METc Curs5

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii
2. Osciloscopul
2.5 Canalul X al osciloscopului

Schema bloc a canalului X
 Conţine două blocuri funcţionale

 unul care asigură sincronizarea,
 al doilea, care asigură referinţa de timp.

Schema bloc - osciloscop analogic
 ptr. vizualizarea variaţiei în timp a sgn.

 viteză constantă a spotului
 semnal liniar variabil
 „cursa directă”
 întoarcerea spotului = „cursa inversă”
 baza de timp a osciloscopului generează o
tensiune de tip dinte de fierăstrău

Tensiunea generată de baza de timp
 td = durata cursei directe

 după td afişarea imaginii oprită
ux(t)
td t

 ti – durata cursei inverse

 ux(t) scade la 0
 spotul se întoarce
ux(t)
td ti t

 tx – intervalul de timp
corespunzător întregii axe
orizontale gradate.
 Nx = 10 div.
 Cx - coeficientul de deflexie pe tx
orizontală ux(t)
t x N x ⋅ Cx
=
(1,1 ÷ 1,2) N x ⋅ C x
td =
td t

U fM U f Uf
p
= = =
td tx N xCx
 Rezultă gradarea scării tx

orizontale în unităţi de timp
UfM
Uf Uf
Cx =
pN x
td t

 tRET – timpul de reţinere.

 HOLDOFF
 începe la sfarsitul unei curse directe
 pe durata lui nu poate începe o nouă desfăşurare.
ux(t)
td ti t
tRET
 tRET – timpul de reţinere.

 util în sincronizarea semnalelor periodice cu forme
mai speciale
ux(t)
td ti t
tRET
 ta – timpul de aşteptare.
 interval de timp în care se aşteaptă declanşarea unui
noi curse directe
 spot aprins pe td
 spot stins pe ti + ta
ux(t)
td ti ta t

 Tv – perioada cadrelor
dacă semnalul e periodic şi osciloscopul e sincronizat
 ux(t) periodică de perioada Tv
ux(t)
td ti ta t
Tv
Baza de timp. Schema bloc
PAY CS
Cx EXT X
INT CD uf(t)
Bloc de sincronizare GTLV
y(t)
ADX
EXT
y(x)
PAX
TRG EXT NIVEL + - NORM / CONT /
RESET tRET
FRONT AUTO MONO
 pe durata CD=1  cursa directă,

 GTLV rampă crescătoare
 reglare CX prin reglarea p
 ADX

PAY
CC CS
Cx EXT X
INT + Sf
CA Sy CD uf(t)
AS CF CP GTLV
FTS – VALAUTO
y(t)
RET
EXT LF REJ
ADX
FTJ NIVEL FRONT CDA CR y(x)
HF REJ
TRG EXT PAX
NORM AUTO CONT MONO tRET
RESET
 Selectorul modului de cuplaj al semnalului de

sincronizare
 DC/AC

PAY
CC CS
Cx EXT X
INT + Sf
CA Sy CD uf(t)
AS CF CP GTLV
FTS – VALAUTO
y(t)
LF REJ RET
EXT ADX
HF REJ
TRG EXT PAX
RESET
 LF REJ
rej. semnal parazit de frecvenţă joasă

PAY
CC CS
Cx EXT X
INT + Sf
CA Sy CD uf(t)
AS CF CP GTLV
FTS – VALAUTO
y(t)
RET
EXT LF REJ
ADX
HF REJ
TRG EXT PAX
RESET
 HF REJ
rej. zgomot de înaltă frecvenţă, care ar influenţa
momentul de declanşare al cursei directe.

PAY
CC CS
Cx EXT X
INT + Sf
CA Sy CD uf(t)
AS CF CP GTLV
FTS – VALAUTO
y(t)
RET
EXT LF REJ
ADX
HF REJ
TRG EXT PAX
RESET
 Amplificatorul semnalului de sincronizare (AS)

 NIVEL TRIGGER – LEVEL (insumarea unei componente cont.)
 FRONT (inversare de polaritate)

PAY
CC CS
Cx EXT X
INT +
CA Sy CD uf(t)
AS CF CP GTLV
FTS – VALAUTO
y(t)
RET
EXT LF REJ
ADX
HF REJ
TRG EXT PAX
RESET
 Circuitul de formare (CF)

 marchează momentele când semnalul de sincronizare
îndeplineşte condiţiile de prag şi de front
 generează Sy de scurtă durată

PAY
CC CS
Cx EXT X
INT + Sf
CA Sy CD uf(t)
AS CF CP GTLV
FTS – VALAUTO
y(t)
RET
EXT LF REJ
ADX
HF REJ
TRG EXT PAX
RESET
 Circuitul poartă (CP)

 comanda GTLV
 genereaza semnalul CS

PAY
CC CS
Cx EXT X
INT + Sf
CA Sy CD uf(t)
AS CF CP GTLV
FTS – VALAUTO
y(t)
RET
EXT LF REJ
ADX
HF REJ
TRG EXT PAX
RESET
 CD = 1  rampa crescătoare
 CS = 1

