TEMATICĂ COLOCVIU „Emiţătoare şi receptoare radio I“

Bibliografie
[1] Bălan Constantin, Tehnica Radiocomunicaţiilor, vol. I, Editura A.T.M., 2009.
[2] Gheorghe Andrei, Radioemiţătoare de radiolocaţie şi dirijare. Generatoare şi sintetizoare, Editura A.T.M.,
Bucureşti, 2000.
[3] Ştefănescu Traian, Emiţătoare de radiolocaţie, Partea a II-a, Generatoare de radiofrecvenţă, Editura A.T.M.,
Bucureşti, 1992.
[4] Lecţii în format electronic puse la dispoziţia studenţilor.
[5] Caietul de notiţe al studentului.
[6] Internet.

1. (Bibliografie: [1], caietul de curs, internet)

• Ce este unda radio?
• Proprietăţi şi parametri ai undelor radio (prin ce fel de medii se propagă cel mai bine undele radio?)
• Ce se înţelege prin „spaţiu liber“, care sunt cele două constante universale care caracterizează spaţiul liber și ce
valori au ele?
• Componentele E şi H ale undei radio și direcția de propagare a undei radio; ce relaţii geometrice există între ele?
• Cum se numesc vectorii E şi H? Care sunt unitățile de măsură în SI a modulelor acestor vectori?
• Exercițiu: Dacă într-un punct din spațiul liber intensitatea câmpului magnetic are valoarea H, ce valoare va avea
inducția magnetică B? Care este unitatea de măsură în SI a modulului vectorului B? Ce orientare are în spațiul liber
vectorul B față de vectorul H?
• Ce este vectorul Poynting (S), ce semnificație fizică are acesta și care este unitatea de măsură a modulului său?
Cum este orientat în spațiul liber vectorul Poynting? (https://en.wikipedia.org)
• Ce este frontul undei?
• Ce se înţelege prin „undă plană“?
• Expresia şi valoarea impedanţei de undă a spaţiului liber (Z0) pentru o undă plană. (Exercițiu: dacă într-un punct
din spațiul liber amplitudinea vectorului E al unei unde radio este de 37,7mV/m, ce valoare va avea amplitudinea
vectorului H, dar amplitudinea vectorului B?)
• Viteza de propagare a undelor radio, ce este lungimea de undă, ce relaţie este între lungimea de undă şi frecvenţa
undei radio,
• Ce se înțelege prin undă radio cu polarizare liniară? Cazuri particulare de unde cu polarizare liniară: unde cu
polarizare orizontală, unde cu polarizare verticală.
• Ce se înțelege prin undă radio cu polarizare circulară?
• De cine depinde polarizarea unei unde radio generată de o instalaţie de emisie? (lecţia în format electronic pusă la
dispoziţie şi notiţele de curs)
• Probleme:
a) Exemplificaţi cu detalii tehnice care să conțină și un desen o modalitate prin care poate fi generată o undă cu
polarizare orizontală.
b) Exemplificaţi cu detalii tehnice care să conțină și un desen o modalitate prin care poate fi generată o undă cu
polarizare orizontală verticală.
c) Exemplificaţi cu detalii tehnice care să conțină și un desen o modalitate prin care poate fi generată o undă cu
polarizare circulară.
Detaliile tehnice solicitate sunt:
- tipul antenei de emisie aleasă,
- cum trebuie orientată antena respectivă în raport cu suprafaţa solului şi cu direcţia de propagare dorită a undei
radio pentru ca polarizarea undei radio să fie cea impusă?
Pe desenul cerut se vor figura:
- (cu o linie orizontală sau cu un plan orizontal) suprafața solului,
- antena de emisie aleasă (punându-se în evidență cum trebuie orientată aceasta în raport cu suprafața solului pentru
ca unda radio emisă să aibă polarizarea cerută), cele două borne ale antenei, borne la care se vor conecta cele două
conductoare ale fiderului coaxial sau bifilar,
- o dreaptă care să reprezinte una dintre direcțiile de propagare a undei radio,
- cu originile în același punct de pe direcția de propagare aleasă, se vor figura vectorii E și H ai undei radio. (notiţele
de curs)
• Ce este fenomenul Doppler? Formula de calcul a frecvenţei Doppler.
• Împărţirea spectrului electromagnetic în benzi de frecvenţă şi destinaţiile acestora – limitele benzilor de frecvenţă,
denumiri şi acronime în limbile română şi engleză. ([1] şi notiţele de curs)
• Ce sunt ITU şi ANCOM şi ce rol au? Căutaţi răspunsul pe internet sau consultaţi notiţele de curs.
• Cum se numeşte structura din MApN care are atribuţii în domeniul administrării (managementului) spectrului
electromagnetic şi cui se subordonează? Căutaţi răspunsul pe internet.
• Elementele unui sistem de radiocomunicaţii şi rolul acestora. Funcţiile unui emiţător radio (Tx). Fiderul şi antena
de emisie - rolul acestora. ([1], lecţia în format electronic pusă la dispoziţie şi notiţele de curs)
• Dați exemple de parametri ai unei antenei de emisie și unitățile de măsură (dacă este cazul). Care dintre parametrii
unei antene de emisie depind de frecvenţa curenţilor purtători cu care aceasta este excitată?
• Exemple de fideri utilizaţi în instalaţiile de emisie. (notiţele de curs)
• Parametrii electrici ai unui fider (de exemplu, cablu coaxial: https://www.radiospecialists.com.au/cables.htm).
• Expresia impedanţei de intrare în sistemul fider-antenă de emisie. Semnificaţia parametrilor care intervin în
această expresie. De cine depinde această impedanță? (lecţia în format electronic pusă la dispoziţie).
• Expresia matematică cea mai generală a condiţiei ce trebuie îndeplinită pentru ca emiţătorul radio să transfere
puterea maximă către sistemul fider-antenă de emisie?
• Ce fenomen se va produce atunci când această condiţie nu este îndeplinită? Cum se defineşte coeficientul de undă
staţionară? Ce valoare ar fi bine să aibă acest coeficient? Care este relaţia dintre coeficientul de undă staţionară şi
coeficientul de reflexie? (lecţia în format electronic pusă la dispoziţie şi notiţele de curs)
Sisteme de radiocomunicaţii simplex, semi-duplex (half-duplex), duplex (full-duplex) – Exemple concrete din
fiecare tip. ([1] şi notiţele de curs)
• Modulaţia (semnalul modulator, purtătoarea, semnalul radio modulat). Cine pe cine modulează? În ce scop?
• Ce se înţelege prin semnal în banda de bază? ([1] şi notiţele de curs)
• Care este criteriul benzii relative după care semnalele se împart în semnale de bandă îngustă şi semnale de bandă
largă? (notiţele de curs)
• Care este criteriul benzii relative după care circuitele (diporţii) se împart în circuite de bandă îngustă şi circuite de
bandă largă? (notiţele de curs)
• Ce formă de variaţie în timp au curenţii purtători generaţi de către un emiţător radio, curenţi care după modulare
şi amplificare vor fi injectaţi în antena de emisie? Enumeraţi și explicaţi avantajele şi beneficiile folosirii acestei
forme? (notiţele de curs și lecția în format electronic)
• Ce condiţie trebuie să îndeplinească frecvenţa curenţilor purtători? De ce? (notiţele de curs)

