DOMOTICA

Tehnici spread spectrum

1
 Tipuri de sisteme cu spectru imprastiat
Principalele metode de imprastiere a spectrului sunt: cu secventa directa (DSSS) si cu
salturi de frecventa (FHSS). Exista si tehnici hibride DSSS-FHSS.

Schemele bloc ale emitatorului si receptorului unui sistem DSSS cu modulatie BPSK:

2
 Schemele bloc ale emitatorului si receptorului unui DSSS cu modulatie de faza a datelor si
imprastiere QPSK:

3
 In FHSS, purtatoarea modulata de semnalul de date prezinta salturi pseudo-aleatoare in
frecventa.

Schemele bloc ale emitatorului si receptorului unui FHSS:

4
 Adesea se utilizeaza o modulatie necoerenta de tip FSK sau DPSK, deoarece sintetizoarele
de frecventa sunt mai usor de implementat decat in cazul utilizarii modulatiilor coerente.

Intervalul in care se incadreaza salturile de frecventa este mult mai mare decat banda
semnalului modulat.

Exista 2 situatii posibile: durata saltului de frecventa este mai mare decat perioada de bit
(salturi lente), respectiv mai mica decat perioada de bit (salturi rapide).

Varianta cea mai utlilizata este cea cu salturi lente de frecventa, datorita unei implementari
mai simple.

In receptor trebuie generat un cod de imprastiere sincron cu cel din emitator, tinand cont de
intarzierea de propagare.

Metoda cu salturi de frecventa genereaza o imprastiere mai extinsa a spectrului decat cea
cu secventa directa.

5
 Coduri de imprastiere
Secventele de lungime maxima (secvente-m) pot fi generate cu 2 tipuri de registre de
deplasare liniare cu reactie, primul fiind de viteza mai mare:

Coeficientii binari 𝑔𝑖 sunt definiti de polinomul primitiv utilizat (“1” reprezinta conexiune,
iar “0” reprezinta lipsa conexiunii).
6
 Coeficientii binari 𝑎𝑗 definesc polinomul de incarcare initiala.

In tabelul urmator sunt prezentate polinoamele generatoare pana la gradul 11 (exemplu:

[2011]8 ↔ [010000001001]2 ↔ 𝐷10 ⨁𝐷3 ⨁1 ).

Cele marcate cu un asterisc prezinta un numar minim de coeficienti 𝑔𝑖 = 1.

7
 Functia de autocorelatie a unei secventele-m semnalizata NRZ polar este periodica, de
perioada 𝑇0 = 𝑁𝑇𝑐 si are expresia:
|𝜏| 1 1
1 𝑇0
�1 − � �1 + � − , |𝜏| ≤ 𝑇𝑐
𝑇𝑐 𝑁 𝑁
𝑅𝑐 (𝜏) = 𝑇 ∫0 𝑥(𝑡)𝑥 (𝑡 + 𝜏)𝑑𝑡 = � 1 𝑁−1
.
0
−𝑁, 𝑇𝑐 < |𝜏| ≤ 2 𝑇𝑐

Densitatea spectrala de putere a unei secvente-m are expresia:

𝑆𝑐 (𝑓 ) = ∑∞
𝑚=−∞ 𝑃𝑚 𝛿 (𝑓 − 𝑚𝑓0 ), unde:

𝑓0 = 1⁄𝑁𝑇𝑐 ,
[(𝑁 + 1)⁄𝑁 2 ]𝑠𝑖𝑛𝑐 2 (𝑚⁄𝑁), 𝑚 ≠ 0
𝑃𝑚 = � 2 ,
⁄
1 𝑁 , 𝑚=0
𝑠𝑖𝑛𝑐(𝑥) = [𝑠𝑖𝑛(𝜋𝑥)]⁄(𝜋𝑥).

8
 Functia de autocorelatie si densitatea spectrala de putere a unei secvente-m cu perioada de
15 cipuri:

Functia de autocorelatie presupune integrarea pe o perioada completa, insa in sistemele cu

spectru imprastiat functia de autocorelatie partiala este mult mai avantajoasa, in special in cazul
secventelor-m de perioade mari.

9
 Densitatea spectrala de putere a semnalului 𝑏(𝑡, 𝜀 ) = 𝑐 (𝑡)𝑐(𝑡 + 𝜏) este foarte importanta
pentru sincronizare.

Din exemplul urmator se observa ca pentru 𝜀 ≤ 𝑇𝑐 ⁄2, puterea componentei continue este
mare.

