SIP _ dir *10  LSIP  100  500 *10  145 *100  19500bps
kGW _ i - cota traficului de date utilizator în interiorul AGW_i al fragmentului reţelei de acces
planificate.

Cota traficului intern a gateway-lui se determină ca fiind direct proporţională cu traficul datelor de
utilizator sumar al acestui AGW:
18
M
kGW _ i  YGW _ UZER _ i /( YGW _ UZER _ j  YSIP ) . (5.3)
j 1
13
k GW _ 1  YGW _ UZER _ 1 /(  YGW _ UZER14  YGW _ UZER5  YGW _ UZER610 YGW 1112  YGW 13  YSIP ) 
j 1

 160 /( 4 *160  184  5 *171.2  144 * 2  13.6  240)  0.0739

kGW _ 1  kGW _ 2  kGW _ 3  kGW _ 4


13
kGW _ 5  YGW _ UZER _ 5 /(  YGW _ UZER14  YGW _ UZER5  YGW _ UZER610 YGW 1112  YGW 13  YSIP ) 
j 1

 184 /( 4 * 160  184  5 * 171.2  144 * 2  13.6  240)  0.085


13
kGW _ 6  YGW _ UZER _ 6 /(  YGW _ UZER14  YGW _ UZER5  YGW _ UZER610 YGW 1112  YGW 13  YSIP ) 
j 1

 171.2 /( 4 * 160  184  5 * 171.2  144 * 2  13.6  240)  0.079


k GW _ 6  k GW _ 7  k GW _ 8  k GW _ 9  k GW _ 10
13
kGW _ 11  YGW _ UZER _ 11 /(  YGW _ UZER14  YGW _ UZER5  YGW _ UZER610 YGW 1112  YGW 13  YSIP ) 
j 1

 144 /( 4 * 160  184  5 * 171.2  144 * 2  13.6  240)  0.0532


k GW _ 11  k GW _ 12
13
kGW _ 13  YGW _ UZER _ 13 /(  YGW _ UZER14  YGW _ UZER5  YGW _ UZER610 YGW 1112  YGW 13  YSIP ) 
j 1

 13.6 /( 4 * 160  184  5 * 171.2  144 * 2  13.6  240)  0.0628

M
PSW  [ (1  kGW _ i )  VGW _ i  VSIP  VSS ] / LIP
i 1
12
PSW  [1820177.7  19500  1982663.88] / 80  47779.231 pachete/s
i 1

6. Interacţiunea cu fragmentul PSTN existent

Interacţiunea între reţeaua de acces proiectată şi reţeaua PSTN care va rămâne în exploatare se va
realiza prin intermediul reţelei de transport IP/MPLS. Pentru conectarea PSTN la reţeaua IP/MPLS se
utilizează un TGW (Trunking Gateway). Ultimul asigură conversia dintre fluxurile digitale TDM din
partea PSTN şi cele de transfer pachete RTP/UDP/IP/Ethernet din partea reţelei IP/MPLS.
Schimbul de date de semnalizare între centralele PSTN şi Softswitch se efectuează prin intermediul
SGW (Signaling Gateway).
Debitul de transmisiune necesar pentru transferul datelor utilizator între TGW şi PSTN se
calculează în dependenţă de volumul traficului.
Intensitatea traficului sumar de la abonaţii PSTN va fi:
YPSTN  y pots  N pots_ pstn  yisdn  N isdn_ pstn , (6.1)
unde:
y pots este intensitatea traficului pe linie de abonat analogică în ora de trafic maximal;
yisdn - intensitatea traficului pe linie ISDN BRA în ora de trafic maximal;
N pots _ pstn - numărul sumar al linilor de abonat POTS în PSTN;
N isdn_ pstn - numărul sumar al liniilor de abonat ISDN BRA în PSTN.
YPSTN  0.114000  0.2 10000  3400Erl
Partea din traficul PSTN ce revine abonaţilor NGN va fi:

19
YPSTN _ NGN  k IP  YPSTN , (6.2)
unde: k IP este cota traficului spre reţeaua cu comutare de pachete din traficul sumar al PSTN.
Fie traficul sumar al reţelei NGN planificate:
M
YNGN   YGW _ i _ UZER  YSIP (6.3)
i 1
13
YNGN   (4 *160  184  5 *171.2  144 * 2  13.6)  240  2164 Erl
i 1
Atunci cota traficului din PSTN spre NGN va fi:
k IP  YNGN /(YNGN  YPSTN ) . (6.4)
k IP  2164 /( 2164  3400)  0.39

YPSTN _ NGN  k IP  YPSTN  0.39 * 3400  1326 Erl

Folosind tabelul Erlang B se calculează numărul de canale digitale necesare între PSTN şi TGW:
nTDM  f (YPSTN _ NGN , p) , (6.5)
unde: p prezintă probabilitatea de pierdere a apelului(p=0.1%).
Din tabelul Erlang B reiese ca avem ntdm =1485 canale digitale.
Numărul de interfeţe digitale E1 la TGW va fi:
I E1 _ TGW  ntdm / 30 . (6.6)
I E1 _ TGW  1485 / 30  50
Paranteza pătrată inversată x semnifică că rezultatul este număr întreg, primul mai mare ce
urmează după rezultatul împărțirii din această paranteză.
Debitul de transmisiune necesar pentru transportul datelor RTP/UDP/IP/Ethernet de la TGW va fi
determinat în dependenţă de valoarea traficului prognozat şi tipul codecului utilizat. În cadrul TGW
traficul este prelucrat de mai multe tipuri de audiocodecuri cum ar fi G.711 fără compresie şi G.723,
G.726, G.729 cu compresia semnalului audio. Rata de biţi ai acestor codecuri este diferită de aceea
traficul sumar se va repartiza pe tip de codec conform coeficienţilor determinaţi în caietul de sarcini din
formula:
Ycod _ i  ki  YPSTN _ NGN , (6.7)
unde: k i este cota din traficul sumar care este prelucrată de codecul de tip i.
Ycod _ 1G.711  k1  YPSTN _ NGN  0.29 *1326  384.54 Erl
Ycod _ 2G .723  k 2  YPSTN _ NGN  0.236 *1326  312.9 Erl
Ycod _ 3G.726  k3  YPSTN _ NGN  0.236 *1326  312.9 Erl
Ycod _ 4G .729  k 4  YPSTN _ NGN  0.236 *1326  312.9 Erl

Utilizând tabelul Erlang B se determină numărul de conexiuni n cod _ i necesare pentru scurgerea
traficului de la fiecare codec:
ncod _ i  f Ycod _ i , p  , (6.8)
unde: p este probabilitatea de blocare a traficului.
ncod _ 1G.711  f 384.54,0.1  443
ncod _ 2G.723  ncod _ 3G.726  ncod _ 4G .729  f 312.9,0.1  363
Rata de transfer Vcod _ i necesară pentru codecul de tip i se determină reieşind din rata de biţi ai
acestui codec R cod _ i (vezi tabelul 2.1):
Vcod _ i  kcod _ i  Rcod _ i  ncod _ i , (6.9)
unde: k cod _ i este coeficientul de redundanţă pentru codecul de tip i.

20
Vcod _ 1G .711  1.36  64  443  38558.72bps
Vcod _ 2G .723  3.4  6.3  363  7775.46bps
Vcod _ 3G .726  1.72  32  363  19979.52bps
Vcod _ 4G .729  3.9  8  363  11325.6bps
Rata de transfer sumară necesara pentru transmisiunea datelor utilizator între TGW şi reţeaua cu
comutaţie pachete va fi:
c
VTGW _ UZER  Vcod _ i , (6.10)
i 1
unde: c este numărul tipurilor de audiocodecuri utilizate de TGW.
4
VTGW _ UZER   38558.72  7775.46  19979.52  11325.6  77638.58bps
i 1
Este necesar să fie prevăzute şi capacităţi pentru transferul mesajelor protocolului H.248 de
control a TGW:
VTGW _ H .248  k sem  LH .248  M H .248  PTGW / 450 ,(bit/s) (6.11)
unde: PTGW prezintă intensitatea cererilor de apel sosite la TGW.
Dacă notăm cu Pcan (40 apel/htm) intensitatea procesului de sosire a cererilor de apel pe un canal 64
kbit/s atunci:
PTGW  30  I E1_ TGW  Pcan ,(apel/htm). (6.12)
PTGW  30  50  40  60000apel / htm

