BAZELE COMUNICAŢIILOR

Notiţe de curs

CAP. 5 COMUNICAŢII CU MODULAŢIA

IMPULSURILOR

Şef lucr.dr.ing. Otilia CROITORU

IESC - Telecomunicaţii
 5.1 Introducere în modulaţia impulsurilor

Generalităţi
• În telefonie, cea mai folosită este modulaţia impulsurilor, aceasta permiţând
transformarea informaţiei analogie în format numeric.

a) semnalul analogic s(t)

b) semnalul eşantionat s(nT)
c) semnalul cuantizat s’(nT)
d) semnalul numeric sN (codat pe 3 biţi)

IESC - Telecomunicaţii
 5.1 Introducere în modulaţia impulsurilor

Tipuri de modulaţii ale impulsurilor:

• PAM (Pulse Amplitude Modulation): semnalul modulator s(t)

modulează în amplitudine purtătoarea în impulsuri (de durată τ)
• PCM (Pulse Code Modulation): purtătoarea în impulsuri este
modulată cu un semnal codat.
• PTM (Pulse Time Modulation).
– PWM (Pulse Width Modulation): Semnalul PWM este un semnal
în impulsuri a căror lăţime este proporţională cu amplitudinea
semnalului analogic modulator.
– PPM (Pulse Position Modulation): Semnalul PPM este un semnal
în impulsuri a căror poziţie este proporţională cu amplitudinea
semnalului analogic modulator

IESC - Telecomunicaţii
 5.1 Introducere în modulaţia impulsurilor

Avantajul:
posibilitatea multiplexării canalului de comunicaţie folosind tehnica
TDM: (Time Division Multiplexing):
• PAM TDM
• PCM TDM

Multiplexarea în timp a semnalelor PAM Multiplexarea în timp a semnalelor PCM

a) semnalul analogic
b) semnalul PAM
c) semnalul PAM TDM

IESC - Telecomunicaţii
 5.1 Introducere în modulaţia impulsurilor

Noţiuni despre eşantionare

a) semnalul analogic
b) impulsul repetitiv U(t)
c) semnalul eşantionat
s(nT)

Din punct de vedere al duratei  există două posibilităţi:

1. Eşantionare ideală (instantanee), când 0;
2. Eşantionare naturală, =Tp. După cum eşantionul
prelevat păstrează sau nu forma semnalului original,
eşantionarea naturală poate fi:
• cu memorare (Sample&Hold)
• fără memorare.

IESC - Telecomunicaţii
 5.1 Introducere în modulaţia impulsurilor
1. Eşantionarea instantanee (ideală)

a(t)
at     t  kT  s
a k  
Ts
2

1
Ts 2Ts 3Ts 4Ts
t
at    ak e jk st ak    t e  jkt
 dt
k   Ts Ts

Expresia în timp 2

s t   mt   at  st   mt    t  kTs 
m(t) X s(t) k  


a(t) s t    mkT  t  kT  semnalul

s s
de ieşire = sumă infinită de
k   eşantioane din m(t), prelevate cu perioada Ts
Expresia în frecvenţă |S(f)|


S f    s t   e  j 2 f t
 dt
_
-5fm -2fs -3fm -fs -fm fm fs 3fm 2fs 5fm f
1 
S f    M  f  kf 
Ts k  
s
fs  2 fm
IESC - Telecomunicaţii
 5.2 Pulse Amplitude Modulation – PAM
1. Aspecte principale
PAM reprezintă procesul de transformare a variaţiilor instantanee ale amplitudinii
semnalului informaţional analogic în variaţii ale anvelopei semnalului modulat, în
condiţiile în care se utilizează un semnal purtător în impulsuri.

După forma impulsurilor semnalului modulat, sunt două tipuri de PAM:

1. PAM cu eşantionare naturală: eşantioanele semnalului urmăresc
forma semnalului analogic
2. PAM cu impulsuri plate (eşantionare naturală cu memorare):
amplitudinea impulsurilor semnalului eşantionat reproduce
amplitudinea avută de semnalul analogic în momentul eşantionării

Impulsurile plate provoacă distorsiuni mai mari la reconstrucţia semnalului,

distorsiuni care cresc dacă durata  creşte. Acest tip de eşantionare este totuşi
folosit în sistemele în care după eşantionare se face conversia în valori digitale,
de exemplu PCM.
IESC - Telecomunicaţii
 5.2 Pulse Amplitude Modulation – PAM
2. PAM cu impulsuri reale (eşantionarea naturală)
Eşantionarea semnalului informaţional se face cu impulsuri de amplitudine şi durată finite.
Acestea se obţin din semnalul a(t), aplicat unui circuit cu funcţia de transfer p(t)

 
m(t) X s(t)
at     t  kT  s a p t   pt   a t  a p t    pt  kT 
s
ap(t) k   k  

p(t)

