RADIO-

CONSTRUCTII

MARCEL NEGRU

RADIORECEPTOBUL

SUPIA

tatea tensiunii de alimentare. Grupul de filtraj C1R9Ca servests la prevenirea osctlatlllcr parazite ce soar putea ivi atunci ctnd se uzeaza bateriile. Condensatoarele C1 Ca au. preferabil.

o capacitate cit mai mare la 0 tensiune de striipungere suoertoara celei de alimentare. pentru a se obtlne 0 fiabilitate cit mai mare a amplificatorului.

La realizarea practlca a amplificatorului am folosit condensatoare tip butoias de la receptoarele «Neptun» $i «Zefir». Reztstentele folosite au toate 0.1-0.5 W. Tranzistoarele finale T 1- T 2 vor avea de preferinta punct alb. Oioda cu siliciu DC 1

are catodul marcal cu un punct rosu. Oaca nu se dispune de o asemenea dioda. se va inlocui cu 0 alta cu siliciu - Zenner. de fabrlcatle romansasca, tip O.Z 309. OZ 308. Unele firme constructoare de radioreceptoare tranzistorizate care au folosit montaje similare au preferat inlocuirea aceslei diode cu montajul din fig. 7. realizat cu un tranzistor p.n.p., de categorie inferioara. cu 0 diodii cu siliciu setectlonata,

in cazul folosirii in locul tranzistoarelor EFT 131 a doua tranzistoare AC laO K. acestea vor fi fixate pe un radiator de tabla tmpreuna cu dioda DC 1. sau montajul inlocuilor din lig. 7.

intregul montaj l-am realizat pe 0 placuta cu cablaj imprimat. cu dimensiunile 120x40. prin aceasta marindu-se siguranta in exploatare (un scurtcircuit accidental la etajul linal poate Ii latal tranzistoarelor finale). mtcsortnd timpul executarii montajului $i obtlntnd un montaj elegant.

Pctentiometrul R19 va Ii de 10 kG $i va avea tntrerupator.

La punerea in tunctlune se vor piasa cursoarele pctentiometrelor semireglabile Ra $i R17 la mijlocul curselor. apoi

se va ali menta montajul. Operatiill! de reglare sint: aducerea

fig. 1

E

FI1

Receptoarele superheterodina stnt, fara iildoiala, cele mai des folosite at"ri: in instalatiile profesionale, cit l?i in cele destinate largului public.

In cele ce urmeaza vom prezenta un asemenea tip de receptor de categorie medie, destinat receptionarii gamelor de unde lungi, medii l?i scurte.

Pentru a facilita prezentarea receptorului, am impartit schema in 3 module principale, pe care Ie-am folosit la realizarea practica a receptorului: amplificatorul de AF (fig. 1), amplificatorul de FI (fig. 2) l?i schimbatorul de frecventa (fig. 5).

Sa analizam pe rind fiecare parte componenta a receptorului.

1

Sepoat!! observa ea am folosit un amplificator de AF. lara nici un leI de transformatoare de ie$ire sau de cuplaj. Acest montaj of era numeroase avantaje din care cireprodus mult mai larg deci! la amplificaAF CU transformatoare. dlateralunl mici, greutate

lam: spe toarele de micii etc.

La etajul final s-au folosit doua tranzistoare p.n p de lip EFT 131. comandate de doua tranzisloare complementare:

EFT 353- EFT 373. Condensatorul C2 a fosl ales astlel ca

frecventa minima (Imin) aplicata diluzorului sa fie de 200Hz. Din relatia:

~ = .,.·.:..,1 _-::- 2n fmin Rs

rezultii pentru RS'= 4.n. +4,7A. ",U.n., C, = 900 pF. Din motive constructive, s-a ales insa C, = 1000 uF la loV, condensator folosit la receplorul «Neplun». Pulerea utila Pu obtt-

·nuta cu elajul final in acesl aranjament este de 1,2 W.

Aceasta putere poate Ii marita tnsa la 2 W (putere annsa $i asa la semnal maxim). prin marirea tensiunii de alimentare ~i montarea in locul tranzistoarelor T 1- T 2 altele cu 0 putere

disipata corespunzatcare,

Penlru mlcsorarea gabaritului etajului final se pol inlocui dubletil T - T $i T - T cu doua Iranzistoare complemen-, tare cu 0 ~uteile eci3valef.ta aceslora. de exemplu: AC 180 K - AC 181 K. obtlntndu-se un montaj contratlmp.

De remarcat este obtlnerea polarizarii initiale a aceslor tranzistoare. Se observii cii tranzistorul T ~ $i rezlstenta semi-

e

r- ....... """'- O,2.v R,O 120.0.

reglabilli R.s lormeaza un diviz.or cu factor variabil de divizare a tensiuni •• astlel incit pe dioda cu siliciu DC 1 sa avem UD = 2 UBE deschidere, respectiv 0,6 V. valoare reglabila

in circuit din Rg• in felul acesta slabilindu-se $i curenjii iniliali ai tranzistoareror T 3 - T 4'

Grupul R1oC3 din emilorul tranzislorului T, esle montat penlru a stabili lermic acest elaj. Cuplajul cu etajul preamplificalllr s-a realizat galvanic eu ajutorul rezistenlei R5 in curent

continuu ~i cu C5 in curenl alternativ.

La etajul preamplificator cu T 6 s-a folosit in emitor. pentru mari.ea stabililatii t~rmice. rezistenta R12. In paralel cu R12 gasim insii grupul serie R11CII• care in curent alternativ $untellza R12• a$3 eli Ia Irecvente inalte nu giisim practie detit

R . Tot In emitorul tranzistorului Teste adusa 0 Iractiune dil#itensiunea de la ie$ire. Aceastii &nsiune llind in antifaza cu cea de la intrare. se scade din aceasta. realizindu-se ceea ce se numeste reactia negativli. Tn telul acesta S9 Imbunatiijeste caracteristlca de trecventi! a intregului ampliflcator. Polarizaree bazel tranzlstorului T 6 se ajusteazii eu ajutorul

rezlstentei semireglabile Rl T care modifica de lapt punctele staticede functionare a tuturllr etajelor (deoarece acestea sint cuplate galvanic). Practic. din aceasta rezistentii se stabile,te tensiunea din punetul notat pe schema cu «Alt. in a$a let: inci! In acest punct sa avem 0 tensiune egall! cu jumii-

fig. 2

tensiunii din punctul «A» la iumatatea tensiunii de alimentare cu ajutorul potentiometrului R17 ~i urmllrirea variatiei lensiunii

din punct cu un vollmetru (prelerabil) electronic con ectal intre punctul «A» ",i masa, Se verilica apoi curentul de c.,TeC::tor al lui T, lii se regleaza din Ra pinii se stabtlests la 5 rnA.

Atentie: toate masuraloril6 se lac lara semnal la intrarea ampl!f!catorului. Daea se respecta valorile pieselor din circuit. amplif.catorul va lucra foarte .bine de la prima proba.

Caracleristicile acestui amplificalor sint: banda de tree ere - 60 Hz-15ooo Hz; dislorsiunile masurata la 1 kHz sint-

~+

pentru P = 1,5 W, mai mici de 5%, iar pentru Pu = 2 W, mai mici de 10"/0.

Curenlul consumat de la baterf tarii semnal este de 10 rnA.

Pentru obtinerea purerii de 1.5 W la inlrare trebuie aplical un semnal cu amplitudinea maxima de 30 mY. Difuzorul folosi! esle cel de la «Neptun» sau altul cu Z = an $i PU=3W.

Nu se vor monta la ie\lire difuzoare sau agregale electroacustice cu Z=4n.

. Acestea liind spuse despre amplificatorul de AF. sa trecem la analiza modului de functionare a celorlalte elaje ale receptorului. Mai intii sa ne reamintim principiul de functlonare a unei superheterodine. Se ,tie ca semnalul cules de circuitul de intrare este foarte slab. $i pentru a-l detecta in bune conditii ar trebui adus la 0 valoare convenabilli. De : penlru a-I amplilica mai user ar fi preferabil ca acestea sa lie de 0 frecventi! flxa. Deci semnalul de frecventa variabila cules de circuitul de acord ar trebui In asa fel Iranslormat incit sii tucram in elajele de amplificare cu 0 frecventi! lixii. care sa piistreze Insa aceeasi modulatte, In cazul nostru. etajul care lurnileaza la ie$ire 0 frecventii lixa. indilerent de frecventa receptionat;ll. este convertorul autooscilanl Fenomenul dorit este realizabil prin heterodinare. proces care constii In amestecarea frecven!ei receptionate (Is) cu 0 atta frecventi! data

de un oscilator local (fhl. astlel ales inci! sa avem merec indeplinitii conditia: fh -fs =Ii• unde fi este frecventa intermediar".

Convertorul autooscilator este realizat cu un tranzlstor EFT 317 (T gl. Nu s-e folosit etaj oscilator separat in scopul

simplificaril montajului (II reducerii costul"i acestuia. solujie adoplalii de majoritatea firmelor constructoare de radioreceptoare. Aceasta ,i datoritii faptului ca, in mod obi,nuit. tranzislorul se prezintl! pentru semnalul recepticnat cu emitorul comun, lar pentru functionarea ca oscilator II gasim in montaj echivalent cu baza comuna.

Se obseryji din analiza schemei cii e,te yorba despre un oscilatorla care tensiunea de reactie S9 is cu 0 bobinii paratii pentru fiecare gamii receptionatii.

Deoarece acest tranzistor se tolose,te \Ii in gama de US. admitanta Interna intre emitor ,i bazi tinde sii deylnii tot mai mieli pe ml!sura ce frecventa de lucru cre,te, pe baza tranzlstorului ajungind 0 energie destul de mare cu aceeasi frecventi! cu cea de la oscilator. Acest efect supiirator se Inlatura in montajul prezentat prin neulrodinare. In acest seep, 0 parte din tensiunea oscilatorului se apliea pe baza, prin circuitul serie R34-C29• Tensiu"ea aplicata bazei se ia de la 0 bobinii

suplimentarli ,I are taza opusii tensiunii - care se aplica pe emitor. Prin aceaatii reBctie negativa se obline 0 panta de conversie mai mare, iar cuplajul dintre circuitul de acord tli oscilator se reduce.

Deoarece in gamele UL-UM admitanta tranzistorului se miire,te. circuitul de feactie negstivli este scos din lunctiune

D

c

A LIFICATOR F

A LIFICATORUt/-OE FI

1

2

3

u

T

fig. 3

Ti.=-t-

automat Ia receptronarea uneia dintre aceste qame.

Si "cum. citeva jndicalii con strucnve:

Circuitut de acord pantru UL. UM 51 US. precurn ~i o s cua toarete U1. UM $1 US stnt similare ell cele de la receptoarete «Delta» sau «Dunarea» (de Iapt, se pot folost comutatorul de game sl cabtetu! de la acaste receeteere. rnontind bineinteles piesele conform acestei scheme). La punerea in tunctiune a mcnteiutui. acesta se va r<~lIla dupa cum urrneaza se aduce tranzistorul in punclul normal de functionare (caca este cazul), modiflcind reztstentete de polartzars corespun zator, in asa lei lnclt sa avem PEl tranzistor tenstunile de pe schema de prlnclpiu, Cea de-a doua operatie este incerca,~. functionarii escuatorutul, operatie care necesita un vottmetru cu reztstenta intemli cit mai mare. pe care il rnontam in paralel cu R31" Scurtcircuitincl pe rind punctele notate pe schema

ell RS pentru ut., OP pentru UM ,i GG pentru US. oscnatoru: trebuie sa-$i inceteze functionarea, jar tensiunea pe rezts tenta R31 trebule. sa SCaclal'lllin. in cam I in care oscilalorul

nu lucreazli, trebuie inversme capelele bobinelor: MQ pent,u Ul, Mill pent.o UM sl ,)1 pent,,, US. In continuare se va regia circultu! de intrare $1 oscilator, astle! incil sa avem mereu 0 dilerenlll intre aceste freevenle de 455 kHz. De exemplu, la o hmctionare pe UM intre 1 IiOO ,i 500 kHz se "leg dOlla pUllcte in apropierea capetelar benzii; in paraiel cU CV 1 ~i CV:1 sint

montali trimeri penlm !iecare llama receptionata Acordul se face in capatul cu IrecventA mare din trimeri, iar la frecventa mica. din miezurile magnetice ale oscilatoarelor. Acordu! se va repeta de mai mults orl, ,evenind de la 0 pozipe la alta. astfel incit un "oltmetr .... electronic monta! Is le",ire sli indice maximum de tens; ... ne de radiclrecvenlli. Penln; UL acord ... 1 se lace asemanlitar. iar pe US ink-un singll' punct 211 gamel. si anume in miiloc.

Amplillcatorul de FI pe care

2 I-am ales !ucreaza pe 0 irecventa inte,mediara de 455 kHz'. "aloa,e dealtfel darclizali'i. Ampllficaloml lose~te tr8i circuite acorda1t_' pe aceasta frecvE'nta, stlfic~ente pentn.l- 0 buna sensibHitate a receptoruiULSe tolosesc doua tranzistoare: T 7 de Up EFT 308 "I T 8 de lip 2 SA 102 (se pol lolosl eu rezultale mai slabe penlm

T 7 - EFT 307. EFT 306 iar pentrll TS - EFT 319}.Etaju! amplificator CII T 7 are 0 amplifics", de tensi"ne de a,na",mativ 40 If; de aceea Irebuie luate 0 serie de mastlr; la proiec!area cablaiului penlm a preinlimpina oscilaliile pa,azite, Astlel. ar !rabui pastratli 0 dislantli cit rna; mare intre cireuitul colectorUlU; ,i cel III bazai tranz;starului. 0 altA mburl ar fi ecranarea corpului Iranzistarului T 7 ell un tub metalic pus la masa.

Cu $i mai multa precautie !,,,buie conS!",I! etajul echipat eu T R' deaarece acesta arao amptificare !Ii rna; mare.

AnT lasm mai la urmi analiza modul"i cle functionare a acestui amplificator $; a anexelor:

~ CAA cu diada (prin amortizarea primuiui Iranslormator de Fil.

L

M

s

e e H H 7
2 H 8
3 G G G G 9
4 G e H H 10
5 H .1
6 G G G G 12 t

- CAA ell rezrstenta (prm modificarea punctului static de tuncttcnare a tranzistorului T 8)'

- Neutradinarea. Deoarece acestea sint ceva mal dilieile la aeest mental. stabtlttatea terrntca a tranzistoarelor T 7 $1

T 8 e ste aslguratil. de rezistenjele "23 $i R2S' montate in emitoarele tranzistoarelor. Aceste rezistente maresc totodata rezistenta de intrare a tranzistoarelor. Tn paralel cu aceste rezistente gasim ccndensatoarele C14.$i respecliv Cts' care

sunteaza aeeste reztstente la fracvente inalte.

Rez;slenlele R26-R25 $; Rao-R21-R20-R19 asigura po-

Iarlzarea bazelor tranzlstoerelcr, fixind punctul static de Iuncttonare a acestora. Rezistenja R21 actloneaza in montai,

productnd csea ce se nurneste in literature de sceclahtate CAA sau RAA. De tapt, aceasta rezlstenta. impreuna cu C • R .1 R ,alcatuie~te dispozi!ivul CAA llira lntlrzlere. c~~ ';w?cliand§za prln deplasarea punctutui sialic de tunctiona,e a tranzrstorutut T 8' adiei! prin variatia pantei acestuia,

De Iapt, ienomenele se produc astfel: sa conslderam ca s-a acordat radlcreceptorui pe un post oarecare, ampliiicatarul de FI amplifica semnal u 1 cutes, detectorul iI detecteaza, iar oe reztsteota de sarcina a redresorutui, fermata din R20 serie

cu 1'119' apare 0 tenstuna continua, Daca amptttudinea semnalului are tendlnta sli creases, atune; $1 tensiunea De R20 - R19 va crests. Aceasti! tanstune es!e aplicala prj" 1'<21

pe baza primului tranzlstor arnplificator de FI, modifica polarizarea acestuia, scaztndu-. arnplificarea. AsHel ralionind. se poate, pentru semnalele toarte mari, ca, dalori!a si stemului CAA. polarlzarea baza-emrtcr sa linda catre 0. iar curentul de cetector sl! tindli catre a valoare reziduala leo. la care arnplificarea aste minima. Polostrea numai a acestu. lip de reglaj are insli Q serle de inconveniente:

- reglajul nu este destul de eficient. lnforrnetl v, pentru

AT

c

varia\ii ale mar;mii semnalului de la intrare de 20-25 on. tensiunea de ie~ire variazi! de 2-3 ori;

- pent,u oblinerea reglajului maxim este n"cesar ca tensitmea la Intrare sil creasca flxagerat;

- in timpu; reglajului automat, datori!a variatiei lensiun" de polarizare, "a,;a,1i $i capacilatea de intrare $i de ie$ire a lranzistarului, dezacardlndu-se astlel tn mod nedaril trans' lormatoarele de FI. Pentr" II diminua aceste neajunsuri. se lolose,te pent,u cantrolul autamal sistemul RAA prin amorlizare. realizat eu diadA semiconduc;toa,e.

