Denumirea cursului: Circuite electronice fundamentale

Laboratorul nr. 1
Amplificatorul cu reacție negativă - partea I
Obiective:
 Realizarea schemei de lucru a amplificatorului cu reacție negativă de tensiune și de
curent în mediul de simulare Orcad/PSpice.
 Analiza în mediul de simulare Orcad/PSpice a celor două tipuri de amplificatoare cu
reacție negativă. Determinarea amplificării în buclă deschisă și în buclă închisă pentru
două valori ale rezistenței de reacție Rf.
 Determinarea în mediul de simulare Orcad/PSpice a benzii de frecvență în buclă deschisă
și în buclă închisă. Determinarea produsului amplificare-bandă.

Desfășurarea lucrării:
1. Se realizează în mediul de simulare Orcad/PSpice schema amplificatorului cu reacție negativă
de tensiune din Fig. 1, fără buclă de reacție negativă (fără rezistenţa de reacţie Rf și
condensatorul Cf conectat în serie cu aceasta, fiind suficient să se scoată din circuit doar una din
cele două componente, de exemplu Rf).

2. Pentru generatorul de tensiune de la intrare, se fixează amplitudinea VAMPL=5mV și frecvența

de 5 KHz.
Observație: Având în vedere faptul că în buclă deschisă amplificarea în tensiune este foarte
mare (de ordinul sutelor), amplitudinea tensiunii de intrare trebuie să fie cât mai mică (câţiva
milivolţi) pentru a evita distorsionarea semnalului de la ieşirea amplificatorului.
3. Se analizează amplificatorul (analiză TRANSIENT) și se determină valorile amplitudinilor
pentru tensiunile la intrarea și ieșirea amplificatorului, Vin respectiv Vout (Vout este tensiunea pe
rezistența de sarcină RS), apoi se calculeaza amplificarea în tensiune în buclă deschisă, a= Vout/
Vin.
4. Se compară valoarea lui Vin cu VAMPL și se observă că Vin  VAMPL. De ce ?
5. Se închide bucla de reacție negativă introducând în circuit rezistenţa de reacţie Rf şi
condensatorul Cf conectat în serie cu aceasta. Se alege Rf astfel încât af  >> 1, unde f este
factorul de transfer în tensiune al reţelei de reacţie, respectiv f = Re11/(Re11+Rf). Se calculează
valoarea lui f pentru Rf ales.
6. Se fixează amplitudinea tensiunii generatorului de semnal la VAMPL=50mV. Frecvența
generatorului de semnal rămâne neschimbată, respectiv egală cu 5 KHz.

7. Se analizează amplificatorul (analiză TRANSIENT) și se determină valorile amplitudinilor

pentru tensiunile la intrarea amplificatorului, Vin şi la ieşirea amplificatorului, Vout, apoi se
calculeaza amplificarea în tensiune în buclă închisă, AV = Vout / Vin.

1 din 5
 Denumirea cursului: Circuite electronice fundamentale

8. Se compară valoarea lui Vin cu VAMPL și se observă că Vin  VAMPL. De ce ?

9. Se calculează AV = a/(1+af). Se compară valoarea obținută cu 1/f. Deoarece af >> 1 , se
constată că AV  1/f = 1+Rf / Re11.
10. Se repetă punctele 5 – 9, pentru o valoare a lui Rf de două ori mai mică (condiția af >> 1 este
îndeplinită cu atât mai bine pentru nouă valoare a lui Rf). Se verifică că AV  1/f = 1+Rf / Re11 și
pentru această nouă valoare a lui Rf , obținându-se o valoare mai mică comparativ cu cea obținută
la pct. 9.
11. Pentru amplificatorul în buclă deschisă (schema din Fig. 1 fără rezistenţa de reacţie Rf şi
condensatorul Cf conectat în serie cu aceasta) se determină frecvența maximă de lucru la care
valoarea lui a scade la 0,707a (sau cu 3dB față de valoarea lui a la frecvențe joase, exprimată în
dB) Pentru aceasta, amplificatorul se va analiza în frecvență, după cum urmează :
o Se setează parametrii de simulare pentru analiza AC Sweep (frecvenţa de start = 0.1
Hz, frecvenţa de stop = 1000 MHz, reprezentare decadică a frecvenţelor, numărul de
puncte pe decadă = 101).
o Se realizează simularea cu 2 sonde de tensiune, conectate la intrarea și ieşirea
amplificatorului.
o Se vizualizează a = Vout / Vin în funcție de frecvență. Cu ajutorul cursorului, se
determină frecvenţa maximă, fmax, la care a scade cu 3 dB față de valoarea la
frecvențe joase.
o Se determină produsul amplificare bandă cu relația: a x fmax .