PAY
CC CS
Cx EXT X
INT + Sf
CA Sy CD uf(t)
AS CF CP GTLV
FTS – VALAUTO
y(t)
RET
EXT LF REJ
ADX
HF REJ
TRG EXT PAX
RESET
 Semnalele de intrare în CP sunt:

 Sy
 RET
 semnalul de validare a modului automat (AUTO),
VALAUTO.
P ornirea cursei directe
Baza de timp. Schema blocdacă RET=0 şi
CD=1, numai
este îndeplinită una din
y(t)
Up
condiţiile:
 Sy = 0
 VALAUTO=1 (se lucrează în
modul AUTO şi nu există
Sy
impulsuri de sincronizare).
CD,
RET
uf(t)
UfM
tRET tRET t
Tv=3 Ts
Oprirea cursei directe
 CD=0 când RET=1
y(t)
Up
Sy
CD,
RET
uf(t)
UfM
tRET tRET t
Tv=3 Ts
PAY
CC CS
Cx EXT X
INT + Sf
CA Sy CD uf(t)
AS CF CP GTLV
FTS – VALAUTO
y(t)
RET
EXT LF REJ
ADX
HF REJ
TRG EXT PAX
RESET
 Circuitul de reţinere (CR) – are următoarele funcţii:

 asigură oprirea cursei directe când ux(t)=UfM
 RET=1

PAY
CC CS
Cx EXT X
INT + Sf
CA Sy CD uf(t)
AS CF CP GTLV
FTS – VALAUTO
y(t)
RET
EXT LF REJ
ADX
HF REJ
TRG EXT PAX
RESET
 permite o nouă declanşare a cursei directe, prin

RET=0 în funcţie de modul de lucru selectat:
 mod de lucru CONT: după tRET (HOLDOFF)
 mod de lucru MONO: după tRET, când este acţionat butonul
RESET
PAY
CC CS
Cx EXT X
INT + Sf
CA Sy CD uf(t)
AS CF CP GTLV
FTS – VALAUTO
y(t)
RET
EXT LF REJ
ADX
HF REJ
TRG EXT PAX
RESET
 Circuitul de declanşare automată (CDA)

 Activează VALAUTO=1

 Generatorul de tensiune liniar variabilă

 are rolul de a genera TLV în modul y(t)
 generarea TLV prin încărcarea C sub I0 constant
CD
I0 C K

 condiţii iniţiale: C descărcat, K deschis
1 t I0
uc ( t ) =
= ∫ I 0 dt t
C 0 C
uf(t)
CD
I0 C K
CD

 Când uc ( t ) = max  CD=0  K închis
uf(t)
CD
I0 C K
CD

 în realitate TLV simetrică fată de axa OX, între

–UfM/2 şi UfM/2
 la ux(t)=0 spotul să treacă prin centrul ecranului
 prin sumarea unei componente continue
negative peste tensiunea de pe C

Schema bloc – osciloscop digital
 Imagine din puncte (eşantioane)

 Coordonatele lor depind:
 pe X de timpul la care au fost achiziţionate, evaluat în
funcţie de Sy al cadrului respectiv
 pe Y de amplitudinea eşantionului

 Pentru fiecare cadru Na eşantioane (în cazul

TDS1000, Na=2500)
 Na– înainte de impulsul Sy al cadrului
(eşantioane pretrigger),
 Na+ după impulsul Sy (eşantioane posttrigger)
SY
Pre- Post-
trigger trigger
tv
PAY
SyVAL
INT Bloc de sincronizare GT +
PFA
EXT ACT
Ts
RESET tRET
FRONT AUTO MONO
 În locul CD avem SyVAL (Sy valid), care defineşte

momentul de timp al impulsului Sy al cadrului respectiv
 GT-PFA (generator de tact şi poziţionare a ferestrei de
achiziţie)

PAY
SyVAL
PFA
EXT ACT
Ts
RESET tRET
FRONT AUTO MONO
 GT-PFA generează ACT (activare achiziţie)

 ultimele Na– eşantioane în memoria de achiziţie
pretrigger

PAY
SyVAL
PFA
EXT ACT
Ts
RESET tRET
FRONT AUTO MONO
 La un moment dat, blocul de sincronizare generează

impulsul SyVAL.
 apoi se mai eşantionează Na+ eşantioane

 GT-PFA furnizează şi tactul TS

 depinde de Cx
 pe durata unui cadru trebuie achiziţionate
N a N a− + N a+
=
N xCx
⇒ Ts =
Na

 Nv numărul de eşantioane reprezentate pe ecran

 dacă ecranul are Nc coloane, Nc = Nv
 Nv << Na
 scară de timp tv = Cx N x
intervalul de timp între două eşantioane

reprezentate este de
tv Cx N x
T=
sv =
Nv Nv

Baze de timp duble
 detalii ale unei imagini („lupă în domeniul

timp”)
 Zona detaliată poate fi deplasată oriunde, pe
conţinutul unei imagini vizualizate cu viteza
normală (fără detaliere).

