Referat

Tema:Unde electromagnetice




Elaborat: Butuc Gheorghe
Profesor: au Tatiana
Undele electromagnetice sau radiaia
electromagnetic sunt fenomene fizice n
general naturale, care constau dintr-un cmp
electric i unul magnetic n acelai spaiu, i
care se genereaz unul pe altul pe msur ce
se propag.
Cmpul electric si cmpul magnetic sunt dou
aspecte ale unei forme de existena a
materiei, care se numete cmp
electromagnetic. Faptul c un flux magnetic variabil prin aria care este marginit de o spir
conductoare creeaz, n acea spir, o tensiune electromotoare de inducie, arat c un cmp
magnetic variabil creeaz un cmp electric. Rezultatul poate fi generalizat n sensul ca
oriunde, n spaiu, exist un cmp magnetic variabil n timp, ia natere un cmp electric. De
asemenea o inductie electric variabila da nastere unui cmp magnetic (principiul teoriei
electromagnetice stabilit de fizicianul James Clark Maxwell in anul 1864). Cmpul electric si
cmpul magnetic sunt, deci, n interconexiune, condiionndu-se reciproc. Cmpul
electromagnetic este un cmp rotaional i se propag n spaiu sub form de unde
electromagnetice cu o vitez care depinde de pemitivitatea i permeabilitatea mediului
considerat. Frecvena undelor obinute este egala cu frecvena cu care se deplaseaz
electronii. Cu ct mai mare este frecvena, cu att mai mult energie este transportat n
acelai interval de timp. Analog cu ceea ce se petrece n cadrul undelor elastice, poate fi
definit o marime numit lungime de und a undelor electromagnetice, i care este egal
cu distana cu care se propag cmpul electromagnetic n timpul unei perioade de oscilaie.
Lungimile de und ale undelor electromagnetice variaz ntr-un interval foarte larg. Astfel,
n telecomunicaii se folosesc unde electromagnetice ale cror lungimi de und ajung la mai
multe mii de metri, pe cnd lungimile de und ale radiaiilor gama emise de unele elemente
radioactive au valori de ordinul 10 m. Undele electromagnetice se propaga n aer cu viteza
luminii (30 000 000 km/s), aproximativ egal cu viteza lor de propagare n vid. Conform
acestei teorii, emise de J. C. Maxwell in 1865, lumina i radiaiile asemntoare (radiatiile
infrarosii, ultraviolete, etc.) sunt tot de natura electromagnetic, diferind ntre ele prin
lungimile de und. Informaia se recepioneaz la distan, prin radio, televiziune, telefonie
mobil. Purttorii informaiei sunt undele electromagnetice de frecvena ridicat,
modulate pe undele de joas frecvena care conin informaia. Undele electromagnetice
emise de antenele de emisie se refract, se difract, interfereaz i sunt atenuate pna
ajung la antena receptorului.


1.Clasificare
n funcie de frecvena sau lungimea de und cu care radiaia se repet n timp,
respectiv n spaiu, undele electromagnetice se pot manifesta n diverse forme.
Spectrul radiaiilor electromagnetice este mprit dup criteriul lungimii de und n
cteva domenii, de la frecvenele joase spre cele nalte:
undele radio
microunde
radiaii infraroii
radiaii luminoase
radiaii ultraviolete
radiaii X (Rntgen)
radiaii (gamma)

Unde radio
Undele radio snt unde electromagnetice utilizate n special
pentru transmisii de radio i televiziune, cu frecvene de la
civa kilohertz pn la civa gigahertz (1 GHz = 10
9
Hz). n anumite
aplicaii speciale ns domeniul de frecvene poate fi mult extins.
Astfel, n comunicaiile cu submarinele se folosesc uneori frecvene
de doar civa hertz, iar n comunicaiile digitale fr fir sau
n radioastronomie frecvenele pot fi de ordinul sutelor de
gigahertz. Uniunea Internaional a Telecomunicaiilor, forul care reglementeaz
telecomunicaiile prin unde radio, stabilete prin convenie limita superioar a frecvenei
undelor radio la 3.000 GHz.
Benzi
Pentru transmisii radio
i TV se definesc benzile:
Radio
Unde lungi: 153 kHz - 279
kHz
Unde medii: 531 kHz - 1.620
kHz
Unde scurte: 2.310 kHz -
25.820 kHz
Unde ultrascurte: 88 MHz - 108 MHz
Televiziune
Banda I (canalele 2-6): 54 MHz - 88 MHz
Banda III (canalele 7-13): 174 MHz - 216 MHz
Benzile IV i V (canalele 14-69): 470 MHz - 806 MHz