Tipuri de modulaţie: MA şi MF.

Expresia matematică a unui semnal armonic de înaltă frecvenţă modulat în amplitudine în ritmul unui semnal
modulator de joasă frecvenţă, de formă armonică. Cum se numeşte parametrul care caracterizează „profunzimea“
modulaţiei în amplitudine? Care este unitatea lui de măsură şi între ce limite poate lua valori?
Cum arată spectrul de amplitudini al unui semnal rf armonic modulat în amplitudine (MA) în ritmul unui alt semnal
armonic de joasă frecvenţă?
Parametrii legii de modulaţie în frecvenţă: indicele de modulaţie - β şi deviaţia de frecvenţă a purtătoarei – Δf,
expresia indicelui de modulaţie în frecvenţă β. Căutaţi răspunsul pe internet.
Cum arată spectrul de amplitudini al unui semnal rf armonic modulat în frecvenţă (MF) în ritmul unui semnal
modulator armonic de joasă frecvenţă?
Cum se defineşte lăţimea spectrului unui semnal radio modulat?
Cât de lat este spectrul unui semnal radio MA? Depinde lăţimea spectrului unui semnal armonic MA de
„profunzimea“ modulaţiei?
Cum se calculează lăţimea spectrului unui semnal armonic MF? (Formula lui Carson). Căutaţi răspunsul pe internet.
Ce este orizontul radio şi cum se calculează? Rezolvarea unei probleme.
În cazul căror transmisii radio este foarte importantă noţiunea de orizont radio? Puteţi să daţi exemple de
comunicaţii radio pentru care această noţiune este irelevantă?

2. (Bibliografie: [1], lecţie în format electronic, caietul de curs)

Reprezentarea semnalelor de bandă limitată cu ajutorul anvelopei complexe.
Transformata Hilbert a unui semnal – proprietăţi.
Semnalul analitic. Anvelopa complexă a unui semnal – proprietăţi. Componentele anvelopei complexe a unui
semnal – proprietăţi.
Excitatorul unui emiţător radio generalizat (schema bloc).
Emiţătorul radio generalizat cu conversie directă. Schema bloc şi rolul elementelor din compunerea acesteia.
Emiţătorul radio generalizat cu conversie de frecvenţă. Schema bloc şi rolul elementelor din compunerea acesteia.