10
 Coduri Gold

In sistemele de comunicatii cu acces multiplu prin diviziune in cod (CDMA) este important
ca semnalele utilizatorilor sa prezinte corelatii reduse, independente de intarzierile relative.

Codurile Gold au in functia de corelatie doar 3 valori:

1 + 20.5(𝑛+1) , 𝑛 = 𝑖𝑚𝑝𝑎𝑟
−𝑡(𝑛)⁄𝑁, −1⁄𝑁 , [𝑡(𝑛) − 2]⁄𝑁, unde 𝑡(𝑛) = � , iar 𝑁 = 2𝑛 − 1
1 + 20.5(𝑛+2) , 𝑛 = 𝑝𝑎𝑟
este perioada codului.

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o pereche preferata de secvente-m (b si b’):

1. 𝑛 ≠ 0𝑚𝑜𝑑4, adica n=impar sau 𝑛 = 2𝑚𝑜𝑑4,

2. 𝑏′ = 𝑏[𝑞 ], cu q=impar de tipul 𝑞 = 2𝑘 + 1 sau 𝑞 = 22𝑘 − 2𝑘 + 1, unde b[q] reprezinta

decimarea cu q a secventei b,

1, 𝑛 = 𝑜𝑑𝑑
3. 𝑐𝑚𝑚𝑑𝑐 (𝑛, 𝑘) = � .
2, 𝑛 = 2𝑚𝑜𝑑4

Stabilind o pereche preferata de secvente-m, familia de coduri Gold este:

{𝑏(𝐷), 𝑏(𝐷), 𝑏(𝐷) ⊕ 𝑏 ′ (𝐷), 𝑏(𝐷) ⊕ 𝐷𝑏 ′ (𝐷), 𝑏(𝐷) ⊕ 𝐷2 𝑏 ′ (𝐷), … , 𝑏(𝐷) ⊕ 𝐷𝑁−1 𝑏 ′ (𝐷)}.
11
Exemplu:

𝑛 = 5 = 1𝑚𝑜𝑑4, 𝑞 = 3 = 21 + 1, cmmdc(5,1)=1.

b= 10101 11011 00011 11100 11010 01000 0

b’=10110 10100 01110 11111 00100 11000 0

Functia de corelatie a celor 33 coduri Glod are valorile: -9/31, -1/31 si 7/31.

Schema bloc de generare a codurilor Gold:

12
 Secvente Kasami

Fie 𝑟 = 2𝜈, cu ν numar intreg si 𝑑 = 2𝜈 + 1. Daca b este o secventa-m, iar 𝑏′ = 𝑏[𝑑],

atunci familia de secvente Kasami este:
{𝑏(𝐷), 𝑏(𝐷) ⊕ 𝑏 ′ (𝐷), 𝑏(𝐷) ⊕ 𝐷𝑏 ′ (𝐷), 𝑏(𝐷) ⊕ 𝐷2 𝑏 ′ (𝐷), … , 𝑏(𝐷) + 𝐷𝛼 𝑏 ′ (𝐷)},

unde 𝛼 = 2𝜈 − 2.
Perioada celor 2𝜈 secvente este 𝛼 = 2𝑟 − 1, iar valoarea maxima a functiei de corelatie
este (1 + 2𝜐 )⁄𝑁.

Exemplu:

𝑟 = 4 = 2𝜈, cu ν=2 si 𝑑 = 2𝜈 + 1 = 5.
[23]8 ↔ [010011]2 ↔ 𝐷4 ⨁𝐷⨁1
Utilizand cel de-al 2-lea tip de schema de generare a secventelor-m, cu incarcarea initiala 0001:

b= 10001 00110 10111

b’=10110 11011 01101

Functia de corelatie incrucisata a celor 4 secvente Kasami are valorile: -5/15 si 3/15, care nu
depasesc limita de (1 + 2𝜐 )⁄𝑁 = 5⁄15.

13
 Secvente cuaternare

Secvente binare pseudoaleatoare pot fi si altele decat cele binare.

Un cod de imprastiere cu 4 faze permite implementarea a 2 sisteme cu 2 faze, ce opereaza

in paralel.

Functia de corelatie a codurilor cu 4 faze este de valori mai reduse decar cea a codurilor
binare.

Familiile de coduri multifazice poarta denumirea de seriile-S: S(0), S(1) si S(2).

Lungimile codurilor au valoare 𝑁 = 2𝑟 − 1, cu r intreg.

