Sunteți pe pagina 1din 12

Circuit amplificator audio HiFi de 100 W

Postat pe 28 august 2017


Sub:Circuite amplificatoare audio

Acest amplificator a fost proiectat pentru a avea următoarele


specificații: Distorsiune mai mică de 0,1% la putere maximă de
100W chiar și la 20KHz. Puterea trebuie atribuită unei lățimi de
bandă extinse. Tranzistoarele de ieșire trebuie protejate
împotriva scurtcircuitelor. Sursa de alimentare trebuie să fie
simetrică, astfel încât să nu fie nevoie de condensatori
electrolitici la priză. Materialele de îmbunătățire trebuie să fie
comune și accesibile tuturor. Construcția și reglarea trebuie să
fie simple. Amplificatorul trebuie să fie economic și
eficient. Întregul circuit se bazează pe două tranzistoare de
ieșire Darlington care cu ajutorul circuitelor de intrare dau
rezultate aproape perfecte.
Faceți clic aici pentru a descărca întreaga dimensiune a circuitului de
mai sus.

Specificatii tehnice
Putere de ieșire: 100W (RL = 4Ω, K = 0.1%) sau 70W (RL = 8Ω, K =
0.1%) (semnal sinusoidal continuu)
Putere în raport cu frecvența: <10Hz-100KHz la 100W
Distorsiune: 0.1% la 20Hz- 20KHz la 100W
Intrizolare: 0,28% măsurată la 40Hz și 10KHz la un raport de 4:1 și Pa =
100W
Semnal/Zgomot (SIN): 70 dB
Sensibilitate de intrare: 0,775V
Rezistență de intrare: 100KΩ Rezistență de ieșire: 100KΩ
Rezistență de ieșire :
Hzm01KΩ . sarcină: 4Ω
Alimentare: 80V simetrică (+ 40V, 0, -40V)
Consum de curent: 2,5A max la RL = 4Ω
Curent de vârf: 50mA

Circuitul
Etapa de intrare, este un amplificator diferenţial cu elemente
principale tranzistoarele T1 şi T2. Apoi avem un pas de plumb cu T4 al
cărui colector este conectat la emițătorul T3. Aceasta funcționează ca
o diodă Zener reglabilă și reglează curentul de repaus. Pasul final
urmează cu doi tranzistori complet complementari T7 și T8
(Darlington).
Un avantaj al tensiunii simetrice este că condensatorul electrolitic
este evitat la circuit.
Amplificatorul are o rezistență de intrare destul de mare, care
depășește 100KΩ, deoarece înainte de C4 avem R2, iar rezistența de
intrare a lui T1 este prea mare.
Feedback negativ (atât pentru DC, cât și pentru AC) avem cu rezisten ța
R6. Secțiunea de feedback negativ DC produce un potențial aproape
zero la ieșire. Secțiunea de feedback AC determină amplificarea și
depinde de R6, C4 și R3. Amplificarea este determinată de formula:
Uo/Ui = (R3 + R6)/R3 = 3420/120 = 28,5
Scena cu T4 conduce T7 și T8, dar pentru că sunt darlington au nevoie
de foarte puțin curent de bază, așa că pentru T4 nu avem nevoie de
radiator.
Tranzistorul T3 împreună cu rezistențele R18 și R19 stabilizează
curentul de ieșire al tranzistoarelor de ieșire. Căderea de tensiune pe
R18 și R19 este determinată de poziția lui P1 deoarece controleaz ă
tensiunea colectorului de la transmițătorul T3. R11 împreună cu
condensatorul C5 mărește creșterea AC a unității.
Inima etajului de ieșire sunt tranzistoarele Darlington BDX66 și
BDX67. La 25°C această serie are următoarele caracteristici:

 • Tensiune colector colector: 100V


 • Curent maxim de colector: 16A
 • Putere maxima absorbita: 150W

Dacă curentul colectorului devine 10A, atunci tensiunea colectorului


de la transmițător devine 2V și amplificarea la DC este de aproximativ
1000. Când curentul colectorului este de 5A atunci tensiunea este
între 0,4V și 0,5V și amplificarea este de aproximativ 4000.
Cu aceste caracteristici, acești tranzistori sunt ideali pentru astfel de
circuite. Indiferent de cât de „bui” sunt tranzistoarele, au nevoie de
protecție împotriva scurtcircuitelor.
Căderea de tensiune pe rezistențele colectoarelor R18 și R19 ne ofer ă
mărimea curentului de colector prin transmițător. Dacă curentul care
trece prin rezistențele R18 și R19 trece de o anumită limită, atunci
aceștia vor începe să conducă tranzistoarele T5 și T6, deoarece
tensiunea de pe divizoarele R16, R14 și R15, R17 paralel cu R18 și
R19. Astfel, curenții care trec prin diodele D2 și D3 vor reduce curen ții
de bază ai lui T7 și T6, ceea ce va reduce și curenții colectorului.
Diferitele alte elemente R și C servesc unor scopuri diferite. C1
limitează lățimea de bandă de intrare. Acest lucru evită o porțiune de
zgomot. C3 este responsabil pentru 3dB la 100KHz, adică este înclinat
spre caracteristica răspunsului în frecvență. C6, C7 și C8 sunt
capacități Miller. C9 și R20 stabilizează ieșirea. C10 / R21, C12, C11 /
R22 și C13 întrerup diferitele vârfuri la frecvențele RF care provin de la
sursa de alimentare.
Specificatii tehnice
Circuitul nu are nicio dificultate iar construcția lui este relativ
ușoară. Cu puțin noroc, amplificatorul poate da 120W de putere la 4 Ω,
dar din păcate deformația ajunge la aproximativ 1%. Dar la 100W (din
nou la 4Ω) deformarea este mai mică de 0,1%.
Din figura următoare vedem că deformația rămâne constantă și este
mai mică de 0,1% la frecvențe de la 40Hz la 20KHz. Pentru performanță
maximă, intrarea trebuie să fie mai mare de 0,775 V. Acest nivel este
dat de aproape toate preamplificatoarele. Dacă se folosește un
dispozitiv de ieșire mai mare, atunci la intrarea amplificatorului trebuie
montat un potențiometru de 10KΩ.
Sursa de alimentare
Se știe că performanța amplificatorului depinde de calitatea sursei de
alimentare. Amplificatorul are nevoie de o tensiune simetrică de ±
40V. La putere maximă (100W la 4Ω) curentul este de 2,5A iar la
sarcină 8Ω cu putere de 70W curentul este de 1,1A. Pentru economie
și simplitate, folosim o sursă de alimentare nestabilizată. Cu toate
acestea, prin natura sa, o astfel de sursă de alimentare va avea o
fluctuație de tensiune.
Dacă sursa de alimentare la putere maximă de ieșire este de 40 V
înseamnă că, cu mai puțină putere, tensiunea de alimentare va tinde să
crească. Cu toate acestea, deoarece elementele de ieșire au o
tensiune maximă de funcționare de 100V, ceea ce înseamnă ± 50V,
proiectarea trebuie făcută astfel încât aceste limite să nu fie
depășite. Din acest motiv, definim tensiunea de alimentare la ± 46V
astfel încât să avem și o marjă de siguranță. Cu toate acestea, ± 46V
lasă doar o marjă de 6V între sarcina maximă și minimă. Cu toate
acestea, aceasta înseamnă că rezistența internă a sursei de alimentare
trebuie să fie foarte mică. O modalitate bună de a obține puțină
rezistență este să folosești un transformator bun.
Având în vedere transformatorul bun, o punte de redresare în punte și
niște condensatori electrolitici și avem sursa de alimentare de care
avem nevoie. Siguranțele de pe fiecare linie de alimentare sunt
folosite pentru a proteja circuitul de scurtcircuite, deoarece circuitele
de protecție T7 și T8 sunt de scurtă durată până când siguranțele sunt
arse. Pentru performanță stereo avem nevoie de două amplificatoare și
deci două surse de alimentare.

