MĂSURĂRI ÎN ELECTRONICĂ

ȘI TELECOMUNICAȚII
Lect.dr.ing. Georgiana ROȘU
 Măsurări în electronică și telecomunicații -
structură
8.1 Curs Nr.ore
C.1. Principii generale utilizate în sistemele de măsurare 4
C.2. Utilizarea mijloacelor electronice în prelucrarea semnalelor metrologice (eșantionarea și 2
cuantizarea, conversia analog-numerică)
C.3. Mijloace electrice de măsurare a parametrilor electrici (parametrii semnalelor, 4
măsurarea U, I, măsurare R, C, L)
C.4. Osciloscopul și măsurători în domeniul timp (Osciloscopul analogic /catodic, Osciloscopul 6
digital, utilizare, sonde)
C.5. Analizorul de spectru și măsurători în domeniul frecvență (Analizorul spectral cu 6
heterodină, Analizorul spectral în timp real, Analizorul spectral de tip Fourier, Analiza în
domeniul frecvență a unor semnale uzuale, modulate și parametrii caracteristici).
C.6. Măsurători asupra diporților și liniilor de transmisie (Parametrii de împrăștiere S;
Reflectometrie în domeniul timp; Utilizarea analizorului vectorial de rețea în măsurarea 4
parametrilor de împăștiere)
C.7. Colocviu scris 2
 C.2. Utilizarea mijloacelor electronice în
prelucrarea semnalelor metrologice
SEMNAL ANALOGIC (CONTINUU) -> OPERAȚII DE DIGITIZARE -> SEMNAL NUMERIC (DISCRET ȘI CUANTIZAT)
Eșantionarea Cuantizarea
𝑒ș𝑎𝑛𝑡𝑖𝑜𝑛𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑢𝑎𝑛𝑡𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒
𝑥 𝑡 𝑥(𝑘 ∗ 𝑡0 ) 𝑥𝑞 (𝑘 ∗ 𝑡0 )
Eșantionarea ideala (șir de impulsuri Dirac)
 Frecvența de eșantionare – fenomen ALIASING

Teorema eșantionării: 𝜔𝑠 ≥ 2 ∗ 𝜔𝑚 Ilustrarea fenomenului ALIASING

 Eșantionare - reprezentare în domeniul frecvență
Transformata Fourier
∞

𝑋 𝜔 = ℱ 𝑥(𝑡) = න 𝑥 𝑡 ∗ 𝑒 −𝑗𝜔𝑡 𝑑𝑡
−∞
Spectrul semnalului eșantionat ideal
+∞
1
𝑋𝑆 𝜔 = ෍ 𝑋 𝜔 − 𝑘𝜔𝑆
𝑡𝑆
𝑘=−∞
Spectrul semnalului eșantionat real
+∞

𝑋𝑆 𝜔 = ෍ 𝑐𝑘 ∗ 𝑋 𝜔 − 𝑘𝜔𝑆
𝑘=−∞
Coeficienții ck
𝜏
𝜏 sin 𝑘𝜋 𝑡𝑆
𝑐𝑘 = ∗ 𝜏
𝑡𝑆 𝑘𝜋 𝑡
𝑆

Sursa: Șerbănescu A. – Semnale în timp continuu. Semnale analogice

 Eșantionare -reprezentare în domeniul frecvență

Frecvența de eșantionare:
𝜔𝑠 < 2 ∗ 𝜔𝑚
ALIASING

Frecvența de eșantionare:
𝜔𝑠 > 2 ∗ 𝜔𝑚
Cuantizarea – definiție, cuantizare prin rotunjire
◦ Domeniul de variație se împarte în
clase egale
𝑞 𝑞
𝑖∗𝑞− <𝑥 ≤𝑖∗𝑞+
2 2
◦ Înlocuirea semnalului x cu xq = centrul
clasei celei mai apropiate
𝑞 𝑞
𝑥𝑞 ↔ ቆ𝑥 − ; 𝑥 + ൨
2 2
◦ Eroarea de cuantizare:
𝜀𝑞 = 𝑥𝑞 − 𝑥
Cuantizarea – proiectarea cuantizorului în
funcție de semnalul de intrare
◦ Distribuția de amplitudine f(x) a
semnalului x(t)
◦ Cuantizarea f(x) pe x ↔
eșantionarea x(t) pe t
◦ Transformarea ρ(α) a lui f(x) ↔
Transf. Fourier X(ω) a lui x(t)
◦ ρ(α) = funcție caracteristică
◦ Teorema cuantizării:
1
𝜌 𝛼 = 0 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝛼 ≥
2𝑞
◦ Număr clase (BINS):
𝑁𝑐𝑙𝑎𝑠𝑒 ≅ 𝑁𝑒𝑠𝑎𝑛𝑡𝑖𝑜𝑎𝑛𝑒
Cuantizarea și codificarea pe biți
◦ De obicei se alege
𝑁𝑐𝑙𝑎𝑠𝑒 = 2𝑛
◦ n = număr biți codificare
◦ Pasul de cuantizare:
𝑋𝑚𝑎𝑥 − 𝑋𝑚𝑖𝑛
𝑞=
2𝑛
◦ Cuantizor uniform:
𝑞 = 𝐿𝑆𝐵
Eroarea de cuantizare
◦ Eroare / zgomot de cuantizare: 𝜀𝑞 = 𝑥𝑞 − 𝑥
◦ Eroarea de cuantizare medie pătratică 𝜀ഥ𝑞 2 = puterea zgomotului de cuantizare
◦ Deviația standard σ a distribuției εq = valoarea efectivă (RMS) a lui εq
◦ Dacă semnalul intrare x(t)>> LSB, eroarea εq nu este puternic corelată cu x(t) și are o distribuție aprox. uniformă
𝐿𝑆𝐵
(dreptunghiulară) între limitele ±
2
𝑞 𝐿𝑆𝐵
◦ Cuantizare prin rotunjire: 𝜀ഥ𝑞 = 0, RMS = 𝜎 = 12
= 12
≅ 0,289 ∗ 𝐿𝑆𝐵
𝐿𝑆𝐵 𝑞 𝐿𝑆𝐵
◦ Cuantizare prin trunchiere: 𝜀ഥ𝑞 = 2
, RMS = 𝜎 = 3
= 3
◦ Raportul semnal – zgomot de quantizare / Signal to Quantization Noise Ratio (SQNR) pt x(t) distribuție uniformă:
𝑆𝑄𝑁𝑅 = 20 ∗ log10 2𝑛 ≅ 6,02 ∗ 𝑛 𝑑𝐵
◦ Creștere n → n+1 biți ⇒ σ → σ /2 ⇒ SQNR → SQNR *4 ⇔ SQNR [dB] → SQNR [dB] + 6 dB
Conversia analog-numerică δ t)

◦ CAN = Eșantionare + Cuantizare x(t) Filtru

xS(k) Dispozitiv de
xq(k)
ANTIALIAS cuantizare
◦ Limitarea benzii x(t)
ഥ
◦ Circuite de eșantionare și memorare (𝑆/𝐻):
◦ Condensator încărcat la valoarea semnalului In

S/H

In SAMPLE & HOLD Out

SAMPLE SAMPLE SAMPLE

HOLD HOLD HOLD

Schema funcțională a unui voltmetru digital