Introducere

Modelul de propagare în „spaţiul liber” este complet determinist, dar trebuie

trebuie avută în vedere alegerea „frecvenţei centrale”. Densitatea de energie scade cu
pătratul distanţei. De asemenea în mediul „indoor” semnalele UWB dispersează energie.
Deoarece semnalele UWB sunt de dimensiuni reduse în timp şi spaţiu, nu se poate vorbi
despre un „fading”, ca şi în cazul semnalelor clasice armonice. Semnalele UWB sunt
proporţionale cu dispersia semnalelor „indoor”, şi astfel pot rezolva propagarea multicale.
Nu există de asemenea nici fading Rayleigh, dar avem de-a face cu o dispersie a
semnalelor în timp.

1. Propagarea semnalelor în „spaţiul liber”

Semnalele UWB se propagă în spaţiul liber ca şi unde extinse geometric

tridimensional. În imediata vecinătate a antenei energia de propagare se răspândeşte
sferic în proporţionalitate cu
pătratul distanţei. În propagarea
omnidirecţională, energia totală
rămâne constantă peste suprafaţa
unei sfere. Astfel propagarea
densităţii de energie a unui
semnal depinde în funcţie de
frecvenţă.

Figura 1.
Răspândirea sferică a unui semnal
 Energia este apoi captată de o antenă cu câştig de unitate (unity-gain) şi se obţine
o variantă a formulei de transmisie a lui Friis:
 c 
PL = 20 log 
 4πdf 

 m 
Această formulă este un produs între expansiunea undelor - nu depinde de
frevenţă şi aria de captare a antenei – depinde de frecvenţă. Dependeţa de frecvenţă a
propagării apare datorită dependenţei frecvenţei de „câştigul constant” al antenei de
recepţie, fm, media geometrică a limitelor de frecvenţă superioară şi inferioară (frecvenţa
de apertură).

2. Propagarea cu reflexie la sol

Propagarea printr-o suprafaţă plană implică o reflexie la sol.

D = d 2 + ( H1 − H 2) 2

R = d 2 + ( H1 + H 2 ) 2

Întârzierea diferenţială între unda reflectată şi cea directă, peste o suprafaţă plană:
( R − D)
∆t =
c
Propagarea semnalelor UWB este un fenomen tranzitoriu.

2.1 Semnalele UWB şi sinusoidale cu reflexie la sol

Coeficientul reflexiei la sol în cazul acestor semnale este foarte aproape de

valoarea -1, astfel că semnalul reflectat suferă doar o inversare de polaritate. Semnalele
reflectate ce sosec pe căi cu o întârziere mai mare decât durata semnalului nu se suprapun

2
Figura 2. (a) Calea directă a unui semnal de bandă îngustă şi a unuia UWB. (b) Calea
reflectată a unui semnal de bandă îngustă şi a unuia UWB. (c) Semnalul direct şi cel
reflectat în propagarea pe două căi

3
în spaţiu şi timp, iar dacă se folososec tehnici ce folosesc impulsuri „rake”, energia lor se
adaugă la cea totală recepţionată.

Figura 3. Impulsuri suprapuse

şi nesuprapuse

Deoarece impulsul de suprapunere sosit în urma reflexiei la sol nu este întârziat

destul pentru a se distinge de cel direct, în regiunea de nesuprapunere propagarea se face
după legea pătratului invers. Cu ajutorul unui receptor „rake”, energiile celor două
semnale pot fi adunate, iar propagarea în regiunea nesuprapusă creşte cu 3 dB.
În regiunea de suprapunere, dincolo de distanţa de „breakpoint”, propagarea se
face după puterea a patra inversă. În cazul propagării pe două căi, în regiunea de
suprapunere avem:
h1h2
P2 path = 20 log( )
d2
De aici putem deduce relaţia pentru distanţa de „breakpoint”:
4πf m h1h2
dt =
c
Spre deosebire de semnalele UWB, undele armonice produc interferenţe
constructive şi distructive multiple, deoarece sinusoide multiple interacţionează la
distanţe scurte. Dincolo de „breakpoint” cele două tipuri de undă se comportă
asemănător.

4
Figura 4. Propagarea la sol a undelor sinusoidale şi UWB (bold)

5
2.2 Exemplu pentru un semnal UWB de 2 GHz

• Lăţimea de bandă: 2GHz

• Frecvenţa centrală: 4,5Ghz
• Semnalul în banda de bază: clopot Gaussian, cu valoarea de vârf 1
• u, parametrul ce descrie lăţimea impulsului

Figura 5. Semnalele g(t) şi G(f) în banda de bază

• translatarea semnaului din banda de bază, în funcţie de frecvenţa centrală

Figura 5. Semnalele g0(t) şi G0(f) translatate

6
• curentul de la terminalele antenei, energia fiind integrală din această expresie

• puterea totală emisă

• distanţa diferenţială dintre cele două căi descreşte pe măsură ce distanţa între cele
două antene creşte.
• Energia relativă:

• Propagarea UWB în apropierea solului:

Figura 7. Propagarea UWB la sol

7
 3. Propagarea multicale a unui impuls UWB

Un impuls UWB traversand printro cladire va intalnii multe obstacole creand

astfel sansa crearii unor ecouri.