VTGW _ H .248  5 155 10  60000 / 450  1033333.33bps


Astfel viteza de transmisiune totală necesară pentru TGW va fi:
VTGW  VTGW _ UZER  VTGW _ H .248 . (6.13)
VTGW  77638.58  1033333.33  1110971.8bps
În final se determină numărul I TGW şi tipul interfeţelor utilizate la conectarea TGW la reţeaua
IP/MPLS urmând relaţia dintre viteza de transmisie VTGW şi rata de transfer a unei interfeţe VINT :
VTGW  ITGW VINT . (6.14)
VINT va fi 10Mbps
VTGW  I TGW VINT  I TGW  VTGW / VINT  1110971.8 / 10000000  0.11109718bps
Semnalizările pentru apel se efectuează în protocoalele M2UA sau M3UA în dependenţă de echipamentul
utilizat.
Fie: L MxUA (170octeti)- lungimea medie a mesajului protocolului MxUA în octeţi; M MxUA
(10mes/apel)- numărul mediu de mesaje ale protocolului MxUA la servirea unui apel.
Atunci debitul de transmisiune al SGW va fi:
VSGW  ksem  LMxUA  M MxUA  PTGW / 450 (bit/s). (6.15)
VSGW  5 170 10  60000 / 450  1133333.33bps
Capacitatea de transmisiune a Softswitch-ului necesară pentru servirea apelurilor din reţeaua PSTN
va fi:
VSS _ PSTN  VSGW  VTGW _ H .248 (bit/s). (6.16)
VSS _ PSTN  VSGW  VTGW _ H .248  1133333.33  1033333.33  2166666.66bps
Debitele interfeţelor de conectare a echipamentului Softswitch-ului la reţeaua de transport pentru
servirea apelurilor din reţeaua PSTN :
I SS _ PSTN  VSS _ PSTN / VINT (6.17)
VINT va fi de 10Mbps.
I SS _ PSTN  2166666.66 / 10000000  0.216666666bps

21
Concluzii

In urma efectuarii acestui proiect de an am avut ca scop proiectarea unei retele de noua
generatie(NGN)cu utilizarea tehnologiei moderne pe baza protocolului SIP,plus la asta integrind in sine si
tehnologiile deja existente POTS,ISDN sau PBX,pentru accesul final al utilizatorilor.
In urma primirii datelor din caietul de sarcini,am calculat numarul total de utilizatori ai fiecarei
tehnologii in parte.Pentru conectarea utilizatorilor pe baza tehnologiilor POTS,ISDN,ADSL si PBX la
AS vom folosi echipamentul AGW,iar utilizatorii SIP se vor conecta direct.Ca model AGW am folosit
echipamentul firmei Nokia-Siemens,de model Surpass hi x 56xx.In urma implementarilor am obtinut 812
AGW-uri in total.La 5 dintre AGW-uri au fost conectate cate un PBX.
Am calculat I GW ,si am vazut ca nu depaseste 1Mbps pentru fiecare AGW.Astfel am ales 12 interfete
de interconectare de 1Mbps.
Am calculat capabilitatile Softswichului pentru controlul fragmentului NGN,si am concluzionat ca
avem nevoie de o interfata de conexiune de 10Mbps pentru conectarea AS cu Softswichul.
Am calculat fragmentul existent PSTN unde vom folosi deasemenea o interfata de 10Mbps.
In urma acestei proiectari ne-am familiarizat cu metoda de proiectare a retelelor NGN,am facut cunostinta
cu diferite dispozitive de retea si tehnologii si si am calculat parametrii lor.Toti acesti pasi au contribuit
la intelegerea eficienta a functionarii retelelor NGN

Bibliografie

1. Breviar teoretic pentru proiectarea de an.Prof.Nazaroi Ion


2. http://www.erlang.com/calculator/erlb/.

22

S-ar putea să vă placă și