Emisia si receptia undelor

electromagnetice
CE SUNT UNDELE ELECTROMAGNETICE?
Radiatia electromagnetica este o forma de energie emisa si absorbita
de catre particule incarcate electric, care se comporta ca o unda in timpul
deplasarii prin spatiu. Radiatia electromagnetica are atat camp electric cat si
camp magnetic, intr-un raport constant al intensitatii si care oscileaza in faza
perpendicular unul pe celalalt si perpendicular pe directia energiei si a
propagarii undei. In vid, radiatia electromagnetica se propaga cu viteza
luminii.
 Undele electromagnetice sunt caracterizate de patru
proprietati:
1. Lungimea de unda (λ) = distanta parcursă de undă
pe durata unei oscilatii sau distanta dintre două
puncte din spatiu între care defazajul relativ al
oscilatiilor este de 2π radiani.
2. Frecventa = numarul de oscilatii ale undei intr-o
secunda
3. Amplitudine
4. Faza
 Pentru toate tipurile de radiatie electromagnetica,
relatiile dintre lungimea de unda, frecventa si energie
sunt:

unde lungimea de unda se masoara in unitati de

lungime precum metrul, frecventa in Hertzi(Hz), c
este viteza luminii (aproximativ egala cu 3 x 10-8
metri pe secunda), f este frecventa undei (masurata
in Hz), iar h este constanta lui Planck(egala cu
6,6260755(40) X 10-34 Jouli x secunda).
SPECTRUL ELECTROMAGNETIC
Spectrul electromagnetic este intervalul tuturor
frecventelor posibile ale radiatiei electromagnetice.
Acesta se intinde de la frecventele joase folosite de
sistemele moderne de comunicatii pana la radiatia
gamma, in zona lungimilor de unda ultra-scurte,
astfel acoperind lumgimi de unda de la mii de
kilometri pana la o fractiune din dimensiunea unui
atom. Limita superioara a lungimii de unda este
dimensiunea universului in sine, in timp ce limita
inferioara este considerata a fi in jurul lungimii
Planck, chiar daca in principiu spectrul este infinit si
continuu.
 Asa cum spectrul electromagnetic este impartit
in diferite regiuni, depinzand de lungimea de unda,
regiunea radio a acestui spectru poate fi la randul ei
impartita in diferite regiuni sau benzi. Acestea sunt
benzile in care astronomii isi folosesc telescoapele
radio pentru a observa undele radio emise de
obiecte astronomice. Cele mai comune benzi radio si
frecventele/lungimile de unda corespunzatoare sunt:

Banda Lungimea de unda Frecventa

Banda P 90 cm 327 MHz
Banda L 20 cm 1.4 GHz
Banda C 6 cm 5.0 GHz
Banda X 3.6 cm 8.5 GHz
Banda U 2 cm 15 GHz
Banda K 1.3 cm 23 GHz
Banda Q 7 mm 45 GHz
COMPORTAREA UNDELOR
RADIO
Propagarea undelor
 Ce se intampla cu semnalul radio intre doua locatii
este rezultatul direct al modului in care semnalul se
propaga. Cand folosim termenul propaga, ne referim
la modul in care energia se “imprastie” departandu-
se de antena din care a fost emisa. Putem face o
foarte buna analogie referindu-ne la un cutremur, ca
in figura de mai jos.
Absorptia
 Cel mai comun fenomen intalnit cand vorbim de o
unda radio este absorptia. Daca un semnal nu se
reflecta dintr-un obiect, nu se curbeaza pe langa un
obiect sau nu trece pe langa un obiect, are loc
absorptia totala a semnalului. Majoritatea
materialelor absorb radiatie electromagnetica in
functie de natura lor.
 Peretii din caramida sau beton vor absorbi un
semnal destul de mult, pe cand un perete din rigips
va avea un impact mai mic asupra semnalului
 Apa este un alt exemplu de substanta care
absoarbe semnalul electromagnetic la o scala
ridicata. Chiar si obiectele cu continut mare de apa,
precum hartia, cartonul, acvariile cu pesti etc. pot
absorbi o mare parte a semnalului. In unele cazuri,
anumite frunze sau ace de pin pot absporbi semnal
radio, deoarece lungimea lor este foarte apropiata
de lungimea de unda a semnalelor folosite pentru
comunicatii.
Reflexia
 Unul dintre cele mai importante fenomene inalnite de
o unda radio este reflexia. Cand o unda loveste un
obiect plan care este mai mare decat unda in sine, in
functie de mediu, unda se poate reflecta in alta
directie. Fenomenul se petrece ca si in cazul luminii.
 Undele de pana la 1GHz se reflecta din particulele
incarcate ale ionosferei(de aceea, noaptea, o
persoana din Carolina de Nord poate asculta o statie
radio din Chicago). Undele de peste
1GHz(microundele) se pot reflecta din obiecte mai
mici, precum usi de metal, drumuri, cladiri, pereti etc.
 Acest fenomen poate pune probleme, intrucat
prin reflexia undelor, acelasi semnal poate ajunge la
destinatar decalat, sau defazat, astfel producand
alterarea semnalului original.
Imprastierea
 Imprastierea unei unde electromagnetice poate fi
perceputa ca o reflexie multipla. Acest fenomen se
petrece cand lungimea de unda a semnalului
electromagnetic este mai mare decat particulele
mediului prin care acesta trece. Cel mai simplu
exemplu este regasit cand o unda trece prin smog
sau furtuni de nisip.
Refractia
 Un semnal poate fi “indoit”, cand semnalul trece
dintr-un mediu in altul cu densitate diferita, astfel
producandu-se fenomenul de refractie.
Difractia
 Difractia presupune “indoirea” unei unde
electromagnetice in jurul unui obiect, la intalnirea
acestuia prin mediul de propagare.
Atenuarea
 Atenuarea reprezinta o scadere a amplitudinii unui
semnal. Un semnal va fi atenuat atat din cauza
parcurgerii unei distante prin mediu, dar si datorita
fenomenelor anterior descrise. Atenuarea semnalului prin
mediul prin care este transmis, poate fi calculat cu
ajutorul formulei:

 FSPL = 32.44 + (20log10(f)) + (20log10(D))

FSPL – atenuare in dB
f – frecventa in MHz
D – distanta in km
Amplificarea
 Amplificarea reprezinta o crestere in amplitudinea
unui semnal. Amplificarea poate fi activa(folosind un
amplificator) sau pasiva(prin focalizarea semnalului,
folosind o antena).
UNITATI DE MASURA
 Pentru a masura amplitudinea unui semnal
electromagnetic, avem nevoie de unitati specifice de
masura. Acestea se impart in doua categorii: unitati
de masura absolute(W, dBm) sau relative(dB, dBi,
dBd):
 Watt
 Decibel
 Decibel izotropic(dBi)
 Decibel dipol(dBd)
 Decibel relativ la un mW
Emisia și recepția undelor
 Circuitele oscilante se utilizează ca organe de acordare
sub formă de antene pentru emisia şi recepţia undelor
electromagnetice. Deoarece prin emisia undelor
electromagnetice de la emiţător se preia continuu energie
de la circuitul oscilant al acestuia, deci îl amortizează,
este necesar să i se furnizeze continuu altă energie.
Aceasta se realizează printr-un tranzistor in montaj cu
reacţie. Prin reacţie se introduce pe grilă sau bază, din
circuitul anodului sau al colectorului, un curent sau o
tensiune în fază care alimentează circuitul oscilant. Cu
ajutorul unui microfon legat în mod corespunzător, se
modulează în amplitudine şi frecvenţă unda radiată.
 La receptor, circuitul oscilant este acordat pe
trecvenţa undei recepţionate, a cărei energie
generează în circuitul oscilant un curent alternativ de
aceeaşi frecvenţă. Tensiunea acestui curent
comandă prin intermediul grilei, respectiv prin
intermediul emițătorlui, curentul anodic respectiv al
colectorului.
MODULAREA UNUI SEMNAL
 In electronica si telecomunicatii, modularea este
procesul de modificare a unuia sau a mai multor
proprietati ale unei unde, numita unda purtatoare,
pentru a obtine un semnal modulat ce contine
informatia care trebuie transmisa. Astfel, cele trei
tipuri principale de modulatie sunt modulatia in
amplitudine(AM), modulatia in frecventa(FM) si
modulatia in faza(PM).
Modulatia in amplitudine
 Modulatia in amplitudine functioneaza prin variatia puterii
semnalului transmis in relatie cu informatia transmisa. De
exemplu, schimbari in puterea semnalului pot fi utilizate pentru
a specifica sunetele ce trebuie reproduse de catre un difuzor
sau intensitatea luminii pixelilor televizorului.
 La mijlocul anilor 1870, o forma primitiva de modulatie a
amplitudinii a fost prima metoda care a produs cu success
semnal sonor printr-o linie telefonica. Incepand cu
demonstratiile audio ale lui Reginald Fessenden in 1906, a
fost de asemenea metoda originala folosita pentru transmisii
audio radio si ramane si astazi o forma folosita de
comunicatie. AM este de obicei referita ca fiind banda
transmisiei undelor mijlocii.
Modulatia in frecventa
 Modulatia in frecventa presupune producerea unui
semnal a carui frecventa variaza in functie de unda
purtatoare. Modulatia in frecventa devine modulatie
in faza atunci cand faza semnalului purtator este
integrala timpului semnalului FM.

 Acest tip de modulatie se foloseste in transmiterea

sunetelor(radio-ul, statiile de emisie-receptie si unele
sisteme de transmisie video).
Modulatia in faza
 Modulatia in faza este o forma de modulatie care
reprezinta informatia ca variatii ale valorii instantanee a
fazei undei purtatoare. Spre deosebire de FM, aceasta
tehnica este mai putin populara in transmiterea datelor
pentru ca necesita o aparatura mai complexa la receptor.
Bibliografie
 http://science.hq.nasa.gov/kids/imagers/ems/radio.ht
ml
 http://www.studentie.ro/referate/fizica/referat-fizica-
emisia-si-receptia-undelor-
electromagnetice_i46_c977_64075.html
 CWNA – Certified Wireless Network Administrator,
Sybex, 2010, David D. Coleman, David A. Westcott,
pp. 74-85, 176-180, 225-236
 http://scheme-electrice.com/emisia-si-receptia-
undelor-electromagnetice/
Proiect realizat de:
 Damoc Valentin
 Tifrea George Marian