Constructie
Rezistoarele R18 și R19 trebuie să aibă o distanță PCB de cel puțin 5
mm. Acest lucru generează o bună scurgere și, prin urmare, o bună
disipare a căldurii. Tranzistoarele T7 și T8, precum și condensatoarele
C7 și C8 sunt montate pe radiator.
Radiatorul trebuie să fie de 1,2 ° C / W. Dacă se aplică o pastă
termoconductoare pe ambele părți, atunci este suficient un radiator cu
1,8 ° C / W. Se știe că dacă mai mult de un tranzistor este plasat pe un
radiator, atunci trebuie să împărțim rezistența termică a radiatorului cu
numărul de tranzistori. Prin urmare, dacă ambii tranzistori (T7 și T8)
sunt plasați pe un radiator, atunci tipul ar trebui să fie de 0,6 ° C / W
sau 0,9 ° C / W.
În niciun caz nu trebuie să existe contact direct al tranzistorului cu
radiatorul, deoarece colectorul este conectat la capacul tranzistorului
și astfel ar provoca scurtcircuite. Din acest motiv, izolatori precum, de
exemplu, Mica.
Înainte de a conecta condensatoarele C7 și C8 (vezi Fig. 4), izola ți-le
bornele punând de ex. Macaroane din plastic.
Conexiunile la circuitul imprimat trebuie realizate cu cel mai scurt fir
de cupru posibil.
Mufa de intrare trebuie conectată la un cablu AF în circuitul imprimat
(cablul coaxial trebuie să fie împământat). Cel mai bun mod de a
conecta împământarea la cutia imprimată a amplificatorului este de a
împământa mufa de intrare. Cablul și mufa trebuie poziționate cât mai
departe de celelalte componente și cabluri pentru a reduce
posibilitatea de back-up și zgomot din rețeaua de 220V.
Cele două înfășurări ale secundarului sunt complet separate. Asta
înseamnă că patru fire vor rămâne în mâinile noastre. Pentru a vedea
unde le conectăm pe fiecare avem doi noroc și îi unim. Apoi măsurăm
tensiunea în celelalte două. Dacă tensiunea dintre ele este de 60V AC,
atunci conectați cele două fire împreună cu împământarea sursei de
alimentare și celelalte două în punctele libere rămase. Dacă tensiunea
este 0V, atunci trebuie să schimbăm una dintre marginile pe care le-am
îmbinat cu una liberă. Condensatorii electrolitici trebuie atașați
(datorită dimensiunii) la PCB cu un guler de plastic sau similar.
Reglarea amplificatorului
Scoateți F2 de la sursa de alimentare după ce scurtcircuitați intrarea și
vă asigurați că ieșirea nu este conectată la nimic altceva. Apoi puneți
un multimetru în regiunea 1A DC la capetele blocului de siguran țe și cu
(+) în partea sa cu C2.
Rotiți potențiometrul până la capăt în direcția opusă ceasului. Verificați
toate conexiunile și conectați adaptorul de alimentare la
rețea. Multimetrul ar trebui să arate în jurul valorii de 0A. Dacă citirea
este mai mare, atunci trebuie să existe o eroare și trebuie să opri ți
imediat sursa de alimentare. În stare bună, curentul ar trebui să fie de
aproximativ 100mA, care cu P1 trebuie setat la 80mA. Aceasta
înseamnă că curentul de repaus din tranzistoarele de putere va fi de
aproximativ 50mA.
Acesta este întregul proces de reglare a amplificatorului. Înlocuim
siguranța F2, după ce oprim mai întâi sursa de alimentare. Dacă a
apărut o eroare, o putem corecta cu ușurință comparând tensiunile în
diferite puncte ale circuitului. Aceste tensiuni au fost măsurate cu
difuzorul conectat și intrarea deconectată.

Lista componentelor amplificatorului


Rezistoare:
R1 = 120k | R2,R5,R6 = 3k3 | R3 = 120Ω | R4,R8 = 680Ω | R7 = 1k5
| R9 = 5k6 | Α10 = 1k2 | R11 = 2k7 | R12,R13 = 270Ω | R14,R15 = 15Ω
| R16,R17 = 220Ω | R18,R19 = 1Ω/9W | R20 = 10Ω | R21,R22 = 1Ω | Ρ1
= 1k
Condensatoare:
C1 = 470 pF | C2 = 10μF/63V | C3 = 150pF | C4 = 1000μ/4V | C5 =
220μ/40V | C6 = 47pF | C7, C8 = 560pF | C9 = 47nF | C10,C11 = 680nF
| C12, C13 = 100 nF
Semiconductori:
Τ1,Τ2 = BC556Α | Τ3,Τ5 = BC547B | Τ4 = BC639 | Τ6 = BC557B | Τ7 =
BDX67B,BDX67C | Τ8 = BDX66B,BDX66C | D1 = 9V1/1,3W | D2,D3 =
1Ν4148,1Ν914,BAW62
Altele:
2 radiatoare 1,2 °C/W sau 1,8 °C/W (a se vedea textul) | Izolatoare
pentru tranzistoare de putere (mica)

Lista componentelor sursei de alimentare


Rezistoare:
R1, R2 = 3k3 / 1W
Condensatoare:
C1 = 100nF | C2, C3 = 4700μF / 63V
Semiconductori:
D1, D2 = LED | B1 = B80C 3200/5000 Redresor (punte)
Siguranțe:
F1 = 1,4A (aprox.) | F2, F3 = 2,5 A (aproximativ)
Altele:
Transformator toroidal = Secundar 2 x 30V - 2x 3,75A | S1 = comutator
bipolar | Două siguranțe pentru PCB | O cutie de siguranțe pentru 220V

Lasă un comentariu

Lasa un comentariu
Caractere rămase:

Emamul 1 apr 2018

Dau intrare de 50 volți ac nu dc?

EASO K GEORGE 29 ianuarie 2018

VĂ ROG UNDE GĂSesc DIAGRAMA TA DE ALIMENTARE.


Grozav! este foarte.....foarte util pentru cei care încep la
elect.range 12 noiembrie 2017

Grozav! este foarte.....foarte util pentru cei care încep la elect.gam ă.


Mulțumesc.........mult.

S-ar putea să vă placă și