Aces! dispozitiv lunejioneaza astlel: lara semna!. dec I eu receptorul neaeorda! pe nlC! un post. tensiunea UCAA la t,anzlstarul T 8 este nula. iar curentul acestuia este maxim (lCTS = 0.5 mAl. Pentru acest cal, dioda este blocate cu aproximativ 0.5-1 V "i prelintil, in derivatie, pe circuitul ascilant prima, al primulu; transfarmatar de Fl. 0 rezislen\ii interna "foarte mare. Nu moditlca i'mpedanta circultului aCOfdat ~ nici amplilicarea etaiului, Care are in aceste conditii a valoare loarte mare (AU = 1 000). Pentru semnale mici

se aplic!! tranzistorului T 8 0 tsnsiune + U CAA mica. curen!ul leTS scade. dar ramine mai mare de 0.1 rnA. asttel ca dioda ramine in continuare polarilatli invers. deci blocata. Pentru sernnale mari. tensiunea +UCAA la Ta c".ste. asa eli 'CTS

fig. 4

scade sub valoare 0,1 rnA. iar dioda Da se cotartzeaza direct. amortizind circuitul acordat al transtormatorutui de FI eu 0 reztstenta diferentiata de ordinull0 kO. R"ducerea amptificar}, etaiulut schimbator de free"enti! de catre 03 este lnsotita de

largirea benzii de trecere (8 = t...). prin aceasta cbtinindu-se

Q

un elect de selectivitate .ariabila in mad automat. intrucit costume puterniee sinl recepnonate cu banda de trecere mai largli. deci cu 0 calli ate mal buna a inta"udltoarei. Aceste doua dtsoozrtive care alcatuiasc dispoz itivu! CAA nu sint accesoru obligatorii ale unui amphficator de Fl. dar lipsa lor este observablta. mal ales pe US ,.i in general ta receptionarea prouramelor de radiodituzjune a carer statre de emisle sa aW' la 0 distanl" toarte mare (sa stie eli in aceste condlt!l la receptor alung doar undele reflectate de straturile

rtoars ale atmosferei .. stratun care m odifica

retlectoriz ante in TUflctle de diferite astroncrnice,

etect cuno scut sub numete de fadinll).

SPT" deosebire de sistemele CAA prez entate. neutrodrnarea etajeinr de FIConstituie 0 problema de 3. carei justa

rezolvare depinde buna function are a aml:Jlific;:ator

de 1'1. Dupa cum se "tie. in tranzistor intotdeauna 0

,,,aelle parazilii. datorita careia pe de ° parte se reduce stabilitatea in functionare. iar pe de alia parte irnpedanta de le,ire a tranzrstorutut deplnde de impedanta sa de intrare $; invers. Spre exemptu, once modriicare a acordului unuia din circuitele acordate ua intrarea unui tranz.stor modifka $oj impedanta- de ie$ire a tranztstorulut respectlv, orecum $i imoedanta de mtrare a trenz+storulul precedent, productnd dificu;laji in operatute de acord $i reglaj ale receptoruiut.

Principiul tehnicu neutrcdinarf este urrnatorul: la fiecare tranzlstor din lantu: de arnptificars se conecteaza intra iesirea $i intrarea sa un circuit,numit de neutrodinarev prin care se aplica la intrare un curent de neutrodinare egal ca marime 5''' curentul de reacne parazitii. dar cu faza opusa acestuia. In felui acesta, curentui total de la iesirea la intrarea trenzts-

fig. 5

torului devine nut TranzisTorul neutrodinat po ate fi acum consieierat ca un dispozitiv unilateral. in care energia se transforma intr-un sing", sens de la intrare sprs ie~lre.

in montaj circuitele de nsutrodinare sinl alcatuile din:

C -R ,i C -R . Transformatoarele de fi se "or procJ~ g;M. conlWctio~te din comer! ~i vor fi de lipul calor folosi!e la ,eceploarele «Dell .. » sa" «Dunareal>. Penlr" eel ce Yor sli Ie construiasca 8inguri, Ie recomandlim totosirea unar «oale» de fertli. po care lie vor bobi"a aceste !ransformaloare, dupil cum urmellzli:

FI1

intre 2-4-130 SPire} ,

intre 1-S- 4 spire onductor Cu-Em cu f6 0,15 mm

FI2

intre 2-3- 50 SPire}

Intre 2-4-140 spire lila 7 x 0,05 Intre 1-S- 4 spire

FI

3 lntre 2-3- 65 SPire}

Intre 2-4-140 spire litli 7 xQ,OS Intre 1-6- 35 $pire

Transformatoarele cIe FI vor Ii int,oduse in ecrane metalice din aluminiu puse la masii, pentru a se evila cuplaiele inductive intre bobinele diferitelor transformatoare. Rel!stenlele sint tome fabricate de I.P.R,S" la puteri de O,1-0.5W. Condensmoarele utilizate vor fi dintre cele cu ceramica de mici dimensiuni, lar cele de la IIcordul circuitelor de A vor Ii din stiroflex sau MIAL. cu eel mutt 5% toleranta. In incheiere. yam analiza ultimul atai al reeeptorului;

3

Demodulatoruf esteinclus in ~mpliflcatorul de FI. Pent", aeeasta. vom consider~ pe~{I"u incep ut schema SI m pi,.

tCONTINUARE iN PAG. SI

Sezonul rece apropllndu-se, e momentul sa ne gtndtm la perfectionarea rnijloacelor deincalzit. la consumul de energle (ratiuni si pret de cost), la avantajele ~i dezavantajele pe care le irnplici utilizarea dlferttiior combust]bili. incalzirea cu lemne in traduionaiele sobe de teracota mai este In sure, raportata la ritmul ~i contextul actual al activitatf unei familii, sa ne satisfaca exigen-

te!e; considerll1d fie numai efortul sparge rea

iemnelor ~i aferent acestei ciclice, va-

riatiile inerente temperatura, in incape rile

Il1c1i1zite ~i dezavantaiele pe care Ie irnplica prezenta cenusii ~i funinglnil, ~i inca avern destule argumente pentru a prefera alte sisterne de lncalzir-e. lncalzirea sobelor cu gaze naturale nu se mai justifidl. nici ea in contextul vietii moder ne, stiind ca. prin chirnizarea acelorasi cantitati de gaz se obtin produse cu 0 valoare de 3'0--40 ori mai mare. [ncalztrea electridi prin sobe de teracota 51 radiatoare cu ulei, desi foarte cornoda, are eficierita midi ~i un pr et de cost r idlcat. In eg"ia rnasura, lncalzirea cu gaze lichefiate (in butelii) si cu radlatil de lnfrarosji, desi prezinta un randarnent bun. nu poate fi cornpet itiva economic.

in ultimul timp s-au raspindit. asa cum stirn, sobele cu cornbustibili lichlzl -'- rnctorina ~i petrol. Acestea, desi eostul combustibilului pe lin sezon este eu circa 30% mai mare declt al lemnelor ~i carbu~ilor pentr~ aceeasi suprafata indilzita, pot arde contmuu, rnentrnind temperat~ra constanta. Combustibilul din rezervoarele acestor sobe ajunge in medie pentru 25-30 de ore de functionare in conditltle in care t~mperatur.a mediului ambiant, exterior, ar fi de -10 C. Capacitatea rezervoarelor este de 10-15 I, in funct ie de tipul sobel. Randamentul acestor. sobe est~ .de minimum 70%, conform notltei tehnice a fabr'icii producatoare. Aeeasta deoareee eombustibilul este de calltate buna ~i degaja 0 cantltate de 9000-10000 kcal/<:>rii pentru 1 litru. Aceste sobe, de tip Meeolor, C~nrort 1 ~I ~, Metologlobus, au nevoie, conform recomandardor fabricilor, de un burlan de 1,5-2 m ~i de un tira] bun, respectiv un cos bine curatat. Totusi .. ga:ele i~ pe ueo~ calde, deci se pierde 0 mica parte din ca!dura. ~rzatorul sobel este clllndr'ic, fig. 1, arderea Tacmdu-se In partea de [os, unde ajunge combustibilul ~i se produce gazeifiearea; spatlul de deasupra arziitor.ului pe .unde tree gazele fierbinti serveste ca supra.fata d: lncalzire (radlatie) a sobel, el fiind confectionat din tabla de 2 mm.

VAS EXPANSIU

saBA

SERPENTINA

Dupa cum se vede, acest spatiu este gol. el avind in partea de sus un capac de fonta pentru curatare ~i cosul pentru leslrea gazelor arse. Tocmal acest spatiu se poate folosi pentru 0 instalatie de incalztre centrals de mici dirnensiuni, care se poate construi destul de user. cu cheltuieli mici ~i cu ajutorul unui lnstalator caloriferist. 0 sob5. ajunge pentru lndilzirea a trei camere, fie folosind soba pentru indilzirea a doua carnere ~i instalatia pentru cea de a treia, fie folosind soba pentru camera in care este instalata ~i instatatla pentru alte doua camera. Bineinteles, carnerele sint de dirnensiuni oblsnuite, cu 0 suprafata de 18-20 m. Sobele au un

consurn care se regleaza intre 1-6 si este de la

200 g/ora la 650 glora la maximum. pot debit~

aproximatlv 6000 calorll pe ora la maximum. Aceasta

cantitate de dldura de obicei pentru Indilzirea

a trei camere. este destul de !abo-

rios ~i se poate face folosind instalato-

rilor» - instalatii de indilzire centrala de apa apartament. Schema i'nstala~iei este dadl In fig. 2. Totu~i. instala~ia se poate construi ~i lara calculul respectiv: respectind anumite condi~ii pe care Ie vom da mal departe.

Modul de fUI'iI::¢iol'l:lll"e. fllnqionarea unor astfel de i!1stala~ii se bazeaza pe a~a-numitul efect de termosifon, adidi pe diferenta de densitate a apei ealde fa~a de apa rece. Apa calda fiind mai u~oara, se ridica In sus, iar locul ei este luat de apa reee, sau mai reee, din instala~ie. Astfel, apa ealda ia Mereu loc.ul apei reci din radiatoare. Yn instala~ia propusa. apa se In<;~lze~te in serpentina care se gase~te in cilindrul sobei, iese prin

partea superioara ~i lr~~~~~~~~~··;~~~.~j[~i.:~~~fiif~~~l.·~

in rad iatoare apa retur si intra in repeta in mod ~i pierzind caldura,

searna de dilatatla

1

I--'CAPAC 4---H--C O~

---D-- SPATIU LlSER ___ -INELE

A -TABLA2mm

.. ,:):.:;y:~:.! J:t:5 :.~

:::~'.:.;;.:: :::::: '; -:p;:_;-::.;:

potrtvit, tlntnd seama di intre spire trebuie sa avern minimum 5 mrn, iar la scoaterea de pe cilindru diametrul se rnareste cu 5-S mm.

Din ~eava de -11/,1" serpentina se poate ccnfectlena din segrnente Indolte Cl.I dispozitive speclale ti sudate apoi, ceea ce este destul de greu, De asernenea, serpentina confectionata din teava de 3/4" sau 1" la Inla~urare pe cllindru se va ovaliza putin, lnsa, pentru scopul nostru, aceasta nil prezmta importanta.

Capetele serpentine! vor fi aduse la aceeasl linie, ~i anume pe 0 linie paralela ttl axa serpentinei. De aceste vom suda ntste stuturj flletate din teava de 3/4".

vor depasl serpentlna cu 25 mm, pentru ca, trnpreuna ell aceasta, sa poadi intra in cilindrul sobei. Stuturile vor fi perpendiculare pe axa serpentine! ~i perfect co-

linlare ~i paralele tncre ete (fig, 3), In sudaril,

filetul se va protei" ell cite 0 mula 3/4" stropl 51

indilzire excesiva. eu aceasta confectionarea serpentinei va fi gata.

in continuare, '10m da doua gauri (de marimea exacta a ~tu~urilor serpentine!) in peretele cilindrului sobei. lnspre spate, sau u~or lateral, pentru a evita co~ul. Aceste gauri trebuie lacute foarte precis, dlnd mai muite gauri pe un diametru mai mic. eu burghiu de 4 mm ~i pilind apo! cu grija. Trebuie sa ~inem seama dele trebuie sa fie pe acee~i verticala ~i distan~a dintre centrele lor sa fie exact distan~a ce desparte ~tu~urile de la serpent ina. De exactitatea acestor gauri depinde etan~area pentru foe, respectiv ie~irea sau nu a gazelor in camera. $tuturile serpentinei trebu ie sa se potriveasc~ exact. lara nid un ioc.

1.0 N

STUT FILETAT

portlum mai [case dectt capatu] de ios al serpentinei. Pentru camere de 'i8-20 mp sint suficienti 12-15 elementi tip 777/6, 17 elernenti tip 777/4, sau 20 element] tip 600/2, Radiatoarele astfel formate trebuie instal ate ceva mai sus decit de obicei, ~i anume la 0,6--1 m distanta pe verricala lntre mijlocul radlatorului ~i mijlocul serpentinei. eel mai departat radiator va fi eel mal de sus, Radiatoarele se racordeaza eu robinet lnspre tur ~i lara spre retur. Ele se rnonteaza sub geamuri, insa, avind in vedere ci se vor menta mai sus, vom folosi

(CONTINUARE iN PAG. 16)

AUREl IVANESCU

T1

siunea pentro de caderea de ductoarele electrczilor ~i coloana

- tranzistorul folosit este de dar se poate utiliza orice all zator de comutarie tensiune si

circuitul

coloana apa Ah), tranzistorul se

oprindu-se, Starea aceasta se

consumarea sub nivelul A-B,

trozii fiind de contactul NI a! lui

RL. La limita A-B se va relua ciclul de umplere.

Comutatorul Al asigura Iunctionarea automata pe

R o

N220V;50Hz

ng. ZSiGMOND ZSAl T

(URMAFIE OilN FAG, 3)

lic ata din fig. 3. tolo sita aproape fara e x ce ptie in to ate recepto a-e!e trnnzistorlz ate. fiind dealtfel co nstcterata drept schema Iun darue ntala de demodulate.

Schema contrne: sursa de 'semna: (boblna din sacundarul ultimului transtormator de 1"1), elementul demodulator (dloda semiconductoare), sarcina darnodulatorulul (fermata din grupul de detactie Co FtO de Is care S8 obtine tensiunea ulila

de lesire) 5i circuitul de cupla] eli etajul urmator, analiz at in prima parte a prezentului artlcol (amplificatcru! de AF). Funcijonarea schemei sa upllci! consldertnd la incaput ca semnalul e ste nernodulat. Constructlv, se aleg CD $1 RD

sulieien! de mari, asttel tnejt constanta de tirnp Co Ro Sa fie:

1 1

CDRO--=-'

2rtfi wi

adica mult mai mare dectt .i. unde eel este pulsatia frecven-

c»

tei Intermediare. Oe Beesa tensiunea Ud de la bazele grupului de detectie nu poate varia in rilmul tensiunii de FI, ci sa menjlne aproape constanta (fig, 4).

Tensiunea la bornele diodei este Ua = U - Ud.

Dioda va conduce numai cind aceasta tensiune este pozitiva.

Consideram tensiunea de FI variabilii reprezentata grafic in fig. 4.

Tr

Aceasta tensiune se aplica circuitutui de detectie, procesul destasurindu-se astlel: in prima parte a semialtet nantel pozitive (durata 1-2) dioda este hlocata, caci Ua > Ud, iar tensiunea la dioda Ua este negativa. deci rez lste nta diode; este foarte mare, curentul prin ea fiind nul. Pe durata 2-4, tensiunea de semnal devine mai mare ca Ud. deci Ua=U-Ud>O. rez+stenta die del Ri devine mica. prln dioda clr cullnd un curent la ee l. care tncarca conde nsatorut Cd $i de aceea tensiunea Ud cr e ste (duratele 2.3,4), Dupa momentul 4. dioda se blocheaza din nou. dar cu toate ca «ill orin dioda este nul (sau aproape). lensiunea de la grupul de dete ctie Ud nu dispare. cac! condensatorul Cd se va descarca lent prin rezisleota Rd. asa tncrt tensiunea Ud va scade putln. Aceasta stare continua pe durata sernlaltemantel negative. dupii

care totul se repeta, '

Dad semnalul de FI e ste modulal In ampittudine. atunci semnalul derno dulat va urmar! \'nfa~un3toarea de moduiatie.

