Cuprins:

1.Introducerea

2.Studiul organizarii interprinderii de Telecomunicatii

3. Studiul centralelor telefonice utilizate in R.Molova

4.Studiul cablurilor telefonice: Cabluri coaxial Cabluri cu fibra optica 5.Studiul parametrilor cablurilor cu fibra optica

6.Cutia de distributie,cutia de cablu.Amplasarea

7.Studiul tehnologiei ISDN

8.Studiul tehnologiilor xDSL

9.Studiul sistemelor de multiplexare

1.Introducerea nc din cele mai vechi timpuri omenirea a cutat soluii de transmitere a informaii la distan. Ruguri aprinse n locuri nalte, stafete, clopote, tobe, buciume au reprezentat multe vremuri o soluie de comunicare. n 1790 francezul Clande Chappe propune telegraful optic, realizat dintr-un catarg nalt de 4.55 m, pe care erau fixate indicatoare mobile, a cror poziie

putea fi vzut de la mare distan. n anul 1837, Samuel Morse nventeaz alfabetul care-i poart numele i care reprezint prima codificare binar, cu puncte i l i n i i , a literilor. Alfabetul Morse a permis transformarea simpl i direct a caracterelor n semnale electice. Sistemul de comunicaii bazat pe acest principiu s-a numit telegraful electric. n 1876 a urmat telefonul lui Graham Bell.La nceputul secolului XX sa declanat o nou revoluie n telecomunicaii. nventarea triodei, n 1906 de ctre Lee de Forest a dus la ntroducerea pe scar larg a electronicii n telecomunicaii. Astfel s-a deschis calea realizrii de staii de comunicaii radio, capabile s transmit masage fr a avea o conexiune fizic ntre emiator i receptor. Utilitatea unor asemenea sisteme a fost sesizat mai nti n sfera aplicaiilor militare, pentru c mai apoi, prin anii 1920 s apar primele staii de radiodifuziune comerciale. ncepnd cu anii 1950, marcai de apariia tranzistorului, a circuitelor integrale i de ntrarea n era cosmic, telecomunicaiile au intrat ntr-o nou er.Odat cu dezvoltarea tehnologiilor corespunztoare, sau extins la scara mondial fascilitile de transport a unor volume impresionante de date folosind infrastructuri performante cablate, pe fibra optic sau radio (reele fr fir, satelii de comunicaii). n acest context a devenit posibil accesul utilizatorilor individuale la serviciile publice de date, deservite de o infrastructur mondiala de comunicaii cunoscut sub denumirea de Internet. Acest concept nclude att infrastructura ct i tehnologiile de comunicaii aferente precum i ansamblu serviciilor asociate acestora: accesul la informaii text sau grafice, transfer de fiiere, mesageria electronic dar i altele mai recente cum ar fi telefonia digital, vidio la cerere.

2.Studiul organizarii interprinderii de Telecomunicatii 1.Centrala Topex-Urban 2.Centrala Siemens EWSD 3.Centrala Alcatel 5101D (Telstra)

2.1 Centrala Topex-Urban Centrala TOPEX 1000D este o central telefonic digital cu o capacitate maxim de 1792 abonai locali i 120 jonciuni. Ea este conceput ntr-o arhitectur modular ce permite configurarea ntr-o gam foarte divers. Centrala este realizat cu componente electronice moderne, specializate pentru comunicaii digitale. Centrala are o arhitectur ierarhizat pe mai multe nivele de comand. La alegerea arhitecturii s-a avut n vedere dublarea elementelor

de comand i a cmpului de comutaie. Asigurarea fiabilitii se face prin duplicare n regim de divizare de trafic la nivel central sau reconfigurri de grup, n sensul c o unitate are disponibiliti pentru a prelua ncrcarea unitii vecine n cazul defectrii acesteia. Unitatea central este realizat cu dou procesoare care lucreaz paralel, tratarea apelurilor fiind distribuit n mod egal ntre ele. n cazul defectrii unuia dintre procesoare, procesorul rmas n funciune va prelua tratarea tuturor apelurilor. Aceasta va duce la scderea capacitii de trafic a centralei dar nu duce la ieirea din funcionare a centralei. Rolul unitii centrale este de a identifica portul de destinaie pe baza informaiei de numerotaie primit de la unitatea de grup i de a stabili o legtur prin reeaua de comunicaie ntre unitatea de grup surs i unitatea de grup creia i aparine portului destinaie. Grupul destinaie va fi un grup de abonai locali, fie un grup de trunchiuri. Identificarea se va face de ctre procesul de rutare pe baza tabelei cu identificatori telefonici (numr de apel telefonic) ai porturilor centralei. Cmpul de comutaie este realizat cu matrici de comutaie spaio-temporale format din dou subcmpuri echivalente cu o structur Kloss ptrat 512 x 512. Cele dou plane funcioneaz n paralel. n cazul defectrii unuia din ele, cellalt poate prelua tot traficul din central. Unitile de grup de abonai conin interfeele de abonai locali, modulul de test i procesorul de grup de abonai. Interfeele sunt realizate pe module de opt abonai. O unitate de grup de abonai are capacitatea de 128 linii i este controlat de procesorul de grup. Cartelele cu uniti de abonai pot fi nlocuite cu cartele BL. Unitile de jonciuni analogice conin interfeele de jonciuni care pot fi de tip E&M la 4/6 fire, modul de test i procesorul de grup de jonciuni analogice. Unitatea de grup trunchi digital conine dou interfee de trunchi digital conforme specificaiilor G701 i un procesor de grup. Unitile de grup sunt interconectate dou cte dou printr-o magistral de control. Acest lucru face posibil ca n cazul defectrii unui procesor de grup procesorul celeilalte unitii s preia i abonaii procesorului defect. Unitile de grup sunt conectate la unitatea central prin fluxuri PCM prin care se asigur transmiterea vocii ct i comunicarea ntre procesoarele de grup i unitatea central. Unitile de grup sunt echipate de asemenea cu generator de apel. Tensiunile necesare alimentrii