Microunde
Microundele sunt unde Hertziene a cror lungime
este cuprins ntre 1 mm (300 GHz) i 1 m (0,3
GHz). Aplicaiile microundelor prezint interes n
legtur cu propagarea acestora prin liniile de
transmisie i prin ghidurile de und, precum i cu rezonatoarele electromagnetice, care
nlocuiesc circuitele rezonante clasice. Exist o varietate de dispozitive i elemente de circuit
specifice sistemelor cu microunde: dispozitive pasive (cuploare directive, divizoare de
putere, filtre de diverse tipuri) i dispozitive active (tuburi electronice speciale, tranzistoare,
diode speciale). Microundele sunt folosite att n comunicaii ct i n cuptorul cu
microunde, care se bazeaz pe absorbia relativ puternic a radiaiilor de aceast frecven
n ap i materiile vegetale i animale.
Radiaii infraroii
Radiaia n infrarou (IR) este o radiaie electromagnetic a crei lungime de und este mai
lung dect cea a luminii vizibile (400-700 nm). In
natura radiatia infrarosie este unul din tipurile
esentiale de transfer de caldura. Cel mai bun
exemplu este soarele care produce o cantitate
enorma de energie ca rezultat a fuziunii nucleare si
emite aceasta energie in diferite lungimi de unda.
Suprafata terestra este incalzita de o considerabila
parte a radiatiilor infrarosii ale luminii solare. Unele
dintre caracteristicelile acestei radiatii infrarosii este ca patrund usor in tesuturile corpului si
au efecte benefice asupra lor. Radiatia cu infrarosu odata intrata in contact cu pielea este
imediat transformata in caldura. In momentul in care pielea anticipeaza o crestere de
temperatura, circulatia sangelui la nivelul pielii este stimulata. Datorita unei circulatii
optime a sangelui la nivelul pielii, caldura este absorbita de intregul corp iar incalzirea cu
infrarosu profunda se dezvolta ca rezultat al oscilatiilor moleculare din interiorul tesuturilor
corpului uman. Acesta este motivul pentru care in functie de intensitatea radiatiei este
posibil sa simtim o caldura placuta chiar la temperaturi scazute ale aerului.De aceea putam
sta oricat sub efectul radiatiei infrarosu fara ca pielea sa fie afectata. Radiatiile infrarosu
sunt sanatoase si total nepericuloase astfel incat ele sunt utilizate si in spitale pentru a
mentine temperatura calda in cazul noilor nascuti.

Unde luminoase
Lumina este stimulul care acionnd asupra retinei din ochi produce la omul sntos
senzaia vizual. Din punct de vedere fizic, lumina este o radiaie electromagnetic; pentru a
fi perceput de om ea trebuie s aib anumite caracteristici: frecvena trebuie s fie
cuprins ntre limitele sensibilitii vizuale ale receptorilor fotosensibili din retin, iar
intensitatea trebuie s depeasc pragul de sensibilitate al acestora. n sens larg se poate
folosi termenul de "lumin" i pentru radiaii electromagnetice invizibile pentru om, ca de
exemplu lumina infraroie sau cea ultraviolet. Lumina mpreun cu temperatura face parte
din factorii ecologici.
Att lumina provenind direct de la o surs de lumin, ct i cea transmis, reflectat,
mprtiat sau difractat de diferite corpuri, are pentru ochiul uman o serie de
caracteristici, printre care:
intensitate luminoas, determinat de puterea transportat de radiaie i de
sensibilitatea retinei;
culoare, determinat de spectrul de frecvene ale radiaiei incidente pe retin;
polarizare, determinat de planurile sau planul de oscilaie al undelor
electromagnetice;
coeren, determinat de faza oscilaiilor.

Caracteristici fizice ale luminii
Undele electromagnetice, deci i lumina vizibil, se compun dintr-un cmp electric i unul
magnetic, orientate perpendicular unul pe cellalt, amndou variabile n timp i spaiu, i
care se genereaz reciproc. Variaia acestor cmpuri este n general periodic att n timp ct
i n spaiu; perioada de repetare temporal a oscilaiilor este inversul matematic
al frecvenei cmpului electromagnetic respectiv; perioada spaial este numit lungime de
und. Aceste dou caracteristici snt legate ntre ele prin intermediul vitezei de propagare a
undei (v. viteza luminii). Frecvena undelor electromagnetice nu depinde de mediul n care
se propag acestea. n schimb, lungimea de und depinde de viteza de propagare a undei
ntr-un mediu dat, astfel nct aceeai und trecnd dintr-un mediu n altul va suferi variaii
ale lungimii de und, conform relaiei:



unde este viteza de propagare a undei n mediul respectiv. Cnd se descrie o radiaie
electromagnetic prin lungimea sa de und trebuie deci precizat i mediul n care se
propag unda; n lipsa acestei precizri se va subnelege c este vorba de lungimea de und
n vid. Aceasta este aproximativ egal cu lungimea de und n aer, cu o eroare acceptabil n
multe situaii practice.


