Cuprins:

1. Tema Proiectului 2. Schema Bloc 3. Realizarea circuitului a. Filtrul trece-banda b. Aplificatorul diferential c. Etajul amplificator (VAS) d. Dispozitivele de iesire e. Reteaua de reactie negativa f. Protectie la scurtcircuit 4. Schema Finala 5. Simulari pspice 6. Calcule 7. Bibliografie

Cap. 1 - Tema proiectului:

Acest proiect descrie tensiune (joasa frecventa).

functionarea

unui

amplificator

de

Specificatiile acestui amplificator sunt: Semnal de intrare, Sarcina la iesire, in gama:950[mv] ; : 19[]; >0.52[M] <1.9[] : -10

Rezistenta de intrare Rezistenta de iesire

Amplificare in tensiune,

Circuitul va fi alimentat de la un stabilizator cu reactie si element regulator serie.

Cap. 2 Schema Bloc

Majoritatea amplificatoarelor au acelasi nivel conceptual constituit dintr-un amplificator diferential, urmat de un etaj de amplificare a tensiunii, urmat de un al 3 lea nivel care asigura amplificarea necesara de curent. Etajul amplificator de curent e format din 2 dispozitive care functioneaza intr-un aranjament Push-Pull.Reteaua negativa de reactie conecteaza iesirea cu intrarea in nivelul de amplificare diferential pentrut stabilitatea circuitului.

Schema bloc a amplificatorului

Circuitele in clasa A de functionare sunt concepute a.i. ambele dispozitive de iesire sunt deschise pe durata intregului ciclu al semnalului de intrare.Acest lucru implica un current de valori mari si heat sink-uri pentru a disipa caldura din dispozitivele de iesire.Circuitele in clasa A sunt deci relative ineficiente .Eicienta maxima e atinsa aproape de pragul de intrerupere. Totusi aceste circuite au un nivel al distorsiunii mic din cauza ca dispozitivele de iesire nu se opresc. Circuitele in clasa B de functionare sunt concepute a.i. dispozitivele de iesire nu sunt niciodata amandoua deschise sau amdoua inchise.Cand un dispozitiv e inchis celalat e deschis si invers.Rezultatul e o mai buna eficienta decat clasa A dar apar distorsiuni atunci cand exista o intarziere intre deschiderea unuia si inchiderea celuilalt. De aceea se foloseste un circuit in clasa AB pentru a opera in clasa A pt semnale mici si a opera in clasa B pt semnale ceva mai mari (amplitudine si frecventa).

Clasa AB e un compromis intre disipatia mare de putere si liniaritatea sporita a clasei A si puterea mica impreuna cu liniaritatea redusa a clasei B. In acest proiect va fi explicate proiectarea unui amplificatory in clasa AB care are ca dispozitive de iesire tranzistore bipolare.

Cap. 3 Realizarea circuitului

3.a - Filtrul trece-banda
Acest filtru este de fapt format dintr-un filtru trece sus in serie cu un filtru trece jos. El previnepatrunderea semnalelor cu frecvente nedorite bandafiind de la 20Hz la 20 kHz.

Fig.1 filtru trece-banda

3.b - Amplificatorul diferential

Amplificatorul diferential din figura 2 functionaeaza a.i. atunci cand la cele 2 intrari semnalele sunt diferite acesta le amplifica iar daca semnalele sunt aceleasi le atenueaza.R1 realizeaza un current constant care, in conditii normale de functionare, e impartit in mod egal de cele 2 tranzistoare Q1 si Q2. R2 transforma curentul din bratul stand al amplificatorului si realizeaza o tensiune care e necesara pentru functionarea etajului de amplificare a tensiunii(VAS).

Fig,2 Amplificator diferential Abilitatea unui circuit de a rejecta de a atenua semnale identice se numeste CMRR (common mode rejection ratio). Teoretic daca marim varezistorul R1 vom mari si CMRR-ul. Dar un resistor mare inseamna current putin si transitorii vor avea tensiuni Vbe mici ceea ce nu e de dorit. Daca inlocuim acest resistor cu o sursa de current vom mari CMRR-ul datorit impedantei mari a acestei surse.Adaugarea unor rezistori in bratele corespunzatoare emmitorilor celor 2 trazistoare sporeste liniaritatea circuitului. Astfel obtinem un amplificator diferential imbunatatit:

Fig3 amplificator diferential imbunatatit

3.c - Etajul amplificator de tensiune

Acest etaj se bazeaza pe amplificatorul cu emitor comun care functioneaza in regiunea clasei A. Aici are loc cea mai mare parte a amplificarii in tensiune si trebuie sa fie capabil pentru amplificarea intregului semnal. Amplificarea in tensiune a VAS este proportionala cu valoarea rezistotului din colector dar , ca si la amplificatorul diferential , o valoare prea mare a acetes poate genera distorsiuni de neliniaritate. Drept urmare vom folosi o sursa de curent pt a stabili curentul de colector precis si pt a avea o rezistenta de emtor eficienta in acelasi timp. Aceasta schema e prezetata in figura 4:

Fig4 amplificator cu emitor comun cu circuit de polarizare si sursa de curent R3 e folosit pentru ca tensiunea dispozitivelor de iesire sa fie ajustata.Diodele ajuta la stabilitatea termica a circuitului.

3.d - Dispozitivele de iesire

Acest etaj este necesar pentru amplificarea in curent. Q1 si Q2 vor preluat frontul pozitiv al semnalului in timp ce Q3 si Q4 frontul negativ.Q2 si Q4 sunt dispozitive de putere capabile sa disipe puteri mari.Q1 si Q3 sunt tranzistoare pentru puteri mai mici.Aceasta schema este o varianta imbunatatita in comparatie cu bine-cunscuta Darlington pentru ca exista doar o singura cadere de tensiune de baza in calea semnalului iar la darlington sunt 2. Fiecare cadere de tensiune in baza-emitor are un coeficient de temperatura de -2.5mV/C.Pe masura ce tranzistorul se incalzeste datorita curentului de colector scade si tensiune baza-emitor, si in acest caz mai mult curent de colector va trece prin tranzistor incalzindu-l si mai mult.In cazul aranjamentului darlington asezare a doua jonctiuni baza emitor in calea semnalului rezulta un coeficient de temperatura de aprozimativ -5mV/C deci un dezavantaj. Diodele D1 si D2 ajuta la stabilitatea termica a circuitului.Daca pe placa sunt asezaate a.i. sa fie in contact cu tranzsitoarele Q1 si Q3 ,pe masura ce aranjamentul se incalzeste,

tensiunea de polarizare va avea o cadere proportionala cu tensiunea baza-emitor permitand un curent de colector relativ constant. Rezistoarele R2 si R5 ajuta la marirea timpului de oprire a tranzistoarelor Q2 si Q4. R3 si R4 actioneaza a.i tensiunea care nu se regasete pe jonctiunile baza-emitor ale tranz Q1 si Q3 sa existe asupra lor.

Fig 5 dispozitivele de iesire

3.e - Reteaua de reactie negativa

Punand impreuna toate aceste circuite avem un amplificator cu o buna amplificare in tensiune si o buna liniaritate.Reteaua negativa e folsita pentru liniaritate si stabilitate. Aceasta ia tensiunea de la iesire si trimit o proportie la etajul amplificatorului diferential.Amplificarea e

redusa la unitate in curent countinuu a.i offseturile curentului continuu la amplificatorul diferential nu sunt amplificate.Aceasta se realizeaza prin adaugarea uni condensator in retea.

Fig. 6 Reteaua de reactie negativa conectata intre amplificatorul diferential si iesire

3.f - Protectie la scurtcircuit

Daca in timpul functionarii amplificatoru e scurtcircuitat prin tranzistorii de iesire vor trece curenti foarte mari si puterea disipata va fi foarte mare. Acestia si posibil alte componente vor trebui inlocuite.De aceea se introduce un circuit de limitare a curentului. Aceasta implemetare se vede in figura 7. R1 si R7 formeaza un divizor de tensiune masurand caderea pe R3.In cnditiile de scurt caderea de tensiune pe R3 este destul de mare pentru a asigura tranzistorului Q5 tesnsiunea de pe divizorul R1 R7 .Aceasta sunteaza curentul din baza lui Q14 oprind Q16 si ,sa speram, salvand acest tranzistor.Acest aranjament este pt frontul pozitiv.Aranjamentu din zone lui Q9 e pt frontul negativ al semnalului.

Fig.7 - Protectie la scurtcircuit

Cap. 4 Schema finala

Fig. 8 Schema finala

Cap. 5 Simulari Pspice

Fig. 9 Semnalul la intrare amplificatorului cu emitor comun(VAS)

Fig.10 Semnalul la iesirea amplificatorului cu emitor comun (VAS)

Fig. 11 Semnalul la intrarea amplificatorului diferential

Fig. 12 Semnalul la iesirea amplificatorului diferential

Fig. 13 Semnalul la intrarea dispozitivului de iesire

Fi.14 Semnalul la iesirea dispozitivului de iesire(frontul pozitiv)

Fig.15 Semnalul la intrare dispozitivului de iesire (frontul negativ)

Fig.16 Semnalul la iesirea dispozitivelor de iesire (frontul negativ)

Fig.17 Amplificarea (rosu) si semnalul de intrare (verde)

Cap. 6 Calcule
Rezistenata de iesire a amplificatorului a fost masurata aplicand la intrare un semnal sinusoidal de 1kHz si amplitudine 100 mv. La iesirea amplificatrorului nu a fost legata nicio sursa , iar tensiunea masura varf varf 6,5232V. Prin conectare unei sarcini de 8 OHM am constat o scadere a amplitudinii semnalului la valorea varf varf de 6,5122V.Deci rezistenta de iesire a amplificatorului :
Vcirc.deschis * Rsarcina 6.5232 * 8 Rsarcina = 8 = 0.013ohm V int rare 6.5122 Mult mai bine decat cea specificata de 0,1 ohm. Riesire =

Total Harmonic Distrotion (THD) a fost masurata folosind transformata fourier pe osciliscop. FFT arata spectrul de amplitudini al semnalului de iesire.La 1kHz semnal de intrare cu amplitudinea de 18,2 dBV, amplitudinile armonicelor au fos masurate pana la 20 kHz. Astfel se paote calcula THD dupa formula :
THD =
2 2 v12 + v2 + v3 + ....

v0

*100%

Astfel se obtine un THD de 0.18% la 8.25 W ceea ce nu e chiar asa rau.

Etaju de amplificare VAS Vas simplificat Circuitul echivalent

V0 = ib Rc Vi = ib rbe Deci amplificarea : Puterea In Circuit

V0 Rc = Vi rbe

Ps = Pd + Pl
Ps este puterea generata de sursa, Pd puterea dispozitivelor de iesire si Pl putere pe rezistenata de sarcina.
2Vcc I p = Pd + V p2 2 Rl

Iar Vcc e alimentarea.

Pd =
2 2VccVp V p Rl 2 Rl

Pd 2Vcc Vp = Vp Rl Rl Pentru ca Pd sa fie maxim trebuie ca Pd = 0. Rezulta Vp

Vp =

2Vcc pentru a disipa o putere maxima.

Astfel avem :
2 2Vcc pentru ambele tranzistoare 2 Rl 2 Vcc Pd max = 2 pentru un singur tranzistor Rl

Pd max =

Raspunsul retelei de reactie negativa

Daca amplificatorul e considerat ca avand o impedanta de intrare infinita atunci castigul in tensiune pentru acest aranjament este :
V0 Z1 1 = unde Z1 = R1 si Z 2 = R 2 + Vi Z1 + Z 2 jC

Rezulta :

V0 1 + jC ( R1 + R 2) = Vi 1 + jCR 2

Pentru un pol de ordin 0 avem : Pentru K =1 avem: 1 C ( R1 + R 2) 1 0 = CR 2

1 + j 1 V0 = k (2) Vi 1 + i 0

1 =

Rezulta ca 1 0 Ecuatia (2) poate fi rescrisa :

V0 j 0 1 = k1 + kh Vi 1 + i 0 1 + j 0

Deci : k1=1 rezulta

0 R1 + R 2 = 1 R2 1 0 = CR 2
kh =

Cap. 7 Bibliografie
Rod Elliot; Elliot Sound Products . Audio Amplifier Design Guidelines http://sound.westhost.com/amp_design.htm www.google.com