DOMOTICA

Comunicatii pe liniile de electricitate

1
 Caracteristicile liniilor de electrictricitate
PL (Power Line)
Majoritatea retelelor de electricitate nu respecta conditiile necesare aplicarii principiului
suprapunerii efectelor (liniaritate si invarianta in timp).
O cauza a neliniaritatii este adaugarea la tensiunea alternativa AC a tensiunii
corespunzatoare unui pachet de informatie, transmis prin PL.
Un exemplu de invarianta in timp este acela ca impedanta intr-un punct al retelei de
electricitate variaza in timp, in functie de dispozitivele conectate, care consuma energie.

Capacitatea PL este dominanta atunci cand impedanta sarcinii este mult mai mare decat
impedanta caracteristica a PL, insa adesea, PL sunt incarcate cu impedante mai mici decat
impedanta caracteristica.
In cazul liniilor cu lungime mai mica de 1/8 din lungimea de unda (aprox. 250m la
100kHz) si a comunicatiilor ce se deruleaza pe o singura faza a retelei de electricitate, prezenta
sarcinilor de impedante reduse face ca inductantele PL sa fie dominante.

2
 Atenuarea la nivelul unei case se incadreaza, in jurul frecventei de 100kHz, in intervalul 6-
54dB, in 96% din timp.
Distributia atenuarilor liniilor de electricitate, masurata la frecventa de 130kHz, utilizand
mii de perechi de prize alese aleatoriu, in sute de case, din 5 tari diferite, este prezentata in
figura urmatoare:

3
 Dispozitivele electrice conectate la PL introduc un zgomot, care poate fi clasificat in:

1) zgomot impulsiv de joasa frecventa, pe dublul frecventei tensiunii AC (generat de

dimmere de iluminare, controlate cu triace);

4
 2a) zgomot tonal neintentionat (generat de sursele de alimentare in comutatie, avand
frecventa fundamentala in intervalul 20kHz - 1MHz):

5
 2b) zgomot tonal intentionat (generat de dispozitive de intercomunicatii pe PL, de
dispozitive de monitorizare a copiilor, de captarea transmisiilor de radiodifuziune comerciale,
PL comportandu-se ca niste antene de receptie):

6
 3) zgomot impulsiv de inalta frecventa (generat de motoarele de curent alternativ ale
aspiratoarelor sau dispozitivelor electrocasnice de bucatarie):

7
Distributiile amplitudinii celor 3 tipuri de zgomot sunt prezentate in figura urmatoare:

8
 PL reprezinta un canal de comunicatii cu un raspuns in frecventa foarte distorsionat si
varibil in timp.
In figura urmatoare sunt prezentate caracteristicile de modul si faza intre 2 puncte ale PL:

9
 Tehnologii de comunicatii pe PL
Majoritatea din primele dispozitive de comunicatii pe PL utilizau transmisii de banda
ingusta, iar receptorul includea o bucla PLL.
In figura urmatoare sunt prezentate 3 tipuri de astfel de comunicatii:

10
 In figura urmatoare este prezentata o bucla PLL care ajusteaza faza unui oscilator local
pana cand semnalul obtinut pe canalul in cuadratura (Q) devine nul.
Iesirea canalului in faza (I) reprezinta semnalul receptionat:

11
 In prezenta zgomotului, aceste tehnologii prezinta limitari importante.
Zgomotul impulsiv generat de dimmere afecteaza mai multe perioade de bit din semnalul
receptionat, ducand la eronarea acelor biti:

12
 O alta tehnologie de comunicatii pe PL este cea cu spectru imprastiat, in care banda
semnalului transmis este mult mai mare decat minimul necesar pentru a transmite informatia.
Semnalul transmis este modulat a doua oara, utilizand un semnal de banda larga.
In figura urmatoare este ilustrat acest procedeu in cazul sistemelor cu spectru imprastiat cu
secventa directa, chirp sau cu salturi de frecventa:

13
 Reglementarile europene interzic utilizarea frecventelor mai mari de 150kHz pentru
comunicatiile pe PL, datorita interferentelor cu serviciile de radiodifuziune licentiate, de joasa
frecventa.
Reglementarile actuale din SUA si Japonia permit utilizarea unei transmisii cu un spectru
ceva mai larg, putandu-se utilize benzi pana la frecventa de 525kHz, de unde incep transmisiile
de radiodifuziune AM, insa acestea s-ar putea modifica in viitorul apropiat, datorita unor
descoperiri recente care evidentiaza faptul ca semnalele de comunicatii pe PL, de frecvente
peste 180 kHz, pot interfera cu sistemele de navigatie aeriana.

14
 Tehnica cu spectru imprastiat permite imbunatatirea performantelor comunicatiilor pe PL
in prezenta zgomotului tonal, insa aceasta imbunatatire depinde de factorul de imprastiere, care
la randul lui, depinde de banda disponibila si de rata de date dorita.
De exemplu, factorul de imprastiere pentru o transmisie cu rata de 10 kbps, avand spectrul
imprastiat in banda 100-400kHz, are valoarea 30 (15dB), insa acest castig este insuficient.
Tehnologia cu spectru imprastiat este inferioara celei de banda ingusta in privinta operarii
cu zgomot tonal, deoarece castigul de procesare disponibil este insuficient depasirii nivelului
zgomotului tonal generat de sursele de alimentare in comutatie si de alte dispozitive de larg
consum, conectate la PL.

15
 Pentru a compara performantele unui sistem cu spectru imprastiat cu cele ale unui de banda
ingusta, in prezenta zgomotului generat de o sursa de alimentare in comuntatie, s-a presupus ca
ambele sisteme opereaza cu rata de 5kbps.
Zgomotului generat de sursa de alimentare in comutatie a fost introdus sub forma unei
forme de unda “dinte de fierastrau”, iar frecventa acesteia a fost variata in intervalul 25-
200kHz.
Semnalul a fost imprastiat in banda 100-400kHz cu pulsuri chirp si s-a utilizat un receptor
cu filtru notch.
Au fost simulate 2 sisteme de banda ingusta, unul utilizand o singura purtatoare, de
frecventa 115kHz si altul utilizand 2 purtatoare, de frecvente 115kHz si 132kHz.
Banda de transmisie utilizata in jurul fiecarei purtatoare a fost de valoare 6kHz.
Semnalul receptionat a fost atenuat fata de zgomot, la fiecare frecventa, pana cand bitii nu
mai putea fi decodati.

16
 In figura urmatoare este ilustrata toleranta la atenuare rezultata si se observa ca sistemul cu
spectru imprastiat se comporta mai slab decat un sistem de banda ingusta, la majoritatea
frecventelor:

17