Practlc, am folosit etajul demodulator inclus In fig, 2. Se observa di reztstenta de sarcina in curent contlnuu a detectorului este format din R20 + R pctentiometru. lmpedanta de

lntrare a tranz istorului T 6 fiind relativ mica, pentru ca me-

dilicarea sarcinii In cursnt atternattv sa fie prea mare.

reztstenta potentlometrulu: se cauta sa fie acelas! ordin

de rnarirne cu acesta, Reztstenta de sarcina nu poate fi rnsa tuata nici prea mare. deoarece ar ajvnge cornparablla cu rezlstenta interna a diodei. Utilizarea lui R20 ev sarcina la de-

tectie se e xplica prln aceea ca la pozitia maxima a potentiometruilli de volum. rezistenja echivalenla de deteetie ar avea o valoare prea mica. rezislen\a de intrare $untind sarcina de detectie. Este adevarat insa ca introducerea rezistentei R90 duee la 0 pierdere suplimen!ara de putere utila. insa aceasta rezistenta impreuna eu condensatorul Cto alciitu-

lese totodata un filtru ill 1t pentru a nu inllvenla caracteristica de audiofrecventa, scurgind la masa frecvenlele superioare

ale spectrului de AF. Practic, valoarea din montaj e ste bine a,easa, Dioda de detectie este de tip OC 70, dar poate fi utilizata tot atit de bins 0 dioda Indigena de tip EFD 106 sau EFD 108. Potentiornetrul de volum este similar cu eel folosit ta /adioreceptorul «Spatz-Baby»,

In incheiere.citeva indicatli pentru reg!ajul arnplificatorului de FI (in speta, aJ transformalorului de FI) pe fr ecventa Intermedlara de 455 kHz. Pentru aceasta operatie avem nevole de eel putln un generator de inalta trecventa modulat In amplitudine ~i un veltmejru.@I~ctronic. Operatia de reglaj ccnsta in a aduce eele 3 clrcultede FI sa rezoneze pe aceeas! frecventa. Pentru aceasta, conectarn la bornele lui Cg un volt-

metru electronic. apoi la bornele 2-4 ale celui de al treilea transforrnator de FI se injecteaza un semnal de 455 kHz medulat 30% cu un semnal de joasa freeven\a de 4()O Hz-l kHz. Sa rotests apol miezul de tarija al transtorrnatorulut de 1'1 intr-un sens sau altul, pina cind tensiunea indicata de vollmetru este maxima. In acet moment. clrcuitul este acordat pe FI = 455 kHz. Se repela apcl operattunea, injeclind insa semnal de 18 generator la bornele 2-4 ale lransformatorului doi de fl. apoi la prlmul transtorrnator de FI. In acest timp. tensiunea citit;; pe scala voltrnetruful va Ii lot mai mare. ajun,: gind la 0,1 V. In final va rez ulta un receptor superheterodina. care va receotiona urmatcarete game de unde, in urrnatoarele ccnditii:

UL ~Hz- 290 kHz

kHz-16GO kHz US 5.il MHz-12.5 MHz.

Sensibilitatea pentru 0 putere la ie~lre de 50 mW:

UL -800 I'V UM -200 I'll

US 50 IN Selectivitalea: un semnal eu 0 frecvenlii

de cea a semnalului receptiona! este .. tenuat cu

LABORATORU

Ohrnetrul este instrumentul care mascara valoarea rezistiva a elementelor de circuit, a carui functionare se bazeaza pe legea enuntata de fizicianul Ohm.

Din relatla in care rezlsrenta apare ca raportul dintre tensiunea ~i curentul ce ctrcula prin circuit, acest instrument - ohmetrul - indica valoarea rezistentel tocmal In functie de curentul care clrcula.

Pentru eli tensiunea de allrnentare poate f varlabila in timp, instrurnentul a fest prevazut cu elemente de corectie, care slnt nlste potentiornetre cuplate In serie sau paralel cu lnstrumentul indicator.

In fig. 1 este prezentata schema unui ohrnetru cu slstemul de reglaj in serie [aducerea la zero).

Tenslunea de alirnentare a bateriei poate f cuprinsa intre 0 valoare maxima (U max) ~i 0 valoare minima (U min). Potentiornetrul P conectat in serle perrnits reglajul curentului din circuit. micsorlnd astfel influenta varlatiei tensiunii U asupra preciziei rnasuratorii.

Rezistenta serie fixa Rs este montara pentru ca

aparatul indicator (mA) sa poata avea lndicatle maxima (fund de scala) pentru tensiunea minima a bateriei (U min). in acest caz, potentiornetrul este la zero, Iar intre bornele de masura se face scurtcircult (Rx=O).

1m = U min

Rs+r '

unde 1m este curentul maxim admls de instrument, iar r este rezistenta interna a instru mentu lui, dec! valoarea rezistentel Rs se determlna din relatia

R (0) U min (V) _ r(Q).

s Im(A)

Dad instrumentul functloneaza cu 0 tensiune mai

Se stie ca randamentul detectiei clasice eu dioda, adica raportul dintre valoarea tensiunii de audiofrecventa obtinuta la iesire pentru un anumit semnal de radiofrecventa, este totdeauna cuprins intre 0,01 ~i 0,12 pentru un semnal de 20 la 100 mY. Acest randament poate fi ameliorat facind apel la montaje dubloare de tensiune, dar pot fi utilizate ~i montajele eu tranzistoare ca cele din fig. 1 si fig. 2.

Impedanta de intrare a unui astfel de detector nu difera mult fat!!. de unul cu dioda si valoarea sa este determinata de valoarea rezistentei de sarcina Ri. Se poate utiliza orice tip de tranzistor de joasa sau

Ing. I. MIHAescu

~are d~c1t U mi.n, se introduce in circuit ~i 0 poruune din potenttometrut p, adidi se face scurtcircuit 1ntre borne ~i se roteste axul potentiornetrulul pina cind instrumentul indica valoarea zero.

in circuit va intra valoarea maxima a rezistentei potentlometrului c1nd tensiunea bateriei are valoare maxima (U max). Deci valoarea potentlometrulut se calculeaza astfel :

P(.D.) = U max-U min;

1m

cind potentiometrul este pe valoarea zero, rezistenta proprie a ohmetrului este Rs+r=Re, iar curentul ce clrcula prin instrument este 1m.

Cind se conecteaza 0 rezistenta Rx la intrare, curentul ce circula in acsst caz prin circuit este:

lx = U = ~ + ~ = 1m + ~ ;

Re+ Rx Re Rx Rx

pentru gradarea scalei ohmetrului se utillzeaza raportul

lx Re Este evident ea dad U varlaza, va- 1m"" = Re+Rx·

loarea lui Re se va rnodlflca, introduclnd In serie ~i

o parte din potenrlcrnetrul P.

Rezulta cii raportul ~ va lua valori dlferite pentru

1m

aceeasl valoare a lui Rx, Pentru reduce rea erorii de masura se la 0 valoare medie a tensiunii pilei de alimentare, de exemplu: 0 baterie de 1.5 V. la inceput furnlzeaza 1.6 V (U max), lar dupa un timp de functlonare nu furnlzaaza decit 1.2 V (U min). Decl valoarea medie a acestor tensiuni este 1.4 V ~i la aceasta tensiune vom face calculele.

inalta frecventa Bobinajul L2 are aproximativ 20 de spire ~i se executa peste Lh cu prim la mijloc sau fam priza, dupa montajul utilizat, performantele fiind identice.

In graficul din fig. 3, curba 1 reprezinta randamentul detectiei ell tranzistor, iar in curba 2, randamentul detectiei eu dioda, Pentru un semnal de intrate de 30 m V, randamentul creste de 6,5 ori, Pentru un semnal la intrare de 100 mY, cresterea randamentului este tnsa de 3,5 ori. Aceste curbe au fost trasate pentru valoarea freeventei intermediare de 465 kHz ~i rezistenta de sarcina de 1 kQ.

In concluzie, in schema prezentata In fig. 1, in reglajul se face cu un potentiornetru serle, masuriitorii deplnde de stabilitatea tensiunll de alimentare.

Pentru reducerea Influentei tensiunii de ''''';''6,"~.i''''. asupra preciziei masuratorii se poate utlliza

din fig. 2, unde rezlstenta variabila de rnontata in paralel cu aparatul indicator se face tot pentru deviatia maxima a mentului: dnd tensiunea de allmentare

minima U min, atunci . valoarea tlometrului este maxima, deci

R = ...,..,.._I_m_K_s_r __ U-Im (Rs-r)

Valoarea rezlstentel serie Rs se calculeaza tlnlnd de valoarea rezlstenrel de intrare Re si de tensiunea de alimentare U.

Rs = Re(1-~).

U o variatle a rezisten~ei potenttometrulul

o variatle a rezlstentei de intrare Re ~i urrna nu poate dep~V valoarea r.

Daca se urlllzeaza.» tensiune de rid icata la acest tip de montaj, eroarea

masura poate ajunge la un procent de

Blneinteles, se vor utiliza piese stabilitate rldicata ~i un instrument sensibil.

05 ~
/ V" 3
04
03 Y
02 /
/ u- ~
01 i---'"
_,.. 1

20 411

60 80 1110 120 RF(mV)

;; lIIF"----f-l""

'I 1I11J----.....;:;;;.J

II

6

Cred di. nu mai trebuie dovedita utilitatea unui instrument de masura universal in micul nostru laborator.

Instrumentul propus spre a fi realizat permite masurarea curenttlor continui ~i alternativi, precum ~i a tensiunilor. De asemenea, cu acest instrument se vor putea rnasura ~i valori de rezistente, functlonlnd deci ca ohmetru.

Desigur di. ar putea fi folosit ~i pentru masurarea capacitatilor sau a frecventelcr, dar, in acest cal, montajul soar completa foarte mult ~i ar fi dificil de realizat, ~i mai ales de etalonat, cu mijloacele modeste de care dispune un amator.

Instrumentul universal se va realiza d lntr-un microampermetru de tip magnetoelectric, avlnd 0 sensibiIitate de 100 A ~i 0 rezisten~ interna a bobinei eehipajului mobil RI =1ooJl..

Dadi. microampermetrul pe care iI avem are 0 alta sensibilitate ~i 0 alta re:r.isten~ interna. se dau mai [os relatiile cu ajutorul carora se pot determina sun-

4

+ -->

-II>

-=-<1'

tu rile pentru amparmetru ~i rezlstentele ad ltlonale pentru voltmetru.

In situatia clnd avem un instrument la care nu cunoa~tem niei 0 caracteristica, t,ebuie sil-i determinam sensibilitatea ~i Ri.

Pentru aceasta, realizam montajul din fig. 1. Din aeeasta figura se observa di. este necesar un instrument etalon la care sa putem citi valori de cu ren~i mid, de ordinul zecHor ~i sutelor de microamperi.

Deoarece precizia determiniirii sensibi!ita~ii depinde de instrumentu! etalon let, va trebui ca acest instrument sa fie de calitate, ;IVil'ld 0 dasa de precizie de 1,5% sau mai bun.

Determinarea sensibilita'?ii se face {oarte simplu.

Potentiometrul 1'" legat ca rezistenta variabiliii, va trebui sa alba rezisten~a sa maxima, jar comutatorul K este deschis, adidi lntrerupt.

Dupii. verificarea polaridl~ilor 130 cele aoua micro-

Ing. Nic. HANU

ampermetre (dad 130 instrumentul Ix nu este marcata polarttatea, aeeasta se va lega 130 intlmplare), se conecteaza bateria. I-eta/on fiind pus pe scara de 100 A (sau alta scara aproplata), se va observa 0 usoara deplasare a aculul indicator.

Daea acul instrumentului Ix bate In sens opus, Insearnna ca trebuie inversate eonexiunile 130 intrarea acestui instrument.

Se creste apoi curentul prin circuit, in sensul sea." derii rezistentel, aqionind eurserul pctentiometrului PI' urmarindu-se cu aten~ie ea acul unuia din instrumente sa nu de~easca eapul de scala.

Cre~terea curentului se face pina cine! acul indicator al instrumentului Ix ajunge sa indice maximum, adica semnul de la capul scalei.

Tn acest moment, se citeste pe instrumentul I-eta/on valoarea eurentului in circuit. Aceasta valoare arata sensibilitatea instrumentului Ix.

Pentru determinarea rezisten~ei Ri a instrumentului Ix se proeedeaza astfel: realizlnd montajul din fig. 1, se Inch ide intrerupitorul K ~i se ac~ioneaza cursorul potentlometrulul P2 pina dnd indica~ia lui Ix scade 130 jumatate. in 30ceasta situatie, valoarea rezlstentel peten~iometrului Po este egala cu Ri a instrumentului Ix.

Pe tot timpu! determinarii rezistentel Ri, vom avea grip ca valoarea curentulul sa fie menfinuta constanta prin instrumentul I-etalon.

Odata determinate earacteristicile instrumentului pe care II avem, se treee la caleularea rezlstentelor adi~ionale ~i a suneurller,

Pentru calculul ~untului se vor folosi relatllle:

Rs = J!. (R+Ri) R =~!!._

Ik 1m-Ii

In care:

Rs=rezistenta ~untului pentru 0 anumita valoare a lui Ik

R =rezistenta totala a suntulut, valablla pentru cea mai midi. valoare a sririi (In cazul nostru 3 mA).

Ii =curentul maxim ce trece prin instrument (In cazul nostru 100 A).

Ik =valoarea curentului pe scara k.

Im=valoarea eea mai mica a curentului de masurat (in cazul nostru Im=3 mA).

Suntul folosit, de tip universal, are avanta] fa~a de suntul clasie prin faptul ca, la 0 comutare de pe 0 gama pe alta sau la.defectarea cornutaterulul de game, suntul ramine conectat mereu In circuit, ~i In acest fel se realizeaza 0 pretectie a microampermetrului.

La ealculul valori lor concrete ale rezistentelcr suntului se va tine seama ea aceste valori se ebttn prin scade re, astfel ca su rna lor sa dea 1n total valoarea rezistentei R.

Sche~a instrumentului cu ~unt universal folosit ca ampermetru este data In fig. 2.

Pentru folosirea microampermetrului ca voltmetru slnt necesare rezlsten~e aditionale, care se calculeaza cu rela~ia:

Rk = Uk-TiRi Ii

in care:

Rk = rezistenta adi~ionala pentru tensiunea Uk.

Uk = tensiunea maxima In gama de lucru aleasii. IV).

+

100-150K.n.

Ri,Ii r---------~~~----------

o

~i~

3 10 30 100 300 1000 V

-- .... ---- 6

Uk

1

o

Ii = curentul prin microampermetru (A).

Ri = rezistenta interna a microampermetrului.

Schema microampermetrului functtonlnd ca voltmetru este data In fig. 3.

In curent alternativ, instrumentul universal func~ioneaza ca ampermetru sau ca voltmetru.

Pentru redresare se folosesc patru diode montate in punte. Aceste diode vor trebui sa suporte 0 tensiune in versa mal mare declt cea mai mare tensiune alternativa pe care 0 avem pe scala aparatulul.

Pentru a evita exlstenta unui comutator supllmentar prea complicat, s-a ales solutla cu borna separata de zero pentru curent contlnuu sau curent alternativ.

Desigur, amatorii avansatl pot intrcduce-modtftcarj in schema de principiu conform cu materialele de care dispun.

Rezistenta care se conecteaza In paraJel pe instrument pentru masuratori in. curent alternativ este necesara, deoarece in lipsa ei prin diode ar trece un curent insuficient pentru ea ele sa functloneze in regim corect.

Functionarea ea ohmetru este posibila in trei game de masura.

Reglajul de zero se face cu ajutorul potentlometrului P, tensiunea de alimentare se ia de la 0 baterie de 4,5 V.

Deoarece pentru gama de rnasurare a rezlstentelor celor mai mari se conecteaza instrumentul de masura (microampermetrul) lara a avea 0 rezisten~ in dertvatie, trebuie avut grija ca Ia aducerea la zero sa se inceapa punind intli potenttometrul la valoarea maxima.

Dad nu avem un comutator construit de fabrlca, va trebui sa-l realizam cu mijloace proprii.

Ca sugestie propunem realizarea cu ajutorul unor nituri din alama sau pe 0 placuta cu circuit imprimat. Daca folosim circuitul imprimat la aceasta solutie, trebu Ie avut in vedere di. prin contactele de masu rari de curenti trece un curent apreciabil.

Comutatoarele pentru curent contlnuu ~i curent alternattv, voltmetru etc. pot fi reallzate cu bucse ~i banane,

Instrumentul universal poate fi reallzat lntr-o cutie din material plastic.

Etalonarea se face cu ajutorul llnui instrument cit mal precis. verifidndu-se fiecare scala in In lncheiere 0 ultima recomandare: zisten~elor adi~ionale ~i ale ~unturilor lIor cit mai bine ~i eu cositor din bel~ug.

Schema generala a il'lstf'umentuiui universal OJ !orile rezistentelor, caklliate pentru un mkroarnpermetru de 100yA $1 Ri=70Q",.este data 1n fig,

re-

Lt\LMANAHUL

"

Tubul electronic ecran fluorescent este cunoscut

in general ca indicator de acord pe frecventa

postu! ui receptionat de dar. deoarece

marimca scctorului umbrir al ecranului are 0 valoare en punctul d,' functionare a tubului, el ~i ca instrument d~ masura, prezentind

rae microampermctrc lor

tehnica masuratorilor. intr-un instrument de maconstanta in perioada mai mare

sensibile, rezistenra socun

conectari in circuite

ochiul magic este imposibilitatea

de stu I mic, defect

care se remediaza folosind ca indicator de maxi-

minimum. cclclalte piese ale montajului

scale gradate in unitati de marimi co

G De asemenea. are

electricc corespunzatoare unei triode,

triode a tubuhd 6ElM 80)

tubului 6E5 est" de 1,2 triode de 3.8

si caracreristici astfel ca este de tubul EAM 86 are

au ~j factor de menuonate mai sus este de cste de 58, Acesie triode

ca atare insrrumente de sudura,

functia de amplificator de curcnt nativ, amplificator limitator de

oscilator trecvente ce de

asemenea, san anod

poate folosit ca dioda eli arila. in

prnnul caz, anod. in ~ indi-

catoare a magic poate fi asimilata din punct

de vedere cu 0 tetroda. Duna cum se vedc

din fig. 1. tetrodei este comun cu catodul triodei.

