INTRODUCERRE

Comunicatiile prin satelit in dezvoltarea domeniului de comunicatii determina

capacitatea lor de a acoperi teritorii cu arii extinse si crearea de canale noi de
telecomunicatii prin construirea a noilor statii terestre. Principalul avantaj a acestui
tip de comunicatii este insusi procesul de transmitere a informatii rapid.
Satelitul transmite informatii de la emisie catre receptive utilizind doua module radio
comandate independent.
Primul modul il constituie baliza ce trasmite cu o frecventa de 437.485 MHz de
toata durata orbitei la interval scurte de timp. Datele pot fi receptionate de orice
radioamator utilizind modulatie AFSK la 1200 bps cu protocolul AX25 si modulatie
Morse la o viteza de 20 cuvinte pe minut.
Pe aceasta frecventa vor fi transmisi parametrii generali de functionare a satelitului.
Baliza are si o functie de recptie a comenzilor, ca functie alternative pentru ce-l de-a
doiea emitator..
Al doilea modul radio functioneaza in banda 2.4GHz si utilizeaza un produs
commercial cu experienta anterioara de zbor. Acesta poate opera cu o viteza de
transfer maxim de 115,2 kbps si este proiectat sa fie operational doar cind se afla in
raza de comunicare a cel ptin unei statii de sol.. Conexunea radio pe care vor fi
transmise la sol imaginile si datele de la experimente, de aceea aceasta va fi utilizata
si la receptia comenzilor transmise de la sol.
Un avantaj substanţial a comunicatiilor prin satelil il constituie posibilitatea de
redistribuire a fluxului de informaţie, ce permite eficient sa utilizam canalele de
comunicatii fara a supraincarca canalelor.
Analiza bugetului de energie al CCS permite să preconizam cantitatea de echipament,
cerinţele energetice iniţiale, riscurile tehnice şi costul sistemului de comunicatii în
întregine. Bugetul de energie al CCS este cel mai important act de mentenanţă a
sistemului de comunicaţii ce determina buna funcţionare a acestuia.
 Scopul de baza a lucrarii date consta în stabilirea convergenţei dintre variaţia
bugetului de energie şi variaţia vitezei de transmisiune a informaţiei pentru CCS
teminalul terestru – satelit.
Scopul lucrării constă în:
1. Studierea dependenţei dintre valoarea cîştigului antenei de emisie şi variaţiile
bugetului de energie şi vitezei de transmisiune a informaţiei in CCS.
2. De a studia dependenţa dintre valorile puterii de emisie şi bugetului de energie
şi viteza de transmisiune a informaţiei in CCS.
3. Studierea deendenţei dintre variaţiile vitezei de transmisiune a informaţiei şi
bugetul de energie.
4. Studierea dependenţei dintre valoarea cîştigului antenei de recepţie şi variaţiile
bugetului de energie şi viteza de transmisiune a informaţiei in CCS.

2
 1. Sporirea vitezei de transmisiune a biţilor R pînă la valoarea
maximă posibilă,bps
Există o serie de de factori de constrîngere şi restricţii teoretice care inevitabil
necesită anumite compromise precum:
1. Lîrgimea minimă a benzii de frecvenţe teoretică necesară conform criteriului
Nzquist;
2. Limita Shannan sau torema despre capacitatea de transfer;
3. Reglementările de stat ca exemplu poate servi distribuirea frecvenţelor;
4. Restricţiile tehnologice cum ar fi echipamentele si accesoriile moderne;
5. Alte cerinţe de sistem – ca exeplu poate servi orbitele sateliţilor;