Raze ultraviolete
Razele ultraviolete numite i raze UV sunt radiaii electromagnetice cu o lungime de und
mai mic dect radiaiaiile luminii percepute de ochiul omenesc. Denumirea de
ultraviolet provine de la culoarea violet din spectrul luminii albe, care are o lungime de
und nvecinat, doar ceva mai mare. Lumina natural de la Soare conine printre altele i
raze ultraviolete. Expunerea intens la raze UV, fie naturale, fie artificiale, duneaz
corpului omenesc. n cantiti mici, radiaiile ultraviolete sunt benefice sntaii i joaca un
rol esenial n sinteza vitaminei D n organism. Exist trei tipuri de raze ultraviolete: UVA,
UVB si UVC. Dintre acestea UVA si UVB sunt cele periculoase. Razele UVA reprezint 95%
din razele UV ce ating pielea. Razele UVA sunt
prezente pe toata durata anului, sunt mai lungi i pe
termen lung cauzeaz mbatranirea pielii. Razele
UVB sunt mai scurte, ating epiderma i stimuleaz
producia de melanin, prin urmare, apariia
bronzrii. Tot ele sunt raspunztoare i de insolaii i
celelalte efecte neplcute (de exemplu, piele
nrosita, arsurile solare). Razele ultraviolete naturale
stimuleaza activitatea glandei tiroide si a
metabolismului.Descoperirea razelor ultraviolete a
provenit de la experienele de nnegrire a srurilor de argint sub aciunea luminii solare. n
anul 1801 fizicianul german Johann Wilhelm Ritter (1776-1810) observ c stratul de clorur
de argint se negrete i n afara domeniului razelor vizibile; aceste radiaii invizibile el le-a
denumit raze oxidante. Razele UV i cele infraroii vor fi numite n tot secolul al XIX-lea
raze chimice.

Raze Roentgen

Radiaia (razele) X sau radiaia (razele) Rntgen sunt radiaii electromagnetice ionizante,
mai scurt dect undeleultraviolete i dup ordinul de mrime este egalcu dimensiunele
atomului.
Razele Roentgen i-au gsit foarte multeaplicaii practice importante. n primul rnd n
medicin. Nimeni nu poate indica numrul exact de oameni, viaa crora afost salvat
datorit diagnosticului corect stabilit la timp cu ajutorul
razelor Roentgen. E clar, c acest numr e foarte
mare.n al doilea rnd, cu ajutorul figurilor dedifracie,
pe care le dau razele Roentgen latrecerea lor prin
cristale, se stabilete ordinea derepartizare a atomilor
n spaiu structuracristalelor. Pentru substanele
organice cristaline aceasta nu e att de complicat. ns
cu ajutorulanalizei radiologice a structurii cristaline
sedescifreaz structura celor mai complicai
compuiorganici, inclusiv proteinele. n particular, a
fostdeterminat structura moleculei de hemoglobin, care conine zeci de mii de atomi.
Cred, c descoperirea razelor Roentgen este cea mai important descoperire aplicat
nmedicin, care a contribuit la dezvoltarea acestei ramuri. Razele X sunt din ce in ce mai
folosite in medicina pentru diverse investigatii. In doze mari insa, aceste investigatii pot
avea efecte nocive asupra organismului uman. Este indicat ca investigatiile cu raze X sa fie
facute cat mai rar si doar atunci cand au fost epuizate celelalte tipuri de investigatie. inta
preferata a razelor X este ADN-ul. Efectele pot apara in intervale diferite, de la cateva ore,
pana la zile, saptamani sau chiar ani. Organismul uman suporta dozele mici de raze X, insa
cantitatile mari produc grave deficiente celulare. Razele X produc radiatii care afecteaza
pielea, ochii, sangele sau organele reproducatoare. Aceste raze pot produce mutatii
genetice si favorizeaza aparitia cancerului. Cancerul apare de obicei in urma expunerii la
cantitati mari de raze X. Expunerea la cantitati mari de raze X poate duce la tulburari de
pigmentare, atrofie, scleroza cutanata, conjunctivita, cataracta, pierderea parului si diverse
forme de cancer. Razele X au un efect negativ asupra femeilor insarcinate. Pot aparea
deformari ale corpului fatului sau afectiuni grave care pot periclita viata copilului.

Razele (gamma)

Radiaia sau razele gamma (gamma desemneaz litera greceasc ) sunt unde
electromagnetice de frecvene foarte mari produse de interaciuni ntre particule
subatomice, cum ar fi la
dezintegrrile radioactive sau la
ciocnirea i anihilarea unei
perechi electron - pozitron.
Sunt radiatii electromagnetice,
de aceeasi natura ca lumina si
razele X. Ele au in general o
lungime de unda mult mai mica
decat acestea din urma si
patrund prin urmare mai adanc
in materie. In campul magnetic
si electric, razele nu sufera
fireste nici o deviere. Ele se
propaga cu viteza luminii. Razele nu sunt emise niciodata singure, ci insotesc fie emisia
unei raze , fie a unei raze . Prin urmare ele sunt de importanta secundara.S-a crezut
multa vreme ca emisia uneri gaze (un foton sau o cuanta de energie radianta) insoteste
intotdeauna emisia unei particule . Se stie azi ca si emisia razelor este insotita, in unele
cazuri, de raze . Pe de alta parte, nu toti atomii emitatori de raze emit raze . Totusi, in
majoritatea cazurilor, radiatia , este asociata cu radiatia . Unele raze (precum si unele
raze ) nu sunt de origine nucleara, ci provin secundar din invelisul de electroni al atomilor.