Drept anod at tetrodei se considera ecranul fluorescent

L Grila de comanda este triodei, iar sita S mon-

tata intre de anodul fluorescent are

rolul al tetrodei, orice zrila-ecran are

rolul a dirija intensitatea fluxului de e!ectroni dintre

eatod §i anod, in functie de tensiunea pozitiva 111 raport cu catodul. Daca cimpul creat de grila-ecran este mai puternic. electronii VOl' sosi la anod mai accelerati,

~i invers, dad! cimpul este rnult mai slab

decit cimpul de al anodului, curentul anodic

va scade mult.

. Aceasta grila-ecran de constructie speciala este legata de obicei chiar in interiorul balonului din punct de vedere electric. de anodul partii triodei a ochiului magic. Tensiunea pozitiva a sursei de alimentare anodica ajunge la anodul triodei prin rezistenta de sarcina Rs' de obicei de valoare mare (0,1- 2M .n ).

In functie de tensiunea negativa aplicata pe grila de cornanda a triodei fata de catod, rezistenta interna a triodei creste la un potential negativ mai mare sau scade la 0 negativizare rnai slaba, variind astfel calitatile divizorului format de tnoda ~ serie cu R3. Deoarece

RS este constant, rezulta ca tensiunea pozitiva a anodului triodei va varia in limite largi in raport cu catodul. iar

8

dirijare a cent Ge catod.

oS-au construit si tuburi indicatoare

comanda este 0 trioda, ci chiar 0

indicatoarele EFM L EFM 11 sau tuburi, sita deflcctoare nu mai este legata de de comanda a sectorului umbrit de pe ci de grila-ecran a pentodei de

marimea sectorului

ecranul Iluorescent de fasciculul

troni din tub, pre zen tam in schema unui

al sensuiui ~i naturii al ecranului. ales

cimpul pozitiv, accelerator al sitei in acelasi mod. fiind Pe ecranul fluorescent electroni care Iovesc ecranul va dirijata astfel de tenzrila de comanda' a triodei. Cu cit

aplicata grila de cornanda a triodei

va fi rna} 'mare, ell atit f tensiunea site]

reflectoare

comanda a 0 tensiune nula

raport cu catodul, rczistcnta interna

a sea de atit de mult incit

pe deflcctoare

elcctroni

pe portiunea ecranului fluorescent, inaintea caruia este plasata, retinind toti electronii ce so sese de la catod. La uncle tuburi indicatoare. sita nu este legata in interior de anodul triodei cum este tubul EM 84 (fig. 2) sau EAM 86 (fig. 3). La unele tuburi se mai monteaza in spatiul grila-catod al partii tetrode cite un ghid de

Cu datele prezentate in schema, sensibilitatea este suficienta pentru depistarea unui la 0 distanta de 10 em de transformator marire a sensibilitatii se poate realiza R4 si RS (micsorarea tensiunii anodice a

220V Ii Kl

~~------------~ 120

\_-------------

220

v

CZ-3,3}-l-F 450

Se mascara lntli capacitatea condensatorului.

Metoda a mai fost Irrtr-unul

din numerele rnai

reaminttm

scurr:

Montam serle cu condensatorul un

rniliampermetru ~i alimentind cu tensiunea alternattva exact de 3,14 Vef, pe instrument se citeste de exemplu valoarea de 27 mA Aceasta inseamna ca

Cs 0,1 }J-F

conectind voltmetru

Tot In acest se culeg

,-IH,'C'r""lr,r utitizari, Realizarea difera de eel descris anterior.

Deoarece tehnica cunoaste azi 0

aplicabilitate in radio, telemecanica,

locatie, autornatica. tehnica de calcul si in multe alte dornenii, iar utilizarea ochiului magic ca indicator de nul sau de curent constant. ca oscilator in cele mai diverse forme si mcntaje (sint de asemenea nenumarate, multe din ele au si fost prezentate in paginile revistei noastre), prezentam mat jos. in fig. 7. ca divertisment, realizarea unui element de memorie electronica. tot cu un ochi magic. Starea sectorului luminos de pe ecranul ochiului magic se schimba odata ell soneria unui impuls de comanda la bornele A sau B (care poate fi obtinut prin atingerea pentru un foarte scurt a bornelor respective de catre operator, cu degetul).

Aceasta atingere se traduce prin schimbarea patentialului grilei de cornanda a tubului si se observa prin variatia sectorului luminos pe ecranul fluorescent. Stabilitatea electrica a montajului se datoreaza distributiei potentiometrului intre clcctrozii tubului, care dealtfel se poate vizualiza pe ecranul unui osciloscop sau

scala unui voltmetru de impedanta mare, conectat borncle X sau Y. Tot de aici se culegjmpulsurile basculare pentru diferite utilizari, Montajul (rcalizat ea si cele anterioare, sau intr-o curie adevarata ) se poate folosi in scop didactic sau pcntru fix area proceselor de scurta durata, cum ar Ii diferitc atingeri de piese sau pentru inrcgistrarea comenzilor sosite la modelele telecomandate. san pentru realizarea unor calculatoare simple.

I

I

valoarea condensatorului nostru este de 27 ca masuratoarea sa fie alternativa sa

acest put em

reala ~i

uncle:

If - curentul de fuga

C capacitatea neaJa

U - tensiunea la care s-a facut masuratoarea (3,14 V)

M """ 0.1.

Pentru a regenera bateritle uzate, se lncapacul de smoala ~i carton

al bateriei doua ajutorul unui

de 2.5-3 mm sau chlar

Prin aceste unei pipete cite 1-1.5 em' dintr-o soluamcniac, Se astupa apoi gaurile I de smoala cu virful ciocanului acest fel baterule slnt refficIJ(€ .pentru un, nou ciclu de functionare.

sau tie de din de

9

G

s

I

Constructia unor broaste sau zavoare «secrete» a constituit 0 preoeupare ~i un tarim de neintrerupta inventivitate inca din cele mai vechi timpuri. De la zavoarele eu piediea de lemn, pina la sistemele de broaste complicate, pe baza de combinatii cu cifru sau cod, scopul acestor dispozitive a fost totdeauna acelasi: ca numai cunoscatorul «secretului» sa poata sa deschida 0 usa, un sertar, 0 casa de bani sau sa comande pornirea sau oprirea unei instalatii speciale. Dezvoltarea electronicii a permis inlocuirea solutiilor mecanice si folosirea unei aparaturi de 0 complexitate atit de ridicata incit nu mai este la indemina amatorilor. Circuitele simpliste electrice sau electronice au fost abandonate, intrucit se pot dejuca usor, Un astfel de exemplu este reprezentat in fig. 1. La prima vedere, circuitul pare sa fie bUD. Se compune din doua comutatoare rotative cu cite 12 pozitii 81-82 (nu s-au desenat dectt 6 pentru 0 intelegere mai usoara), un releu pentru actionarea mecanismului de deschidere si un dispozitiv de semnalizare a alarmei (sonerie etc.).

Schema din fig. 1 este conceputa in asa fel lncit releul este action at numai daca SI =2 ~i concomitent 82 = 5. invirtind comutatoarele, la celelalte ploturi se declanseaza alarma. Plotul S 1 = 1 este de repaus ~i nu actioneaza nimic, Numarul posibil de combinatii pina la gasirea solutiei exacte este de 143 (12 x 12 minus unu pentru pozitia «repaus»), Acest «secret» insa, in mod practic, poate fi gasit intr-un timp foarte scurt, cam de 1 minut, cit dureaza rasucirea «jur-lmprejur» a lui S2 pentru toate pozitiile lui SI' Alarma suna ... , insa masurile care trebuie luate sa decurga in acest interval scurt, greu de realizat in mod practic.

Prezentam in continuare un dispozitiv simplu, bazat pe un principiu folosit la frecventmetrele eu indica tie directa, Necesarul de piese este

A

UR

redus si se enmina inconvenientul ararat la schema din fig. 1. Dispozitivul se bazeaza pe incarcarea succesiva a unor condensatoare electrolitice, pina la obtinerea unei tensiuni suficiente pentru actionarea unui releu de comanda, Fig. 2 arata schema principiala a montajului. Astfel, daca 81 este in pozitia 1, eondensatorul C1 se incarca la tensiunea sursei de alimentare. Dam SI este in pozitia 2, incarcarea se imparte in mod egal intre C1 si C2, tensiunea va scade insa la jumatate din cea a sursei. Ceva asemanator se intimpla dam legam doua vase intre de si turnam li chid intr-un vas (principiul vaselor comunicante). Tensiunea eu care s-a incarcat C2 nu este suficienta Insa pentru actionarea releului, Se pune din nou SI in pozitia 1, apoi In pozitia 2, se obtin astfel trei sferturi din tensiunea sursei. Daca in aceasta situatie se apasa 82, releul inca nu actioneaza, anclansarea nu are loc, ci numai 0 vibratie a piesei mobile. Repetind a treia oara comutarea Sl in pozitia ~i apoi 1.'1 2, tensiunea ajunge la 7/8 din tensiunea sursei. In aceasta situatie, apasind S2, releul este actionat, anclansarea are loc. Montajul este prevazut cu automentinere prin contactul de lucru RLA 2 si circuitul care poate fi intrerupt cu S3'

Contactul de lucru RLA3 asigura inchiderea eircuitului de cornanda la mecanismul de des-

+0

-, ~SPRE ~ DISPOZITIVUL

1 ~1!1 "i'~

RLA

Cl ,,~Cz

2 0 F

RLAl R;A2l 2

I I

I

Desigur, exista multiple metode de verificare a diodelor semiconductoare, totusi metoda verificarii cu oscilograful catodie este mult apreciata de specialisti,

La verificare, in afara oscilografului, se moo utilizeaza un foarte simplu montaj auxiliar, a carui schema 0 prezentam alaturat,

In fond, pe ecranul oscilografului va aparea trasata caracteristica curent tensiune a diodei,

cind la intrare se aplica 0 tensiune alternativa de 2+6 V.

Pentru calibrarea montajului, la intrare se conecteaza in locul diodei 0 rezistenta de 1 kQ ~i se regleaza amplificarea oscilografului pe orizontala (X) ~i pe verticals (Y), pilla ce apare pe ecran 0 linie dreapta inclinata la 45°.

Diagramele alaturate arata diversele curbe ce apar pe ecran alit la calibrare cit si la conectarea diodei,

10

A

T

chidere, respectiv actionarea unui dispozitiv. loarea lui C1 ~i C2 determina numarul de tari necesare pentru anclansarea releului. densatorul C3 determina 0 anclansare rara acest condensator releul «clampane».

Aceasta schema interesanta, bazata pe cipiu simplu, nu asigura inca aceasta schema existind po sibil ita tea rapide prin tatonaris.

Inlocuind S1 cuvun comutator cu 12 schema se poate p~rfectiona in asa feI dejucare este practic imposibila.

Analizind fig. 3, care cuprinde aceste

1

SURSA

DE A~IMENTAR.f.

~

-------.SPRE

t I\LM DISPOZ.

II ~ DE DESCHIDERE

rionari. observam ca in afara de S1 (s-au numai 6 pozitii din 12). schema cuprinde si imbunatatiri. Astfel, in paralel cu C1 si puse rezistentele R3 respectiv R4, cu descarcarii lente a condensatoarelor, fiind limitarea timpului in care trebuie sa actionarea lui s, ~i apoi apasarea lui S2' asemenea, rezistenta R2, prin contactele I din exemplu, descarca condensatorul Cl' contactele 4 ~i 6 descarca C1 in C1.

In acest fel, daca cineva neinitiat ar prin tatonari deschiderea, nu v'; putea

3

3 •

CIFRU 242424 - DESCHIS

Cz 250

J.l}fov

tensiunea necesara anclansarii releului. Valorile rezistentelor R3-R., pot fi diferite de cea indicata. In rap art de necesitati (timp de gindire mai lung sau mai scurt): e recornandat insa sa fie de valori aproximativ egale.

Legarea pieselor la contactele comutatorului prezinta «secretul» cifrului

In exemplu cifrul este 242424 - 82 (deschis).

Chiar daca se stie ca cifrul contine 6 numere, ar trebui si se incerce 1 000 000 de combinatii

posibile ca si fie actionat releuL .

De remarcat ca rezistenta R2 nu se va lega intre •. eontactele numerelor cifrului, intrucit in acest caz, chiar Ia formarea cifrului, cursorul ar fi obligat si treaca pe contactul de descarcare, Cifra 2 ~i 4 din exemplu fiind numerele cifrului, R2 nu se va putea lega la contactul 3.

Daca prin absurd cineva ar cunoaste ca trebuie repetate primele doua cifre, tot ar trebui si faca 120 de combinatii.

Pe cine nu satisface acest numar de combinatii, poate executa schema dupa figura 4. Analizind schema, se poate observa ca 81 se compune din doua sectiuni (2 x 12 contactekS, a si S1 b. Contactele de lucru de la S1 b sint inseriate in circuitul butonului de comanda S2' Astfel, Inainte de actionarea comenzii prin S2, comutatorul trebuie pus pe contactul respectiv (in exemplu contactul 5). Combinatia schemei din fig. 4 va Ii 2727275 - S2 (deschis).

Schemele din fig. 3-4 prezinta avantajul simplitatii atit in constructie cit ~i in memorarea cifrului, acesta cu toate ca are 6, respectiv, 7 cifre, de memorat nu stnt decit doua, respect iv, trei cifre. Tot asa montajul nu consuma curent decit la deschidere, daca se respecta regula obligatorie ca la inchiderea comutatorului S1 se pune pc contactul 1 ~i se apasa apoi butonul de inchidere 83, Dioda D1 este montata in vederea evitarii tensiunilor de antiinductie provenite de

DESCHIS

_L

l1li---_" S2

SPRE D1SPOZ. Q! RLA3_./'

DE OESCHIOERE ...... I-- ...... ..._...It

RLA

in numarul viitor:

.. Emit;itor in banda de 144 MHz

(II) Emitator in banda. de 430 MHz

• Convertoare cu tranatstoare

• Milivoltmetru electronk

• Statie de teleeomanda cu circuite logiee

10

Rl lOA

4

4. 5

•

6

•

• Ss
I}.)CHIS
•
2
3·
4-
.9 S1b
8 G
• 7 -
•
DESCH1S
_._
Sz 01 C RlA
R4 • EFl> 12S'
82 108
K ~v
SPRE D1SPOZ. ... ~tRLA3
DE DESCHIDERE
.. CIFRU 2727275 - OESCHIS

la bobina releului.

Alegerea unui releu adecvat este prima faza in procurarea pieselor.Se va procura un releu Ia 12 V cu 0 rezistenta euprinsa intre 200-700 n.

Cu 0 sursa de tensiune variabila se vor masura exact tensiunea la care releul anclanseaza sigur ~ tensiunea Ia care inca nu anelanseaza, In raport de aceste valori se aleg tensiunea sursei de alimentare ~i valorile condensatoareIor C1-C2• Valoarea condensatoarelor, dupa cum am mentionas, determina totodata. de cite ori trebuie repetate cifrele pina la atingerea tensiunii de anclansare,

Tensiunea de anclansare a unui releu se mai poate regia in anumite limite ~i prin tensionarea sau detensionarea arcului de deschidere, cu ajutorul unor suruburi de reglaj, sau al distantei

piesei mobile de miezul bobinei.

Ca sursa de alimentare se pot folosi trei baterii plate de lanterna, legate in serie. In raport de tensiunea ~i curentul necesare releului, se pot pune un numar mai mare sau mai mic de baterii fata de cifra recomandata,

In afara de scopul aratat, dispozitivul poate avea intrebuintari diferite: contact cifrat la pornirea automobilului, pomirea unui emitator sau a unui sistem de alarma pentru prevenirea unor calamitati, punerea in functiune a unor instrumente muzicale electronice valoroase, statu de amplificare etc.

VIRlflCAIEA

FREC~ENTEI

-

1111)111

ElECTllCE

NICOLAI: GALAMBOS

Reteaua nationata are norme precise in prlvinta pastrar]] stricte a frecventei de 50 Hz. Nu acelasi lucru se tnttmota in acele locuri unde functtoneaza agregateTndividuale. Astfel, cladiriie iz olate, greu accesibile, care nu sint legate la reteaua nationala, mal poseda 5i astazi generatoare proprii folosite in special la iluminat.

Turatia acestor generatoare determimi. tensiunea 51 frecventa curentului

+

SURSA 12-14V C.C

din reteaua locala. Daca, de obicei, agregatul este prevazut cu un voltmetru pentru controlarea tensiunii, in majoritatea cal! .rilor llpsaste instrumentul cu care se poate controla frecventa. Nerespectarea frecventei la aceste agregate are drept rezultat 0 tunctlcnare necorespunzatoare, in special a aparatelor electronice $i a unor aparate prevazute eu motoare sincron.