Un factor nociv în orice sistem de comunicaţie este zgomotul. Zgomotul este un

semnal electric nedorit care se combină cu semnalul dorit şi limitează astfel
capacitatea receptorului de a lua decizii corecte cu privire la simbolurile transmise
prin canal. Există o diversitate de surse de zgomot, atât naturale cât şi artificiale.
Exemple de surse de zgomote artificiale sunt bujiile de aprindere de la motoarele
cu ardere internă, impulsurile de comutaţie şi orice alte radiaţii electromagnetice. Un
exemplu de zgomot natural este cel produs prin ionizarea atmosferei de către radiaţia
solară şi galactică. Prin filtrare, ecranare, alegerea tipului de modulaţie şi alte metode,
unele zgomote, atât naturale cât şi artificiale, pot fi evitate. Există însă un zgomot
natural ce nu poate fi eliminat: acesta este zgomotul termic, cauzat de agitaţia termică
a electronilor din toate componentele disipative – rezistoare, conductori metalici,
circuite integrate. Putem descrie zgomotul termic drept un proces stochastic Gaussian
de medie zero, aşa cum am văzut în capitolele precedente.
Acest zgomot este aditiv, ceea ce înseamnă că se adună la semnalul util. Un
zgomot multiplicativ este fadingul, care afectează transmisiunile radio mobile şi se
manifestă ca o atenuare a semnalului variabilă cu timpul.

3
 2.Evaluarea calităţii de transmisiune a informaţiei prin intermediul
raportului semnal/zgomot

În sistemele de comunicaţii analogice în calitate de criteriu de evaluare a calităţii

de transmisiune a informaţiei – servişte raportul puterii medii al semnalului S la
puterea medie a zgomotului S/N sau SNR (Signal – to – Noise Ratio). Pe cînd in
CSD în calitate de criteriu de evaluare a calităţii cel mai frecvent se utilizează
versiunea normată a raportului semnal/zgomot şi anume Eb/No unde Eb – este
energia unui bit şi se exprimă produsul dintre puterea semnalului S şi timpul de
transmisiune a unui bit sau perioada de tact al biţilor Tb a Eb=STB, iar No este
densitatea spectrală a puterii zgomotului şi reprezintă raportul dintre puterea
zgomotului N la lăţimea benzii de transfer W No=N/W.
Luînd în considerare că între perioada de tact TB şi Viteya de transmisiune a
biţilor Rb există relaţia că sunt invers proporţionale Rb=1/Tb =Tb=1/Rb obţinem:

Eb/No= STb/(N/W)=(S/Rb)/(N/W)=S/N (W/R) (1)

Astfel din expresia (1) observ ca Eb/No reprezintă raportul S/N normat referitor
de raportul banda de transfer la viteza de transmisiune a biţilor W/R.
Una dintre cele mai importante metrici al calităţii de SCD reprezintă
dependenţa probabilităţii apariţiei erorii de bit Pb de Eb/No P (B) =(Eb/No), care
se aseamănă cu forma la o cascadă de apă fig.1

4
PB PB < P o

Po

Eb/No
Xo

3.Analiza bugetului energetic al sistemelor de comunicaţii prin

satelit.

5
 Un parametru important în organizarea sistemelor de comunicaţii şi în
particular a sistemelor de comunicaţii prin satelit reprezintă bugetul
energetic. Bugetul energetic Q se numeşte diferenţs dintre nivelu puterii de
transmisiune PT şi nivelul puterii de recepţie admisibil Ps pentru care se
asigură calitatea admisibilă de transmisiune al informaţiei exprimată prin
valoarea admisibilă a raportului (Eb/No) admis.
PT
Q= 10 lg PT/PS =10lg PT -10lg PS = PT - PS= PT – PR +M (3)
Q
PR
M
PS
Calculul bugetului energetic pentru canalul de comunicaţii prin satelit se
iniţiază prin elaborarea ecuaţiei care exprimă legătura dintre puterea recepţionată şi
distanţa d dintre emiţător şi receptor.
În sistemele de radiocomunicaţii la care se referă şi şi sistemele de comunicaţii
pin satelit undele electromagnetice purtătoare sunt emise de emiţător cu ajutorul
antenei de emisie care convertează UEM ghidate în UEM libere care se propagă prin
eter (spaţiu). La recepţie antna dată îndeplineşte convertarea inversă şi anume
convertează UEM libere în UEM ghidate.
Pentru organizarea comunicaţiilor prin intermediul satelitului se utilizează
UEM purtătoare (s-s.t./s.t. - s): 4/6; 11/14; 12/18; 20/30; Pentru prelucrarea cărora
frecvent parabolic care este reprezentat in fig.2.

4.Analiza antenei cu reflector parabolic

X

6
 B
A

ƍ
D O O’ θ
Θ0 F Z

h
f
Fig.2
OZ – axa optică a reflectorului parabolic
F – Puntul de focalizare
f – distanţa focală
h - adîncimea reflectorului parabolic
Θ – coordonarea unghiulară
ƍ – coordonarea radială
D – diametrul reflectorului parabolic
Θ0 – unghiul de deschidere a reflectorului parabolic
Ecuaţia profilului reflectorului parabolic se determină din condiţia de
focalizare, adică egalitatea căilor optice de la iradiatorul ce se află în focarul antenei
(focarul F) pînă la suprafaţa de deschidere, pentru raza centrală FOO’ şi pentru raza
arbitrar FAB. Astfel obţinem:
FO*OO’=FA+AB (1)

7
Exprimînd segmentele corespunzătoare prin prin intermediul distanţei focalizare şi
coordonatele polare radiala unghiului ƍ şi Θ a punctului de reflexive A obţinem
ecuaţia parabolei:

ƍ = 2f /(1+cos Θ) (2)
Partea parabolei care se uitlizează este limitarea de dimensiunea suprafeţei de
deschidere cu diametrul D.
În coordonatele carteziene ecuaţia profilului reflectorului parabolic este
următoarea:
X2 = 4fz (3)
În cazul cînd z=h şi x=D/2 obţinem formula:
D2 = 16fh (4)
Din formula (2) în cazul cînd Θ = Θ0 obţinem:
D=4f tg(Θ0/2) (5)
Formulele (4) şi (5) exprimă legătura dintre cei patru parmetri ai reflectorului, iar
geometria lui se determină de oricare doi parametric din cei patru.
Suprafaţa de deschidere A a reflectorului parabolic se determină conform formulei
A=Gλ2 /2πγ (6)

Luînd în considerare că suprafaţa de deschidere a reflectorului este de formă rotundă

obţinem că:

A=πD2 /4 = D = √4A/π (7)

Lărgimea diagramei de radiaţie a anteneicu reflector paabolic măsurată la nivelul
1/√2 =0.707 de la maximul intemsităţii cîmpului:

2 ᵩ = 75 (λ/D) ; 2ᵩ =70(λ/D)
E H (8)

8
 5.Determinarea parametrilor antenelor cu reflector parabolic de
emisie şi de recepţie.
Pentru determinarea bugetului energetic al SCS vom deduc ecuatia care exprima
legatura dintre receptor si emitator. Astfel initial se analizeaza sursa nedirictionata
sau emitatorul izotropic de unde radio care emite uniform in limitele unghiului
5.1 Diametrul reflectorului de emisie De şi de recepţie Dr:
De = 7.8 [m]
Dr=4fr*tg(Θ/2)=1.20 [m]
5.2 Unghiul de deschidere a reflectorului parabolic de emisie Θe şi de
recepţie Θr:
Θe = 37o
Θr = 58o
5.3 Distanţa focală f, de emisie şi de recepţie:
fe =De /4*tg (Θe /2)=7.8/4*tg(37/2)=5.82 [m]
fr =0.90 [m]
5.4 Adîncimea reflectorului parabolic – de emisie şi de recepţie:
D2=16fh
he =D2/16f=7.82/16*5.82=0.65[m]
hr = D2/16f=1.202/16*0.90=0.1 [m]
5.5 Suprfaţa reflectorului parabolic de emisie şi de recepţie:
A= πD2/4 avem:
Ae=3.14*(7.8)2/4=47.75 [m2]
Ar=3.14*(1.202)/4=1.1304 [m2]
Calculele eficienţei suprafeţei a antenei de emisie şi de recepţie:
Ae = γ*A
Ae fe=0.55*47.75=26.26 [m2]