Familia S(0) cuprinde N+2 coduri, S(1) minim 𝑁 2 + 3𝑁 + 2 coduri, iar S(2) minim
𝑁 3 + 4𝑁 2 + 5𝑁 + 2 coduri.

14
 Schema bloc de generare a unei secvente cuaternare de lungime N=7:

In tabelul urmator sunt prezentate valorile de corelatie din cazul cel mai defavorabil pentru
familia S(0):

15
 In tabelul urmator sunt prezentate incarcarile initiale cu care sunt generate cele 9 secvente
din familia S(0), cu N=7:

16
 Achizitia codului
Codul generat local trebuie sa fie sincron cu codul continut in semnalul cu spectru
imprastiat receptionat.

Achizitia codului presupune obtinerea sincronismului cu o eroare de o fractiune de

perioada de cip.

Exista 2 metode principale de achizitie a codului: cu cautare seriala, respectiv cu filtru

adaptat.

In prima tehnica, este selectata o faza de start arbitrara a codul generat local, se calculeaza
corelatia cu codul receptionat, iar rezultatul este comparat cu un prag.

Daca pragul este depasit, incepe demodularea semnalului cu spectru imprastiat.

Daca demodularea esueaza sau daca pragul nu este depasit, codul generat local este
intarziat cu o fractiune de perioada de cip (uzual o jumatate) si procesul este reluat.

Acesti pasi se repeta pana cand eroarea de sincronism scade sub o fractiune de perioada de
cip (uzual o jumatate).

17
 Exista si algoritmi de cautare paralela, care evalueaza simultan toate fazele posibile ale
codului generat local, obtinandu-se o reducere semnificativa a timpului de achizitie, insa cu
pretul cresterii complexitatii.

In cea de-a doua tehnica, iesirea unui filtru adaptat este comparata cu un prag si daca acesta
este depasit, se decide ca a fost generat un cod local sincron cu cel continut in semnalul
receptionat.

In cazul codurilor lungi, cautarea seriala este mult mai lenta decat metoda cu filtru adaptat,
insa complexitatea filtrului adaptat creste semnificativ.

Achizitia codului este afectata de erorile datorate alarmelor false (cand se evalueaza o faza
incorecta, dar pragul comparatorului este depasit) si de cele datorate ratarilor (cand se evalueaza
faza corecta, dar pragul comparatorului nu este depasit).

Intotdeauna se face un compromis intre un timp mediu de achizitie redus si o probabilitate

mica de alarme false, insotita de o probabilitate mare de detectie.

Curbele ROC (Receiver Operating Characteristics) reprezintă variaţia probabilitii de

detectie în funcţie de raportul semnal-zgomot, pentru diferite valori ale probabilitatii alarmelor
false.

18
 Achizitia codului cu cautare seriala

In cazul unui sistem cu spectru imprastiat cu secventa directa, schema bloc de achizitie a
codului cu cautare seriala single-dwell (cu o singura integrare) este urmatoarea:

Componenta de semnal de la iesirea multiplicatorului este:

𝑠(𝑡) = 𝐴𝑑 (𝑡 − 𝑡𝑑 )𝑐(𝑡 − 𝑡𝑑 )𝑐 (𝑡 − 𝜏)𝑐𝑜𝑠[2𝜋(𝑓0 + Δ𝑓 )𝑡 + 𝜃],

unde d(t) este semnalul de date, c(t) este codul de imprastiere, 𝑡𝑑 este intarzierea canalului, τ
este intarzierea codului local, 𝑓0 este frecventa purtatoarei, Δ𝑓 este eroarea de frecventa datorata
efectului Doppler, θ este o faza necunoscuta introdusa de intarzierea canalului.

19
 Se considera ca Δf este mica in comparatie cu banda semnalului si ca banda filtrului trece
banda este apropiata de banda semnalului modulat (nu de cea a semnalului imprastiat).

Daca 𝜏 ≠ 𝑡𝑑 cu o eroare de peste o jumatate de perioada de cip, atunci s(t) are un spectru
imprastiat, componente spectrale de nivel redus si o putere de semnal insuficienta trece prin
FTB si iesirea integratorului nu depaseste pragul 𝑉𝑇 .

Daca 𝜏 ≈ 𝑡𝑑 cu o eroare de sub o jumatate de perioada de cip, iesirea integratorului va

depasi pragul comparatorului, ceea ce duce la inceperea operatiei de urmarire a codului.