Televizoarele, de exemplu, chiar daca stnt prevazute cu stabilizatoare de tensiune pentru a contracara fluctuatiile de tensiune, functloneaza defectuos daca nu se respecta eu strictete trecventa de 50 Hz. 0 situatle simllara se intimplii 11'1 picupuri, a carer turatie nu va mai corespunde. Tot asa, alte aparate electronice (aparate de radioamp!ificare etc.) ar putea sa meargii cu un randamsnt scazut si, eventual, sa se tncalzeasca anormal transfermatorul de alimentare. Frecventrnetrele electromecanice (cu limbi vibrante) slnt costisitoare :;.i greu de procurat. Schema din fig. 1 raprazinta un frecventmetru electronic cu care se poate masura ell preeizie frecvsnta retelei, reg lind eventual turatia agre-

gatului la valoarea necesara. Alimentarea aparatului se face de fa doua baterii plate legate in serie. Calibrarea instrumentului P 1 se in cepe prin coneetarea sa la ° prlza legata la reteaua natlonala si se reqleaza in asa fel potantlometrul lnclt instrumentul sa indice 0,5 (jumatatea scalsi). Se repeta operatla la ore diferite ale zilei, luind valoarea medie. In aceasta si-

tuatle, precizia Indlcatlel va fi mai buna dectt 1% (absolut satisfacatoare scopului). Cu aparatul descris se pot masura trecvente cuprinse intre 1 ~i 100 Hz.

Se vor respecta masurfls de protectla muncii atit la executarea, cit $1 la folosirea aparatului.

z Z5V

D2 EFD 106

5K

II

F

TEBNICA

In principiu, poate fi utilizat ca suport orice material ceramic ALEGEREA glazurat avind dimensiuni co-

~I respunzatoare, determinate in pri-

PREGA- TIREA mul rind de marimea cuptorului de care dispunem sau pe care II

SUPORTULUI vom construi pe baza indicatiilor

ce se vor da intr-unul din nume-

CERAMIC rele viitoare ale revistei.

Pentru inceput, recomandam folosirea placilor de faianta alba, eventual usor colorate intr-o nuanta deschisa, avind 0 glazura tara defecte (lovituri, crapaturi etc.),

Suporturile cele mai raspindite ~i care din punet de vedere artistic valorifica mai bine imaginea fotoceramica sint insa farfuriile ornate cu imaginea unor obiective turistice reprezentative din orasele vizitate, ce pot constitui obiectul unor colectii «murale» interesante ~ decorative. De asemenea, pe aceste farfurii pot fi aplicate, in egala masura, portrete, flori, reproduceri ale unor tablouri valoroase etc.

in sfirsit, unele cooperative de productie din tara noastra produc ~i comercializeaza ~i suporturi speciale, de forma circulara sau ovala, in dimensiuni destul de variate pentru uz fotoceramic.

Culoarea clasica a fondului (suportului) este de obicei cea alba, dar pot fi utilizate la fel' de bine ~i alte culori, alegerea acestora depinzind de imaginatia ~i simtul artistic ale fieosruia ~i in mare masura ~i de culoarea de ceramica pe care 0 vom folosi pentru reproducerea imaginii; astfel incit intre culoarea fondului ~i cea a desenului sa se realizeze un contrast suficient.

Odata suportul ales, suprafata acestuia se va curata in mod minutios, mai intii prin stergere cu un tampon de vata, apoi prin imersare in solutia cromica descrisa la inceput pentru curatirea placii de sticla si, in final, prin spalare abundenta cu apa curata,

OTOC

OBTINEREA Culorile de ceramica (glazurile) sint amestecuri de oxizi "U~""" .. , .. '.

IMA' GINII cu un fondant (flux) oarecare. Prin fondant sau flux, in limbaj mistic, se inteleg substantele care, adaugate in cantitati mici iN' metalici, coboara semnificativ punctul de topire a amestecului, f\

CULORI Astfel de substante sint: feldspatul, marmura alba, cuartul, ""'J1>".,",<' .. oxidul de plumb (miniu sau litarga), boraxul etc. In general, DE tatea de fondant este de 5-6% fata de oxidul metalic utilizat.

CA Natura oxidului metalic determina culoarea glazurii dupa

CERAMI nare. Oxizii metalici cei mai des lntrebuintati si culorile coresnnn .:

zatoare sint: bioxid de staniu - alb; oxid de cobaltoxid de crom - verde; oxid de cupru - rosu; oxid de uraniu - negru; oxid de fier bruno

Amestecul de oxid metalic - fondant se mojareaza intr-un ••• mojar de portelan cind se obtine 0 pudra foarte fina, care este apoi cernuta printr-e sita cit mai deasa,

Pulberea de glazura se aplica pe suprafata placii expuse cu. ajutorul unei pensule

par moale, executind miscari circulare de pensulare pe intreaga suprafata a llllOtlgJUll ••• Prin aceasta operatiune imaginea negativa de pe placa se inverseaza, in sensul ca de colorant va adera numai pe portiunile neexpuse ~ deci nemodificate,

Avind in vedere hidroscopicitatea emulsiei, care absoarbe rapid umiditatea din atmosferic, dupa aplicarea glazurii si indepartarea exeesului de pulbere prin suflare se trece Ia protejarea stratului prin lacuire. Lacuirea se efectueaza prin pulverizarea pe suprafata placii a unui amestec format din:

colodiu medicinal··· . . . . . . . . .. 100 ml alcool rectificat··· ... , . . . . . . . . 50 ml eter etilic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50 ml

Acest lac se usuca rapid (practic, in citeva minute), dupa care se poate trece la efeetuarea celorlalte operatiuni,

DEVELOPAREA IMAGINII FOTOCERAMICE PRIN CALONARE

Developarea imaginii fotografice aplicate pe suportul ceramic se realizeaza prin calcinare timp de 2 ore la 0 temperatura de 600-800"C. Dupa expirarea perioadei de calcinare, cuptorul se va raei progresiv, astfel ca temperatura din interiorul acestuia sa ajunga la temperatura camerei in timp de aproximativ 6 ore. Pe timpul calcinarii, suportul trebuie sa fie tntr-o pozitie perfect orizontala, pentru a evita curgerea colorantilor de ceramica in stare topita, ceea ce ar putea duce Ia «abstractizarea» imaginii. De asemenea, pe timpul calcinarii ~i

APLICAREA IMAGINII PE SUPORTUL CERAMIC

Pentru transpunerea imaginii pe suportul ceramic impreuna cu stratul de emulsie este necesar ca inainte acesta sa fie indepartat de pe suprafata placii de sticla,

Aceasta operatiune se efectueaza prin imersarea

placii de sticla tntr-o solutie alcalina continind:

borax' , , , 25 g

hidroxid de sodiu- . . . . . . . . 5 g

apa (calda) , . . . . . . . . . . . . . 1 litru.

Dupa citeva minute de la introducerea placii solutie, se va observa ca la marginile placii stratul de emulsie incepe sa se desprinda de pe suport, In acest moment, se scoate placa din solutie si se introduce intr-o tava cu apa curata,

sub un curent foarte slab de apa de la se continua dezlipirea stratului de ernul-

fara a interveni iusa eu alte mijloace «stimulatoare» (lame de cutit, diverse obiecte metalice etc.), deoarece riscam In acest fel sa deterioram stratul de emulsie, compromitind in mod toata munca noastra de pina acum. de ernulsie detasat de pe suport va liber la suprafata apei, cu imaginea In sus.

introduce acum in apa ~i suportul ceramic si

se aduce sub stratul de emulsie, incercind apoi, tot in apa, aplicarea lui in pozitia dorita pe suprafata suportului, Ultimele retusuri se efectueaza asupra stratului de emulsie in stare inca umeda si perfect intinsa prin «croirea» la dimensiunile exacte, folosind 0 lama de cutit foarte bine ascutita

tnaint~ de a se trece la faza finala a procesului fotoceramic, emulsia aplicata pe suport se lasa in repaus timp de 24 de ore pentru uscare completa.

FOTOTRUCAJ T rucejele, binelnietes, nu sine 0 nouiste (i(Planeta gigantiian) a demonstrsi-o dill plin, deierminind, s-ar peree, :;;1 un «stit»). Trucejete insa tmotice a tehnics dessvtrsit», iar insusires ei - mai ales pentru cineesiii emeiori - depesesie simplui divertismeni, angajind a veriisbils preqedire protesionete

racirii nu este admisa deschiderea cuptorului sau intreruperea curentului electric de alimentare, deoarece 0 racire brusca poate produce tensiuni in materialul ceramic.

Dupa racire, valoroasa noastra de fotoceramica este gata de ";,.,,t"<'}."'n_ tare», rasplatind pe deplin munca prin frumusetea ~. originalitatea nnagrmlor, care pot deveni, uneori, in imaginatia ~ talentul autorului, lucrari de arta decorativa,

La dozele «Triplex», discul spiralat superior se roteste foarte user pe axul bobinei. Din aceasta cauza, la developarea filmelor late (65 mm), in timpul rotirii bobinei In vederea developaru uniforme a filmului, discul superior se roteste fata de dlscul inferior, descardnd filmul din bobina ~i lipindu-I pe peretele dozei; astfel pot aparea urrnatoarele incoveniente:

- developare neunlforma sau zone nedevelopate;

- spalare lntermediara sau finaHi incornpleta ;

- flxare incornpleta,

Pentru remedierea acestui fenomen propunem urrnatoarea rezolvare practidi:

1. Pregatlrn boblna ea pentru lncarearea eu film lat.

2. Scoatern de peaxul bobinei elementul de deasupra discului mobil.

3. Rotim discul mobil al bobinei in sens orar, pina la capat .

4. Executam 0 gaura (¢ 3, de exemplu) Inclinata la 45" pe dlrectia axei boblnel, care sa prinda ~i axul bobinei ~i butucul dlsculul mobil;

5. Dlntr-o slrma de aluminiu sau material plastic, de acelasl diametru eu al burghiului folosit, decupam un bolt lung de <4 em.

6. Introducem boltul in gaura realizata in ax ~i butucul discului mobil.

7. Executarn in elementul care se calean pe axul bobinei, deasupra discului mobil, un locas pentru capatul exterior al boltului, in asa fel ca boltul sa nu lmpiedice contactul elementului cu discui mobil.

1. Axul bobinei; 2. Elementul de deasupra disculul mobil; 3. Bolt; 4. Disc mobil; 5. Element distantier : 6. Disc inferior.

Utilizarea dozei :

1. I~ camera obscura se lncarca filmul In bobma ~i, In final, se roteste pina la capat discul mobil, pina dod cele doua

semigiiuri (din disc ~i dinaxul bobinei) se su prapun •

2. Se scoate de pe axul bobinei elementul 2.

3. Se introduce boltul In gaura :

4. Se introduce pe ax elementul 2, calat cu locasul, peste capatul exterior al boltului ,

5. Se introduce bobina in doza .

6. Se a~aza capacul la don ~i urrneaza developarea dupa metodele st iut e.

Acum.un tlrnpul rotirii bobinei, discul mobil nu se va mai roti fata de discul inferior, deci filmul nu va mal fi derulat din bobina.

Pentru cazul filmului ingust (35 rnrn), incovenientul nu apare, deoarece zonele de contact dlntre film ~i discul mobil sint rnulte, generlnd 0 foqa de frecare mare,

.lmpiedidnd rotirea relatlva a discului mobil.

Ing. t, DRAGI.J$IN

Va prezentam mai jos retetele complete pentru prelucrarea peliculei ORWOCHROM (JT 16, UT 18, UT 21 dupa schema indicata ln numarul precedent al revistei «Tehnium».

A. REVELATORUL ALB-NEGRU

Reteta revelatorului original recomandat de ORWO - baia C-07 nu a fost Inca data publicitatii, In locul ei vom utiliza lnsa una din cele doua retete propuse de E. Gehert-Anglia.

Revelator primar alb - negru - narianta 1: pH= 102+0,1

1. 'ORWO A 901*·· ... .. . . .. . .. . .. 2,0 g

2. Fenidona········ . . . . . . . . . . . . . .. 0,8 g

3. ORWO-H 142 (hldrochinona) . .. 6,0 g

4. Sulfit de sodiu (anhidru)· 40,0 g

5. Carbonat de sodiu (anhidru)· 34,0 g

6. Bromura de potasiu- . . . . . . . . . . .. 2,5 g

7. Rodanura de sodiu . . . . . . . . . . . .. 1,2 g

8. Iodura de potasiu, solutie 0,1 Yo.. 6,0 cm '

9. Apa fiarta si racita, pina la·· .... 1000 cm ' volum de solutie, alb-negro - uarianta 2: pH =

Revelator primar

10,3+0,1

1. ORWO A 901*·· . . . . . . . . . . . . . .. 2,0 g

2. Fenidona- . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 0,3 g

3. ORWO-.H 142 (hidrochinona}- . .. 5,0 g

4. Sulfit de sodiu (anhidru) 40,0 g

5. Metaborat de sodiu (borax)··· . .. 5,0 g

6. Bromura de potasiu· . . . . . . . . . . .. 2,5 g

7. Rodanura de sodiu . . . . . . . . . . . .. 0,8 g

8. Iodura de potasiu, solutie 0,1 Yo .. 6,0 em"

9. Api! Iiarta ~i racita, pina la··· ... 1000 cm '

volum de solutie.

Valoarea indicelui de aciditate (pH) se conecteazA prin adaos de hidroxid de sodiu sub form1i de solurie 10%.

Revelatorul a fost experimentat ~ de autor, rezultatde fiind perfect comparabile eu cele obtinute prin prelucrarea in revelator original tip C-07. Se observa eli rata de revelatorii obi~nuiti pentru developarea albnegru, in reteta mai apar doua substante mai rar lntilnite: rodanura de sodiu ~ iodura de potasiu.

Autorui celor doua retete de mai sus motiveazA

Ing. V. lAURIC

adaosul de rod anura (sau tiocianat sau sulfocianat de sodiu} prin ridicarea fotosensibilitatii peliculei Ia valoarea nominala de 18" DIN ~ prin reducerea dominantei gal bene. ladora de potasiu are ca efect eliminarea vo alului gri, care ar reduce saturatia generala a culorilor ~i, de asemenea, dominanta galbena ce se obtine In urma prelucrarii in revelatori fil.ra acesti doi componenti,

B. BAIA DE OPRIRE

Se prepara dupa reteta originala ORWO-C-37, avind

urmatoarea compozitie (pH = 4,0 +4,3):

1. Acetal de sodiu·· .

2. Acid acetic glacial .

3. Apa fiarta si racita, pina la'·· .

C. REVELATORUL CROMOGEN

15 g 25 cm ' 1000 em? velum de lutie,

Dupa cum am mai amintit in prima parte a acestui articol, revelatorul cromogen tip C-17, a carui reteta n-a fost inca publicata, se poate inlocui cu rezultate foarte bune cu revelatorul tip C-15 preparat dupa reteta de mai jos (pH = 10,7 + 11,0):

1. ORWO A 201'''···· ' 3,0 g

2. Sulfat de hidroxilamina (S 55) . .. 1,2 g

3. Sulfat de dietil-p-fenilendiamina

(T 22) . . . . . . .. 3,0 g

4. Carbonat de potasiu (anhidru) . .. 75,0 g

5. Sulfit de sodiu (anhidru)··· . . . . .. 2,0 g

6. Bromura de potasiu- . . . . . . . . . . .. 2,5 g

7. Nitrat de nitrobenzinidazol . . . . .. 0,015 g

8. Apa fiarta ~i racita, pina la··· . .. 1 000 ern 3 velum de solutie,

Acest revelator se poate procura ~i direct preparat din comer], el intrind in componenta seturilor de developare ORWOCOLOR nr. 5 165, 6 166 ~i 7 160. De cele mai multe ori, la adaugarea directa a pulberii de sulfat de dietil-p-fenilendiamina in solutie, baza libera se separa su,b forma unor pete mici uleioase, ce se dizolva In continuare foarte greu, ramlnlnd pe vase ~i alterind in final calitatea revelatorului cromogen.

Se propune prepararea urmatoarei solutii ell coneentrap.e 20Yo cu conservant, solu1ie ce poate Ii pastrata la Intuneric in sticia inchisa eca 2-3 luni, fara a se altera:

1. Sulfat de dietil-p-fenilendiamina . 20,0 g

2. Metabisulfit de potasiu (cristalizat) 3,0 g

3. Apii fiarta ~i racna, pina la··· ... 1 000 cm '

, vol urn de solutie,

Din aceasta solutie se adauga in reteta C-15, in lac de 3,0 g sulfat de dietil-p-fenilendiamina, un volum de 15,0 em", Intrucit cantitatea de nitrat de nitrobenzinidazol (denumit uneori ~ 6-nitrobenzinidazol) este extrem de mica, el se poate adauga dupa prepararea revelatorului, sub. forma unei solutii eu concentratie 0,2Yo lntr-o canntate de 5,5 em",

Ajustarea valorii indicelui de aciditate (pH) se efectueaza de asemenea prin adaugare de hidroxid de sodiu, solutie 10 Yo.

so-

D. BArA DE ALBIRE

Se prepara dupa reteta originala ORWOCOLOR

C-57, in urmatoarea compozitie (pH=6,O+6,5):

1. Fericianura de potasiu 100 g

2. Bromura de potasiu- . . . . . . . . . . .. 15 g

3. Fosfat monopotasic (KH2P04)· • • 5,8 g

4. Fosfat disodic cristalizat (Na2NP04 . 12 H20)············

5. Apa fiarta ~i racita, pina la·· ....

4,3 g

1000 cm ' volum de 50- lutie.

