UNDEELECTROMAGNETICE

CUPRINS I. Ce sunt undele electromagnetice? II. Spectrul electromagnetic III. Compo

rtarea undelor radio III. Unitati de masura V: Modularea semnalului
ICE SUNT UNDELE ELECTROMAGNETICE?
Radiatia electromagnetica este o forma de energie emisa si absorbita de catre pa
rticule incarcate electric, care se comporta ca o unda in timpul deplasarii prin
spatiu. Radiatia electromagnetica are atat camp electric cat si camp magnetic,
intr- un raport constant al intensitatii si care oscileaza in faza perpendicular
unul pe celalalt si perpendicular pe directia energiei si a propagarii undei. I
n vid, radiatia electromagnetica se propaga cu viteza luminii.
Undele electromagnetice sunt caracterizate de patru proprietati: Lungimea de unda
(?) = distanta parcurs de und pe durata unei oscilatii sau distanta dintre dou pun
cte din spatiu ntre care defazajul relativ al oscilatiilor este de 2? radiani.2.
Frecventa = numarul de oscilatii ale undei intr-o secunda4. Amplitudine5. Faza
Pentru toate tipurile de radiatie electromagnetica, relatiile dintre lungimea de
unda, frecventa si energie sunt:unde lungimea de unda se masoara in unitati de
lungime precum metrul, frecventa in Hertzi(Hz), c este viteza luminii (aproximat
iv egala cu 3 x 10-8 metri pe secunda), f este frecventa undei (masurata in Hz),
iar h este constanta lui Planck(egala cu 6,6260755(40) X 10-34 Jouli x secunda)
.
IISPECTRUL ELECTROMAGNETIC
Spectrul electromagnetic este intervalul tuturor frecventelor posibile ale radia
tiei electromagnetice. Acesta se intinde de la frecventele joase folosite de sis
temele moderne de comunicatii pana la radiatia gamma, in zona lungimilor de unda
ultra-scurte, astfel acoperind lumgimi de unda de la mii de kilometri pana la o
fractiune din dimensiunea unui atom. Limita superioara a lungimii de unda este
dimensiunea universului in sine, in timp ce limita inferioara este considerata a
fi in jurul lungimii Planck, chiar daca in principiu spectrul este infinit si c
ontinuu.
Asa cum spectrul electromagnetic este impartit in diferite regiuni, depinzand de
lungimea de unda, regiunea radio a acestui spectru poate fi la randul ei impart
ita in diferite regiuni sau benzi. Acestea sunt benzile in care astronomii isi f
olosesc telescoapele radio pentru a observa undele radio emise de obiecte astron
omice. Cele mai comune benzi radio si frecventele/lungimile de unda corespunzato
are sunt: Banda Lungimea de unda Frecventa Banda P 90 cm 327 MHz Banda L 20 cm 1
.4 GHz Banda C 6 cm 5.0 GHz Banda X 3.6 cm 8.5 GHz Banda U 2 cm 15 GHz Banda K 1
.3 cm 23 GHz Banda Q 7 mm 45 GHz
IIICOMPORTAREA UNDELOR RADIO
Propagarea undelor Ce se intampla cu semnalul radio intre doua locatii este rezul
tatul direct al modului in care semnalul se propaga. Cand folosim termenul propa
ga, ne referim la modul in care energia se imprastie departandu-se de antena din c
are a fost emisa. Putem face o foarte buna analogie referindu-ne la un cutremur,
ca in figura de mai jos.
Absorptia Cel mai comun fenomen intalnit cand vorbim de o unda radio este absorpt
ia. Daca un semnal nu se reflecta dintr-un obiect, nu se curbeaza pe langa un ob
iect sau nu trece pe langa un obiect, are loc absorptia totala a semnalului. Maj
oritatea materialelor absorb radiatie electromagnetica in functie de natura lor.
Peretii din caramida sau beton vor absorbi un semnal destul de mult, pe cand un
perete din rigips va avea un impact mai mic asupra semnalului
Apa este un alt exemplu de substanta care absoarbe semnalul electromagnetic la o
scala ridicata. Chiar si obiectele cu continut mare de apa, precum hartia, cart
onul, acvariile cu pesti etc. pot absorbi o mare parte a semnalului. In unele ca
zuri, anumite frunze sau ace de pin pot absporbi semnal radio, deoarece lungimea
lor este foarte apropiata de lungimea de unda a semnalelor folosite pentru comu
nicatii.
Reflexia Unul dintre cele mai importante fenomene inalnite de o unda radio este r
eflexia. Cand o unda loveste un obiect plan care este mai mare decat unda in sin
e, in functie de mediu, unda se poate reflecta in alta directie. Fenomenul se pe
trece ca si in cazul luminii. Undele de pana la 1GHz se reflecta din particulele
incarcate ale ionosferei(de aceea, noaptea, o persoana din Carolina de Nord poat
e asculta o statie radio din Chicago). Undele de peste 1GHz(microundele) se pot
reflecta din obiecte mai mici, precum usi de metal, drumuri, cladiri, pereti etc
.
Acest fenomen poate pune probleme, intrucat prin reflexia undelor, acelasi semna
l poate ajunge la destinatar decalat, sau defazat, astfel producand alterarea se
mnalului original.
Imprastierea Imprastierea unei unde electromagnetice poate fi perceputa ca o refl
exie multipla. Acest fenomen se petrece cand lungimea de unda a semnalului elect
romagnetic este mai mare decat particulele mediului prin care acesta trece. Cel
mai simplu exemplu este regasit cand o unda trece prin smog sau furtuni de nisip
.