9
 Ae fr=0.55*1.1304=0.62 [m2]
5.6 Determinrea cîştigului antenelor de emisie şi de recepţie:
G= π2D2 γ/ λ2 ; λ=3*108/23.2*109=0.01292=0.000166
Ge= π2D2 γ/ λ2 =(3.14)2*(7.8)2*0.55/0.00016=2060000
Gr= π2D2 γ/ λ2=(3.14)2*(1.20)2*0.55/0.00016=48757,5
5.7 Lungimea diagramei de radiaţie a antenei de emisie şi de recepţie în plan
vertical:
2Θe=75[λ/D]
ΘEe=2*37.5[0.0129/7.8]=0.124[o]
ΘEr =2*37.5[0.0129/1.20]=0.806[o]
5.8 Lărgimea diagramei de radiaţie a antenei de emisie:
2ΘH=70[λ/D]
ΘHe=2*35[0.0129/7.8]=0.115[o]
ΘHr=2.35[0.0129/1.20]=0.7525[o]

Deasemenea pentru evaluarea bugetului energetic al SCS

deduce ecuaţia care exprima legatura dintre receptor si
emitator. Astfel initial analizăm sursa nedirecţionată sau
emiţătorul isotropic de unde radio care emite uniform în
limitele unghiului de 4π steradian (fig.4)

Pd

d
Pe
Emiţătoru
l
izotropic

10
 Fig.1
Deoarece suprafaţa suprafeţei sferei cu raza d este egală cu 4πd2 ,
sfera dată în centru sferei care este alocat isotropic se exprimă prin relaţia
de emisie Pe prin relaţia:
Pd=( Pe/4πd2) (4.1)
În zona îndepărtată (d>>π) puterea îndepărtată antenna de recepţie este
egală:
Pr = P(d) Aef=Pe Aef /4πd2 (4.2)
unde Aef este suprafaţa efectivă a natenei de recpţie care se exprimă în
modul următor:
Aef =PSC/DPC= γA (4.3)
unde:
PSC –puterea sumară căpătată
DPC – densitatea puterii ce cade
γ – coeficientul de eficienţă a antenei
A – suprafaţa fizică a antenei
Pentru antenele parabolic γ=0,55, În continuare determină.
Parametrul antenei care exprimă lăgătura dintre puterea de ieşire/intrare şi
puterea emiţătorului isotropic numit cîştigul antenei G care este egal
G=IMP/IMPîn gama 4π steradian (4.4)
unde:
IMP – intensitatea maximă a puterii,
IMP – intensitatea medie a puterii, în gama unghiului 4π steradian

11
 90
900

Laburile laterale ale antenei

Fig.2
Punctul de ce corespunde puterii maxime de ieşire în cazul antenei de
emisie. Punctul O este puterea maximă de emisie – Lobul principal al
antenei.
Cunoscînd cîştigul antenei de emisie Ge poate de determinat puterea
efectivă emisă relative la emiţătorul isotropic EIRP . Astfel Ş
EIRP= PeGe (4.5)
După cum observăm de la sursa de zgomot termic depinde de temperature
mediului ambian al sursei, ce ne permie să introducem pentru sursa de
zgomut o noţiune utilă care se numeşte temperatuta de zgomot efectivă, iar
sursele nu este obţinut obligatoriu pe cale termică – galaxia, atmosfera,
semnalele de interferenţă care influienţează asupra funcţionării antenei de
recepţie.

12
 La calcularea bugetului energetic al sistemelor de comunicaţii satelit
un parametru important reprezintă raportul semnal/zgomot S/N al
sistemului de recepţie.
6. Elaborarea algoritmului de determinare a variaţiilor bugetului energetic –
viteza de transmisiune a informaţiei pentru calcului de comunicaţii terminalul
terestru – satelit.
6.1 Se efectuiaza conform algoritmului de determinare a nivelului puterii Pe,dB
Pe=10lgPe
Pe=10lg810=29.08 [dB]

6.2 Determinarea cîştigului antenei cu reflector parabolic de emisie:

Ge=10lgGe
Ge =10lg2060000 =63.13 [dB]