unitii centrale i a unitilor de grup sunt obinute cu ajutorul unor convertoare DC/DC care sunt alimentate la -48V i care furnizeaz tensiunile de 5Vcc. Sursele de alimentare i generatorul de apel sunt dublate: au dou seciuni identice, una activ i una de rezerv. n variantele noi, fiecare sertar este echipat cu cte o cartel pe care se afl o surs de alimentare i un generator de apel dublarea realizndu-se n acest caz pe grupuri de cte dou sertare. Blocul de alimentare conine un filtru de separare a tensiunii de -48V n -48V analogic pentru alimentarea buclei i -48V digital pentru alimentarea convertorilor DC/DC. De asemenea mai conine sigurane pentru fiecare unitate de grup. Blocul de alimentare conine redresorul de -48V i bateriile. Centrala se conecteaz prin modem la un centru de supraveghere. Centrala este prevzut cu faciliti de test att a liniei de abonat ct i a interfeelor de linie. Testele se pot face la cererea personalului de mentenan sau periodic n mod automat. Taxarea este asigurat de ctre procesorul de administrare i taxare, informaia de taxare fiind memorata pe harddisk i trimis la centrul de supraveghere. 2.2. Caracteristicele Sistemul de comutatie digitala EWSD/Siemens

EWSD este un sistem de comutatie electronica realizat de firma Siemens si introdus in exploatare incepand din anul 1981.EWSD este folosit in centrale rurale, locale si de tranzit de diverse capacitati.

Centrala electronica este complet modulara: -HW este compus din subsisteme autonome cu control distribuit; -SW este cu divizarea functiilor de baza in subsisteme si module software; -proiectarea mecanica are in vedere constructia modulara, cu interconectarea intre module prin conectori. Acest sistem poate fi folosit in ISDN si asigura comutarea si transmisia pentru apeluri telefonice, comunicatii de date, texte si imagini. EWSD respecta standarele internationale CCITT si CEPT. -foloseste limbajele recomandate de CCITT: CHILL, SDL, MML; -foloseste semnalizarea prin canal-semafor-conform CCITT Nr. 7. Noile tehnologii pot fi incorporate in EWSD fara a modifica arhitectura sistemului. Sistemul EWSD poate fi folosit pentru realizarea diferitelor tipuri de centrale si pentru realizarea unei game largi de servicii, dupa cum urmeaza a)Centrala locala deserveste abonatii dintr-o zona (cartier, localitate).Capacitatea centralei poate fi de cateva sute pana la 250.000 de linii. b)Centrala de tranzit este un nod al retelei care asigura interconectarea intre centrale.Poate avea o capacitate de maxim 60.000 de trunchiuri. c)Centrala locala/tranzit dirijeaza traficul de tranzit sau interurban, ca si traficul local.Numarul de linii si trunchiuri se alege dupa necesitati, dar respectand o incarcare de cel mult 25.200 E. d)Centrala internationala realizeaza functii specifice ca: sisteme de semnalizare internationale, compensare ecou pentru legaturi internationale si linkuri prin satelit, statistici si deconectari interadministratii. Aceste functii pot fi integrate si in centralele nationale daca este necesar. e)Centru de comutatie pentru posturi mobile.Reteaua moderna de radiotelefoane mobile are o structura celulara pentru a asigura o utilizare economica a frecvetelor accesibile in intreg spatiul.Cand un utilizator se deplaseaza dintr-o zona in alta se realizeaza automat comutatia intre centrele de comutatie pentru posturile mobile asociate celulelor retelei.Capacitatea unui centru de comutatiepentru posturi mobile este de maxim 65.000 abonati cu radiotelefoane. f)Centrala rurala/container deserveste maxim 7.500 abonati. Centrala este echipata cu repartitor principal, sursa de alimentare si o unitate de ventilatie.