Baze de timp duble
 Vor fi necesare următoarele elemente:

 bază de timp principală (BTA) cu CxA
 bază de timp secundară (BTB), mai rapidă ca prima,
cu CxB < CxA
 declanşarea BTB după un interval de timp
(întârziere) reglabil în raport cu declanşarea BTA,
pentru a putea deplasa zona vizualizată extins

Baze de timp duble
 Există câteva configuraţii utilizate:
 Baze de timp duble cu vizualizare separată
 Baze de timp duble alternate
 Baze de timp duble mixate

Baze de timp duble cu vizualizare separată
1
AS,CF, GTLV u fA
2
CP,CR
CD A 3 ADX
COMP
U pA C xA UC K2
- + 1
Uf
K1 Σ 2 CS
P
arm start 3
AS,CF,
CP,CR
GTLV u fB  două baze de timp,
CD B
fiecare cu reglajele
proprii.
U pB C xB

1
AS,CF, GTLV u fA
2
CP,CR
CD A 3 ADX
COMP
U pA C xA UC K2
- + 1
Uf
K1 Σ 2 CS
P
arm start 3
AS,CF, GTLV u fB
CP,CR
CD B
U pB C xB

AS,CF, GTLV u fA
 BTB are în
1
plus două intrări:
2
CP,CR
CD A  „arm” (armare)
3 ADX
 ”start”
COMP
U pA C xA UC K2
- + 1
Uf
K1 Σ 2 CS
P
arm start 3
AS,CF, GTLV u fB
CP,CR
CD B
U pB C xB

1
AS,CF, GTLV u fA
2
CP,CR
CD A 3 ADX
COMP
U pA C xA UC K2
- + 1
Uf
K1 Σ 2 CS
P
arm start 3
AS,CF, GTLV u fB
CP,CR
CD B
U pB C xB

Vizualizare cu baza de timp A
(fara extensie)
1
AS,CF, GTLV u fA U pAA B
2
CP,CR U fM
CD A 3 ADX u fA
COMP
U pA C xA UC K2 ti td
- + 1
Uf
K1 Σ 2 CS
P
arm start 3
AS,CF, GTLV u fB
CP,CR
CDB
A B
U pB C xB
 Comutatorul K2=1
=> se lucrează practic cu BTA
Vizualizare cu baza de timp B pornită cu
întârziere faţă de baza de timp A
1 U pAA C D B
AS,CF, GTLV u fA
2 U fM
CP,CR
CD A 3 ADX u fA
UC
COMP ufA= UC
- + 1 U fM
Uf u fB
K1 Σ 2 CS
P
arm start 3
AS,CF, GTLV u fB COMP=1

COMP
CP,CR
CDB
CD A
U pB C xB
CD B
C D
 K1= start;
CD A + CD B
 K2 = 3
Din asemănarea ti UC

= U pAA C D B
triunghiurilor: td U fM u fA
U fM
UC
 Durata cursei directe: ti td
U fM
td
= (1,1 ÷ 1,2 ) t x u fB
 O relaţie similară va exista între

tensiunile ce produc aceste deplasări COMP
U=
fM (1,1 ÷ 1,2 )U f CD A
CD B
ti UC ti U C
= ⇒ =
td U fM tx U f CD A + CD B

 Citind valoarea parametrului p pe potenţiometrul

P, UC
p = 10
Uf
 se poate calcula întârzierea ti :
ti ti UC
= = = 0,1 p
t x N xC xA U f
 Pentru Nx = 10 rămâne:
ti = pC xA

Vizualizare cu baza de timp B armată cu
UpB
U pAA E F B
1
AS,CF, GTLV u fA U fM
CP,CR
2 u fA
CD A 3 ADX UC
COMP ti td
K2 U fM
U pA C xA UC
- + 1 u fB
Uf
K1 Σ 2 CS
P
arm start 3
AS,CF, GTLV u fB COMP