Solutia este destul de sensibila la calitatea apei. In cazul in care este nevoie, se adauga 2 g ORWO-A 901 «Anticalcar», obtinind astfel reteta ORWOCOLOR

C-57j2. ' .

~i aceasta baie este comercializata gata preparata in seturile de prelucrare ORWOCOLOR nr. 5160, 5 180, 7160, 7 180 ~ 9 160.

E. BAIA DE FlXARE

Se prepara dupa reteta originala ORWOCOLOR C-71, in urmatoarea ccmpozitie (pH.6,8+7,2):

1. Tiosulfat de sodiu (cristalizat)- . . . 200 g

2. Apa fiarta si Tacita, pina la··· ... 1000 em? volum de soIutie,

F. Dupa ultima spalare, se recomanda o «inmuiere» de cca un minut in solutie ORWO F 905, concentratie 1 :200.

Pentru prevenirea accidentelor cauzate de aparitia bulelor de aer pe peJicula in timpul prelucrarii in diferite ba~ se poate adauga in fiecare dintre ele cite 0 cantitate de maximum, 2 mil/litru ORWO-F 905, acesta fiind in Mile respective ehimic inert.

* in /ocul componentei ORWO A 901 se poate utiliza orice produs similar, ca de exemp/u, hexametafosfat de sodiu, ca/go¥! etc.

15

si 6 .

. se Iace orin stiftur] s;rma de

de 0,5 mm diamstru, ce se introduc in gauriie

'I mm diametru.

Resortut (i0), care se executa rnm. Un autornobilutui. barel de directie in

un punct cositcr, care va constitu!

din eontactele semnalizatorului electric ce indica schimbarea directiei de filers al autovehiculului.

Schimbarea . intermsdierea

unui tlr de nailon eel lapescuit(14).

Unul din capete ests legat la bara de directie - punctul A, iar celalalt la pirghia de schimbare a dlrectiei.

40

Contactul de cositor inch ide eircuitul electric al montajului bistabil, care are rolul de semnalizator optic. Cind masina merge iNAINTE, contactul de cositor aprinde ambele beculete ale masinil comandate.

Schema bistabilului nu prezinta nici un fel de dificultate, el putind f usor realizat. Pentru schimbarea constantei de tirnp a dipitului, se rnodifica valorile condensatoarelor din bazele celor doua tranzistoare, Montajul se executa pe cablaj imprimat (fig. 11 b, fig. 11 c), iar contactele «0» dreapta \ii «S» stinqa se fac din doua cose, pe care Ie plantarn In cablaj \ii apoi Ie cositorim. Placa de eablaj imprimat (20) se monteaza eu doua distantisre (12) pe suportul bare; de directie. Distantierele au lungimea de 5 mm. Suruburile (21) M3x 14 sint pentru nxarea intregului

ansamblu de masinii cornandate. .

Tamburul peste care trece firul de nallen se

executa din plexiglas (fig. 8).

(Urmal"e din pag- 5)

llbere nefolosite din camere, dupa usi etc. Vasul

expanslune (fig. 2) poate avea orice forma. fiind confectionat din tabla de 1,5-2 mm. Volurnul lui va fi cuprlns intre ;5 $i 10 I, reprezentind 10% din volumul instalatlei. Se va manta pe cit pasibil de sus, mai sus declt turul.

Teate lmbtnartle se vor insuruba cu cllti si miniu de plumb pentru etansare sau: dad este posibi], 5e vor fixa prin sudura,

'1;':\ ;i';,,:,~1!

Motorul automobilului (3) este 'd~'tipul celor eu reductor si se alimenteaza de la 0 baterie de Janterna de 4,5 V (2) ce se fixeaza eu suporti din piexiglas - 19 - lipiti cu lac polistiren de sasiu.

Puntea motoare (4) se face din otel, dupa detaliile din fig. 9. Suportii punti! matoare (18) se executa din plexiglas cu grosimea de 3 mm (fig. 9 a), in numar de 4 bucati, din care doua bucati se fixeaza pe sasiu, dupa care se rnonteaza puntea motoare si in sfirslt 5e lipesc $i ceilalti dol su portio

Tubul de protectie (15) sste un banal tub de PVC cu diametrul de 6 mm. Prin el slnt introduse firul de nallen, precum $i cele patru conductcare electrice ce actlonsaza comenzlle motorului.

Tabloul de cornanda (fig. 11) se executa intr-o cutie de butoni $1 are pe el doua comutatoare din eele folosite la comutatoarele; de schimbare a gamelor la radioreceptoarele de buzunar.

Schema electrica (fig. 12), precum ~i modul de

In final se urnple instaiatia cu apa ~i se observa unde nu este etansa, se gcleste, se reface etansarea respectiva ~i se urnple din nou instalatia cu apa. Apoi se poate da icc la saba. Sisternul are eficienta de la gradatta a doua in sus.

Conductele care tree prtn ziduri inter ioare sau prin lncaperi nu trebuie termoizolate, did ele radiaza ~i deci tncalzesc. Vopsind cu bronz de aluminiu radiatoarele ~i conductele, martm cu 8-10% suprafata de radiatie a insrelatiei. Putem astfel renunta la cite un element de la fiecare radiator.

in aceasta forma, 0 instalatie de tncalzlre centrals este destul de slmpla ~i de leftina.

12 $i fig. 12 a) ce Ie poate executa

conectare a cornutatoarelor vor seoate in avidenta rnasina cornandata.

Cornutatorul (fig. 12) este destinat comenzii OPRIT Cornutatorul (fig. 12 a) executa c ornanz ile INAINTE, INAPOI.

Realizarea ingrijita $i atenta a consrructisi da satistactie, iar ingeniozitatea amatorilor constructori poate contribui la perfectlonarea maslnli comandate.

Farurile masinii se executa din cu di-

mensiunile 15'x8x1 $i se diabont sau aracet In locurile rlc"oo",,,",

masinii locut respectiv

de '¢

Pentru constructorii mai

rilor se poats bomba prin ei

unei flacari, Dupa ce materialul a devenit S8 apasa eu capatul u nui creion de ce materialul se deformeaza. Apala Iniari rea

gauri

sletuita dupa care,' cu 0 pila de ceasornicari-se trassaza liniile caracterlstice ce apar pe tentlla fiecarui far real.

60

Sesizorul cu este concaput pentru a compare automat nivelul

de iluminare a ambiant eu nivelul luminii de comanda. RVL 1 se-

aizeaza lumina ambianta, iar RVL 2 - lumina de comanda. Tranzistoarele T" T., Iormeaza

un Se va cauta ca cele doua tranzlstoars sa fie sortateIn fel

ill cit lor sa fie cit mai aproape de simetrie. Rx se alege ill asa inert

Va+Vb sa fie eu tensiunea sursel alimentare la orlcs valoare

s-a )( =100 kn, La aceasta valoare Va+Vb este

;~'~n'~"~ cu 0 eroare de +0,2 V,

se mal face cu se vor regia in asa fel incit Vb sa creasca numai atunci cind

este mai dsclt lumina ambianta.

Cu la sesizoare de lumina cu fotodiode, res-

De asemenea, eu

..

I

Este a se aprecia auditiv

echilibrarea celor doua cai intr-un

ficator stereofonic.

acest scop, se po ate folosi un in care se instaleaza un instrument

cator eli zero la scalei (instru-

ment de 1 mA).

Montajul se introduce chiar in cutia amplificatorului, iar instrumentul se fixeaza pe planul frontal.

sistem instrumentul de diferen ta continue obtinute dupa serie regleaza sensibilitatea instrumentului,

Montajul se poate realiza fizic cu orice de circuit

EfD 108

CANAL DRfAPTA

CANAL STINGA

4,7K

100 fF

4.7K

17

Ing. V. LAURIC

• Ce este, de fapt, rodajul?

• in ce consta efectuarea rodajului?

• La automobilele moderne este necesar sau nu rodajul?

• Motorul este «complet» rodat in uzina?

lata citeva din lntrebarlle adresate redactiei de cititori, lntrebari la care ne propunem sa raspundern pe scurt.

Intr-un motor slnt 0 serie de organe, in miscare reclproca, intre care are loc 0 frecare de alunecare, de exemplu, grupul plston-seqrnenti-cilindru, grupul ptston-bolt-blela sl grupul blele-cuzinetl-tlsurile arborelui cotit.

Cerlntele cproductiei moderne prezinta deseori aspecte contradictorii. Pe de 0 parte se pretinde din partea tehnologiei de fabricatie realizarea unui inalt grad de netezire a suprafetei sl precizie dimensionala a pieselor in miscare reciproca, lucru ce conduce la scumpirea pretulul de cost al fabricatului, iar pe de alta parte se cere reducerea cheltuielilor de fabrtcetle tocmai in scopul mlcsorarli pretului de cost.

Rezolvarea problemei se face, ca dealtfel de cele mai multe ori in tehnica, printr-un compromis.

Gradul de netezire a suprafetelor este din ce in ce mai mare, dar nu de 100/~; dimensiunile 'pieselor se realizeaza in c1mpuri de tolerante, jocurile de rnontaj restringindu-se ~i ele prin montaj selectiv pe grupe etc.

Rezultatui it constituie un produs de buna calitate, la un pret de cost incadrat in limite norma Ie, dar nu un prod us perfect.

Un motor auto este astfel realizat: cu suprafetele de frecare cu mlcroasperltati, Acestea se niveleaza reciproc in cursul mlscarf celor doua suprafete in contact, prin detasare de material (virfurile asperitatilor). Suprafetele rezultate sint suficient de netede pentru a asigura 0 frecare minima pe un parcurs indelungat ~i prezinta, de asemenea, 0 retea de

SISTEM RECOMANDAT iNTRE AN" 1940-1950

microcanale, care vor contribui la realizarea peliculei de ulei.

Deci rodajul consta tocmai in nivelarea suprafetel or in contact sl mlscarea reciproca cu frecare de alunecare, nivelarea realizlndu-se in timpul exploatarii motorului.

Pe de alta parte, trebuie amintit ca doua dintre piesele principale ale unui motor sint confectionate de regula din materiale diferite ~i sint supuse in functluns ~i la regimuri termice diferite: blocul motor sl chiulasa. Ca urmare a dilatarllor inegale atit intre aceste doua piese cit s! pe diferite zone din aceeasi plesa, pot aparea diterente de strtnqen la prezoanele de chiulasa, care daca nu sint anulate cit mai repede posibil se poate ajunge la deforrnarl remanente ale chiulasei, arderea garniturii etc.

lata deci aparind raspunsul la cea de a doua intrebare. Efectuarea rodajului consta in principal din doua etape: rodajul in uzina ~i rodajul in exploatare, tnsotlts sl urmate fiecare de 0 serie de stringeri de piese sl de refaceri de reglaje. in uzina, motorul este montat pe bancuri speciale, pe care functioneaza un anumit timp in gol, in sarcina la rece ~i la cald, sistemul si durata acestei functlonari diferind foarte mult de la 0 uzlna la alta, functle in principal de tehnologia de tabrlcatie, de martrnea ~i de destinatia motorului.

Rodajul peautomobil consta In exploatarea motorului in sarcini red use, pe un anumit numar de kilometri de rulaj, cu restrictii in ceea ce prlveste aut tncarcatura cit ~i viteza maxima, lntructt, conform celor de mai sus, un motor nu poate functiona imediat ce a parasit banda de montaj in plina sarcina.

Daca totusi se tncearca exploatarea unui auto-

SISTEM RECOMANDAT iN

PREZENT. '

PRODUSUL LA UZINA

1. Rodaj la rece fara

bujii . .30 min./500 rot./min.

2. R-odaj la rece cu

bujii . . . . . .30 min./800 rot./min.

3. inlocuirea uleiului

4. Rodajla cald in

gol .. 3x30 min./800-1 400 rot./min.

S. Rodaj la cald 'in sarcina, progresiv,

pina la cca 30~~, 3,S ore

6. Proba de accelerare in gOI •.• 5-10 min.

TOTAL: cca I) ore

(pentru 11l!)~~ din motoarete prod use)

1. Alimentarea motorulul cu ulei ~i apa caRda la temperatura de regim.

2. Pornirea motorului.

3. Verificarea echilibrajulul si, eventual, retusarea,

4. Verificarea zgomofelor.

5. Cuplarea cutlei de vlteze, Timp total cca 1/2 ora.

(pentru 99% din motoarele prod use). Penteu 1~~ din productle sa fac probe complete pe bane de proba special, CI.I cabil1ii izolata tonic, ell durata de ceil I) ore, ajl.lng'indu.se pina ia tncarcarea motorulul 100~{,, dad cu verificarea puteril sale maxima.

RODAJUl PIE AUTOMOBll

1. Parcurs total de roda] 1500 .2000 km

2. im::arcatura maxima

3. Viteza ma.xima 00

18

1. Parcurs total de roda] 2 560 ,:UOO km

2. incarcatura maxima

3. Viteza maxima 40-50

turism cu «zero kilornetri», direct In

cu tncarcatura maxima si In viteza rile slnt doua, Primul rise consta In

rului, ca urmare a supratncatzlrf care de alunecare. in functie de ... ",);+",t""

duetle a motorului ~i de neunitormltatea a realizaril unei serii de motoare din acelasi gripajul despre care am amintit poate aparea sau nu. Daca nu a aparut, nu tnseamna totusi ca am Cel de al doilea rise apare in mod inevitabil mult mai tirziu. Durata totala de functionare a motor pina la reparatie capltala se mlcsoreaza senslbll in conditiile unei exploatari brutale, lnceputa prin eliminarea totals a rodajului.

Odata cu lmbunatatirea tehnologiei de fabricatie, durata rodajului s-a redus sensibil atlt la rodajul de uzina cit si la cel din exploatare.

De exemplu, in aceste condit;;, motorul unui turism «Dacia» 1 100 sau 1 300 se lasa abio parcurgerea a 5 000+6 000 km, parcursul de tionare Pina la reparot!« sa capitala crescind siderabit,

lata deci ca nici in prezent nu am scapat de rodajul pe automobil. Avind tnsa in vedereviteza maxima admisa, el nu mai constituie 0 problema.

In general, instructlunile de rodaj stnt cuprinse in cartea tehnica a fiecarui auto mobil, unde sint indicate vitezele maxime admise pentru fiecare treapta de viteza, cit sl parcursurile de rulaj.

Ca regula generala, rodajul unui automobil nou se face dupa urmatoarea schema:

1. Drumul. Se va evita pe clt posibil circulatia in erase si pe sosele aglomerate. Se vor alege scsele mai putin frecventate, cu pante cit mai red use. 2. Traseul. Se vor alege trasee de rodaj cit mai lungi cu putlnta, tara lnsa a exagera, lungimeaoptirna a etapelor fiind de 2x80'+-150 km.

3. Temperatura. La autoturismele moderns, sistemele de racire fac ca temperatura mediului ambiant sa nu joace un rol prea mare in tunctionarea motorului; totusi se va evita alegerea zilelor de canicula pentru rodaj.

4. Incarcatura. Doua persoane :;;i un copil (sau bagaj redus - maximum 10 kg) stnt absolut suficiente. Vom incerca deei sa nu depasim valoarea de 160 kg.

5. Conducatorul auto. Un autoturisrn nou nu impune nsaparat pentru roda] un conducator auto ell foarte multa vechime :;;i experienta. Vom evita totusi ca el sa del/ina un mijloc pentru pertectionarea celui ee dupa obtinerea earnetului de conducere nu a mai condus de Joc. lata deci doua limite. Vom retina ca bruscarea comenzilor, supraturarea si, mal ales, subturarea motorului, gre;;eli Irecvente la conducatorf auto lncepiHori. stnt toarte dauna-

·0 DE LA ALAZ

toare autoturismului.