Timpul de achizitie este o variabila aleatoare cu media si varianta:

2−𝑃 𝑇 2 2 1 1 1 𝑇
𝑇�𝑠 = (𝐶 − 1)𝑇𝑑𝑎 � 2𝑃 𝑑 � + 𝑃 𝑖 , 𝜎𝑇2𝑠 ≈ 𝑇𝑑𝑎 𝐶 �12 − 𝑃 + 𝑃2 � + 𝑃 𝑖 ,
𝑑 𝑑 𝑑 𝑑 𝑑

unde C este numarul de faze evaluate (incertitudinea initiala de faza a codului), 𝑃𝑑 este
probabilitatea de detectie, 𝑃𝑓𝑎 este probabilitatea de alarma falsa, 𝑇𝑖 timpul de integrare pentru
evaluarea unei faze, 𝑇𝑑𝑎 = 𝑇𝑖 + 𝑇𝑓𝑎 𝑃𝑓𝑎 , 𝑇𝑓𝑎 este timpul de rejectare a unei faze incorecte.

20
 Pentru micsorarea timpului de achizitie se poate utiliza detectia multiple-dwell cu schema
bloc:

21
 Logica de detectie poate fi implementata conform organigramei urmatoare:

In acest exemplu sunt efectuate 3 integrari inainte de inceperea urmaririi codului si 2

integrari dupa aceea.

22
 Achizitia codului cu filtru adaptat

Schema bloc a circuitului de achizitie a codului cu filtru adaptat este:

Filtrul adaptat trece banda este adaptat pentru K perioade de cip ale codului de imprastiere
care moduleaza purtatoarea.

In conditii ideale (𝑃𝑑 = 1 si 𝑃𝑓𝑎 = 0) valoarea medie a timpului de achizitie este:

𝑇 𝑀𝑇
𝑇�𝑠 ≈ 𝑐 + 𝑐,
𝑁 2

unde N este numarul de esantioane preluate pe cip, iar M este incertitudinea initiala a
codului.

Valoarea obtinuta este considerabil mai mica decat cea din cazul achizitiei cu cautare
seriala.

23
 Schema bloc de implementare digitala a circuitului de achizitie cu filtru adaptat necoerent
este:

24
 Urmarirea codului
Daca semnalul receptionat este suma dintre codul de imprastiere si zgomot, atunci schema
bloc a buclei DLL (Delay-Lock Tracking Loop) coerente , pentru banda de baza este
urmatoarea:

25
 Δ Δ
Daca 𝐷Δ (𝛿 ) = 𝑅𝑐 ��𝛿 − 2 � 𝑇� − 𝑅𝑐 ��𝛿 + 2 � 𝑇�, unde 𝑅𝑐 (𝜏) este functia de autorelatie a
�𝑑 , atunci reprezentarea grafica a lui 𝐷Δ (𝛿 ) pentru diferite valori Δ
codului c(t) si 𝛿 = 𝑇𝑑 − 𝑇
este urmatoarea:

Oricare din aceste caracteristici poate fi utilizata pentru a comanda OCT-ul, insa cele
corespunzatoare parametrului Δ=1 si Δ=2 sunt cele mai avantajoase, datorita liniaritatii in jurul
trecerii prin origine.

26
 Cand codul generat local este intarziat fata de codul receptionat, se va genera un semnal de
comanda a OCT care va creste viteza de generare a codului local, respectiv cand codul generat
local este in avans fata de codul receptionat, se va genera un semnal de comanda a OCT care va
scadea viteza de generare a codului local.

In cazul semnalelor modulate, schema bloc a buclei DLL necoerente este:

27
 Caracteristica discriminatorului este proportionala cu diferenta patratelor functiilor de
autocorelatie in avans, respectiv in intarziere cu Δ/2.

Alegerea parametrului Δ se face astfel incat caracteristica rezultata sa fie liniara in jurul
trecerii prin origine.

Un alt tip de bucla DLL este tau-dither, care necesita mai putine componente, insa au un
zgomot intern mai mare. Schema bloc a buclei DLL tau-dither necoerente este:

28
 Versiunile in avans si in intarziere ale codului generat local sunt partajate in timp pe
aceeasi ramura prin intermediul unui semnal de comutare de frecventa redusa 𝑞(𝑡) = ±1.

Sunt eliminate astfel posibilele dezechilibre intre castigurile si defajazele celor 2 ramuri ale
buclei DLL necoerente.

29