• Rolul ARFP într-un emiţător radio.

• Care este rolul filtrului de la ieşirea ARFP? Care tipuri de filtre pot îndeplini acest rol? Desenați câte o schemă de
principiu pentru fiecare tip de filtru. Ce condiții trebuie să îndeplinească frecvența (frecvențele) de tăiere ale acestor
filtre? Când este necesar ca la ieşirea ARFP să existe un banc de filtre? De ce? (lecție în format electronic, caietul
de notițe)

Care este rolul reflectometrului?

Care emiţătoare radio au nevoie de un circuit numit „antenna tuner“? De ce? Unde se poate afla acesta în schema
bloc a emiţătorului sau a instalaţiei de radioemisie? Care este rolul acestuia?
Care sunt rolurile atenuatorului variabil (atenuator electronic cu diode PIN comandate în curent) de la intrarea
ARFP?
Software defined radio – SDR (conceptul de radio software). Avantaje.

3. (Bibliografie: [1], [3], caietul de curs)

ARFP-uri cu tranzistoare.

• Rolul ARFP într-un Tx.

Avantajele şi dezavantajele dispozitivelor semiconductoare utilizate în generarea şi amplificarea semnalelor de

radiofrecvenţă. ([3], pg.18-21)
Particularităţile tranzistoarelor de emisie ([3], pg.21-22)

• Caracteristicile statice de transfer şi de ieşire ale tranzistoarelor bipolare şi TEC-MOS.

• În ce constă fenomenul de ambalare termică a tranzistorului bipolar? Cum este prevenită apariția acestui fenomen
în cazul tranzistoarelor de mică putere?
• Ce semnificație fizică are inductanța specifică (AL) a unui miez magnetic din ferită? Care este unitatea ei de
măsură?
• Cum se determină numărul de spire (N) al unei bobine dacă se cunoaște valoarea inductanței (L) care trebuie
obținută și inductanța specifică (AL) a miezului magnetic din ferită?
• Transformatoare de radiofrecvență cu miez magnetic și primarul izolat galvanic de secundar.
- Ce fel de miezuri magnetice (forma constructivă și materialul miezului) se utilizează la construcția acestor
transformatoare? Ce valoare are, cu aproximație, coeficientul de cuplaj magnetic k dintre primar și secundar?
- Ce condiție trebuie să îndeplinească reactanța fiecărei înfășurări?
- Dacă această condiție este îndeplinită, cum se calculează rezistența de intrare în transformator (R IN), la bornele
primarului, dacă secundarul se termină pe o rezistență de sarcină R S?
- Ce este solenația unei bobine?
- În ce condiții solenația secundarului este aproximativ egală cu cea a primarului?
- Problemă: Să se determine numărul de spire din primar (N P) și din secundar (NS) pentru un transformator, astfel
încât acesta să facă adaptarea de impedanțe (adică să asigure transferul maxim de putere) între un generator de
semnal armonic cu rezistența internă RG și o rezistență de sarcină RS, într-o bandă de frecvențe dată fmin – fmax. Se
cunosc valorile lui RG, RS, fmin, fmax și a inductanței specifice AL a miezului magnetic al transformatorului.
• Transformatoare de radiofrecvență de bandă largă cu un singur segment de linie bifilară (notițele de curs și [1]
pg.157-159 și figurile 5.34/pg.161, 5.38, 5.39/pg.163 precum și explicațiile aferente pg.160-163)