g)Unitatea de abonati distanti poate fi realizata cu unitate de linii digitale (DLU).Aceasta este o unitate functionala la care se conecteaza linii de abonat.Toate DLU se conecteaza la centrala EWSD printr-o interfata standardizata CCITT numita PDC = Primary Digital Carriers (multiplex digital primar).Aceasta permite unei unitati DLU sa fie locala sau distanta. h)Sistemul de operare de serviciu (OSS) este destinat apelurilor tratate prin operatoare sau pentru serviciile speciale. OSS este controlat de microcalculator, care realizeaza: -distributia cererilor de servicii spre pozitiile de operatoare solicitate; -acces la functiile automate, care reduc incarcarea operatoarelor. OSS pot fi echipate in centralele de tranzit, locale, internationale. i)Exploatarea si intretinerea centralizata (OMC = Operation and Maintenance Center) Functiile de exploatare si intretinere pot fi realizate local sau centralizat. OMC realizeaza: -utilizarea rationala a personalului; -adaptarea flexibila la structurile de organizare a exploatarii administratiilor; -memorarea centralizata a datelor. Operatorii lucreaza interactiv, folosind terminale de exploatare si intretinere. j)Sistem de semnalizare prin canal-semafor Nr. 7 CCITT Sistemele EWSD sunt prevazute cu o unitate de control al retelei de semnalizare prin canal-semafor (CCNC - Common Channel Signaling Network Control).Aceasta unitate poate controla semnalizarea pe un numar maxim 254 canale de semnalizre. CCNC poate asigura functii pentru: -SP = puncte de semnalizare; -STP = puncte de transfer de semnalizare. k)ISDN realizeaza comutarea cailor de conexiune si transmisia informatiei pentru diferite servicii printr-o retea unica. l)Servicii cu valoare adaugata (VAS = Value Added Services) VAS sunt servicii de comunicatie care necesita functii de memorare si procesare.

Se poate asigura accesul la transmiterea de texte, date, fascimil, curier postal electronic, mesaje vocale etc. SN (Switching Network) - Retea de comutatie

Retea de comutatie

Reteaua de comutatie este realizata cu comutatoare de tip T si S care sunt grupate in etaje T si S.Comanda conexiunii este realizata de SGC - Switching Group Control, in functie de informatia de comutatie receptionata de la procesorul coordonator CP.In configuratia maxima, SN poate fi conectata la 504 unitati LTG.Capacitatea de dirijare a traficului este de maxim 25.000. Sunt prevazute trei tipuri de retel de comutatie SN: -SN-DE3 pentru centrale de capacitate mica (maxim 15 LTG), de tip TST; -SN-DE4 pentru centrale de capacitate medie (maxim 63 LTG), de tip TST; -SN-DE5 pentru centrale de capacitate mare (maxim 504 LTG), de tip TSSST. Reteaua de comutatie este duplicata (SN0 si SN1). Fiecare conexiune este realizat simultan prin ambele plane de comutatie, dar una singura este activa la un moment dat. Caile de conexiune in cele doua sensuri de comunicatie sunt distincte. Tratarea apelului local in centrala EWSD

2.3.Centrala Alcatel 5101D (Telstra) Centrale telefonice cu posibilitate de conectare in sistem secretariat.Sistemul de centrala telefonica TELSTRA este un sistem de transmisie digitala, cu comutare de tip ISDN care permite:

Pana la 2 Accese Baza ISDN de tip punct-multipunct (S0) cu posibilitatea de numar multiplu (MSN) si dirijare (SUB) sau Pana la 2 Accese Baza ISDN de tip punct-punct (T0), cu posibilitatea de formare trecuta (DDI) Pana la 12 derivatii, constituite din 8 aparate specifice (MASTER+BASIC) si din patru telefoane analogice cu formare DTMF (ex: Fax, robot, modem)

Este permisa instalarea a doua aparate specifice modelului TELSTRA MASTER ISDN sau TELSTRA MASTER analogic pentru realizarea legaturii cu o linie externa, prin modularea a doua linii analogice sau un acces baza pentru aparat. Legatura terminalelor telefonice analogice va fi transmisa prin modulul TAZ cu modularea a doua interfete analogice pe modul. Legatura poate avea pana la doua module TA-Z. Interfata printr-un interfon se poate realiza pe modulul TA-Z, echipat cu placuta de interfon optionala. In acest caz una dintre cele doua prize pentru aparatul standard nu va mai fi utilizata. Numarul total de comunicatii bidirectionale simultane este pana la 5. In cazul conectarii cu doua legaturi externe (un singur MASTER), sunt disponibile trei comunicatii interne simultane; in cazul folosirii la nivel maxim a capacitatii (4 legaturi externe) este disponibila o singura comunicare interna. In orice caz, efectuarea reapelarii si eventualul transfer in timpul unei

convorbiri externe nu implica o linie de comunicare interna. Alcatel 5101 D este un sistem de telefonie modern destinat firmelor cu un necesar de pana la 12 telefoane si maxim 4 linii telefonice. Echipamentul este compatibil cu linii analogice, digitale, ISDN, ADSL, operatori de telefonie mobila (Orange, Connex, Zapp) Sistemul este flexibil si adaptabil nevoii dvs de comunicare, indiferent daca folositi doar o linie telefonica si cateva telefoane sau 4 linii si 12 aparate, si se poate extinde cu usurinta la costuri rezonabile. Conceptia inovativa a sistemului: Centrala telefonica este incorporata in interiorul consolei operator. Astfel faceti economie de spatiu si nu mai trebuie sa perforati peretii. Spre deosebire de o centrala clasica , acest sistem presupune doar achizitionarea telefoanelor dedicate Alcatel 5101 D in cantitatea necesara numarului de utilizatori si nu a unei centrale si a telefoanelor aferente. Sistemul este compus din mai multe aparate Alcatel 5101 D interconectate intre ele pe o pereche de cupru. Astfel se reduc costurile de cablare , deoarece se interconecteaza pe un singur fir toate terminalele. Sistemul permite o programare flexibila in functie de specificul activitatii dvs: apelurile sa fie gestionate de o secretara prin transfer sau sa fie rutate direct la grupe de utilizatori (departamente), ideal pentru aplicatii de tip call center. Avantaje:

spre deosebire de o centrala clasica, fiecare utilizator beneficiaza de toate functiile unei console operator: o rapiditate, eficienta, usurinta in exploatare, taste pentru linii externe, taste pentru interioare, taste cu functii speciale, semnalizare cu LED-uri, afisaj LCD, display central cu icoane, posibilitatea lucrului in mod casca, hands-free sau normal, o fiecare utilizator este informat in timp real (semnalizare optica) despre situatia traficului (starea de liber/ocupat a liniilor si abonatilor) si poate interveni prin preluare de apeluri, punere in asteptare, transfer, initiere a unei conferinte; o taste de acces direct la interioare, o agenda cu 30 de contacte, o restrictionarea accesului la anumite servicii (mobil, international, interjudetean), o afisaj data/ora, o posibilitatea de a nu fi deranjat,

notificarea apelurilor pierdute, posibilitatea de a face un anunt general catre toate interioarele, o posibilitatea de conectare a unei baterii UPS (protectie la caderile de tensiune), o 4 melodii reglabile in 5 trepte sonore (posibilitatea de a alege melodii diferite pentru telefoane) Serviciu de zi/noapte-->apelurile rutate la secretara-ziua/fax-dupa program Memoria sistemului este protejata la caderile de tensiune Echipament omologat de Ministerul Comunicatiilor si avizat ISO 9000 Poate fi reprogramat usor (secvente numerice introduse de la tastatura) Echipament pe stoc, piese de schimb pentru 10-15 ani Tonalitate distincta pentru apeluri interne si externe; Functia identificare apelant pentru varianta ISDN si analogica cu modul CLIP Echipamentul poate fi folosit si pentru extinderea unei centrale mai mari, ca telefon ISDN, sau ca telefon analogic cu 2 linii Accesorii suplimentare: casca operator, baterie UPS, telefon cu afisaj si robot 14 minute, telefon cu robot 3 minute, telefon portabil, interfata GSM
o o

3.Studiul cablurilor telefonice 3.1 Cabluri Coaxiale Ideea realizaiei cablurilor coaxiale de mare distan, magistrale sau interurbane, a aprut n deceniul al doilea al secolului, n Anglia. Cercetrile i experimentrile tehnologice n vederea realizrii cablurilor coaxiale interurbane s-au desfurat n perioada 1935 - 1950 cnd a fost realizat i proiectul de execuie a primului cablu coaxial interurban n construcie normalizat (2,6/9,6 mm).Cablul coaxial interurban de mic diametru (1,2/4,4 mm) a fost realizat n anul 1959, iar la finele anului 1962 se realizaser deja, pe plan mondial, 800 km din acest tip de cablu. Cablurile coaxiale, au aprut ca o necesitate a vehiculrii unui volum ridicat de informaii (mesaje, date etc.) prin creterea accentuat a benzii de frecven transmise. n cazul cablurilor de telecomunicaii simetrice, frecvena maxim transmis este de 552 kHz. n apropierea acestei frecvenei, crete foarte mult diafonia ntre circuitele fizice ale cablului, fcnd imposibil transmisia de informaii pe linie. Rezolvarea acestei probleme se face prin utilizarea n reelele de telecomunicaii interurbane a cablurilor coaxiale. 3.2 Cabluri cu Fibra optica Dezvoltarea n ritm rapid a telecomunicaiilor n ultimele trei decenii a dus la orientarea cercetrilor spre noi metode i tehnici de vehiculare a informaiilor. Descoperirea laserului a declanat numeroase cercetri pe linia utilizrii fasciculului de lumin ca suport pentru

transmiterea informaiilor n telecomunicaii. Datorit sensibilitii crescute a fasciculelor luminoase la condiiile atmosferice i a atenurii puternice a acestora n aer s-a gsit un alt mediu de transmisie a informaiei: fibrele optice. Frecvena undelor optice ca purttoare de informaii ce se transmit prin cablul optic este de zeci de ori mai mare dect frecvena celor mai scurte unde radio, fiind disponibil o lrgime de band cu cinci ordine de mrime mai mare dect banda utilizat n radiofrecven. Parametrul de baz al transmisiei optice a informaiilor (mesaje, date, etc.) prin intermediul cablurilor cu fibre optice este atenuarea. 4.Studiul parametrilor cablurilor cu Fibra Optica Sistemul de comunicaii prin fibre optice este similar n concepiile de baz cu orice tip de sistem de comunicaii. Frecvena optic purttoare este de ordinul a 1014 Hz, pe cnd frecvena microundelor purttoare este de aproximativ 1010 Hz. Datorit frecvenei purttoare mult mai mari a comunicaiilor optice capacitatea de transmisie a informaiei este de 104 ori mai mare. Sistemul de comunicaii de baz, al crui schem - bloc este reprezentat n fig. 1, const din emitor, canal de informaie i receptor. Principala funcie a sistemului de comunicaii este de a converti semnalul de la sursa de informaie cu ajutorul emitorului, ntr-o form convenabil, pentru a fi transmis prin canalul de informaie spre receptor, iar apoi spre destinaie. Informaia este transmis de la emitor spre receptor prin acest canal. Canalul de transmisie a informaiei poate fi de doua tipuri: ghidat i neghidat. Canale neghidate: (exemple) atmosfera, difuziunea de televiziune, radio i prin microunde. Canale ghidate: structuri conductoare de transmisie ca: liniile cu dou fire, cabluri coaxiale i fibrele optice.