6. Maniera de conducere. Motorul este pornit lncalzit doar atit cit tncepe sa functioneze regulat, si apoi se pleaca din loc cit mai blind. ~tent~e tnsa, din prea rnulta blindete sa nu ardem dlscurile ambreiajului! Vom conduce cit mal constant, mentinind pentru motor un regim mediu in fiecare treapta de vlteza. Daca constructorul recornanda, de exernplu, ca viteza maxima in treapta a IV-a este de cca 90 kmjh, nu lnseamna ca neaparat trebuie sa 0 ~i atingem.

lata un mic truc foarte folositor pentru rodaj ~i pentru deprinderea conducerii autoturismului in regim constant. Din multe motive, care nu fac tnsa obiectul articolului de fata, conducatotii auto de pe autocamioanele mari, In special de pe cele cu rernorca, conduc intr-un ritm de viteza foarte constant. Trucul consta in urmartrea de la dlstanta de 200- 300 m a unui astfel de autocamion sau autotren, dupa ce ne-au convins in prealabil ca au un ritrn bun. In 'final vom fi surprinsi de constanta mentinerii vitezei, de consumul de combustibil realizat si, mai ales, de timpul de acoperire a dlstantei de mers, in cornparatie cu cel realizat de «sprinterii» soselelor care, dupa ce alearga cu 100-140 kmjh $i fac clteva depaslri a la Mannix, se opresc pentru o tigara pe marginea soselei $1 ajung la destinatie obositi in urma noastra,

7. Dupa cca 500 km parcursl, este necesara prezentarea la statfa "Service» pentru efectuarea primelor lucrari obligatorii din perioada rodajului, din care cele mai importante sint: strlngerea chiulasei cu chela dinamometrica, controlul sl, eventual, stringerea tuturor suruburllor accesibile de la careserie, inlocuirea uleiului, revizuirea si reglajele instalatiei de aprindere si carbu ratie, reg lajul farurilor etc.

8, Dupa parcurqerea celei de-a doua etape de rodaj (1000 -1500 krn), ne prez entam din nou la statia «Service» pemru efectuarea Iucrarilcr de control al strlngerilor $i reglaielor cuprinse in cartea tehnlca a masinli. Atit efectuarea lucrarilor din prima etapa de rodaj cit l?i din a doua slnt obi igatorii $i conditioneeza mentinerea garantiei acordate de uzina.

Daca rodajul s-a efectuat cu blindete, vorn avea surpriza sa constatam ca, dupa terminarea sa, rnotorul inca «tine» $i nu livreaza intreaga sa putere. Este un semn ca rodajul s-a efectuat mai mult declt corect.

Sezonul tW'istic estival s-a incheiat, dar marea disputa intre partizanii rulotelor tractate ~'i cet at autoturismelor special adaptate pentru week-end (cu plafoane montante) continua. Dar vechiul, clasicul cart de 2 ~- 3 -~4 per,wane sa.!! fost de/initiv in/i'int? Sau va solicita 0 revan~a?

LA SFiRSIT

,

DE SEZON

o SOlUTIE TEHNICA

SECURITATEA CIRCULATIEI

•

AUTO

Una din manevrele eare genereaza frecvent even imente pe drumurile rutiere este depaslrea. Cu riseul de a spune lucruri banale, ne permitem sa insistarn putin asupra acestei probleme.

Pentru efectuarea depasirtt, asigurarea ~isemnalizarea lntentlei de depasire in conditlile prevazute de lege slnt obligatorii.

Practlca conducerf a aratat di sint dese situatiile, mal ales la circulatia pe mai multe benzi, In care conducatorul autovehiculului care intentioneaza sa efectueze 0 depa~ire nu vede un aft autovehlcul care cireu Iii. paralel cu el, in srlnga ~i putln lnapoia sa, in asanumitul «unghl mort», zona care nu se poate observa in oglinda retrovlzoare din interioru! autoturismulul.

Daca autcturismul nu este prevazue cu eglinda retrovizoare laterala, conducarorul auto este nevolt sa-~i abata privirea de la sosea citeva clipe ~i sa priveasdi. in stlnga ~i inapoi pentru a observa dad. manevra sa nu stinjeneste un alt conducator auto. Este lesne de Inteles ce se poate lntimpla in aceste citeva clipe, fie ~i numai la 0 viteza de 60 krnjora (adica 16,6 m parcursl intr-o secunda).

De aiel rezulta necesitatea. am zice obligativitatea, unei oglinzi exterioare pe partea dinspre sofer, lucru pe care-l recomandiim cu Insistenta vccnducatorllor auto. Pentru 50 lei. cit costa aceasta oglinda. ne seutim de mari necazuri.

Sa revenim acum la autcvehiculul aflat in «unghiul mort» al celui din fata sa. Aces! autovehicul mergind paralel cu eel din fali ~i putin inapoi, condud\torul acestuia nu observa intentla de depaslre a celul din fa~a. deoarece el nu poate vedea lamptle de sernnalizare care sint amplasate in fata ~i In spatele autoturlsrnulut acestuia,

Pentru conducatorul auto aflat lateral sint !nsa user de observat larnptle de semnallzare a dlrectlel aflate pe aripa din fa~a a autoturisrnulut.

Multe autoturisme sint prevazute cu astfel de lampi. dar exista ~i tipuri de autoturisrne care nu Ie au, de exemplu: «Dacia» 1100, «Dacia» 1300, «Renault» 10 etc.

in cele ee urrneaza, vom arata cum se poate imbuna-

(..--------- ...... \

I I I I j

l I I \

STINGA

t

DREAPTA

.....

}D1

1

ta~i sistemul de semnalizare printr-o metoda aplicata la mai multe autoturisme «Dacia» 1100, Inca din anul 1969.

Dupa cum se constata din schema aHiturata, este vorba de utilizarea complexa a lampiior de parcare (7) adt pentru semnalizarea pardlrii elt ~i a schimbar-ii de direqie.

lng, AlEXE CORNEUU

Penrru aceasta, intre contactele cornutatorului de semnalizare a directiei (2) ~i cele corespunzatoare ale comutatorului liimpilor de parcare (1), au fest conectate doua diode D, ~i D2. Cll anozii inspre comutatorul (2). Diodele vor permite trecerea curentului nurnai de la comutatorul (2),la comutatorul (1). Astfel, alimentind contactele Eomutatorului (2) concomitent eu larnpile de semnallzare a directlei din fata ~i spatele autcturisrnului, se va aprinde ~i lampa de parcare corespunzatoare, laterala.

Clnd utilizam lampa de parcare, diodele evita neplacerea de a se aprinde ~i lampile de semnalizare. larnpl de consum mare, care ar solicita puternic acumulatorul pe timpul parcarf

Diodele D, ~i D2 pot fi de oriee tip. ell conditla sa aiba curenti de lucru de 0.2 A (dad! larnplle de parcare sint de 2 W) sau de 0.4 A .(dadi acestea sint de 4 W). Practic s-au folosit diode romanestl de tip EFR 135. DR 300 si F 107.

La rnontarea diodelor se va tine seama de schema de montaj alaturata. inainte de montare se va deconecta borna de pam!nt a acumulatorului. Diodele vor fi pregatite pentru mont are. fixindu-Ie de contacte prin eositorire conductoare de 8-10 cm lungime, din lili izolata in vinilin. Peste zona cositorita se va trage un tub mipolan. Diodele se vor introduce. de asemenea, in tub mipolan pentru a nu se atinge de masa autoturismului. Pentru montareadiodelor se vor desface din cele 3 ~uruburi capacele de proteqie din material plastic de sub volan. Conductoarele dinspre comutatorul (2) al diodelor vor avea la capete fi~e identice cu cele ale celorlalte conductoare din eomutator. Dadi. nu gasim astfel de fi~e, ele se pot confec~iona u~or din tabla de alama de O,2~.4 mm, prin taiere ~i indoire conform modelului.

Aceste fi~e se vor conecta la contactele libere ale comutatorului (2). Fiecare pozi~ie a comutatorului (2) are dte 3 contacte. din care numai 2 sint folosite.

Conductoarele de la capatul dinspre comutatorul (1) al diodelor se vor infa~ura in jurul bazei fj~elor de fa Himpile de parcare. dupa care se vor izela eu banda izolatoare sau leueoplast.

Dupa montarea diodelor ~i verificarea bunei funqionari se vor fixa la loe capacele de pretec~ie a eomutatoarelor.

in exploatare, vom avea ocazia sa ne convingem de utilitatea semnalizarii astfel realizate.

19

in dr, al revistel «$iiin1a l?i tel-mica»; ing. R. CQS. flORICA;

dr, ing. ing. V. LAURiC; PETROPOI..; fiz. STRATUlAT; dr,

DIN PARTEA COrvnSIEI DE SEI~ECTm:

!lim'! 12 31 manic 1974: in cazul in care

motive llil pot fi transportsre, jllriui

concursului va

Termenul de inscriere It! concurs a Iost prelungir pinii III 31 deeembrie 1973;

2 - Cererea de iascriere trebuie iu§()~ita neaparat de I} scurta prezentare 31 lucrarii sail de 0 enumerate

mentata II propunertlor; in cazul "~.-li·id"iir1i

3 - Luerarile realizate sint transportabile - vcr

rna! rele premii:

UII premiu al revistei «$tiintii ~i tebnica» ill

valoare de 5 lei.

Doua premli a cite 2 500 lei fiecare . Cinci mentiuni a cite 1 000 lei.

- in masura in cure trimise pe adresa redactlei

1. Agid ion - Bucuresti

2. Alexandrescu florin - Bucuresti l. Amon Francisc - Luge]

4. Argesanu Stelica - Giurglu

5. Belica Dan - Cimpulung-Nuscel

6. Basaiac Florin - Bucuresti

7. Berbely Emo - Harghita 8, Bodesc le - Paroseni

9. Burghelea Gheorghe -

10. Bursuc Alexandra - ia~i

11. Cacoveanu Stelian - Bucuresti

12. Carstea Haria - U. Clejan Mihail - Ludus

14. Cheran Dumitru - Galati

15. Clone] Sablan - Bihor

16. Clipid Gheorghe - Bucuresti

17. Cojocariu Carmen - Bucuresti 18, Constantinescu Vasile -

19. David Vasile - Ploiestt

20. Cubasa Stefan - lasl

21. Dohroczy Mil'lai - Tirnisoara

22. Dumitras Dan - Cluj

20

23. Dumitriu Aurel - llfov

24. Durnitrescu Ion -

25. Stefan -

26. Lucian -

27. Dorohol

18. 29. 30. Florea l.ivlu - :U. Facsa ion - Constanta

32 loan-

:n. Gavril Stefan -

34. Gavrila - Calaras:

].5. Grlnea

36. lacobescu Octavian - Deva

37. lerima Vasile - Bucurestl

38. lndru loan -

39. lorH~SCU Marian -

40. lsvoranu Hie -

41. lazar Traian -

42. Lichwar Aureliu - Bucuresti

43. Livadaru Mihal Bucuresti

44. Mo~ut Ion -

45. Musta~a Aurel - Siblu 46, Nacu Olirnpiu - Rlsnov

41. Niculescu Alexandru - Bucuresti - Suceava

49. Petcu - !a~i

50. Popa Ovidiu - Turda

51. Predoiu Alexandru - Bucuresti

52. Romaniuc - Maramure~

5l. Constantin - Prahova

54. Savescu Constantin -

55. Serbschi Constantin -

56. Serdeleanu Igor - Bucuresri

Simlonescu Vasile -

58. Stanescu Vastle - Ploiestl

59. Sterescu Vlad - Bucuresti

60. Serban Alexandru - Maramure~

61. Sonerlu Dan - Bucuresti

62. Tudoran Constantin - Bla]

63. Turpan Aurel - Sibiu

64. Zaharecz Panel - And

65. Zanga Ion - Bucuresti

66. Wolf Helmut - Timisoara

ICOBESCU domiciliar ill Deva,

cartier Dacia, bloc 7, apart. 5, judo Hunedoara, de profesiune subinginer in cadrul lntreprinderii forestiere de exploatare si

etoda si di spOlitive

transport (LF.E.T.) Deva ( ... ) rog a fi inscris la concurs, la disciplina «a» - rationalizari ~i solutionari practice la locul de munca, cu lucrarea «M etoda ~ dispozitioe de exploatare a funicularelor forestiere cu trasee curbe in sensuri multiple $i cu douti funiculare cup/ate prin macaz».

Intructt 0 astfel de lucrare (instalatie) nu poate fi trimisa la dv., avind in vedere dimensiunile ei (intr-o singura instalatie fiind cuprinsa intreaga metoda), voi prezenta aceasta instalatie in mach eta - functionind dernonstrativ ( ... )

Lucrarea cormsia de seleetie

isi rezerva dreptul de a 0 prezenta O.S.I.M.-ului pentru ornologare - se refera la 0 metoda si doua dispozitive pentru exploatarea funicularelor pasagere eu traseu curb In sensuri multiple, in plan orizontal si a doua funiculare instalate In releu, cuplate prin rnacaz.

Pent..... at nu deconspi ra o .. igrna licatea lucrarii, va prezenta~ alaturat numai unul dintre elemenrele cornponente ale dispozicivului

- Suport special ~i dispo:zi.tiv cu role pentru dir,jarea cablului tragatol' in curba

APARAT Of IASURi UIIVfRSAt

... Va prezint In cele ce urmeaza un aparat de masura universa~ pe care l-am conceput, l-am experimentat .yi l-am realizat practic. Anexez $i fotoqrafia lui cu ruqamintea de a-l include in concurs, fie ca rea liz are practicd, fie ca idee novaWare.

U rmatori i soliciranti sint sa

trimita la redactie precizari suplirnentare desprelucrari ie cu care u rrneaza a

la concurs.

Crusoneanu VasileCue luHu-

Dinescu Aurel - Mangalia Dlnu B. - Brasov

Dragoi Marin - Bucuresti Gahanyi ion - Cluj

Patra~cu Viorel - Constanta Preda L tlle - Olt

Stancioiu Petru - Alba Vasiliev Paul - Mehedinti

CARACTERISTICJ TEHNICE

I - Tensiuni continue: 50rnV; l00mV; 1 V +600V (sau 1 + 1 000 V pentru varianta 2 ~i 3) in cinci subgame IV; lOV; 30V; 100V; 600V.

- Tensiuni alternative: 2,5 V + 600V in cinci su bgame: 2,5V; lOV; l00V; 300V; 600V,

2 - Curent continuu: 1 + 1 000 rnA (0,1 + 1 000 rnA varianta 2), 0,05 + 1 000 rnA varianta 3, in sase subgame: 1 mA; 10 mA; 100 rnA; 200 mA; 500 mA; 1000 rnA.

Curent alternatio: 5 + 1 000 mA in patru su bgame: 5 rnA; 50 mA; 500 rnA. 1000 rnA.

3 - Rezistente : IOn + 2 MQ in sapte su bgarne : xl; x5; «re. x20: x50: xlO; X 103 Q.

4-- Condensatoare O.!';' I(X) pI" in doua subgame: O.l-o-IO}'F: 10, 100 uFo

5 - T'ranzistoare: I cclector.-. I baza; ICBO:

factor de amplificare fJ = k_ citit direct pe

IS cadran, sau calculat -- I CEO

Ing , BelicaDan - Clmputung-Muscet

BORNELE E.B.C

iN FATA

~

r BORNA COMUNA

Cu deosebitd bucurie am luat cunO$de concur sui

Deoarece domeniile in cadrul carora

se poate sint variate,

din care coincide etA pasiunea mea --

aeeasta fiind constructiile aoiatice -mi-um permis sa va rog a-mi aproba inscrierea in concursul «Tehnium» ell un aparat de zbor, ell aripi rotitoare. tip au togir.

Turpan Aurel Sibiu

eu eare voi la actuala a

concursului «Tehniurn» va avea urmatoarele caracte-

ristici:

Lungime fuzelaj lnaltimea

rotor

de pale

Greutatea aparatului gel I ncarcatura maxima

- Puterea motor

- Elicea de propulsie este de tip «Gea-

manli», inventie a lui Otto Zeides din Codlea (Brasovi

Viteza maxima

3 mm 1990 mm 6270 mm

2

127 kg 125 kg 38 CP

110 krn/h

21

pent:rn

PENTRU CONDITII DE

Sugeram In cele ce urmeaza IUl simplu crampon pentru asigurarea mersului pesteri, In conditiile in care pe suprafata stincoasa, din cauza umezelii p a provenit din farimitarea stincii, se forrneaza mtzga,

Cramponul propriu-zis se executa din tabla neagra sau inoxidabila, cu 1!(I'('S!:!'r1ea de 1 mm. Forma desfasurata este data in fig. 2, care corespunde pentru un

nr. 43 cu talpa de caudae.

Cu linii intrerupte Slot marcate locurile pe uncle se va indoi tabla pentru a forma din fig.!. Aceasta forma este necesara pentru a se asigura fixarea pe talpa cului,

Fixarea defmitiva se va face ell ajutorul dispozitivului ell curea 5 din fig. 1, dupa cum se vede In schita.

Coltii cramponului se vcr executa prin matritare conic, lntr-o matrice cu Iocasul corespunzator, prin

dom eu virf cu ciocanul,

PROTEjARIEA PIESELOR DIE ALUMINiU $1 DURALUMINIU CONTRA COROZIUNli

Alurniniul este unul din metalele eu ucilizarea cea mai mare In electrotehnica. Avantajul utilizarii acestui metal consta 1n rezistenta mare pe care 0 are fata de agentii corosivi, Astfel, aluminiul seoxideazila aer, oxidul format fiind superficial, ceea ce impiedidi coroziunea in profunzime. Oxidarea superficiala a aluminiului poate f observata, In timp, prin pierderea luciului metalic, oxidul format (AI203) fiind insolubil, dec; foarte rezistent fata de ageriti] corosivi.

COLORAREA CHIMICA.