Expresia în timp: st   mt   p t  kTs 
a(t) k  

Tp 
 Tp 
Expresia în frecvenţă: S f   A  sinc 
 k s
 M  f  kf s 
Ts k    2 
|S(f)|

… -2fs -fs -fm fm fs 2fs …

IESC - Telecomunicaţii
 5.2 Pulse Amplitude Modulation – PAM
3. PAM cu impulsuri plate (eşantionarea naturală cu memorare)
 
si(t
m(t) X ) p(t) s(t) at     t  kT  s si t    mkT  t  kT 
s s
k   k  

a(t) 
Expresia în timp: st    mkT pt  kT 
s s
k  
Tp
 Tp  
Expresia în frecvenţă: S  f   A sinc    M  f  kf s 
Ts  2  k  

|S(f)|

… -1/Tp -2fs -fs -fm fm fs 2fs 1/Tp …

IESC - Telecomunicaţii
 5.2 Pulse Amplitude Modulation – PAM
4. Aliasing
Fenomenul apare dacă semnalul este eşantionat cu o frecvenţă mai mică decât una
teoretică sau este folosit un filtru a cărui bandă nu este suficient limitată.

Efectul este reconstrucţia unor frecvenţe complet diferite faţă de cele de pornire.

IESC - Telecomunicaţii
 5.3 Modulaţia impulsurilor în timp
1. Aspecte principale

a) semnalul analogic
b) impulsurile de eşantionare
c) semnalul PWM
d) semnalul PPM

2. Obţinerea semnalului PWM

Filtru anti- a) semnalul analogic

aliasing b) imp. de eşantionare
c) semnalul rampă
d) semnalul în trepte
e) semnalul PWM
f) semnalul PPM
IESC - Telecomunicaţii
 5.4 Pulse Code Modulation – PCM
1. Aspecte principale
Prin modulaţia impulsurilor în cod PCM, amplitudinea informaţiei conţinută în
fiecare eşantion PAM este convertită într-o valoare binară cu lungime fixă.

Durata fiecărui bit = perioada de eşantionare Ts

divizată cu n , unde n este numărul biţilor cu care
este făcută conversia A/D. Ts Exemplu de cuantizare şi codare pe 3 biţi
Tbit 
n a) eşantionare
1 b) cuantizare
Rata de transmisie a biţilor seriali V  bit / s c) codare
Tbit

IESC - Telecomunicaţii
 5.4 Pulse Code Modulation – PCM
2. Eşantionare şi cuantizare

Cuantizare liniară = diferenţa între două nivele adiacente este

uniformă pe tot domeniul semnalului de intrare.

Zgomotul de cuantizare (sau eroarea de cuantizare) este

diferenţa între semnalul analogic şi valoarea cuantizată
corespunzătoare.

• Raportul S/NQ depinde de nivelul semnalului, deoarece V este uniformă în tot domeniul
semnalului de intrare. => semnalele mari prezintă un raport S/N Q mai bun decât semnalele slabe.
• Pentru un raport S/NQ uniform în tot domeniul semnalului de intrare se poate folosi o tehnică de
compresie a semnalului, cum este aşa numita tehnică PCM neliniar.
IESC - Telecomunicaţii
 5.4 Pulse Code Modulation – PCM
3. PCM neliniar
Compresia analogică

Legi de compresie folosite în telefonie:

• legea A = standardul european
• legea  = standardul american

IESC - Telecomunicaţii
 5.4 Pulse Code Modulation – PCM
3. PCM neliniar
Compresia digitală

Compresia digitală se face după

conversia PCM, adică la nivelul
semnalului numeric.

Sistemele PCM actuale cu compresie digitală folosesc o conversie liniară cu 12 biţi de cod, care
sunt apoi comprimaţi la 8 biţi.
Cei 8 biţi constau din:
•bitul 7 (cel mai semnificativ): semnul
•biţii 6/5/4: detectorul de segment
•biţii 3/2/1/0: detectorul intervalului de cuantizare.

IESC - Telecomunicaţii
 5.4 Pulse Code Modulation – PCM
3. PCM neliniar
Segm.
7

Segm.
Cei 8 biţi constau din: 6
• bitul 7 (MSB): semnul
• biţii 6/5/4: detectorul de segment 1
5
• biţii 3/2/1/0: detectorul intervalului Segm.
de cuantizare (4 biţi, 16 cuante 5
0
Segm.6
egale/segm). Segm.
4

Vin
Vmax
1 1 1 1
1 1
 2
128 16 8 4

1 legea A: segmentele 0 şi 1 au aceeaşi pantă

Pasul minim de cuantizare:
  128 legea  segmentele 0 şi 1 au pante în raport 2/1
16
IESC - Telecomunicaţii