Origin e

EMI

Canalu l

RECEP

Punctu l

SISTEMUL DE COMUNICAII DE BAZ

n orice canal de informaie semnalul este atenuat sau sufer pierderi i este obiectul degradrilor datorit contaminrii cu semnalele ntmpltoare i zgomote, precum i distorsiunii datorit mecanismelor din limitele mediului de transmisie. Aceste probleme dispar la comunicaiile n spaiu. Din aceste cauze i este determinat distana maxim permis dintre emitor i receptor care va permite o transmisie satisfctoare a informaiei prin sistemul de comunicaii. n cazul sistemelor de comunicaii magistrale se instaleaz repetoare sau amplificatoare la intervale necesare nlturrii distorsiunii semnalului i majorrii nivelului semnalului nainte de a fi transmis mai departe. Sistemele de comunicaii optice de asemenea sunt ghidate i neghidate. n cazul sistemelor neghidate raza optic emis la emitor se mprtie n spaiul similar undelor radio sau microundelor, iar n sistemele optice ghidate raza de lumin emis de emitor rmne spaial limitat prin utilizarea fibrelor optice. Comunicaiile prin fibre optice, ndependen de distana la care este transmis semnalul optic, pot fi: magistrale i restrnse. Sistemele d comunicaii magistrale necesit linii de legtur de capacitate foarte nalt, utiliznd n aceste scopuri sistemele cu fibre optice. SCFO ce se folosesc n aplicaiile restrnse adic pentru transmisiuni la distane de pn la 10 km, au i viteze a biilor mai mici. 6.Cutia de distributie,Cutia de cablu.Amplasarea

Cutiile de distributie au destinatia de a realizea trecerea de la cablu 10x2 la cabl de singura pereche a posturilor de abonati si comutarea circuituli. Cutiile de distributie se produc de trei tipuri: KTP, KPT, KPTH (denmirea in ruseste). KPT este o cutie usoara si impreuna cu cutiea KPT se instaleaza in interiorl cladirilor la scari si in coledoare la 2,8-3 m de podea si nu mai putin e 0,3 m de la pod. Montarea cabllui in cutia e distributie sau cuia de cablu se nmeste incarcare La incarcarea cutiilor de disributie 10x2 sau in cazul prevazut de proiect TG c izolatie din hirtie. ncrcarea dispozitivelor terminale se efectueaz in atelier, folosind pentru aceasta o bucata de cablu pregatit preventiv, ci o asa lungime ca sa ajung pna la cutia de cablu, cutia de distribuie sau la fntina de cablu mai apropiata, unde se afla manonul de distribuie. Introducerea cablului TPP in mansonul cutiei de disrbutie se ermetizeaza ,infasurind pe cablu citeva straturi de banda izolatoare ca sa prinda atia cablu cit si mansonul cutiei. Pe peretii din

scindura cutia se intareste in suruburi, iar pe peretii din beton sau caramida cu diblri. La intrare in cutia de distribtie cablu tebuie sa aiba o curbura cu raza de 15 cm de la virful arcului. Dupa fixarea utiei de distributie, cablu montat in boxa se uneste cu cablu din linie.

Conectarea cablului la perechea plintului se efectueaza astfel: 0.alb-albastru; 1.alb-portocaliu; 2.alb-verde; 3.alb-cafeniu; 4.alb-sur; 5.rosu-albasrtu; 6.rosu-portocaliu; 7.rosu-verde; 8.rosucafeniu; 9.rosu-sur. Firele posturilr de abonati se trag in cutia de distributie, se curata si se unesc la borne cu suruburile plintului. La scara cutia de distributie se monteaza incepind cu etajul doi. Montarea de mai departe a cutiei de distributie se efectueaza peste un etaj. Montarea cutiilor in cutia de distributie in subsoluri este interzisa categoric. Incarcarea cutiei de disributie