3.1 Propagarea unui impuls printr-o cladire

Propagarea UWB este un fenomen tranzitoriu, fata de o unda sinusoidala un

impuls are o durata foarte scurta in timp si spatiu.

In figurile urmatoare se poate vedea simulatea unui impuls intr-o cladire cu

burouri. Impulsul generat se propaga sub forma unei sfere care se dilata. Initial
se poate vedea doar unda dar dupa intalnirea unor ziduri (obstacole) se pot
vedea si ecourile.

In urmatoare figura se prezinta frontul de unda inainte si dupa intalnirea

unui obstacol. Dupa intalnirea obstacolului se formeaza un nou front de unda.
Frontul initial si cel rezultat in urma imprastierii vor interactiona in punctul „X”.

8
 In partea dreapta a figurii este prezentata amplitudinea semnalului in diverse
puncte.

3.2 Propagarea multicale si imprastierea intarzierii

Semnalele multicale pot fi caracterizate printr-un profil de intarziere a ecoului
numit raspunsul canalului la impuls CIR (channel response time). Severitatea propagarii
multicale este descrisa de care este deviatia standard a intarzierii reflexiilor
proportionala cu energia lor.

Daca un emitator transmite un impuls, atunci semnalul receptionat va fi o suma de

impulsuri de forma :

Unde al n-ulea semanl este intarziat cu are amplitudinea si energia .

Imprastierea intarzierii corespunde deviatiei standard si este de forma :

9
 Profile de energie-intarziere rezultate din propagarea in medii inchise tind sa fie
distribuite exponential, si pot fi modelate ca o secventa de impulsuri care ajung la

memente de timp diecrete si un interval de timp , unde B este rezolutia

canalului si este proportional cu latimea de banda a canalului. Profilul clasic al energiei
exponentiale pentru RMS a intarzierii imprastiate se compune din amplitudinea
semnalului exprimata ca care este distribuita uniform <-1,1>, astfel:

Astfel este proportional cu energia semnalului.

Urmatoarea figura prezinta raspunsul la impuls al canalului pentru propagarea

multicale a unui semnal UWB de 2GHz.

In cazul propagarii fara obstacole nu ar exista decat primul impuls.

10
 3.3 Propagarea semnalelor UWB multicale
In cele ce urmeaza este descris un model de propagare numit SBY (Siwiak,
Bertoni, Yano) bazat pe raspunsul la impuls al canalului dispersiv. Acest model este bazat
pe masuratori efectuate intr-o cladire mare cu un nivel folosind un transmitator si un
receptor UWB. Pentru prelucrarea datelor a fost folosit algoritmul CLEAN.
Urmatoarea figura reprezinta relatia intre energie si distanta pentru cel mai
puternic impuls. Densitatea energiei este dependenta de distanta dupa formula :

11
Densitatea energiei totale receptionate pentru energia radiata este data de :

Relatia arata dependenta intre energia totala,

imprastierea intarzierii si cel mai puternic impuls.

Pentru medii urbane intre o statie de baza si un mobil media imprastierii intarzierii
variaza ca unde d este distanta in km, iar este media imprastierii
intarzierii la 1 km. Deoarece intr-un astfel de mediu energia reflectata in sus este
pierduta, dependenta de distanta este . Ecuatia anterioara sugereaza ca cel mai puternic
impuls va avea dependenta

12
 3.4 Relatia castigului maxim Rake
Castigul maxim al antenei Rake este definit ca raportul dintre densitatea totala a
energiei si densitatea energiei unui impuls. Poate fi exprimat sub forma:

3.5 Modelul de propagare multicale median SYB

Castigul caii este descris de ecuatia:

unde este apertura antenei receptoare si fm este media geometrica a

limitelor benzii semanlului.

Aceasta ecuatie este in mod special folositoare pentru modelarea retelelor PAN. Figura
urmatoare prezinta o comparatie intre trei tipuri de metode de modelare pentru un semnal
care parcurge doua cai.

3.6 Variatia umbririi si proiectarea legaturilor statice

Un studiu al figurilor anterioare ne arata ca la orice diatanta puterea semnalului este

grupata in jurul unei valori medii. Efectul cumulat al ecourilor si transformarilor caruia

13
este supus smnalul este echivalent cu adunarea unor numere aleatoare la puterea
semnalului. Conform teoremei limita centrala , cat timp nu exista un coeficient dominat,
coeficientii intra intr-o distributie normala , astfel avand o statistica Gaussiana. Aceasta
variatie pa scara larga, sau variatie de umbrire, este caracterizata de o deviatie lognormata
care tipic ia valori intre si 6 dB pentru propagare in cladiri sau zone urbane.
Probabilitatea Gaussiana :

Astfel pentru a avea un nivel al transmisiei de 95% trebuie sa adaugam 1,645

= 6.6dB.

3.7 Modele de propagare si parametrii

Sumar al modelelor de propagare:

14