Piesele din aluminiu ~i duraluminiu se cuca,a rnai intli cu benzina pentru degresare (urme de vaselina, ulei, srnoala etc.). Se prepara 0 solutie de hidroxid de sodiu (soda caustica) prin dizolvarea a 15-25 g hidrcxid de sodiu inrr-un litru de apa rece. Deoareca la dizolvara are Icc o mare degajare de ciildl.lra, vasul de sticli (pahar Berzelius), pentru a nu se sparge, se va introduce intr-un ale vas mai mare (a cratita sau 0 oalii) In care s-a pus apa riicitli cu cubulere de gheata preparate fa frigider. in acest fel, peretii exterior; ai pahar-ului Berzelius 'lor fi raci~i in perrnanenta. Pentru ca dizolvarea sa se produca normal,se va turna in cantitli~i mici apa pinii la dizolvarea completa a hidroxidului de sacjiu (soda caustidi). La introducerea pieselor de aluminiu sau duraluminiu in solu~ia de nidraxid de sodiu (sod;; causticii.),se degaiii h;drogen, creind pericalul de explozie Ia orice sc1nteie. AceS!: pericol peate Ii indepartat printr-o bum aerisire a camerei in care se lucreaza ~i in absen~ focului, iar daca e timp fr,!Smos este recomandat Cit sa se fuereze afara. in aer fiber. In urma acestui tratament al pieselor cu solutia de hidroxid de sodiu, se vor obtine suprafe~e cu asperitiiti, care val' prezenta un aspect frumos. Culoarea pieselor va fi alb-mat. Cancentra~i;le mai mid, precum ,i durata de mentinere a pieselor in solutie VOl' fi cele ce VOl' ajuta la obtinerea unor nuante dorite de alb. Ca piesele sa capete un aspect ~i mal frumas, se vor scufuncla apo; ;ntr-o solutie concentrata de atet (9"). caldi, men,inlndu-se aid 3 minute, dupii care se val' spala cu multli apa ~i se VOl' ¥terge imediat CU 0 bucatli de pinzii uscata.

VOPSIREA CU MATERII COLORANTE

Se aplid p;esel;'r din aluminiu~i duraluminiu tratamentul indicat pentru colararea chimica 20% hidroxid dE sod iu ~i cu solu~ie concentratli de a,et (9"), calda, apoi spiilare ~i ~tergere. Dupii acest tratament, piesele din aluminiu se pot colora in diferite nuan,e, utilizind vopsele diluate, tot felul de eerneluri ,i tu,uri pentru vopsirea metalelor. Dupii uscare, piesele se pot lustrui eu ajutorul uneibucati de stom, frednd bine suprafe,ele.

22

C. DUMITRESCU

Rezulcarele cele rna. bune pentru colorarea pieselor de radio, televizor, magrretofon etc. din aiuminiu ~i duralumini" Ie dau cclorantii de aniljna .. Acestia, spre deosebire de 'lapse le, tusuri ~i cerneluri, nu sufera degradari datorita ternperaturilor ce se dezvolta in timpul functionarii aparatelor. Pentru a yaps; piesele cu coloranti de anilina, acestia se vor dizolva In apa si se 'lor intinde pe suprafetele pieselcr. Se VOl' lasa un tirnp sa se zvinte la aer ~i apoi se va intinde cu ajutar!.!1 unui tampon eu tifon 0 solutie de serlac incoior.

ZINCAREA

Aceastii operarie, prin care se realizeazii un st rat de zinc pe suprafata pieselor, este avancajoasa din doua puncte de vedere: prirnu! - deoarece se proteieaza piesa contra oxidarii, ~i at do;lea- pentru ci devine mai bunii conducaroare de electricitate. Zincarea se realizeaza pe cale chimica cu ajutorul unei solutii cbtlnute pr;n dizolvarea a 150 g sulfat de zinc in 750 erne apa. Se adauga apoi prin amestecare continua 150 g hidroxid de sodiu (soda caustical·

Atentie! Se va Iucra cu grija (COl ~i in cazul colorarii chimice), deoarece dizolvarea hldroxidului de sodiu (soda causeid} se produce cu degaiare de dildura.

Pieseje de aluminiu, '" prea!abil cura~ate ~i degresate, 51! var scufuncla in aceastii solutie ~i se vor me!1,ine 3-5 minute. dupii care se var scoate ~i se var spala cu apa muld!, lasindu-se apoi sa se usuee la aero

CROMAREA

Piesele din alumini" pot fi protejate contra coroziunii cromindu-le pe cale electrolitica. Astfel, se dizalva 1137,5 g anhidridii c.-omica intr-un volum de 750 eme api. In al~i 750 erne apa, aflati 'nt .. -un vas de sticlii cu peretii exteriori rad~i CD gheata, se toarn;, picatura CD picatura (aten~ie, pericol de acddentare!) 2 g acid sulfuric, agitlndu-se bine CD 0 baghetli de .ticia. Cele doua solutii se amestedi apoi cu multi! aten~ie, pentru a evita accidentele, se lndilzese la 0 temperatura cuprinsi 'ntre SO-60'C.

intr-un vas de sticla se toarna electrolitul astfel ob~inut ~i se leap piesa de aluminiu la polul negativ al unei surse de curent. Se are in vedere Cit piesa sa fie In prealabil bine euri~tii ~ zincatii prin eratare eu 0 solutie obtinutii prin dizolvarea in 500 erne apa a 100 g sulfat de zinc ,i 100 g hidroxid de sodiu (sodii caustica).

La celalalt pol pozitiv al sursei de eurent va fi legatli 0 placa de plumb. Curentul utilizat va fi dat de un acumulatar eu 0 tensiune de 12 V. Dupa un timp de 4--5 minute, de trecere a eurentului prin electrol;t; piesele de aluminiu se vor acoperi cu un .trat de crom. Dupa scoaterea pieselor din baie,acestea. se spalii cu apii, se usud ,i se lustruiesc eu 0 drpii uscata.

Nic.

ORIZONTAl: 1) Se ocupa cu filatelia (fem.); 2) postal pe care sint Irnprimate desene. petsaie etc. Element al desenului marci! situat in spatiu; 3) Loc sigiliului (abr.) - Figura centrata in cadru - in serie! 4) litera x - Cu gust tntepator (pl.): 5) Erorl - Sus pin; 6) Se repeta Ia trieril - Rare. 7) Campioni - Filate listi care-s] desfasoara activitatea in mod oroanlzat in cercuri scolare: 8) Marci cu variatii de culoare care pot conferi valori d - Emlslune necentratal 9) Orasel In Suedia - minerala; 10) Sftrstt de aparitie - Doua marcl tasate intre ele.

VERTICAL: 1) Timbru cu desen lrnprirnat in co zitla hirtiei; 2) Parte components a desenului rnarci care poate avea diferite caractere (pl.): 3) matatea coltutud - Marci ernise la date diferite, care au subiecte comune; 4) Caracterele 2, 3 si 4! La jumatatea fts+erulul! - la: 5) Scrisul alia! pe une marc: pentru e xplicarea sublectulul (pl.) - Se vede stamptlal 6) Legat pe centru! - Marci cu putere de clrculatls radusa; 7) Detasez - Forma oopulara pentru hotar; 8) Intreprindere in Bucuresti (abr.) - l!iii destasoara acttvltatea lntr-un cere filatellc scolar (fem., pl.); 9) lncepe sa slab eascal - Marca pa!iita1a existenta In numar foarte redus (fem.) - Contraindicat pentru fixarea marci]: 10) Fixarea valoritor unor rnarcl mention ate In catalog; 11) Pe unele marcl comemorative - Operatiune de selectionare filatelica.

Dictionar:

TOTI

~

S£IIIBAW

Se inHmpla deseori ca schimbarea unui geam sa trebuiasca sa fie facuta pe loc, rama nefiind transportablla, in aceste cazuri, de regula, apelam la cite un geamgiu specializat in astfel de operatn,

Dar este absolut necesar?

pentrn

Va propunem in rindurile de mai jos sa urmariti ce operattl simple presupune inlocuirea geamului, astfel tnctt oricare dintre dumneavoastra sa Ie poata executa.

.Se inlatura cioburile geamului spart (fig. 1J.

• Se cura13. cu un spacfu chitul ram as pe rama' (fig. 2).

• Se stabilesc cu precizie (0,5 ... 1 mm) dimensiunile laca,ului pentru geam.

• Se taie geamul la dimensiuni la ° cooperativa de specialitate. Alegerea geamului se face in functie de grosimea sa ,i de calitatea suprafelei: lucioasa, matii, g~

frata . sa"" cu insertie metalica. .

• S-e pune geamul in laca,ul sau, bine cura1at anterior (fig. 3).

• Cu un ciocan mic se bat cui,oare de fixare, laterale. Pentru a elimina riscul unei spargeri accidentale, ciocanul se mentlne in timpul bataii in contact cu sticla (fig. 4).

• Se intinde chit de-a lungul marginilor cu mina, apiisindu-I u,or.

• Chitul se fasoneaza cu un ,paclu sau cu 0 lama elastica de otel (fig. 5).

• Daca e necesar, se vopse,te chitul sau chitul ,i rama (fig. 6).

DupA cum puteti constata, totul se poate realiza ip citeva o~ A,adar, sa nu qteptam pina vine geamgiul!

Dr. ing. F. ZAGANESCU

• Primul echipaj sovietic desttnat partlclparii la experimentul comun «Soluz-Apollo», format din astronautf colonel Alexei A. Leonov :;;i inginer Valeri N. Kubasov, a inceput antrenamentul privind faza de recuperare dupa amerizare. Este pentru ei un procedeu nou, deoarece majoritatea revenirilor pe Pamint s-au efectuat pe ogoarele din regiunea Karaganda din Rusia centrala, Totodata se fac :;;i testele de flotabilitate si stabilitate ale navei «Soiuz», care va trebui acum sa amerizeze.

SUPORTUL OGLINZII SecUNDARE

• N.A.S.A. a anuntat oficial selectlonarea a 36 de speciallsti reprezent1nd 27 de organizatii spatlale ,i patru tari in vederea definirii detaliate a marelui telescop spatial, care va fi introdus in orbita pina in 1980, cu ajutorul unei navete spatiale. Este vorba de un telescop-reflector cu doua panouri avlnd celule solare ,i oglinda de 3,6 metri In diametru. EI va servi studierii corpurilor cosmice din afara atmosferei. Aparatul spatial (vezi desenul schematic alaturat) va avea IUrigimea de 12,3 metri, greutatea

de 11 000 kg l?i va evolua pe 0 orbita usor eliptlca (725/892 km), cu 0 Indinare a planului de 28,5 grade.

• Sonda spatlala «Pioneer»-11, care va ajunge In apropierea planetei Jupiter Ia 5 decembrie 1914, se gase:;;te - la data cind apare aceasta tnformatie - In plina centura a meteorltilor. De remarcat ca peste putina vreme, la 3 decembrie a.c., primul aparat spatial similar «Plcneers-tn va survola gigantica planeta ...

• Au fost primite deja 0 serie de informatii de la satelitul lunar (,Exploren>-49, lansat pe 0 orbita cu tnalttmea medie .de 1100 km. Dotat cu patru antene urlase (230 m), acest satelit a fost destinat sa capteze radiosemnalele provenite din galaxie, evitind interterentele provenite de la ionosfera Terrei. Vom reveni cu amanunte tehnice asupra acestui laborator circumselenar tntr-un numar viitor al revistei.

• Douazeci :;;i doi de specialistl, printre care un francez :;;i un german, au fost solicitati de N.A.S.A. sa prezinte propuneri de experimente stiintlfice care sa fie «tncredlntate» celor douii aparate spatlale de tip «Pioneer», pe care N.A.S.A. intentioneaza sa Ie lanseze in 1978 catre Venus. Se prevede ca fiecare robot spatial va lansa mai intli patru conteinere cu aparate stiintifice prin atmosfera planetei, apoi 0 vor strabate, chiar ele transrnltind «Informatii despre planeta furtunllor», De retinut ca specialistii sovietici au reusit aceasta performanta cu patru ani in urma, Din mformatltle primite deja de la sondele «Mars»-4, 5, 6, 1 sl 8, precum :;;i de la ({Mariner»-5, astazi se stie ca temperatura la suprafata planetei este de cca 75d'K (47TC), iar presiunea atmosferlca s-a estimat a f cuprmsa intre 70 9i 100 de atmosfere! Cornpozitia atmosferei: 97% bioxid de carbon l?i 3"10 azot, cu urme de alte gaze ,i vapori de apa,

• Naveta spatiala, vehiculul cosmic prevazut pentru 0 suta de lansart pe orbita, va folosi rachete cu pulbere! De fapt, cel care va utiliza asemenea motoare va fi vehiculul purtator ce, dupa 0 functionare de 125 secunde, va fi abandonat, dar recuperat ,i refolosit ulterior. Tema de proiectare pentru aceste motoare, atcatutta de beneficiar - centrul spatial «Marshall» al N.A.S.A. - prevede greutatea de (inclusiv ajutajul flexibil) 50 de tone; lungimea - 3,6 metri; diametrul - 4,26 metri; tractlunea - 1 200 tone. Aceste date au fost impuse de cerinta ca ansamblul navetei spatia Ie sa nu depaseasca la start 2000 de tone in greutate!

Radioreceptorul «Alpinist», prod us de uzinele sovietlce, este destinat a rsceptlona gamele de unde lungi $i medii.

Acest radioreceptor de tip superheterodina este echipat cu un etaj amplificator RF, un eta) convertor, un etaj amplificator de frecventa interrnedlara, un eta] detector si trei etaje in amplificatorul de audlofrecventa.

Radloreceptorul se alimenteaza cu 0 tensiune de 9 V si are un consum de 6+7 mA fara semnal, iar pentru 0 putere ta iesire de 150 mW, consumul crests la 40 mAo

Schema electrica fiind destul de sirnpla, nu considerarn necesar a prezenta modul de functionare a etaielor; in schimb, vom oferi cititorilor datele circuitelor de intrare $i ale transtorrnatoarelor, Bobina Lj pentru un de medii are 93 spire, iar bob ina ~ pentru unde lungi are 240 spire, ambele bobine fiind realizate pe antena maqnenca.

La oscilator, pentru unde medii, este montata bobina l,;, eare are in

BAOIOIICIPI0801

TElAURUL DE LA PiETROASA (Clo~ca cu pui)

«Teznutu} de fa Pietsoess», descoperil in 1837, este cunoscul sisub denumirea de «Closes cu put», deoeresfC printre piesele gilsile se atlil $14 fibule in torme de p~~ilri. Tezaurul ctntereste 18,79 /<.g $f se compunea initial din 22 piese din aur masiv (ulterior s-su pierdut 10) impodobite cu pielre preiioese.

Prezentarea cetor mai repre.?eniaiive piese dill

epoca miqreililor a tost {ilcula pe 0 serie de 6 marc! format mare si 0 colita, cu urmilioarele velori: 10, 20 si 55 bani; 1,55; 2,75 si 6,80 lei; coma 12 lei. Marcile reproduc urmetoerele obiecie din tezaur: doua [ibule, patera, 0 cens (oenochoe), 0 fibula mai mica [epui»] si colane, uri pleiou, vesul octogonal, ier pe cotite este reproduss celebre «ctosce».

24

tnfasurartle 2-3 un numar de 150 spire, iar in infasurarile 2~4 u.n de 10 spire, cu priza la spira 6.

Pentru unde lungi, in oscilator este toloslta bobina L+ care are in Ut$urarile 1-3 un numar de 339 spire, iar in lnfasurartle 1-4 un de 12 spire, eu priza la spira 5.

Transformatorul de cuplaj din etajul de audiofrscventa are in rarea prirnara 2200 spire, iar lnfasurarile secundare au cite 260 fiecare.

Transformatorul de ieslre are in primar doua inta,;lUrari a cite 405 Iiecare, iar in sscundar are 100 spire, cu priza la spira 90.

Cei care din anumite motive dorese a refacs .aceste bobine, vor liza acelasi tip de slrrna ca in boblnajul original.

Sanda de frecvente redate este cuprinsa intre 250 sl 7000 Hz, cu coeficlent de distorsiuni de 7~~ la puterea nornlnala.

flfS

1C22

La reallzarea acestui numar au colaborat.: ing. R. COMAN, ing. V. cAli· NESCU, ing. SERGIU FLO RiCA, N. GA· LAMBOS, ing. M.IVANCIOVICI, ing. V LAURIC, ing. !. MIHAESCU, ing. D. PE TROPOL, fiz. M. SCHMal, ing. I. ZAHA RIA.

PREZENTAREA ARTISTiC)).:

ADRIAN MATEESCU

PREZENTAREA GRAFICA:

ARCADIE DANELIUC

CiUtor;i din strdindtate pot face oboncmente adresindu-se intreprinderii «ROM· PRESFI LATELlA» - Serviciul import-exportpresa - Bucure$ti, Calea Grivitei nr. 64-66. P.O. Box 2001

Adresa redactiei noastre este «TEHNIUM» Bucuresti

Plata Scinteii nr.·1, sector 1 Telefon: 176010; interior1159

Tiparul executat la Combinatul poligrafic «Casa Sc1nteii»