Montarea cblului in cutia de distributie sau in citia de cablu se nimeste incarcarea cutiei de distributie sau a cutiei de cablu. Pentru a incarca cutia de distributie,este necesar mai intii de controlat intgritatea cablului.Apoi ,de pe carcas ,se scoate boxa si de pe boxa se scoate regleta de racord a lintului

si se controleaza starea suruburulor si capacitatea de lucru.de la capatul cablului ,pe o distanta de 200-500 mm se efectueaza o taietura a izolatiei ,mai intii longitudinal, apoi circular si capatul taiat la izolatie se inlatura.Cablu se trece prin ucsa boxei sel ,ca taietura iyolaiei caflului s se afle la nivelul marginii de sus a bucsei.Cablu introdus in boxa,la distanta de 5560mm de la taietura;se leaga in cordon cu ata de capron si pasul legaturii de 8-10mm .Legarea cordonlui se efectueaya astfel ca fiecare conductor sa se aranjeje in fata contacului coresounzator al plintului. Mai intii de lamanunchiul de fire se supara perechea a patra si a noua,perechile se desfac si se leaga indoindule la baza legaturii sub n unghi drept.Dupa legarea perechilor 4 si 9 se leaga perechile 3 si 8,2si7,1si6,0si5. Cordonul legat sub forma de brad se aseaza pe fundul plintului. Capetele conductoarelor se curata de izolatie si se imbraca in gaurile de la capatul periutelor si se string cu un cleste plat,apoi se lipeste cu ciocanul de lipit. Dupa conectarea tuturor fibrelor pe periute se imbraca un manson izolatir iar plintul se aseaza la locu sau si se fixeaza pe baza boxei. Dupa terminarea lucrului manunchiul de fibre se niveleaza si cablu se conecteaza la intrerperea circuitului, comunicarea intre fire, corespunderea perechilor apoi se masoara rezistenta izolaiei care nu trebuie sa depaseasca 2000. Consecutivitatea indeplinirii operatiunilor la conectarea conductoarelor la periutele plintului. Cutia de cablu are destinatia e a realiza tecera de la cablu10x2 sau20x2 la cablu aerian, ire metalice sau cablu de o singura pereche a postuli abonatului, de asemenea pentru a apara linia abonatului e influenta periculoasa a curentului si tensuii. Se monteaza pe pilonii de cablu sau in podurile caselor particulare.Cutia de cablu 10x2 plintul se monteaza sub traversa a doua ,iar cutia de cablu 20x2 se monteaza sub traversa a doua,ar cutia de cablu 20x2 se monteaza sub traversa a treia.Corpul cutiei de cblu se conecteaza la priza de punere la pamint.Procesul de incarcare a cutiei de cablu este analogic cu incarcarea cutiei de distributie.In cutia de cablu 10x2plintul este situat vertical si numararea perechilr din partea din fata se efectueaza de sus si de la stinga la dreapta. In cutia de cablu 20x2 avem doua plinturi, asezate orizontal si numararea perechilor din partea din fata se efectueaza de la stinga la dreapta si de sus in jos. 7.studiul tehnologiei ISDN Integrated Services Digital Network Reea cu servicii digitale integrate (ISDN) este o norma internaional specific reelei telefonice cu comutaie de circuite, proiectat s permit transmisia de voce i de date printr-un banal cablu de cupru, rezultnd o mbunatire dramatic a calitii i a vitezei, fa de cele oferite n sistemele analogice. ntr-un mod i mai larg, ISDN este un set de protocoale folosite pentru stabilirea i ntreruprea conexiunilor telefonice, ct i pentru funcionaliti complexe pentru utilizatorul serviciului telefonic. Originea termenului vine din limba german, "Integriertes Sprach- und Datennetz" ("reea integrat de voce i date").

ntr-o videoconferin, ISDN se ocup simultan de voce, de video i de transmisia text ntre un terminal individual i grupul de sisteme aflat n conferin. Configuratii: n ISDN exist dou tipuri de canale: B (de la "Bearer") i D (de la "Delta"). Canalele B sunt folosite pentru transmisiile de date (pot include i voce). Canalele D sunt folosite pentru semnalizare i control (dar nu este exclus s fie folosite i pentru date). Exist dou tipuri de interfee ISDN. Basic rate interface (BRI) numit i Basic rate access (BRA) const n dou canale de tip B, fiecare cu o band de 64 kbit/s, i un canal D cu o band de 16 kbit/s. mpreun aceste trei canale pot fi descrise de notaia 2B+D. Primary rate interface (PRI) numit i Primary rate access (PRA) au un numar mai mare de canale de tip B precum i de un canal D cu o lime a benzii de 64 kbit/s. Numrul de canale B dintr-un PRI variaz de la ar la ar: n America de Nord i Japonia este de 23B+1D, cu o band nsumat de 1.544 Mbit/s (T1); n Europa i Australia numrul de canale este de 30B+1D, avnd o band total de 2.048 Mbit/s (E1). Folosind tehnica codrii cu marcarea inversrilor, datele apelului telefonic se transmit pe canale de tip (B), iar canalele de tip (D) sunt folosite pentru stabilirea apelului i administrarea legturii create. Dupa ce apelul a fost stabilit, ntre cele dou pari ale apelului exist o simpl legtur sincron bidirecional de 64 kbit/s care este meninut pn la terminarea apelului. Pot coexista un numr maxim de apeluri cte canale de date sunt. Canalele Bearer pot fi i ele multiplexate ntr-un canal unic de capacitate mare printr-un proces numit "bonding" (grupare). Canalul D poate s fie de asemenea folosit pentru a trasmite i recepiona pachete X.25 precum i pentru conexiuni la reeaua cu comutare de pachete X.25, adup cum este specificat n standardul X.31. n lumea real, X.31 a fost implementat ca serviciu comercial numai n Frana i Japonia. Tipuri de Comunicatii suportate: Printre tipurile de date care pot fi transmise prin aceste canale de 64 kbit/s sunt i apelurile telefonice cu modulaie n puls (PCM), asigurnd astfel acces la serviciile tradiionale de voce PSTN. Aceste informaii pot fi schimbate ntre reea i utilizator n momentul stabilirii apelului telefonic. n America de nord, ISDN este folosit n acest moment ca o alternativ la conexiunile analogice, utilizarea cea mai fecventa fiind cea de acces la internet. Totui, cteva servicii care au fost proiectate s lucreze pe ISDN sunt acum transportate prin intermediul Internetului. n Europa, i mai ales n Germania, ISDN-ul a fost vndut cu succes ca un telefon cu capabiliti extinse fa de telefonul analog POTS (Plain Old Telephone Service), care nu are, sau are puine astel de capabiliti. ntre timp, capabiliti care erau la nceput disponibile numai folosind un terminal ISDN (precum apel conferin, Call forwarding, Caller ID, etc.) sunt acum disponibile n mod curent i pentru telefoanele analogice, elimindu-se astfel avantajele ISDN-ului.