Refractia Un semnal poate fi indoit, cand semnalul trece dintr-un mediu in altul cu
densitate diferita, astfel producandu-se fenomenul de refractie.
Difractia Difractia presupune indoirea unei unde electromagnetice in jurul unui obi
ect, la intalnirea acestuia prin mediul de propagare.
Atenuarea Atenuarea reprezinta o scadere a amplitudinii unui semnal. Un semnal va
fi atenuat atat din cauza parcurgerii unei distante prin mediu, dar si datorita
fenomenelor anterior descrise. Atenuarea semnalului prin mediul prin care este
transmis, poate fi calculat cu ajutorul formulei: FSPL = 32.44 + (20log10(f)) + (
20log10(D))FSPL atenuare in dBf frecventa in MHzD distanta in km
Amplificarea Amplificarea reprezinta o crestere in amplitudinea unui semnal. Ampl
ificarea poate fi activa(folosind un amplificator) sau pasiva(prin focalizarea s
emnalului, folosind o antena).
IVANTENE SI UNITATI DE MASURA
UNITATI DE MASURA Pentru a masura amplitudinea unui semnal electromagnetic, avem
nevoie de unitati specifice de masura. Acestea se impart in doua categorii: unit
ati de masura absolute(W, dBm) sau relative(dB, dBi, dBd).
Watt Wattul este unitatea de masura a puterii, numita dupa James Watt, un inventa
tor scotian ce a trait in secolul al XVIII-lea. Un Watt este egal cu un curent d
e 1 amper ce curge la o tensiune de 1 volt. Ne folosim de aceasta unitate pentru
a masura amplitudinea unui semnal. De obicei, cand vorbim de comunicatii folosi
nd undele radio, masuram semnalul in mW(1W * 1/1000).
Decibel Primul lucru de stiut despre decibel(dB) este ca reprezinta o unitate de
masura relativa, nu una de putere. Astfel, este folosit pentru a reprezenta dife
renta dintre doua valori.
Decibel izotropic(dBi) Castigul, sau cresterea puterii unui semnal radio datorata
unei antene la compararea cu un radiator izotropic(care radiaza aceeasi putere
in toate directiile) este cunoscut ca decibel isotropic(dBi). Cum antenele sunt
masurate in castig, nu in putere, putem trage concluzia ca si dBi este o unitate
relativa de masura. O antena dipol are un castig de 2.14dBi.
Decibel dipol(dBd) Ca si in cazul decibelului izotropic, decibelul dipol se refer
a la castigul unei antene prin compararea cu castigul unei antene dipol. Daca o
antena are un castig de 3dBd, pentru a-i afla castigul in dBi pur si simplu adun
am 2.14 la acea valoare, astfel rezultand un castig de 5.14dBi.
Decibel relativ la un mW Fata de dBi si dBd, unde comparam doua semnale intre ele
, cand ne referim la dBm(decibel relativ la 1mW), comparam amplitudinea unui sem
nal cu 1mW de putere. Deoarece comparam o valoare arbitrara cu una cunoscuta(1mW
), dBm este o unitate de masura absoluta.dBm = 10 x lg(P(mW))
VMODULAREA SEMNALULUI
MODULAREA UNUI SEMNAL In electronica si telecomunicatii, modularea este procesul
de modificare a unuia sau a mai multor proprietati ale unei unde, numita unda pu
rtatoare, pentru a obtine un semnal modulat ce contine informatia care trebuie t
ransmisa. Astfel, cele trei tipuri principale de modulatie sunt modulatia in amp
litudine(AM), modulatia in frecventa(FM) si modulatia in faza(PM).
Modulatia in amplitudine Modulatia in amplitudine functioneaza prin variatia pute
rii semnalului transmis in relatie cu informatia transmisa. De exemplu, schimbar
i in puterea semnalului pot fi utilizate pentru a specifica sunetele ce trebuie
reproduse de catre un difuzor sau intensitatea luminii pixelilor televizorului. L
a mijlocul anilor 1870, o forma primitiva de modulatie a amplitudinii a fost pri
ma metoda care a produs cu success semnal sonor printr-o linie telefonica. Incep
and cu demonstratiile audio ale lui Reginald Fessenden in 1906, a fost de asemen
ea metoda originala folosita pentru transmisii audio radio si ramane si astazi o
forma folosita de comunicatie. AM este de obicei referita ca fiind banda transm
isiei undelor mijlocii.
Modulatia in frecventa Modulatia in frecventa presupune producerea unui semnal a
carui frecventa variaza in functie de unda purtatoare. Modulatia in frecventa de
vine modulatie in faza atunci cand faza semnalului purtator este integrala timpu
lui semnalului FM. Acest tip de modulatie se foloseste in transmiterea sunetelor(
radio-ul, statiile de emisie-receptie si unele sisteme de transmisie video).
Modulatia in amplitudine Modulatia in faza este o forma de modulatie care reprezi
nta informatia ca variatii ale valorii instantanee a fazei undei purtatoare. Spr
e deosebire de FM, aceasta tehnica este mai putin populara in transmiterea datel
or pentru ca necesita o aparatura mai complexa la receptor.
Modulatii digitale
Bibliografie http:// science.hq.nasa.gov/kids/imagers/ems/radio.html CWNA Certifie
d Wireless Network Administrator, Sybex, 2010, David D. Coleman, David A. Westco
tt, pp. 74-85, 176-180, 225-236
Autori:Mihnea CraciunescuRadu Ghitescu