12. Se repetă pct. 11 pentru amplificatorul în buclă închisă (schema din Fig. 1 cu rezistenţa de
reacţie Rf şi condensatorul Cf conectat în serie cu aceasta). Se constată că fmax crește pentru
amplificatorul în buclă închisă comparativ cu valoarea obținută pentru amplificatorul în buclă
deschisă, în același raport în care amplificarea a scăzut de la a la AV.
13. Se repetă punctele 1 – 10, pentru amplificatorul cu reacție negativă de curent (schema este
prezentată în Fig. 2).
Observație: La determinarea prin simularea TRANSIENT a amplificării cu reacție negativă de
curent, amplitudinea tensiunii generatorului de semnal va fi Vin = 40 mV.

2 din 5
 Denumirea cursului: Circuite electronice fundamentale

Fig. 1. Schema electrică de principiu a amplificatorului cu

reacție negativă de tensiune

Fig. 2. Schema electrică de principiu a amplificatorului cu

reacție negativă de curent

3 din 5
 Denumirea cursului: Circuite electronice fundamentale

Laboratorul nr. 2
Amplificatorul cu reacție negativă - partea a II-a
Obiective:
 Realizarea practică a amplificatorului cu reacție negativă de tensiune analizat în mediul
de simulare Orcad/Pspice în laboratorul nr. 1.
 Determinarea experimentală a amplificării în tensiune a amplificatorului realizat, fără
reacție negativă (buclă de reacție deschisă) și apoi cu reacție negativă (buclă de reacție
închisă).
 Compararea rezultatelor experimentale cu cele determinate prin simulare în
Orcad/Pspice.

Materiale necesare și echipamente utilizate:

 Tranzistoare bipolare de mică putere - tip NPN (BC107, 108, 109, etc)
 Rezistoare
 Condensatoare electrolitice (atenție la polarizarea lor în practică!)
 Breadboard
 Conectori
 Multimetru
 Sursă de tensiune continuă
 Generator de semnal de audio frecvență
 Osciloscop digital

Desfășurarea lucrării:

Schema de măsură:

Rg
Generator Vin Vout
Rs – Rezistență de sarcină
de semnal

4 din 5
 Denumirea cursului: Circuite electronice fundamentale

1. Se realizează practic amplificatorul cu reacție negativă de tensiune din Fig. 1.

Măsurarea amplificării în buclă deschisă

2. Se scoate din circuit rezistenţa de reacţie Rf.

3. Se pornește sursa de tensiune continuă, fără ca aceasta să fie conectată la amplificator
(funcționare în gol a sursei). Se conectează un voltmetru (DC) la ieșirea sursei și se fixează
tensiunea continuă la bornele de ieșire ale acesteia la valoarea de 10V. Apoi se oprește sursa de
tensiune și se conectează la amplificator.
4. Se conectează generatorul de semnal la intrarea amplificatorului. Se pornesc sursa de tensiune
continuă și generatorul de semnal.
5. Se conectează sonda osciloscopului la intrarea amplificatorului. Se fixează frecvența
generatorului de semnal la 5 KHz și amplitudinea varf la vârf egală cu 2Vin = 10mV. Se mută
sonda osciloscopului la ieșirea amplificatorului și se măsoară amplitudinea vârf la vârf a
tensiunii la ieșire, 2Vout.
6. Se calculează a = Vout / Vin . Se compară această valoare cu cea obținută prin simulare în
Laboratorul nr. 1.
7. Se oprește sursa de tensiune continuă.

Măsurarea amplificării în buclă închisă

8. Se conectează în circuit rezistenţa de reacţie Rf (se va utiliza prima valoare a rezistenței Rf

folosită în simulare în Laboratorul nr. 1).
9. Se repetă pct. 3-5, cu singura diferență că acum 2Vin = 100mV.
10. Se calculează amplificarea în buclă închisă AV = Vout / Vin și se compară valoarea obținută cu
cea obținută prin simulare în Laboratorul nr. 1.
11. Se repetă pct. 2-10 pentru o altă valoare a lui Rf (a doua valoare a lui Rf folosită în simulare în
Laboratorul nr. 1).

Întrebări de verificare a cunoștiințelor

1. În ce condiții AV  1/f ? Ce măsuri se iau în proiectare pentru a fi valabilă această relație

aproximativă a lui AV.

2. Ce măsuri legate de amplitudinea tensiunii de la generatorul de semnal se iau în practică,

pentru a determina amplificarea în buclă deschisă? De ce?

3. Care este efectul reacţiei negative asupra valorii amplificării în tensiune a amplificatorului?
Dar asupra benzii de frecvență?

5 din 5