Alt avantaj al telefonului ISDN este posibilitatea unor convorbiri simultane (un apel per canal B), util n cazul unor familii numeroase. Totui i acest avantaj ncepe s dispar odat cu reducerea costurilor telefoniei mobile, fcnd ISDN-ul o tehnologie neatractiv pentru utilizatorul casnic. Pentru o conexiune de date, n cazul unei linii analogice este nevoie de un modem, iar n cazul unei conexiuni ISDN este necesar un adaptor terminal (TA).

8.Studiul sistemelor de Multiplexare

Transmisiuni cu multiplexare n frecven Comunicaiile telefonice la mare distan au nceput s se dezvolte puternic dup anul 1920 ca urmare a introducerii electronicii, ceea ce a permis realizarea repetoarelor i sistemelor de transmisiuni cu multiplexare n frecven (sisteme de cureni purttori, s.c.p.). Sistemele de transmisiuni cu mai mult de 12 ci au nceput s fie introduse n reea mai ales dup cel de-al doilea rzboi mondial, mai nti pe cablu simetric i apoi pe cablu coaxial. Inventarea tranzistorului i avntul electronicii determinat de aceasta au condus la miniaturizarea echipamentelor i mrirea capacitii s.c.p. pn la 10800 ci n anii '70. Apariia sistemelor de transmisiuni numerice n 1965 i dezvoltarea acestora au sistat activitatea de concepie a unor s.c.p. cu capaciti mai mari. n prezent n reeaua naional i mondial o parte nsemnat a traficului interurban nc se realizeaz cu ajutorul sistemelor de transmisiuni analogice, sisteme ce se vor mai afla n exploatare ct timp uzura lor fizic va face acest lucru posibil. 3.1 Principiul realizrii sistemelor de cureni purttori Multiplexarea n frecven const n translaia spectrului de baz al semnalului telefonic, limitat la 0,3 3,4 kHz, ntr-o poziie superioar pe axa frecvenelor n scopul ocuprii optime a

benzii de frecvene oferite de un tip sau altul de linie. n acest scop se utilizeaz Modulaia de Amplitudine cu Band Lateral Unic i Purttoare Suprimat (MA-BLU-PS). Frecvenele purttoare alocate diferitelor ci telefonice sunt decalate la 4 kHz. n acest fel, N ci vor ocupa 4N [kHz] din banda disponibil, ntre 1f i 2f (Fig. 3-1). n echipamentul terminal de emisie, unui semnal telefonic j din banda de baz i se limiteaz spectrul la valorile corespunztoare benzii telefonice ( 4 0,3 3, kHz). Dup un anumit numr de translaii MA-BLU-PS, semnalul j va ocupa un spectru de 4 kHz ntr-o poziie j din banda 1 2f ftransmis pe linie. n echipamentul terminal de recepie, prin acelai numr de translaii MA-BLU-PS, semnalul j este readus n banda telefonic 4 0,3 3, kHz. Echipamentul de linie asigur transmisia semnalului multiplex la distan prin compensarea atenurii i corectarea distorsiunilor introduse de linie. n Fig. 3-1 i n cele ce urmeaz, spectrul de baz ocupat de banda telefonic se reprezint printr-un triunghi dreptunghic al crui vrf (corespunztor unghiului mai mic) indic poziia frecvenei minime. Aceast convenie uureaz urmrirea diferitelor etape ale translaiei de frecven. 9.Studiul tehnologiilor xDLS Sistemele digitale ce se afl n dezvoltare permanent au tendin s ocupe liniile analogice telefonice existente. Pentru a obine o calitate nalt i o multitudine de servicii existente pe piaa tehnologiilor informaionale este necesar de obinut viteze mari i posibilitate de transmitere a traficului digital printr-o pereche de fire din cupru, adic este necesar de crescut considerabil calitatea liniilor telefonice. Organizarea accesului de vitez nalt a fost un timp ndelungat problema de baz al companiilor telefonice. La nivel de reele magistrale au fost construite noi tracte ce au permis creterea vitezei prin utilizarea liniilor optice, ns liniile de abonai din unele cauze au rmas la marginea acestor inovaii. Acum ns problema de baz este reprezentat prin cablurile vechi existente pentru care

se utilizeaz modemele de transmisie al traficului de la abonat, viteza acestor mbinri de aparataj este mic de 56 kbps. Aceasta este pn ce ndeajuns pentru accesul la Internet dar nu i pentru accesul la grafic i video la comand, pentru pota electronic i a documentelor de format mare. Problem dat a fost rezolvat prin aplicarea unei noi tehnologii, xDSL aceast tehnologie permite transmiterea datelor cu vitez nalt prin intermediul liniilor de cupru telefonice tradiionale, n ea fiind include cteva tehnologii nrudite (ADSL, SDSL, HDSL, VDSL, IDSL). Tehnologiile xDSL Tehnologi aDSL HDSL Distana maximal 3500m Viteza maximal Numrul de Utilizarea de baz perechi 2 Reuniunea reelelor, serviciul El Reuniunea reelelor, serviciul El Transmiterea datelor Internet, acces la LAN ndeprtarte, video, voce Internet, acces la LAN ndeprtarte, video, voce Reuniunea reelelor, Televiziunea de nalt definiie

2,048 Mbps

SDSL

3500m

2,048 Mbps

IDSL ADSL

5500m 5500m

128 Kbps 8 Mbps la recepie 1,5 Mbps la transmisie

1 1

ADSL.life

5500m

1 ,5 Mbps la recepie 5 1 2 1 Kbps la transmisie 52 Mbps la recepie 2,3 Kbps la transmisie 1

VDSL

300m

Toate tehnologiile DSL se pot diviza n dou clase de baz: 1. Tehnologiile simetrice (viteza de recepie i transmitere este aceeai). La astfel de tehnologii se atribuie HDSL, SDSL, IDSL. 2. Tehnologiile asimetrice (viteza de recepie al datelor de ctre abonat este considerabil mai nalt ca cea de transmitere de la abonat). La astfel de tehnologii asimetrice se atribuie ADSL, VDSL. Astfel putem diferenia tehnologia xDSL n cteva ramuri: > ADSL (Asymetric Digital Subscriber Line- linia digital asimetric de abonat) este o tehnologie de vitez nalt mai mult orientat spre conexiunile de tip Internet pentru utilizatorii casnici. ^ VDSL este o rezolvare pentru transmiterea imaginilor video i alte multimedia fiind limitat numai de distan. > HDSL tehnologie de tip simetric prin dou sau trei perechi de cablu este organizat mai mult pentru conexiunile dintre organizaii sau dintre staii.

> Tehnologiile de tipul SDSL sunt compuse din prioritile fiecrei n parte tehnologii DSL, deoarece permit transmiterea informaiei n mod duplex cu aceeai vitez prin dou perechi de fire. Deci sunt evidente perspectivele tehnologiei date prin multitudinea serviciilor oferite. Reeaua care iniial era programat pentru a menine legtura dintre diferii abonai cu timpul sa transformat n una de band larg, care permite transmiterea datelor de nalt vitez i alte servicii de band larg. Aici este evident prioritatea tehnologiei DSL, deoarece avem o conexiune de nalt vitez pentru transmisiunea datelor, pe cnd companiile telefonice au posibilitatea de a exclude trecerea fluxurilor de date prin dispozitivele sale de comutare lsnd-o n exclusivitate numai pentru transmisiunile telefonice tradiionale. Asigurarea unei transmisiune de nalt vitez se obine prin instalarea dispozitivelor DSL la captul liniei ce se afl n ncperea abonatului i la staia terminus a reelei magistrale, care trebuie s se afle la staia telefonic. In cazul dat avem c transmisia datelor de nalt vitez se execut la frecvente cu mult mai mari ca cele utilizate pentru convorbirile telefonice. Astfel companiile telefonice obin posibilitatea creterii veniturile pe baza utilizrii liniilor sale telefonice. Pa lng aceast este foarte eficient utilizarea serviciului telefonic multicanal. Cu ajutorul tehnologiei VoDSL (Voce over DSL) este posibil de unit mai multe canale telefonice vocale pentru transmiterea lor printr-o linie, la care este conectat aparatajul DSL. Pe lng aceasta apare posibilitatea oncadrrrii n domeniul de transmitere al informaiei altor servicii, care pn acum era posibil de obinut numai prin utilizarea unui aparataj costisitor i prin cheltuieli mari de bani pentru acordarea condiiilor prescrise n documentaie la condiiile mediului.

Ministerul Educaiei i Tineretului al Republicii Moldova Colegiul Politehnic din mun. Chiinu

LA PRACTICA TEHNOLOGIC
S.A. MoldTelecom or. Ialoveni

A efectuat: Zaharia Grigore Averificat: Zinovei Olga

Chiinu 2011