6.3 Determinarea pierderilor in traficul de linie a EIRP

EIRP=Pe-L01+Ge , dB
EIRP= 29.08-2.8+63.13=95.01 [dB]

6.4 Determinarea pierderilor in traficul de linie

Ls=10lg[4πd/ λ]2, d=38800km=38800000 [m]
Ls=10lg[(4*3.14*38800*103)/0.0129]2=211.544 [dB]

6.5 Determinarea nivelului puterii izotropice receptionate:

Pizr=EIRP- Ls-L02-L03, dB
Pizr=95.01-211.544-4-6.6=-127,134[dB]

6.6 Determinarea cîştigului antenei cu reflector parabolic de recepţie:

Gr=10lgGr, dB

13
 Gr=10lg48757,5 =46.88 [dB]

6.7 Determinarea nivelului puterii semnalului recepţionat:

Pr= Pizr+Gr- L04; dB
Pr=(-127,134)+ 46.88 -2.1=-82,354 [dB]
6.8 Determinarea densităţii spectral a zgomotului:
No=10lgkTs,dB k=1.38*10-23
No=10lg*(2620*1.8*10-23)=-193.26 [dB]

6.9 Determinarea raportului Pr/No

Pr/No = Pr-No, dB
Pr/No=(-82.354)-(-193.26)=110.90[dB]

6.10 Determinarea raportului (Eb/N0)r

(Eb/N0)r= (Eb/N02)adm+M+L05. dB
(Eb/N0)min=18.5+7+1.7=27.2 [dB]
(Eb/N0)max=18.5+11+1.7=31.2 [dB]

6.11 Determinarea variaţiei vitezei de transmisiune a informaţiei

Pr-No –R=cr=R-Pr-N0(Eb/N0)r, dB
R=10lgR=60=10lgR=106 , bps (Eb/N0) =110.90-27.2 =83.7
(viteza de transmitere a informaţiei variază)
Rmin=110.90-27.2 =83.7 [dB]
Rmax=110.90-31.2 =79.7 [dB]
Rmin=108.37=0.23Gbps
Rmax=109.97= 9.33 Gbbps
6.12 Analiza bugetului de energie a sistemelor de comunicaţii prin satelit
Q=10lgPT/PS=10lgPT-10lg PS=PT - PS= PT-R+M;
PT=Pe

14
 PR=Pr
Qmin=28.19-(-82,354)+7=117.544 [dB]
Qmax=28.19-(-82,354)+11=121.544 [dB]
7.Construirea dependentei buget – distanta

CONCLUZIE
După efectuarea acestei lucrari am constatat convergenţa dintre variaţia bugetului de
energie şi variaţia vitezei de transmisiune a informaţiei pentru CCS teminalul terestru
– satelit.
1. Am studiat dependenţa dintre valoarea cîştigului antenei de emisie şi variaţiile
bugetului de energie şi vitezei de transmisiune a informaţiei in CCS.

15
 2. Am analizat dependenţei dintre valoarea cîştigului antenei de recepţie şi
variaţiile bugetului de energie şi viteza de transmisiune a informaţiei in CCS.
3. Deasemenea am analizat dependenţa dintre valorile puterii de emisie şi
bugetului de energie şi viteza de transmisiune a informaţiei in CCS.
4. Am cercetat dependenţa dintre variaţiile vitezei de transmisiune a informaţiei şi
bugetul de energie.
5. Deasemenea am analizat dependenţa dintre valorile puterii de emisie şi
bugetului de energie şi viteza de transmisiune a informaţiei in CCS.

BIBLIOGRAFIE:
1. Materialul trecut a orele de curs dar si materialul din conspecte.
2. https://utm.md/studii/programe-studii/fet/fise-fet-teleradio-2018/anul-3/sisteme-de-
transmisiuni-multiplexe.pdf
3. https://mecc.gov.md/sites/default/files/
s.07.o.023_sisteme_de_transmisiune_multiplexe_17.03.2017.pdf
4. http://www.cnaa.md/nomenclature/engineering/051214/

16
17