MODULAREA ŞI DEMODULAREA

SEMNALELOR

CAP. 4 COMUNICAŢII CU
MODULAŢIE DIGITALĂ

Şef lucr.dr.ing. Otilia CROITORU

IESC - Telecomunicaţii
 4.6.2 Modulaţia DPSK
DPSK este o formă necoerentă de PSK ce evită necesitatea unui semnal de referinţă coerent la recepţie.
– Receptoarele necoerente: mai uşor de realizat, mai ieftine, larg folosite în comunicaţiile wireless.
În sistemele DBPSK, secvenţa binară de intrare este întâi codată diferenţial, după care se face modularea
utilizând un modulator BPSK.
Secvenţa codată diferenţial dk se generează din secvenţa de intrare mk prin complementarea sumei modulo-
2 dintre mk şi dk-1.
– dacă bitul de intrare (la momentul tn) este 0, codorul inversează starea ieşirii (la momentul tn+1)
– dacă bitul de intrare (la momentul tn) este 1 codorul menţine ieşirea neschimbată (la momentul tn+1).

d k  mk  d k 1

IESC - Telecomunicaţii
 4.6.2 Modulaţia 4-PSK

4-PSK, QPSK (Quad-PSK ), sinusoida purtătoare ia 4 valori de fază, separate cu 90 o şi

determinate de combinaţia de perechi de biţi (Dibit) a semnalului de date binar.

Principalii factori care caracterizează modulaţia 4-PSK sunt:

• Aplicaţii în modem-urile de transmisie de date (ITU-T V22/V26, BELL 201) şi
transmisia digitală video;
• Necesită circuite de înaltă complexitate;
• Rată de erori mai mică decât la FSK, dar mai mare decât la BPSK;
Fb
Bw 
2
• Eficienţa transmisiei,   FbBw = 2

• Baud rate, (viteza simbolurilor), este egală cu Fb/2.

IESC - Telecomunicaţii
 Constelaţia:
4.6.2 Modulaţia 4-PSK
• 00 - 0
• 01 - /2
• 11 -  00 01 11 10
• 10 - 3/2

Modulator 4-PSK:

IESC - Telecomunicaţii
 Constelaţia:
4.6.2 Modulaţia 4-PSK

Demodulator 4-PSK:

IESC - Telecomunicaţii
 4.6.3 Modulaţia 4-PSK diferenţială

• 00 - 0
• 10 - /2
• 11 - 
• 01 - 3/2

Modulator 4-PSK
diferenţial:

IESC - Telecomunicaţii
 4.6.4 Modulaţia 8-PSK
Purtătoarea sinusoidală ia 8 valori diferite ale fazei, separate la /4, determinate de
combinaţia de 3 biţi (TRIBIT) a semnalului de date binar.
Principalii factori care caracterizează modulaţia 8-PSK sunt:
• Are aplicaţii în comunicaţii prin satelit, aviaţie, telemetrie (monitorizarea sistemelor
video de bandă largă) modem-uri (ITU – T V27, BELL 208) şi transmisii radio digitale;
• Necesită circuite de mare complexitate;
• Probabilitate de erori mai mare decât la 4 – PSK;
• Eficienţa transmisiei,   FbBw = 3
• Baud rate, (viteza simbolurilor), este egală cu Fb/3.

010
011 001
100 000
Constelaţia:
101 111
110

IESC - Telecomunicaţii
 4.6.5 Modulaţia 16-PSK
Purtătoarea sinusoidală ia 16 valori diferite ale fazei, separate la /8, determinate de
combinaţia de 4 biţi (QUADBIT) a semnalului de date binar.
Principalii factori care caracterizează 16-PSK sunt:
• Are aplicaţii în transmisii radio digitale;
• Necesită circuite de mare complexitate;
• Probabilitate de erori mai mare decât la 8-PSK;
• Eficienţa transmisiei,   FbBw = 4
• Baud rate, (viteza simbolurilor): Fb/4.

Constelaţia:

IESC - Telecomunicaţii
 4.7 Modulaţia QAM – Quadrature Amplitude Modulation
• Câteva tipuri de modulaţie QAM: 8-QAM, 16-QAM, ..., 256-QAM, 512-QAM

Principalii factori care caracterizează m-QAM sunt:

• Utilizată în aplicaţii radio digitale în domeniul microundelor, TV digitală prin
cablu (DVB-C) dar şi la modem-uri.
• Necesită circuite de complexitate mare ;
• Rată mai mare de erori decât la PSK;
• Eficienţa transmisiei,   FbBw = n , m=2n
• Baud rate, (viteza simbolurilor): Fb/n.

IESC - Telecomunicaţii
 4.7.1 Modulaţia 8-QAM
Purtătoarea sinusoidală ia 4 valori ale fazei, separate la /2, şi 2 valori de
amplitudine, determinate de combinaţia de 3 biţi (TRIBIT) a semnalului de date
binar.
000 a 5/4
001 A 5/4
Constelaţia:
010 a 7/4
011 A 7/4
100 a 3/4
101 A 3/4
Un exemplu de modulator: 110 a /4
111 A /4

Generatorul 8QA
M simulat...

IESC - Telecomunicaţii
4.7.1 Modulaţia 8-QAM

IESC - Telecomunicaţii
 4.7.1 Modulaţia 8-QAM

Un demodulator pentru 8-QAM:

IESC - Telecomunicaţii
 5. DETECŢIA SEMNALELOR ÎN PREZENŢA
ZGOMOTULUI GAUSSIAN
5.1 Regiunile de decizie
•Semnale transmise: s1, s2
•Semnale recepţionate (afectate de zgomot): (s1 + n) şi (s2 + n) ?? Cum deosebim
Metoda vectorială: s1 de s2 ??
•Se trasează o linie care leagă vârfurile
vectorilor originali s1 şi s2.
•Se construieşte mediatoarea liniei de
conexiune.

Algoritmul de decizie:
•când semnalul recepţionat r este
localizat în regiunea 1, se alege
semnalul s1;
•când semnalul recepţionat r este
localizat în regiunea 2, se alege
semnalul s2.
IESC - Telecomunicaţii
 5. DETECŢIA SEMNALELOR ÎN PREZENŢA
ZGOMOTULUI GAUSSIAN
5.2. Receptorul cu corelaţie
Semnalul recepţionat = o sumă între
semnalul original transmis şi zgomotul
aleator: r(t) = si(t)+ n(t)

Procesul de detecţie constă din 2 paşi:

•Pasul 1: semnalul r(t) recepţionat este redus
la o singură variabilă aleatoare z(T) 
 Transformarea semnalului într-un
punct în spaţiul de decizie (punctul de
predicţie)
•Pasul 2: se face o decizie pe simbol:
•comparând z(T) cu un prag sau
•alegând valoarea maximă a lui zi(T) 
 Determinarea regiunii în care este
Receptorul cu corelaţie = M corelatoare care
transformă semnalul r(t) recepţionat, într-o
secvenţă de M numere sau ieşiri din
corelator, zi(T), i = 1, ..., M.
Fiecare ieşire din corelator reprezintă integrala
din produs sau integrala de corelaţie cu
semnalul recepţionat:
T
zi T    r t si t dt
0

poziţionat punctul IESC - Telecomunicaţii

 5. DETECŢIA SEMNALELOR ÎN PREZENŢA
ZGOMOTULUI GAUSSIAN
5.2. Receptorul cu corelaţie

Cu un singur corelator

Cu două corelatoare

IESC - Telecomunicaţii