3.1. ARFP cu tranzistoare funcţionând în cls. A

3.2. ARFP cu tranzistoare funcţionând în cls. B
3.3. ARFP cu tranzistoare funcţionând în cls. C
Indiferent de clasa de funcționare a tranzistorului/tranzistoarelor, se vor aborda următoarele aspecte:
- Să se deseneze diverse scheme de principiu pentru fiecare clasă de funcționare în parte.
- Care este rolul fiecărei componente din schema de principiu a amplificatorului.
- Desenarea celor 3 grafice intercorelate care descriu funcţionarea tranzistorului amplificator.
- Ce reprezintă unghiul de conducţie al curentului de colector (sau drenă)? Să se figureze cu o acoladă sau cu o
săgeată cu două vârfuri acest unghi de conducție pe unul dintre cele trei grafice intercorelate.
- Ce reprezintă semiunghiul de conducţie al curentului de colector (sau drenă)?
- Să se deseneze spectrul de amplitudini al curentului de colector (drenă).
- Care este utilitatea coeficienţilor lui Berg αn(θc)? De cine depind valorile lor?
Parametrii ARFP (amplificarea în putere - Ap, randamentul - η, banda de trecere – B-3dB, punctul de compresie cu
1dB – P-1dB) definiţii, relaţii de calcul, unităţi de măsură).
• Randamentul maxim teoretic al tranzistorului care funcţionează în clasă A, respectiv în clasă B. Avantajele şi
dezavantajele cls. A, B şi C. Când şi unde sunt folosite.
• Amplificatorul RF de putere în contra-timp (push-pull) cu două tranzistoare bipolare funcționând în clasă B:
- scheme de principiu
Exercițiul 1: să se deseneze schema de principiu a unui ARFP în contratimp cu tranzistoare bipolare (conexiune
EC) care are la intrare transformatorul din fig. 5.34a și la ieșire transformatorul din fig. 5.34b.),
Exercițiul 2 și 3: să se deseneze schema de principiu a unui ARFP în contratimp cu tranzistoare bipolare (conexiune
EC) care are la unul din porturi unul din transformatoarele din fig. 5.34 ([1] pg.161) și la celălalt port un
transformator cu primarul izolat galvanic de secundar.
- rolul fiecărei componente,
- să se reprezinte cu culori diferite, în același sistem de coordonate, legile de variație în timp a celor două tensiuni
uBE(t),
- sensul curentului de colector al fiecăruia din cele două tranzistoare,
- să se reprezinte cu culori diferite, în același sistem de coordonate, legile de variație în timp a celor doi curenți de
colector iC(t),
- cum poate fi prevenit fenomenul de ambalare termică dacă emitoarele celor două tranzistoare sunt legate galvanic
la masă?
- care sunt condiţiile ideale care ar trebui îndeplinite, pentru ca din spectrul semnalului de la ieşirea ARFP în contra-
timp să lipsească armonicele de ordin par?
- dacă aceste condiții sunt îndeplinite, să se demonstreze matematic că din spectrul semnalului de la ieşirea ARFP în
contra-timp lipsesc armonicele de ordin par. Relațiile matematice vor fi însoțite de explicații privind semnificația și
proveniența lor precum și a parametrilor care intervin în aceste relații.
Exercițiul 4: să se deseneze schema de principiu a unui ARFP alcătuit din două etaje de amplificare, de bandă
largă, conectate în cascadă astfel:
- primul etaj are un singur tranzistor bipolar care funcționează în clasă A,
- al doilea etaj are două tranzistoare bipolare care funcționează în contratimp, în clasă B (conexiune EC cu
emitoarele conectate galvanic la masă).

Problemă: Un etaj ARFP are un tranzistor bipolar cu emitorul conectat galvanic la masă. Tranzistorul funcționează
în clasă A. Rezistența de sarcină pe care o „vede“ colectorul în curent alternativ (Rcolector) este egală cu rezistența
de ieșire (ROUT) din tranzistor (adică există adaptare între tranzistor și sarcina din colector, adică se realizează
transferul maxim de putere de la tranzistor către sarcina din colectorul său).
Amplitudinea semnalului sinusoidal de radiofrecvență dintre colector și emitor este U CE = 9V, iar puterea acestui
semnal este P = 0,5W. Ce valoare are rezistența de ieșire din tranzistor R OUT?
Dacă Ealim = 12V, ce condiție trebuie să îndeplinească tensiunea maximă admisibilă U CEmax a tranzistorului?
UCEmax este un parametru dat în foaia de catalog a tranzistorului.

4. Circuite rezonante (LC) serie şi derivaţie.

Parametri şi unităţi de măsură:
- frecvenţa proprie de rezonanţă (formula lui Thomson);
- impedanţa caracteristică ρ [Ω]; (deşi pentru majoritatea circuitelor rezonante utilizate în practică impedanţa
caracteristică este cuprinsă în intervalul 50 ≤ ρ ≤ 500 Ω, în multe situaţii este recomandabil să se aleagă o valoare
100 ≤ ρ ≤ 200 Ω)
- factorul de calitate în gol/în sarcină, Q0/QS , relaţia de definiţie/formule de calcul;
- relaţia dintre banda de trecere la -3dB a unui circuit LC (rezonant), frecvenţa sa de rezonanţă şi factorul de calitate
al acestuia;
- modulul impedanţei la bornele circuitului rezonant serie |Z crs| în funcţie de frecvenţa semnalului injectat în circuit;
- modulul impedanţei la bornele circuitului rezonant derivaţie |Z crd| în funcţie de frecvenţa semnalului injectat în
circuit;
Fenomenul de rezonanţă în circuitele rezonante LC serie şi derivaţie. În ce condiţii se produce şi cum se manifestă
în circuitul rezonant derivaţie / în circuitul rezonant serie.

5. (Bibliografie: lecţia în format electronic pusă la dispoziţie şi notiţele de curs)

Decibelul (dB), dBm şi scara logaritmică. Rezolvarea unei probleme.