CP,CR
CDB
CD A
U pB C xB CD B
E F
 K1= arm; CD A + CD B
 K2 = 3
Vizualizare cu baza de timp B armată cu
 se poate sări de le un impuls la altul

 sincronizare mai bună

Vizualizare cu baza de timp A intensificată
de baza de timp B
1 U pAA C D B
AS,CF, GTLV u fA
2 U fM
CP,CR
CD A 3 ADX u fA
UC
COMP
- + 1 U fM
Uf u fB
K1 Σ 2 CS
P
arm start 3
AS,CF, GTLV u fB
COMP
CP,CR
CDB
CD A
U pB C xB
CD B
 K1 = start/arm
CD A + CD B
 K2 = 2
Baze de timp duble alternate
PAY
BS 0 Σ
ADY
1 CE1
 Comutatoare
AS,CF, GTLV u fA
CP,CR
CD A
0 electronice CE1
1 CE2 ADX – CE3 pentru
COMP vizualizarea
U pA C xA UC
Uf
- + concomitentă a
K1 P desfăşurărilor
0
arm start realizate cu
AS,CF, GTLV u fB
1 CE3 CS cele două baze
CP,CR
CD B
de timp
U pB C xB Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii

PAY
BS 0 Σ
ADY
1 CE1
 CE1 – CE3 sunt
AS,CF, GTLV u fA comandate de un
CP,CR 0
CD A BS
1 CE2 ADX
COMP
 BS comandat de
U pA C xA UC CDA
- +
Uf  BS îşi schimbă
K1 P starea la începutul
0
arm start fiecărei curse
1 CE3 CS directe.
AS,CF, GTLV u fB
CP,CR
CD B

PAY
BS 0 Σ
ADY
1 CE1
AS,CF, GTLV u fA
CP,CR 0
CD A
1 CE2 ADX
COMP
U pA C xA UC
- +
Uf
K1 P
0
arm start
1 CE3 CS
AS,CF, GTLV u fB
CP,CR
CD B

PAY
BS 0 Σ
ADY
1 CE1
AS,CF, GTLV u fA
CP,CR 0
CD A
1 CE2 ADX
COMP
U pA C xA UC
- +
Uf
K1 P
0
arm start
1 CE3 CS
AS,CF, GTLV u fB
CP,CR
CD B

 Ca urmare, se vor afişa alternativ, imaginea vizualizată

cu BTA (ansamblul) şi cu BTB (detaliul).
 Dacă tp >2Tv,A cele două imagini apar concomitent
 CE1 - deplasare Y, pe durata uneia din desfăşurări
pentru ca cele doua imagini sa nu se suprapuna

PAY
BS 0 Σ
ADY
1 CE1
AS,CF, GTLV u fA
CP,CR 0
CD A
1 CE2 ADX
COMP
U pA C xA UC
- +
Uf
K1 P
0
arm start
1 CE3 CS
AS,CF, GTLV u fB
CP,CR
CD B

U pA
PAY U fM
u fA
BS 0 Σ UC
ADY
1 CE1
ti td
U fM
AS,CF, GTLV u fA u fB
CP,CR 0
CD A
1 CE2 ADX
COMP COMP
U pA C xA UC
- +
Uf CD A
K1 P
0
arm start CDB
1 CE3 CS
AS,CF, GTLV u fB
CP,CR BS
CDB
ADX
U pB C xB
CS

METc Curs5

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

METc Curs5

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii

2.5 Canalul X al osciloscopului

 Conţine două blocuri funcţionale

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii

 ptr. vizualizarea variaţiei în timp a sgn.

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii

 td = durata cursei directe

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii

 ti – durata cursei inverse

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii

 Rezultă gradarea scării tx

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii

 tRET – timpul de reţinere.

 tRET – timpul de reţinere.

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii

 pe durata CD=1  cursa directă,

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii

 Selectorul modului de cuplaj al semnalului de

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii

 Amplificatorul semnalului de sincronizare (AS)

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii

 Circuitul de formare (CF)

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii

 Circuitul poartă (CP)

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii

 Semnalele de intrare în CP sunt:

 semnalul de validare a modului automat (AUTO),

 Circuitul de reţinere (CR) – are următoarele funcţii:

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii

 permite o nouă declanşare a cursei directe, prin

 Circuitul de declanşare automată (CDA)

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii

 Generatorul de tensiune liniar variabilă

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii

 condiţii iniţiale: C descărcat, K deschis

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii

 Când uc ( t ) = max  CD=0  K închis

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii

 în realitate TLV simetrică fată de axa OX, între

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii

 Imagine din puncte (eşantioane)

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii

 Pentru fiecare cadru Na eşantioane (în cazul

 În locul CD avem SyVAL (Sy valid), care defineşte

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii

 GT-PFA generează ACT (activare achiziţie)

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii

 La un moment dat, blocul de sincronizare generează

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii

 GT-PFA furnizează şi tactul TS

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii

 Nv numărul de eşantioane reprezentate pe ecran

intervalul de timp între două eşantioane

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii

 detalii ale unei imagini („lupă în domeniul

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii

 Vor fi necesare următoarele elemente:

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii

 Există câteva configuraţii utilizate: