Sunteți pe pagina 1din 24

TI lUNARA EDITATA DE C.C. Al D.T.C.

ANUL XV - NR.175
CONSTRUCTII PENTRU AMATORI
SUMAR
UTOOOTAREA LABORATOARELOR
OLARE ' " p 2-
-
REVISTA REVIST1:LOR
Ampl hcater
Prll8mpl,f,caler
Callbrater
'SI de l umini
er.IIY
ttl meni
.. pllg 6-7
. , pB9 10-1
li 12-13
pa 6--
pa;

. ' .,. .. . . Plig 24
antru banda de 144, -141,0 Iz
IN PAG (6-"
,
0Siinda 2
LASER DIDACTIC
construclle
laboratoarelor pentru auto-
dotare efectuarea unor Intere-
sante experiente de Chiar
anumite materiale sau suban-
samblurl optice nu vor putea fi reali-
zata 3au procurate sim-
pl a incercare de rezolvare cu propri-
'I a puteri II problemelor va face
vedB\1 in laser o de comple-
xitata medie sau Nu trebu le
sa In timp ca
noi va spre i nlelegere
$i realizate un laser ,primitiv", apll -
ca\iile Industriale di ode
semiconductoare laser nu mal mari
decit un banal tranzistor, cu un cost
derizoriu.
nai nte' de II trece la prezentarea
unei construclli realizate de un
amator, Dean Morelli din S.U.A.,
i ntr-un numAr al revistei
. Sciantl flc Ameri can" , t rebuie
faptul Romnia a lost
una dintre primele din lume pro-
de lasare eChipamente
specifice acestei tehnologII. la nU-
mai 2 ani realizarea primului
laser da T.H. Malman de la la-
boratoarel e Hughes din S.U.A. in
1960. un colectiv da fizlclanl Ingi-
neri sub conducerea profesorului
Ioan a construi primul
laser romAnesc. De at unci produc\la
de lasare s-a dezvoltat
amplificat. Au apllcalll in in-
dustrie medicinii, agri-
culturi etc.
Orica Ieser se compuna dl n trai
pAf\i esan\iale, respectiv medtul ac-
tiv, Instala ia de pompaj optic re-
zonatorut.
Medtul activ esta o ga-
zoasA, lichidA sau care In
speciale poata emite luminii
mOnQcromatlc, co-
erentI
'"8, CRISTIAN CRAclUNOIU
tense de luminA verde-deschls, cu o
lungime de de 567,7 nm
pulsuri mal slabe de lumi nA porto-
cali e de 615 nm. Acest tip de laser
are anumite caracteristic, speciale.
. Este cel mal vechi tir de laser cu
lonl razei
sint de mari pentru un Ie-
ser ce emite In spectrul vizibil. Emi-
sia laserulul i n lungimea de undA de
615 nm este sau
aproape, spectrul de
lungimi de undA In fi-
I nd foarte Ingu8t, estlel poate
servi ca standard de frecventa
unul laser este masura ce
de cite ori este
l umina i n dispozitiv pri n emisie sti-
cu pierderile da-
torate im-
Acest laser are un
de aproximativ 5O'lIt pe metru liniar
de tub. Deoarece intensitatea lumi
nil intre oglinzi este foarte mare, se
pot face numeroase experiente de
spectroscople prin introducerea
obiectului de studiu tn spatiul dintre
oglinzi.
Tu bul Iaer ului contine vapori de
mercur. Laserul este excitat electric
prin descArcari de inaltA t ensiune In
tub. Cind un electron se da-
tor itA cu un atom de
mercur, un electron este scos din
atom se un Ion de mercur
la un nivel energetic eKcltal. Ionll de
mercur sint activall la diverse nive-
luri enBrl/ellce, din care pot trece
spontan ,n niveluri mai joase eml-
\Ind fotonl . AceastA emisie se ob-
ca strAlucire nu ca ce
din tub. UnII lonl vor fi la un
nival Important pentru emisia laser,
allil nu (nivelul 5f
2
F0
1
! 2, in
Un Ion la acest ni-
vel poate emite un foton la o lun-
gi m'e de de 567,7 nm, va
la un nivel energatlc mai
zut,
Fenomenul de emisle
este mal inteles i n acest
st.adlu trecem de la definirea luminii
. prin fotonl la UndBie de lu-
generate de emisia
sint coerente (sint numite de-
oarece au lungime de
sint In Astfel ele
constructiv, amplil iclndu-se obti-
nind o undA cu amplit udine mare,
ceea ce vizual se traduce prin lu-

Undele sint reflectate prin t ubul
cu vapori de mercur al laserulUi
1
2
,
Inelnte Inapoi de cal e
oglinzi. stlmulind noi noi emisil pe
lungimea de undA de 567,7 nm. O
parte din se scurge prin
ogli nzi pentru a forma f8SClculul ex-
terior al l aserulul.
Majoritatea nlvelurllor energetice
atinse de lonll de mercur nu part i-
la efectul laser, deoarece. in
medie, atomII stau prea putin la
aceste niveluri . o tranzille. n
particular, contribuie la fenomenul
laser, sint mal mulll atomi la nlvelut
superior decit In cel Inferior. Situa-
tia este i nversiune de
populatie.
presupunem cA Inversl unea
de populatie este absenti! . atunci
sint mal multi atomi la nivelul ener
getic coborit decit In cel ridicat. O
fort in jos poste p<o-
duce o emisie de un foton de
atomul respectiv, Iar fotonul poate
stimula o amlsle In tub
loni activat i l a nlvalul
superior . FAri I nvers l unea de
populatie, probabilitatea de lovire a
unor atomi la un nivel energet ic
este mult mal mare decit
aceea de lovire a unor at omi la un
nivel ridicat. Un foton ce intilneste
un atom la un nivel energetic SCUl!
este absorbit de el. AbsorbI '
In emisia laser
este
de pompaj optic sau de
eKcitll/'e mediului activ
energia iar rezonatorul
esta format din oglinzi coa-
Kiala, ce cuprind intre ale megkJ l ac-
tiv. Lumina parcurge fOf\at de un
f Olll'le mare de ori drumul
dintre oglinzi, ampllficindu-se prin
sti mularea emislel mediului activ.
Ogli nzile au un coeficient de refle-
Kie de ordinul 99, 7-99,8'lIs. Numai o
parte din energi a in
mediul a'ctlv este In eKterlor,
sub forma unul fascicul l aser.
Foarte pulinl di ntre fotonil
vor merge d&-a lungul axului tubului
laseruluL In t impul
se emite un foton. ce este identic cu
fotonul ce a decl&n$8t in
l ungime de dl rBC\e de
deplasare.

In figura 1 sa reprezentat ansam-
blul laserulul lonlc cu vapori de
mercu r pe care vl-I recomandam
spre realizare.
Acest laser emite Impulsuri In-
3 I
I
,.
I
I
..
5
T
4
....... ---- $1 "'"'

t t ....
hacW-,o'U,"" r
cu , "' .-
6
focar J! F'
ob .. ct i"""Jne
7
Inversiunea de populalle este po-
existA un nivel energet ic
l a care un atom poate sta un timp
relativ lung de timpul in care
la un nivel care
poate t ranzit a.
Nivelul energetic al unul singur
Ion de mercur care poate em1te lu-
cu o lungi me de de 615
nm este notat 7p2P03/2' Tranzill a se
f ace ctre nivelul notat 75
2
S'(2- O
parte a luminii emls slimu at se
..scurge" printr-o for-
meaza o laser. de culoare
in spectrul vizibil .
I condilil normale de funeJio-
nant _ul construit de Morell i
e ambele lungimi de
625 -$O 567.7 nm. simultan. Cele
doua culori pot fi separate prin tre-
cerea l aser pr int r-o
prism. Fasacul ul rezultant de lu-
mini portocaliie este relativ slab
il cu cel verde.
Pentru a c:onstrol acest l aser tre-
buie s ne un tub de sll-
cl A de 122 cm. w ' d 81netrul exte-
rior de ci rca 1. 5 Cr.l sau o dlmen-
, Iune apropilll. - -un tub Identic
se t al e de 7. 5 cm se
lipesc la 7,5 Col de ambel e capete.
cum 8e observi ' fi gura 2.
Unui a dintre t uburile [ e i se
adaugi un t ub de acces penlru
pompa de vacuum, cu un - /!Iru
de 7-8 mm. Llplturll e se fac a-
cu mare 8IIent
pentru
8
Din t uburi cu neon de mici
dimensiuni. pentru lIumlnalul casnic
sau reclame. se scot etectrozll se
i n capetele tuburilor
de 7.5 cm.
La mi jlocul tubului. in
plan, dar pe partea de
ax. se o bucati de t ub de
7-8 mm, avind 2-2, 5 cm lungime,
ce va servi la depozitarea mercuru-
luI.
Pentru sudura t ubului. care este
o operal lune ce oa-
recare cal l1i care in do-
meniu. l e-
cu un speci al ist in prel ucra-
rea stiCl ei sau cu un atel i er de con-
fec\ ionare a recl amelor luminoase.
O data corect, t uburile pot fi
asamblale s' prin II plre cu cl ei epoxi
de tipul Al orex 102. 1 03
produs de Poli color. verificind etan-
polimeflZarea ctei ului.
La capetell, tubul UI au fost mon-
l ate ferestre Brewster. El e 'rol
realizate prin montarea cu pcec:izie a
douii l amele plane din stidA
(fi guril e 3 $1 4) avind aproxim8IIJY
25X35 mm. Pot avea la fel ele bine
2OX3O mm, Important este se
mont a ca in Fiecare 1.
melA a foat la un unghi ales
astfel incll minimalizeze pi erde-
rea de reflectatA de "feres-
Ire". Unghiul se intre lIXul
tubului o pe sv-
prafat a lamelel (fig. 3). unghi ul
Br ewster fi i nd de fapt cu
-_ ....
.. ..L
F
.,. ...
..,. i
,
"
".
___ -"'-.;IL r." ...... , .... ,. JIUCRod U I I IUII
1mportant in pol arizarea lumi nii. La
inceputUl fenomenului l as .. , lumina
incidentA pe fer_tri nu este pola-
rizatA. unghi ului Brewster.
apare un lip de ool arlZare care
Imediat incepe sii domine fenome-
nul aser. .
presupunem cii o razii de lu-
este pe
fereast ra Brewster. Da-a lungul axei
razei In plane perpendicu-
l are. in toate dlreeJlile pOSibil a, ci m-
puril e electromagneti ce ale luminii.
Imaglni ndu-ne ci osclial iUe se pro-
de-a lungul a axe per-
pendiCUlare, o marcatll X este In
plan cu raza cea
Iar ceei altA. y, este per-
pe ' x. geome-
t riei speCial e a ferestrei Brewster,
lumina reflectat 6 de suprafata feres-
trei este complet polarlzatil fn dlrec-
l ia y. ACeat lumini este
'" afara tubului nu mal cor\trlbule
la procesul l aser. Lumina polarIzatA
x nu este astfel
tubul de prin
fi ind reflectata inapoi de una
dintre oglinzil e l88erulul. In acest fel
lumina polarizata x ajunge do-
mine fenomenul l aser. Lumina
prin sti mul area procesului de
emisie este aproape In Intregime po-
evltindu-se reflexi a pri n f.
raslre In acesl mod numai o
parte din ea este
In reaHzarea acestui laser s-au uti-
lizat pentru ferestrele Brewster l a-
mele din de cu un Indice
de de 1. 459 pentru lumina
cu o lungime de undA de 567.7 nm.
Arctangenta valorii
1.459 este 5534'. unghiul de mon-
tare a ferestrelor Brewster. emisia
de l a 615 nm nu ajunge la
ferestre l a unghiul potrivit, deoarece
i ndicel e de refraeJie este ceva mal
mi c la lungime de
Un9hi ul Brewster foarte
pul'" pentru cele lungimi de
astfel laserul va lucra la
615 nm.
Pent ru a asi gura montarea plAcu-
l a un unghi cit mai apropi at de
aloarea reala. vom realiza decupa-
rea lubului prin poIizare cu disc di a-
antat sau o de
mare pe un C<IP ra-
batabll cu cf!Yiziuni grad8!e. O solu-
'e mai este de a realiza un
dispozItiV celor utilizate
ele timp/ari pentru i n unghi.
Se taie tubul la un unghi aproxima-
tiv egal cu cel calculat 1!1 funatle de
sticl a pe care o avem le
apoi se i n dispozitiv pri n
poIizare pinA l a atlngarea unei valori
ci t mal apropi ate de cea exact A.
Eroarea eate de o ju-
mAtate de grad.
Suporturile tubului se confeeJlo-
din panel sau placaj de
15-20 mm ce in fi gura 5. El e se
prin fixare cu pe
sau pur simplu se lipesc l a
clle 30 cm de capetele tubului de
sticlA, in pozllle de lucru
(vezi figura 1).
se poat e conf ecl i ona
dintr-o cu secliune paraJei l pi-
o lun\llme de 60-170
cm. Lilimea de alumi nIU sau
ol el (preferabil aluminiu extrudat)
este d'e 10-12 cm. in cazul in care
nu putem
utiliza la fel de bine n profil de tip
U. de dimenslu 811)ropi at .
Componentele cee mai difi cil de
t'Y\ M Jrl lit ... ,.. l"W'di " " ila
u y"nzl allll Slence, Identice. COl
cave. cu o de de ,
cm. Oglinzile au un diametru (
2,54 cm o grosime de 9. 5 mm. SI
prafata din spate a ogl i nzi
l ost , lefultA Oi stanla (
monlaJ dintre oglinzi este de "
cm. fintr-un aranjament opti c de ti
cavitate I;Ol1focalll .
In cazul In care nu avem cl spon
bil e sau nu putem confBC1iona pi es
opllce de acest tip la un centru d
pentru execuli a lentllel(
de ochelari, putem efectua medif
c Ari . Astfel . auprafal a exteri oar
poate fi plati. cu condill a de a ul
Uza Tn exterior o care col
meze l aclculul obllnut In exterio
Ogli nzile pot fi pl ane l a interio
dar aceastii formi pr(
blame la alinierea lor. ogl ifli
sferlce fiind mult mal de al inil
decit douA ogli nzi plane. Detal
pentru depunerl rn vid ta realizare
oglinzllor au l ost date I n Almanahl
.Tehnlum" 1984.
09.lInzll e au. fost montate fj BCal
in cIte un tub de aluminiu strunjil I
29 mm l a exterior, cu '21. 5 mm lur
gl me pereI I de 1,5 mm. in Interie
CI )J>f.
t5 kv
100 /111 ,
tW
rul t ubului s-a Introdus un Inel c
IntrA a fost lipit o
epoxl . Inelul are o grosime de
mm. Dupa i nel lipirea lui se Intre
duce oglinda, ce este fixatA de tu
cu _ajutorul unul alt inel elast ic d
dimensiuni, ce nu se II
deoarece oglinzile necesit
uneori de aceea t rebui.
fie damontabll e.
Montarea ogllnzilor se face m
suporturi reglabil a, ca in
6. Piesa esle prins
elasll c de placa suport permite re
glajul oglinzii cu ajutorul cetor tn
piuiile special e cu randal i
nal e. Est e de dorit ca cele 3
buri de regla) al bii pasul mic.
Pentru a ne confecliona singui
ogli nzile. putem utiliza formulel e do
c al cul pentru lentil e de ochelari. ca
racteristlca de comercializare a len
tl lelor de ochelarl 'este puterea lentl
lei . cu rel all " ",. = 1i r . Pute
rea se i n dloperii . unde i
di optri e reprezinti! puterea un, len
l ile cu focala de 1 m. <1> (dioptrii) ,
1 000 I f' jmm). '
In cazul general putem folo!
formula de cal cul il
literatura de apeclaiilate ca "fo!
mula construct orului de lent il e'
f' ;o 1 und
1 1
(n- 1)(--..!. ) + (n- 1) d
r , r: .
n este indicele de refracll e al stid l
din care este confeeJlonatA l entlll
Iar celelalte m6rlml sfnt geometri c
au fost reprezentate in figura 7. I
F este 'ocan.
obiect. F' este focarul i magine. I
este planul princi pal obi ect. iar
este planul principal Imagine.
Deoarece d, grosimea '
este cu m uit mal mi deci t I
formula devine mult mal si mploi
,. = 1
1 1
(n- 1)(- --)
f , r:
APLICATII AC.
(UAMARE DIN NR. TRECUT)
A LEXANDRU MARCU L ES CU
Daca in montajele precedente i n-
lOCUIm termlstorul, respecti v diodele
' raductoare de pr in fo-
fototranzistoare sau fo-
odlode, variante corespun-
zatoare de intrerupito .. e aellonale
prin lumini. Astfel . exemplul din fi -
gura 4 un Intrerupiitor cu
prag superior de luminII , care
rel eul Aei . atunci ci nd il umi-
narea traductorulul FA un
an umit nivel prestabilit cu ajutorul
seml reglabllului R" La ilumi nare
slaba. FR prezint A o
foarte mare, Intrarea inversoare a
fiind pract ic l a
prin R" Pe ce gradul
de ilumi nare creste. tra-
ductorului scade. Intrarea inversoare
pnmlnd astlel. din divlzorul FA- R"
un pozitiv tot mal mare_ La
ati ngerea pragului dorit, acest p0-
foarte putin (cu
cillVa fix aplicat
nel nversoare prin divizorul
Rr R,. Iesirea ampllflcatorulul
rational in starea de satura-
I, e tranzistorul T,
In o pol arilare prin
dlvlzor ul R.-R", comandind prin in-
trarea . sa in
releu lui, Impli cit consu-
matorului dorit (care se
prin contaclel e de lucru ale releu-
lui).
Ca in exemplele precedente,
montajul poate 11 transpus pentru
prag Inlerior de prin simpla
mversare a elementelor
FR-R
l

se automen\inerea
consumatorului comandat an-
4
6
+
4
dansare, Indiferent de ulte-
a gradului de il uminare, o pe-
reche suplimentara de contacte ale
releului K
2
. se In paralel
cu tranzistorul , cum se
prin linia di n figurA.
poate avea pract ic
orlCII valoare in
de ea urmind se aleaga tri merul
R, (orientativ. R, se i a egal cu rezis-
lui FR l a intuneric).
In locul fotorazlstenlel se pot te;
losl lotodlode (de exemplu, AOL
21), avind ca acestea fi e
montate In pOlarizare in
serie cu ele se in perma-
o de limitare a
curent ulu! (rezistenla R: di n fI,.9ura
S. cu valoarea de 3-6.6 kJl). In a-
cest caz, valOar8a trimerulul R, se l a
de ordinul megaohmil or. De aseme-
nea. traductorul poate sA tie un
totot ranzistor . care la i luminarea
ambianta val ori
mai mici pentru R (kiloohmi-zeci de
kiloohmi ); limitarea curentului se
impune, evident. i n acest caz.
Cele doull fotoce;
mandate - cu prag superior. res-
pectiv cu prag Inferior - pot II reu-
nile intr-un singur montaj .
cu traductor optoelectric uni c, de
exempl u, cum se In figura
5. Partea de
(tranzistorul releul). coman-
sl multen de celor
doua ampl ificatoare operalionale.
prin intermediul unor diode separa-
toare, O, 0 2' Prin urmare, rel eul
este atunci ci nd unul din
are In satural le
negativa.
_--La cimitul

K OV
RS 1,Skll
ov

Penlru a asigura oblinerea celor
douA praguri dorite de ilumi nare. iri'-
tre care rei eul rAmine neanclan$llt ,
potenlialele de referinlA fixe din
montajele precedente au fost
aici regl abl le, pri n Introducerea pe;
tenl lometrel or P, P2-
Aegtajul Sll efectueazA astfel :
- cu P, P2 In medi ane
cu fot odioda normal se
manevreaza R, astfel Incit caderea
de tensiune pe fie de
aproximativ din tensi unea
de ali mentare, cca 6 V;
- sa cursorul lui P, In
exlremitatea dinspre plus. Iar curse;
rul lui P
2
In extremitatea dinspre
masA. sit ualle in care releul trebuie

- se reduce Il umi narea traducto-
rulul FD l a Intensitatea pe care
o dorim ca prag Inlerlor se .
P, la relll\J-
lUI;
- se apoi il uminarea tra-
ductorului pinii la pragul superior
se P
2
pina l a
rea rel eulul.
Prin modifi carea a val e;
rllor lui R, R:. fotodloda poate fi
aici cu o
sau cu un fototranzistor.
1n figura 6 este prezentata o va-
de IntrerupAtor . ello-
nal prin ten.lun bazat pe
prinCipiu al comparatorulul cu AO
reacl ie. Exemplul a fost ales
5
in figura 7 este o varianta de
Intrerupilor eomendat prin tenllun.
altarnalN. , pragul superior (Ia care
se produce ancl an$area releului) fi-
Ind de cca 2.5 V in vaJ.oare eficace.
Pentru a !!sigura o reproducti-
bilitate a pragulUI_ semnalul de co-
trebuie sinu-
soidal6.
Tensiunea de intrare. U, aste re-
dresata cu dublare de tensrune
trata cu a/utorul circuitul ui C,. 0/.
O, c,. R . tensiunea continuA rezu -
t;n esle aplicatA. prin de
pllntru rei eului atune
cind tensiunea continua de int rare
U
1n
un anumi t prag
prllStabUlt. mal marII de 5 V. Pro
simpla invarsarll a Intrlirl or AO
montalul poate fi transpus pentru
prag inferoor dll tensiunII.
nel nversoare a
lului I Sll aplicA un de ref e-
rinta stabilizat (RrDZ), care se aj us-
fi n din potenliometrul P la va-
l oarea de 5 V. Tenslunlla de co-
mandA este aplicata Inver-
soare prin intermediul atenuatoruiui
R.-R. undll R, este o razistenta eta-
lon (:t1%). iar A. se alege in
de pragul de dorit. De
IIxemplu. pentru pragul Uln = 5 V se
la R. '" o. pentru pragul U
in
= 10 V
se la A. = 10 kll. Iar In general pen-
tr u pragul U,n se ia Ax (kJl) =
(2 kJlN) . Uin (V) - 10 kll.
comandatll prin
tensiune II se pot imagina nenuma-
rate pract ice. dintre care
voIT). aiCI doar pe aceea de
circuit de l a ali mentarea
unor aparate pretlm\ ioase si cost isi-
toare. De 8Xllmplu. un astfel de
montaj poetII asigura proteC\la in-
strumlmtelor de utilizate ca
valtmetre, intrer upind (pl'l COMI2:-
tele de lucru ale releului) c 'C_ . _
de Intrare at unci cind tem. '" '?8
valoarea max "'a
a domeniului de
03
1N4D07
,
limitare IntrArII Inversoare a am-
pllficatorului Intrarea
nelnversoare a AO ara un
fix de 5.6 V. dat de dioda Zener O,.
Bascularea i n sta-
rea de negativa implicit
se produc in
momentul In care Intrarea Inver-
soare devine ,.mai pozitivA" decit
cea nelnversoare, adicA atunci cina
poten\lalul i nverso.re
5,6 V. cont de dublarea
de tensiune de pe cele
diode. acest lUCru are loc
TEHNIUM 6/TM
.: MODULUL Fll TRElOR
U: ilitatea modulare se
CJne i n cel mai pregnant la
.. perimentarea fi ltrelor. Aici avem
::Se-a face cu toate sursele de ten-
s e i mplicate de orga de lumini
tenSiunea de relea. tensiunea conti-
" Ja de al imentare a tranzistoarelor
: e comanda si sem nalu I de audi o-
"ecven al Tot aici avem de efectuat
'r8' ,Jlte experimen-
_ a sc"ema care ne ghi-
a3,"'" f e oel'ltru tiristoarele folo-
s 8 _ s' ' - SI nu sint -
._ __ ;; diferite pe
: :: , :a-e Impun de Ii-
- , 'e J 'ente) , fie pentru va-
" ' , de autor nu ne satis,
: i' '8J pur simplu nu "merge" in
: "Ie concrete in care
de intrare prea slab. sepa,
' : 'e a celor trei
:: enii de etc.). Uneori
as e o retea de filtre pa-
: .8 sau L-C. de exemplu
".- cind semnalul de se
, pe bornele de difuzor ale unui
. -:: If, cator AF de putere: alteqrl
ecesara o amplificare cu cite
_ - _ sau etaje cu tranzistoare
::' canal , intre filtru poarta tiris-
::':.olul. pentru compensarea
, I In troduse de filtru
sa adaptarea la sensibi litatea tiris-
loarel or etc. etc.
Asa cum la inceput, con-
ltl.C\i a modulara permite trecerea
__ de la o la alta.
3. li reproiectarea i n-
R. ; O. atunci cind U o :: ;r-3-
cca 2,5 V in valoare el lca:e
de intrare a montalul"
c_ R, ; O, este de cca 15 kll. vaJoa'e
de care se va tine cont atunci
doreste exti nderea pragul UI oe
_ 305are. Pentru o tensi une oare-
: de oraq. U," . 2, 5 V, se alege
_ R. valoarea.
= ' . !I U (V) fi k !!1V 15 k! ! _
tregului cablaj sau experimentarea
"in aer". foarte chiar per i-
culoasa pentru montajele de acest
gen nu niciodata. tensiu-
nea de poate foarte ne
omoare nu este corect utili-

Modulul propus (figura 10 -
schema de cablaj . figura 11 - ve-
dere din figura 12 - vedere
din spate) a fost conceput in ideea
de a potentiometrele de
reglaj al nivelului pe cele trei canale,
filtrele etajele de cu
maximum tranzistoare per ca-
nal. Constructorul amator poate
doar ideea. imagini nd orice
convenabila, care
montarea unor filtre mai vo-
luminoase (filtre L-C sau filtre ac-
tive cu amplificatoare operationale),
a preamplificatorulul AF. a potentio-
metrul ui general de volum even-
luai transformatorulu; separator
prin car. orga de Ivmini este cu-
platii la sursa de semnal .
Realizarea modulului
este destul de bine spe-
prin Ilustratia anexata. Este
vorba despre o din stickltexto-
lit folie de cupru (ta in toale 10
cazurile precedente) . pe care s-au
montat cele trei potentiomelre de
valoare. intre 5 kll 15 kll.
in Care s-au realizat trei zone
dreptunghiulare de echi-
distante. cu CI 1.5 mm distanta de
5 mm. Aceste zone, marcate pe ca-
blaj prin la culoare, sint pre-
9 " emplu, pentru: U," 25 I
.:.. eficace) vom lua R. 25 .
C -. -- <o = 135 kll
: . o " :31:,,1 precedent, montajul
: :-.:'= ' " a" spus pentru prag Inl ..
rtoo .= _"8 pri n simpla inver-
sa-" a -",' : '
(CON .1. QE IN NR. VIITOR)
ncepind cu viilor al revistei vo ta
,1
vazute sus JOs c_ :: ?- a :: .:.. - a-o
tare ,,plus" rr r _ _ : .:r : -
sirma de cup' _ . '-' : - - ;
un grupal de materiale referitoare l a C O<UItTU
exploatarea vldeocasetofoaneJor Indultrl
oonectate ,: : - ' _
a bl u c -
S I I
pelin banda de
144,1-141,1
Realizarea de performante In do-
meniul frecventelor foane
u!\rainalte presupune un receptor-e-
cu cal lUi ti tehnice deosebite.
Dezvoltarea comunicatiil or de r8-
dioamatorl in benzile de 144-146
MHz a impus folosirea unor compo-
nente de calitate de ce
nu spunem. schimbarea concePtiei
tehnice asupra aparaturll de radloa-
mator.
Transcelverul descris in continu-
are fie o varianta mo-
a aparaturii HOME MAOE.
Poate opera la receptie in toate mo-
durile de lucru (FM. AM. SSB. CW) .
iar l a emisie in moduril e
. .economice" (FM. SSB CW). avl n-
du-se In vedere posibilitatea lu-
crului iil portabil.
Recept orul este o
schimbare de frecvent Ii. cu
cale de interme-
pentru SSB. CW Si FM. AM.
Utilizarea alit la receptie cit la
emisie a VFo-url posibilita-
tea rapide de pe o frec-
pe alta sistemului
operativitate. atit de necesara de
multe ori in concursuri sau OSO-uri

Pentru a apelar ea l a diverse
blocuri funct ional e am utilizat
toarele
ARF-Rx - amplifi cator AF recept i e;
FM-Ax - amplificator FI. Ft.\:
AM-Ax- - amplificator FI. AM;
SSB-Ax - amplificator FI. SSB
CW;
ALCAF-Ax - limitetor audiofrec-
venta SSB CW;
PAF-Fjx - preampllfi cator audio-

FAF-Ax -amplificator final audio-

V03CM-V03CTW
rator ul de 133.3-135.3
MHz:
FAO - f recventmetru digital;
SC-MK - sistem de comutare mi-
crofon.
Caractetisticlle tehnice ale recep-
torului sint date mai
jos.
A. Caraet ..... lld gen ......
Banda de
144,000-146,000 MHz
Impedanta antenei Ax -Tx : 50 n
Stabi lit atea frecventei 15 mi-
nule
a) Intre - 4 C +3O" C :1: 10
b) la .H=20"C :1:50 Hz
Precizia de cit ire a frecventei:
o. 1 kHz
B_ CarllCl.latldl. recep40rulul
Sensibilitatea cu RS
N
10 dB
a) FM - 0,22 ,.V
b) SSB. CW - o. 18 ,.V
c) AM - 0.2 ,.V
Frecventa Fi 10.7 MHz
Nivelul de intermodulatle + 1 dBm
Factorul de zgomot :o;; 1.7 dB
Atenuare f. imagine ?': 70 dB
Atenuarea la 3 kHz (SSB) ?': 60 dB
C. Carac:t."tlcll. emllitorulul
Frecvenla generator ului SSB. CW.
FM: 10. 703 MHz
Puterea In 7.5 W
Aadiatii parazite: 2. 10-
6
W
Banda AF la - 3 dB: 0.3-3. 0 kHz
BFO - oscilator de
GFSC - generator de semnal SSB Din punct de vedere al sistemului
si CW; de operare posl-
PAF-MK - preampli ficator de mi-
crolon;
PA-RF - amplificator de putere RF: A. Sistem transceiver (TAS)
CWM - monitor Cw.
VF01-VF02 - oscil atoare cu frec- - alegere VFO
- LSB-Use
PLL - bucla pe faza gene- - crossmode Rx-T)(
B. Sistem emisie-receplie (Rx-Tx)
- alegere VFO
-r pri orllate VFO l a emisie
- LSB-USB
- crossmode Ax-TK
I n ambele variante se
frecventa de lucru .a VFo-uiui atit la
emisie, cit la recept ie.
Pentru performanteie tehnice
.depind in mare de stabilita-
tea puritatea a frecven-
lei de bucl a PLL. realltarea
acestui bloc este loarte
In urma variantelor
prezentate In figurile 2. 3 4 prin
scheme-bl oc. s-a ajuns la o schemA
simplA. de realizat cu compo-
nente romAn
Elementul de noutate fiind
tocmai acest montaj PLL Il ustrat in
figura 5, vom prezenta pe l arg ca-
racteristi ci le sale in In-
cit fi 1nteles de majoritatea
radloamatorilor.
Tranzistorul T, este un oscilator
pe armoni ca a treia a O,.
Frecventa este da 132.3
MHz. Pr in condansat orul C. se
aduce in em lIorul iui T 2
pentru a 11 cu
frecventa VCO. realizal cu \ranzlsto-
rul T
3
. oscllant compus din
L3. C,,, C,,,; O, poate Intra in rezo-
intr-o de mull
mai mare decit 133, 3-135.3 MHz la
o variati e a tensiunii pe O, egalA cu
tensiunea de alimentara a PLL.
Ext ragerea semnalului AF pentru
amplificator (T.) din acest circuit
(L,:C' Q. C"".D
2
) asigurA la un
semnal sinusoldai cu un continut
foarte mic de armoni ci. PractiC nu
s-au putut dateela armonicile sem-
nalulIJi oscllatorului VCO. Prin C
l1
se cLlege semnal de RF de
pe RI7. ceea ce o separare
intre frecventa de
T, VCO-ulul.
In colectorul mlxerulul T 2 se ob-
t ine o in functie
de frecventa VCO. cuprins intre 1. 0
3.0 MHz. Cu filtrul se as ...
gurA O adaptare corecta - "e ea
mixerului :.i orma:oruI le O &3
format. sem
ZOC cu 10 ca ncretiut de I C2 apoi
comparatorului de fazA lC3. Semna-
lul VFO este aplicat comparatorulul
de ce este format cu T Oi
divizat cu 10 de IC4. La rC3
se obllne o tensiune continuA de-
de diferenta de fazi dintre
oele semnale comparate.
----------------
4
Acesta tensiune. cu A"
R" 8e aplici prin Intermediul
rezistoruful !liodel DO; in acest
fel se inchide DUcla de sincronizare
Evident. o variatie a frecventei VFO
va determina o dlferenti de ce
se traduce printr-o tensiune mIU
mare sau mal mici pe dioda vari-
cap. deci o a VCO mai
mi ci sau mal mare. Acest lucru se
ment lne in frecventa
mixare. deci practic stabilita-
tea VCO este egala cu
atabilltatea VFo-ului.
foarte Im-
pentru o stafie de radioa-
mator. nu este greu de obtinut pen-
tru gama de cuprinsi Intre
1 000.0 3000.0 kHz. Cu un oscila-
tOI' variabil necompensat cu tempe-
rat ura pentru varianta din fiQura 3
s-a la 6T=2O"C o variati e a
frecventel de -2.71 kHz/ori. UtiliZa-
rea unor componente de buni cali-
tate compensarea au ridi-
ca! performantele VFO la cele enun-
tate anterior. Stabilizarea tensiunII
de alimentare a VCO (T .. O,) nu
este obligatorie, dar se recomandA
pentru a reduce mai mult eroarea
de tranzitOrie.
Clrcu itul acordat din colectorul lui
T .. L C.
s
prin C
JD
adap-
tarea cu cabi ul COaK I al de 50 Il ce
cu semnal RF
133,3-135.3 MHz mlxerul di n blocul
ARF-Rx.
La pOzitionarea pieselor In realiza-
rea s-a ti nut seama de fap-
tul ca:
- toate circuitele integrate si nt
CMOS. deci t:U o mare
de Intrare;
- mixerul nu trebu le pri-
semnal radiat;
- s-au ecranat cu mare gril ln-
tre efe VCO. XO amplificat or ul de

Pentru a asigura un trafic radio
corect. transceiverul a fost prevazut
cu un digl t8 cu o
pri!C'Zi e de (L k1-iz. Schema 'J
de 3.-. e e E!SU! ca in
"il! 5 Se;-- " - el;

HV
'lST
6
II
' 11 '"'' IZ'
S
..,.-. = le le ,oI-- le 19
Il ,
,,---,. l e 20
- ,. , 511"'10
1 fiJ-!- 106
I
..
RST a
8
l'E9.l
CV
i
IVFO IN I
'li ,
I=
C
34 II
5'0 67
8
12 I C"
11
la
1.1
11 f--f4 l e 21
cifre pe displ ay.
dll-se QJ- cele cifre de la IC17
, i ICI6, 1 4. de
144000. 0+146 000.0 kHz. Orice
erOllJ"8 poate fi prin modi-
ficarea frecventel crlslalulul de
de timp. (fig. 7) de la
un cristal de Q. cu frecventa
de 1 MHz. cu 10 necesare
la 10 Hz la pin 11
(IC23) se cu ICI9. IC20.
IC21. IC22. IC2:1 De la ultimul dM-
ZOr (IC23) se fOlOsesc semnalele ie-
B (pin 9). C (pin 8) O (pi n
11) pentru formarea impul surilor
RESET (m ) LATCH (Len .
Functionarea IC24. IC25 IC26
pentru obllnerea aoestor Impulsuri
este simpli. monta/ul funC1lonind de
la ..prima alimentate".
Pentru a asigura transcelverului
operatll/lISIes de care dis-
cutam anterior s-a utilizat un sistem
da comulare a VFOI VF02 des
cris in lIchema di n fi gura a
Comutatorul K, alega modul de
lucru. transcelver sau emlsle-recep-
\le (TRS. Ax-Tx). Comutatorul Ko
alege VFO-ul In lucru pentru oricare
din cele sisteme. Comutarea in
,FI; JL Il C]6 II II 111 lTl 11
5 I 1) 9 H- ,"5 ' 1)'
1- e ,. 8
1(9 121- S ICIO
1-
"- 16 4
.. n 3 6 7 fl: 1t6:tJ.1-H+4r-l
151'09 151 109
e '" 1- II,
5 le" 2 5 le li IZ
M, 6 ,4'_""""- 1 Z 61
4
1
141
)
I
1
f-
515 10 6'
iJ 15 10 , ' a
51510 6 7
515 '0 6 '8
.. 5151) 7
1-
(15'0 67
a
y;
8 e , 8
f- 16
1-16
1 ICU 12 13 ICIl ' 2 1) ICl4 12 13 IC 15 Il Il IC16 12 .3 ICI' 121-
II ,
I II n
11 L-n
u
1 Il
, 1---,
1Ir-- IC 12
5"" 11
"f--" le 23 "1---1

51""0
RF se face cu releu I Rcv. miniat ura
Semnalul VFO-ului neuhllzal se c0-
la pentru a evita
interlerente Prioritatea
VFO la emlaie se tot din
K2. pe pozllia Ax-:ne a lui K,. pri n
Intermediul rei euiul AEI\ (releu eml'
sie-receptle) . actlonal de un butor
PTT sau o de emi sie
numai sutele de hertzi (IC6 IC 11).
UtiliZarea pentru display (ICl l pinA
l a ICI7) a circuitelor d8 tipul TlL308
C8 contin sistemele LATCH. DRI-
VEA blSPlA Y a realizarea
practici a acestui bloc functional.
Se observA cA le17 IC16 nu aint
comandale de Ele afi-
sutele de MHz zecile de
MHz. fiind fix pentru cifrele
1(ICI 7) 4\ICI6). Restul lant ului de
trebuie si arale un
numAr cupri ns Intre 4 000.0
6 000. O pentru o a VFO in-
tre 1 000. O 3 000. O kHz. Acest lu-
cru este posibi l unul artifi -
ciu tehnic. anume: plnul 14 de la
toate se
la 0 V; reset.area se face pe pinul 11
(LOAO) ; circuitul IC10 este montat
cu de dale pentru cifra 3. in
a.cast fel l a fi ecare impuls rn. Ia
numiritoarelor VO<' fi pre-
zenle cifrele 3 (IC10). 0 (JC9). 0
(IC8). 0(IC7). 1ZI(lC6). d ec:i 3000.0.
de la care se misurwea
frecventei de 1 000.0 Hz.
La perioatlel de Ia
numm ..-, ..... 'ti lI1<ista un
_ . . _::r.. _ , ___ _ _ - __ ._ ro ....... ro _
LISTA 010 PIESE
A,.A . A" = 100 k!l; R,. A" .A, . _
120 Il; R, = 270 kll; R,. 220 !l.
A . = 470 Il; R, '" 1 M! !.
Rg. R,. '" 4. 7 kll; R,o = 680 It: R ...
A:/O = 3.3 R" = 51 II; A,. = 1.5 k!t
R'j. A'I = 10 kJ!: A" '" 8.2 kll; A211 ""
2. 2 kll; R .. = 270 C, = 47 pF;
C
l
. C,. = 33 pF; C"ClI" C28 = 10 ""
40 pF. semlreg!ablle; c ,.C..! = 68 pF:
CI = 4,7 nF; - 3.3 nF.
C".C, .. C .. = 4.7 pF; C,,, = 22 pF.
C
2
, = 10 ", F/IO V; C:/O = 0. 15 /AF; C,.
= 0.29 /A F; C
lI
= 91 pF; C C . C,.C",.
C.1" C ... C
12
=
10 nF;
C3 C4(1. C." C. 2 C
43
C ... C . C ...
C... . C",. Cj 20 COl .
- 0.1 ",F. T,.T, .T, - BFY9O; T,
BC172C; T . T . T, = BC172B; O, =
BBI39; ' O
2
= PL8V2Z; ICI
HEF40I1B. MMC4011; IC2. IC4 '=
HEF40Ire. MMC4017; IC3 =
HEF404tB; IC5. ICS. IC7. IC8. IC9.
IC10 = COB4192E; IC11. ICI 2. ICl3,
ICI4, ICI5. IC16. IC17 = TIL308:
ICla IC26 = COB404E; ICI 9. IC2O.
IC21. IC22. IC23 = COB49OEM;
IC24 = COB473; IC25 = SN7410:
IC27 = COB4OOE; LI = 5 sp,r,.
CuA\! 1 mm: l2l L 5 mm. pnza la
1 spita; L2 = 42 de spire CuEm
0.09 mm; FI = 455 kHz LJ
= 5 spire CuAg I mm; e L 5 mm
priza l a 0.5 lipi re; L4 = 6.5 splTe
CuAg e 1 mm; 0 L 5 mm. Ia
o. 5 spire; Q , = 44.096 MHz; OI
1 MHz
-
NOISE FIL TERDVNAMIC
N r D OM'L MAR'AN
NFO-ul reprezinti un accesoriu
l ntilnlt destul de des in componenta
unul ampl illcator de
din categoria Hl-FI. Denumirea pro-
vine de la initialele cuvintelor noise
,. lIer dynamic, Iar acest lucru In-
seamnA un fi ltru dinamic 'pentru limi-
tarea zgomot ului de fond. Principiul
de constA in limitarea
semnalelor de de ni-
mic spectrul de frecvente
tuat In' baripa lrecventelor medii-
inalte, In acest fel zgomot ul de fond,
sttuat in acea5ta regiune a benzii
audio (2 kHz - 14 kHz) , este
eliminat ,
eat blocul ui redresor BR apoi
blocului Integrator BI . In linal se
obtine o tenslune continuA care. i n
de nivelul sAu,
sau nu comutatoarele electronice
aliate In blocurile BCE. Comutatoe-
rele au rolul de a Introduce sau nu
In circuitul de reaclle aliat
In fi ecare bloc BP$ BPO bucla de
reactie care limiteazA spectrul freo-
ventelor medii-Inalte. Astfel.
tensiunea continui din Inte-
grator nu are un anumit nivel. comu-
tatorul electronic blocal . Iar
bucl a de negativA din blocu-
rUe BPS BPO limitind
spectr ul frecventelor medliinalte
daci !'tlVeful sennalulu audIo Inil i ill
este comparabil cu nivelul zgomotu-
. lui de fond). Da.ct\ tensiunea conti-
nuA nivelul prestabilit, co- .
mutatorul electronic se deschide,
bu el a de reaclle negativA este
acoasA din circuit l a masi ), Iar
banda de audlofreevenli rimlne ne-
tnodlli eat.
Schema I NFO ulul este
pratentati In fl gure 2. Semnalele
audio S O se etaJelor
Identice care conlin tranzistoarele T,
r, prin Intermediul grupului R3 C,
respectiv R'l C' ,. Simultan, semna-
lel e S O se blocului
sumator-ampll"cator care conllne
tranzistoarele T 2 T 3' Nivelul sem
nalulul sumi S + O este reglat cu
potenllometrul seml reglabll Rl'-
Banda de trecere a semnlllului 8...+ D
este Inferior de filtrul trece-
sus C
1
- R,g, care are rolul de a
sa treaca In continuare numai
semnalele S + '0 de frecvenle medi l-
Inalte. Semnalul '$ + O amplifi cat de
tranzistoarele T 2 T 3 este
de citre redresorul cu dublare de
tensiune C. O" O.,C", Iar la bornele
condensatoarelor Ca C'a se obIl ne
o tensiune continui . Aceasti ten-
siune va comutatoarele eleo-
tronlce formate din grupuri le O,0 2Rg
O' ,O'aR'" In funclle de nivelul el.
Imediat ce tensiunea continui de-
valoarea de 1.2 V la bornel e
condensatorulul Ce (C', ). dlodele O,
O, (respecllv O', D', ) se des-
chid, i ar bucla de reaclie
C3ReC, (respect iv C' 3R'eC',) este
BPS
puiu, C. R. (si C'. R'e1. Acest luet
.,ermite ca banda de audiofrecvenl
sa nemodilicatA, deoarece i
cazut ci nd diodete O, O
2
si,
blocate. bucla de reaclle negali ...
C
3
RIR, IImlteati trecerea frecvenll
lor medII-inalte spre etajul.
(l ucrurile se petrec similar pentr
cele douA canal e S O). [)Iodele C
0', au fost prevAzute pent ru
elimina Influenla reciprOCA din\l
blocuril e BPS BPO. Rezistentei
R, R', s-au prevAzut pentru liniar
zarea unctl onArl1 comut atoruh
electronic (atunci cind O
2
0'2 s;,
bl ocate).
Grupul


asigurA obl ln.
rea uneI tensiuni continue stabiliza'
de IIItrele pentru IIIlmentarea NFr
ului. Deoarece consumul total i
NFO-ulul este mic (cca 50 mA
acest lucru nu afecteat A consum.
energetic total al ansamblului el8I
troacustic i n care NFO-ul este Inte
cal at.
Montajul se pe o pl i
de stlclotextollt placat cu (01
de cupru, tl conformitate cu desen.
prezentat in fi gura 3. Se vor fol o
componente electronice de bur
clIIltate (rezistoare ti p RPM. cond8f
aatoare cu tantal sau etc.
PUNEREA
rN FUNCTIUNE
se monteazA componentele ele<
Ironice active pasl'o/e pe placa (
cablaj Imprimat cu grijii ori ce eroal
duci nd l a cel
S
1
Ansamblul blocurilor functionale
este prezentat in Ilgura 1. Se ob-
servA NFO-ul este realizat pentru
un semnal stereo, deoarece
nu se mIII poate concepe. un sistem
HI-FI de audlere a Informatiei pro-
gramului sonor pe un
singur canal. Se mentioneazA
NFO-ul foarte bine
pentru un semnal mono.
ac ....... lnIerconec:Url1 blocuril or ....
noi.
I
Analizind schema.
semnalele celor canal e Infor-
mationale, S O, se simultan
blocuril or de prelucrare BP$ BPO
unul bloc sumat or Dupa ce se
insumarea celor doua
semnal e S O (acest lucru nu
separarea a
semnalelor S O apli cate blocurilor
BPS BPO). ele sint apli cate unui
bloc de filtraJ, BF. Acesta are rolul
de a sA numai semnalele
de frecvente medII-inalte. eliminind
complet spectrul frecventelor joase.
Ulterior, semnal ul rezultat este apli-
o ..
-
B 1--
,-
2
r-- - ------------ - - - -- - - - - l Sc ....... ellCllldI NFD-ulut
l
CAAAlS ,.
,
,
,
I
L _ _
Rt!.S60Jl
I
1 c,




I
I
I
--'
i
r----------------------------------
, CANAl. O
s
[ES

I
BF
I
S_

I
[EO
8PO

3
n
I

I
-
D
Legenda
5 - SMlnal ccro sJ
O-semrd eari,
BPS- tkc
ef; :: - ,: : .:nt..cr!l

s=-::: .;:;:--=

81- !1Ioc "1109" OI
[ ES - cOfllJtmJr ele
s!r91
[ED-amJlr:Jfor ele
dreapta .


II Imprlmll - uder . ..
pr eebllI (5-PlPI
Ff1 R9 02 S D1 6
--
NFD
I I
AmplifIcator

pulere
I - I
I
I- - - ----- --.-J
I
4
K
montajul ui. Se montajul
Cu o tensiune de 24 V se
val orile tensiunil or conti nue
' n punctel e indicate p' e schema el ec-
ro ca tensiunile masurate i p
L
colectoarel e tranzistoarelor T, T' 1
de val orile indi cate, se modi-
IIca in " mite rest rinse val onl e rezls-
tentelar R, SI R. (A'" A' 1 pentru
stabi lirea a punctului stat ic
CAPETE 'MAGNETICE
Aparat ura de inregistrare-redare a
",unetului a in activitatea co-
ca un mecanism simpl u, efi-
enl economi c de i nregist ra-
e-stocare-redare a informaliel. Pen-
tru cei nefamiliarizal l cu fenomenel e
fIZice care stau l a baza tehni cilor de
- egistrare-redare a sunetelor, l arga
--as:: --.oire a aparat urii desti nate
aces:-. salP ii
ca .,ae sint relativ simpl e, i ar
protUrmle l e nice tehnologice
si m u$Ol' de rezolvat. Realltataa
comrazi ce ast1et de opinii, deoarece
intr-un magnetofon modern au loc
l enomentt magneti ce, electri ce
complexe.
Ing. AURELIAN MATEESCU
de bronz de berili u, La r de
capul magnetic (r este mal mare de-
cit 1/ 3 din intrefl erulul, notat
sl, cimpul magneti c este dat de rel a-
li a:
= H. x s/ 2r
unde H. - intensit atea cimpului in
i nteri orul intrelierului.
Capetele magnet ice pentru reda-
rea sunetul ui au o const ructie ase-
in acest caz ci mpul
magnetic dat de inregistrarea
-
LegerrJa ,
K -Comutator
K,;.Seefirile comutatorofui
de tensiune rontrd1
( a amplificatorulUJ )
R -RezisfwllrJ litrrlrJre a
curentului
L -Led(sau bec)
de fu ncti onare (pentru evitarea dls-
torsionimi semnalului S O) ,
anterioare se interca-
montajul in lanlul de audi o:-
i n conformitate cu figura
4.
pe strat ul activ al benzii magnetice
in magnet ic cre-
eaza un flux magnetic care
bobina 1, La bornel e bobinai va
o tensiune elect romotoare;
d d> (1 )
e = - nx - - -
dt
unde d> (t) - fl uxul total i n
.n QK ... moruJUIUI I rv-U'
q1agnelofon;
- se aduce A
2
la ,punctul cal d-
(se complet);
- se magnetofonul p<
pozilia redare folosind o nel n
se va auzi in difuzoare UI

- se cu cursoru
semlreglabil R
2
cI nd
dispare,
in cazul fol osi rii montajului i ntr-UI
aparat de radi o;
- se aduce A
2
l a ,punct ul cal d
(se complet);
- se radioul pe pozi 1<
UKW;
- se volumul a ,=
\iona vreun post; in di fuzoare se ..
auzi un
- se cu cursoru
semlreglabilulul A
2
cind fislrt u
dispare,
Diferenta int re performantele vecr
si noile performante ale comple.<ult.
elec1roacustic va fi
magneti c. i ar n - de S PI"
al bobinel 1,
In acest fel , fl uxul magnet ic c'
este propriu este con
verlit in semnal electr ic la capetel,
bobina! capului magneti c de repr o
ducere,
(CONTINUARE IN PAG, 17
J

, -
. - --- -
-, --
-- "
In ti mpul semnal ul
sonor se unui cap magneti c
care spre inmagazinare,
informatia 'unul reprezentat
de banda Banda magn9-
este. Ia rindul
a. , -un suport un strat activ
t ur dintr-un material avind proprie-
tQ magneti ce specifice,
(T o. o. o. 0.38 .3 o. o. 0.5
In procesul evolutiv al tehni ci i de
inregistrare-redare a sunetului, apa-
ratura a progresat continuu, Imbu-
performantele, dar o S9-
'e de el emente au ramas i n
a ce constructia de
a aparat urii , Astf el. capetele magne-
ti ce, de inregist rare sau redar a, au,
indiferent de con-
structive, componente
(vezi figura),
Miezul magnet ic 2 a e rol de con-
central or al cimpului magnet ic pro-
dus de bobi na 1, parcur s de cur en-
tul de inregistrare Il, ezul este
co nstruit din materiale cu permeabi-
lit atea ridicat. I re l e ul
3 este constituit di ntr-"Jn r-aler i aJ
n emagneti c, dur, de obi cei o e
CarocI_tlca de frec--
...,.a li In do ...
nbI 600 Hz-14 000

C. - ..
de
're<>
-,,-
-"-lrIr. in
--.u \oI(D)....Ol Hz

Ljjlm
lucru (pm)

miR,*"
O ... bllIIlII . (ON)
ComplilbiUIII Fe,o,
crO,
.....
PLAY
7, 2- 115-
10.8 185 100-160
3,5 O
- 211 - 18#'e,O,) - 211
1,8
3- o.s l -G,2
1.5--0.
3
81NMA 81NMA 7INMA
2150 2 500 2 150
DA DA DA
DA DA
40-1414 000 63-12500 63--12 500
55-90 116-190 100--t 70 86-100 86-100
2 6,S(F., O, ) 1 (Fe, O,j 4 :::: 3
(12 5001400
Hz) 11(C,O,j
-211 -22
1,5 o 0. 2 1.5 , 0. 2
l,a 1,a
81NMA 50n"'$1 Sen",. 1 7INM 79NM
2150 5 000 5000 1 500 1 500
DA DA DA DA DA
DA DA
DA DA
statie de

Ing. VASILE POOAI;ICA
P<eunt,," co .. t,uctll complet. a unei 111111 de tel eoom .. dl dlaltall cu palru canll.
propOf\lonlle ,1 I lmutl .... cu moca. latle In amplll udine , 1 Iuc,indln b .. da de 27 MHz.
Din multltudln .. de Icheme electronice pOllblle au Iotl prefer". ceie c .. e .. igur'
,eallz.,e reiaU" u,oar' , cu comode de ... Iflcere-dep ..... ,1 cu luncllon ...
siguri. TolI. componenlel. el OC1,onlce 10101" I int lWoca.H In \IIr. noul".
1. PRINCIPIUL DE FUNCTIO-
NARE
Un ansamblu de se
compune din receptor
servomecanlsme.
a. EMITTORUL
Rolul este de a pro-
duce comenzile necesare pentru
model de a face transmisia lor
tre acesta prin unde radio.
Comenzile aTnt fabricate de codor,
sub forma unor Impulsuri de
acestora deter-
de canale prin cllte
se !ace transmiterea informatiei .
obtinerea lor, impulsurile
in amplitudine radlalia
radio produsi de placa de
(P.I.F.) .
1n continuare se vor prezenta
comenta schemel e elect ronice ale
celor blocuri principal e ale

1. PLACA DE INALTA FREC-
VENTA (P.I.F.)
In figura 1 este schema
a P.I .F. Se cu
partea radio este consti-
dintr-un oscllator. un amplifi-
cator un modulator.
Oscllatorul este pilotat cu cristalul
de cuarl ax pentru asigurarea stabi-
frecvenlei radio (frecvenla
proprie a cristalului trebu ie se i o-
scrie intr-una di n aloc8le
de M.T.Te. telecomenzllor). In
de cuart, oscilatorul mal conline
tranzistorul T, cu de po-
larlzare aferente cirCUi tul L,-C,
acordat pe frecvenla de l ucru.
Puterea de acest oscilator
este de ordi nul a 35- 40 mW, ti ind
pentru cazul in care se
transmiterea Inlormatiel la
distante de citeva sute 'de met ri. Din
acest motiv, etajul oscUator ur-
un etaj de amplificare In pu-
lere (A.P. ).
A.P. este constituit din tran-
zistoare, T 20T 30 montate in push-pull,
lucru care un randament
sporit (cca 80%) . Sarcina acestui
etaj este di n circuit ul os"
cilant L
3
- Cv-C3' acordat de ase-
menea pe frecventa de lucru. Acest
etaj este in livreze ante-
nei o putere de de
aproximativ 700-800 mW, sufi-
pentru asigurarea unei
turi cu modelul comandat la o dis-
de 600 m la soi peste 1 000
m in aer.
221<
10K
Modularea emisiei radio cu Inlor-
matia de codor se rea-
pri n Intermediul tranzistoru-
lui T., care intrerupe periodic cu ren-
tul A.P. AtunCi ci nd baza tranzisto-
rului de la codor un sem-
nal pozitiv, tranzistorul se sat
conduce alimentind A.P., care ra-
unde radi o. l a din
codor semnalul este nul (O V), tran-
zistorul se inchide radialla ince-

2.CODORUL
Rolul codorului este de a furniza
codifi cat comanda ce a o
efectua servomecanismul. Acest lu-
cru se prin labricarea de
codor a unor impulsuri cu du-
rate de timp variabil e, in de
pozil la Varia-
tia esl e plecind de la o va-
'jts .-=FC

Voi. VoL rrtl!!die

, .
r;.epeti!ie = 50Hz '"'20ms
t t
-41.-.... -- 3
T.
titie= i!Jms
loare unei
pOzitii extreme a la o
valoare
celeilalte pozitii extreme a mansei.
La recepti e, decodorul du-
rata Impulsului aferent unei pozitii a
o servomeca-
nismulul. Organul de execulia al
servomecanismului va efectua o
de o amptoare mai mare
sau mai in funCtie de
impulsului. In acest fel . intre
pOZitia orga-
nului de executie se o re-
latie de propor\ionalltate.

Pentru a fi cu alte sis-
teme de (de cu
stal ia de de
tip SUPRANAR), s-a Impus duratei
minime a impulsului valoarea de
timp Imi{l = 1,2 ms, iar duratei ma-
xime valoarea Im .. '" 2,2 ms (fi g. 2) . 'II
Este evident faptul O asemenea
a unei comenzi este
de deoarece o
a unul model poate nece-
sita uneori durate de timp de ordi-
RF
-
"
'3
"

2bs
II
nul minutelor. De aceea impulsul d
va fi repetat continuu, o
o atit timp c
este necesar pentru comanda rel
'1
+9V
4
OV IMPULS CANAL 1
OV
,
IMPULS CANAL 2
ift#>ULS CANAL 3
iMPULS CANAL ,
TREN DE iMPULSURi
LA EsiRE A DiN COD
,
..
5
I
It I
L

t,.
\

r:
....
Jt:h
.

'.IT _ ASTABiL
!leG! r _
abil ta l a 50 Hz ceea ce ' ns&8ITlM
di IlTl pulsurll e la liecare
20 ms. S-ar putea crede orga-
nul de 1.lclille al servo-
mecanismului v, vibra cu
lucru care nu se
Insi datoriti mecanice I
acestuia. ,Are loc. dil\ acest motiv. o
a It
pentru or!!anul deel!eculi e o
care hni In figura 3 este
succesiur,ea unui de im-
.. .

'f D,=
sem
pulsuri de alerente unui
singur cana! {le
IEv
,
't!
t I
I I
*

7
Deoarece slatia prezentati are pa-
tru canale de va fi n&-
producerea a patru i mpulsuri
celui din figura ,3, Ei,
. - trebuie transmise celor ptru servo-
ir..L lliTRARE INlIASA mecanism" prin intermediul unei
L&..I. l,Ii TENSlI!NE singure ,purtitoare de tadiofrecventi
furnizati de P.I.F. De aceea vor II
produse unul altul, la un inter-
val de timp care decoda-
SEI4HAL PE .AZ;
rulul desci frarea lor. cu
de 50 Hz. Formarea trenu-
IUL de Impulsuri este in fi-
Se timpii de im-
b 1" 1. se inscri u in sec-
- ;a e Ilmp de 20 ms. Scurteie
VEDe di! I P iO.3 ms). precum
"""'" d 'ere la
- alUMe func-

S __ . _ fie-;:tton' = CaIil permite
- ""e-3 _ - e-a forrne de
ce- It n gura 5. Se ob-

_---..ll __
11
8
el este alcatui t
Il r- n basOJlant astabll ,
31LZal cu C 1. - pe 555. dm patr u
c-rcu.te elementare constr uite cu
tranzistoarele T" T2< Tl. din
lor maIor ul de semnal construit cu
r. Ta. Rolul astabilului este
creeze de repeti tie de 50
Hz. sa impulsuril e de co-
. n
I'1l.PUlsurilor este ilustrat ' rlgura 6
Se grupul R-C diferen-
semnalul dreptunghiular aph-

tI
"
...
l
I
I SEI4NAL PE
tr &IilX TRA,mSTOf(
ri b
I ,1


IESIRE

iEsiRE SEHNAL
, CCJO(R
cat la intrare, astfel incit pe baza
tranzistorului semnalul are forma
d . in Crenelul ,pozitiv tinde
valorea curentului
bazA ,i si deschidi tranzistor ul
Acesta esta lns6 In sti'e de satura
tie, astfEi! Incit aparitil! crenelul
pozitiv ramIne efect. Mai mul
slabei rezlslente
tor. se o atenuare puter
a crenelulul pozitiv. Altfel st
lucrurile tu crenelul negativ. EI pro-
duce blocarea Iranzistorului. astle
incit la apare un semnal ca ;1
figura 6b. Semnalul de 00
atit cit crenelul negso
tiv apare o cu lI anC>.lI des-
cendent al semnalului dreptunghi
Iar pozitiv de intrare. Valoarea apro
.imativa a ti mpului .1." est e dma : 1
produsul t, = 0,7 R.C .. fll r'ld I
pendenta de durata semnalu
dreptunghiul ar de Intrare.
Legind patru asemenea
elementare unul dupa altul , !leca
va prmi la mirare sem nalul 'abr;;=
de ci rcuit ul anterior va pr _
un Impuls propriu. cu durata dete
numai de caracter ls:lC<
proprii. Deoarece se 'iar e:
tl mpllor de se recurge le
arti lidu. Se ca reziste"
de un po pen'
fi ecare GHcuil el ementar, cu ajut
SE/l4NAL PE aMA
DE Di ODE
ZOms
b
;:;:;.e- I :y,a(, U se culege ....
Ira:' _ - e din semnal Ul
:c' 5 se aplica etajulUI urmate<
]-rNe se oblme o variatie a t
_. lI"lpulsuluJ de din ;!
considerat. LUClunie se p01 Inl81
... prl'tend figura 7 Pote-n!lomet
va fi lega! la '" "sa de c:omar:L
ImpulsunlOf ""
rmea:zii a 11 amestecate si Iri;"
ormAtor
MAGNETOFONUL
oU
10
' 1.1
'"
- II,' ilai
A 4 YCMnHTE4b I
"OPOCT"
1'). , ..
M
"
"

CI
,,,

: +
-
a.
i,h'
w.;
1ik mmt
".0 VI -u /ti
iJk
' U
+
iflii7f )A
';, I r.;
..
J:'" : :: =1= f,1

\u \li
+ ...
) lTJiOTj"
fi

-
.:: 1
.,
f--

... O\)
tl J
-1,1
:f :;:
+

. " .. lU ... 1 ....
"
. ...
-S.l
-.,
ti
.. "I.Il",
H.

, 1lIii
"
ou
t' F t4 .-It
.tll. 1l.
r-
1I2
-u
+ 121
!
.r
Uir.O U
Ilo,
!ll
$\ r-.r
,1
"'
51
I
:
'"
.,
g
il
: 1=+
10.

1Tmr
;;:
lI
u
,--=-l

Kl

r-
\.!!
)
1
'K
lt7 \It ....
f l-&
OI
.!l
i1; 5
VI
.-rr .. 410
:; I + ..
.
1 KAUA"
C\.r' i\.r '----tr-
1/
r---t-..
J """"l'
1-
n..r f- l r
'r r r
t,1r LJ LL Le...
1
IICIWI. - un.

1
:' i :::"' J 1: 1='"
----
(II III
-
Vi
,
-
I
-!,. ::
I KA"At1
I I
-
Al YCHnHTEnb
. I
I
I
' 1

o
1101
3AnMCH I
........
1"'"
Jl4
"
.. ..
*
.... ....
11
,q .
1"'"


:',-
;;;
1IIIk.1I .tl..,



A2
"
I ) . ) . .
"
kJ ,
D T
/ 11 "1f
t::

::
I 1
1
I

-:;:
n : .. ,
.:.

t;;

,
'" r.;I..
/
"-' -
L:.;.- o:::. .::
1 1.
1<
,
"'7. .11; ,
F .f
a.



,
, .. t. ,.
&

tye.-
,, - ou ,F,

Ilo
1*
1-

,!l
.. '1-
r,
1--
II
,
tI /e
lUo
,
II
.. - - f-
J
-m- :1JJOi :
:= ,:;
..
-
,
I
,
,

tii


II.
: '- -... "' '
u.
G 1 rEIlEPATO'CTIIHIUIIi M n04nArNH'IMBAIIHA

1--

u
I I w;
.
U" 1.
.:: :e

)
.n 1 ... ,
';, . ,.
''''
1 +" \..!li -r.;;
i


;:.
l
.
"
1
+
..
.... ,
!-
:="
,
i =p"

"


li
lJC !;iO '"
If;
(ll " lIt
L.:
..
-"

....


,
,
r-s
.... 1-

!! ti
1 T )!iI
t:; Il!
,
!l I T- I
1/1
110


I I
"
,
1, II I
,
-
I
i V:
:1.
"non
.
L..I ... l '
!-=
1
- f-- -
"',
r
_1-::

' 11
JL.
" .. ""1
\:
1

.
, ;
10,
i"
)1- D

'o
:--J
' I 1
8 L..J
""'
.,. 1
I
,
1 i t;:-: l
w- -
" r
2j-,.'/---:
I I. ,_ c.
":i.
'--
,.....-,L

I ' 1
( I , 1

t
II
T' I,
,.
A. " 1 1
.l-
I 1l
:' ) "
,-
.. , .
1 I 1 i : .1 ... S ' I
@ :t
m "
3AnHCH
II
I -.r- l' (
' ; 1 1: >1 . ' 1 t " I
A
, . .>.r-
I I
- - . -
I I I
I '1 , .. \.of 1lr-
ti \ .....

:-:
-t -
i-
f:p'--' .
..J . l; 1. I '" 1- 1 ' l I \ \ , l l'
..
l
--
- .
I I
- - ---
A3 II
-
1:- -
l
" 1 ' 1 I
>3 .
-
1- 4 --t

3-2
CD
' Lf!2
- I
. - .
I
, ;
-- .... -
YCHMHEnb
- \ .
-
,
"

! _ ___ w--.:
'U.'
!!!
f-
,.
LI
'47"
.!li.
.
1,,1. ,.
.. .11
-&
"
ii
114
W -f 1f!-
'"
....
re4

-Jir
la
JI1
I
fi
,
l1li
" Iii\
114
) i'rIIII"
I 1.,1
f!/
..
,
-l!o
-nL-
li
, os
)

m

; .
12.1 -? ..,;,.
!
_ 6
.n
., '#'

,
lli- r pOHKOCTb
'-
/ .
AS fi

PUbllcim In acest numif 'chema electrici originali a
.. K .. ht8l'l", ca rilpuna la multiplele ,oltcltirl adr_ate In aceat ,en, reclac-
\le.!. .
In numArul vIItor vom prezenta componen\8 mecanici ,1 ,"temui clnem.
tic ele acelui .. I magnetofon.
G2 nnATA BbmPAMHTEIIA
. , ...!L-
I.!. Ir-I-+-c,, :>-' !f""
::U-
':: f..J L--..J
';I------+_+_'
"lOIl I ('1Ol1 I "11011 II
1\\iSf

8 <:3 <3

O
I
I
,"

il"

1'1 ,
.-
-
C"j
-

i- -
I
iiiJE;
1i 7
."
H '
1

I
I,...J 1
I
F=
==
1
f=:
I
'-
--
I-I
- ,- --
I
... -

I I
YCMlIIIIIIt OIIUIIAfI[MKI !IA CXElt(

'"'
--cn- ' k
-o; . n 100 -a::t-
"''''
-er ' .1 ..
/. PIj'III f'fAfIIMI
II

IDIBIDRIIIIU "llICIl'1
Of'. Ing. TRAIAN CANTA
(URMARE DIN NUMARUL TRECUn
In tot cazul. folosirea unul al t dintre dinti (plnionul este format , de .
ulei de molor, care conduce la inci- ' apt, di n pinioane apropiate
dente in funct ionare, scoate autotu- prin ni tuire, la montare fiind nece-
rismul din garantie uzina con- comprimarea danturii penlru
structoare din cauzii . cuplare). o functionare inde-
FIltrul ulei. Indiferent de tip este ruperea niturl
(Bosch, I.P.M.P. - BuzAu se lor, ceea ce prOduce un zgomot
cu un tiUru nou la fi e- specific impune inlocuirea pinio-
care schimburi de ulei, nulul cu unul nou. Jocul lateral al
in mOd normal, la 15 000 km. Sol u- pinloanelor este neregl abil are va-
lia de compromis prin folosirea fiI- l oarea de 0, 04 ... 0,09 mm. Reglajul
trul ul de ulei de la motorul M-036 la teoretic al distributlei este cu un joc
M031 Invers este de 1 mm intre culbutor supape.
(neexper imentatii I n laboratpr) Controlul c .. arll dlatrlbu1lel. Penlru
poate conduce, in anumite regimuri . a face acest control, motorul trebuie
de solicitare maximA, la Incidente, . fi e rece. plasarea unul reci-
de asemenea pe con- plent de recuperarea a ulelului, se
auto. capacul chlulaselor
FlttNI _. De fapt. elementul
flltrant al fl ltrul ul se demonteaza
apoi se ou aer comprimat la
fiecare 15 000 km, urmind ca l a
50 000 km si fie Inlocuit. De aseme-
nea, in zone cu mult praf sau in caz
accidental, cInd l a schimbarea uleiul
motor a-a introdus o cantitate mai
mare in baie (uleiUl In exces este
antrenat prin renlflard filtrul
de aer), se Impune suflarea cu aer
comprimat a elementului f lltrant
Imediat ce l-a constatat colmata rea
lui cu panlcule de ulei Inlocuirea
cu unul nou. In filtru este
montat un termostat care
temperatura aerului la admlsle la T
= 22" C :t 5C in domeniul de tem-
peraturi -t O" C... +2()" C.
Reglljul culbuto.relor. Se efectu-
numai cu motorul rece (tempe-
ratura uleiului ' le sub 45CI ..
plasarea unul recipl ent pentru
recuperarea ulelului motor. se de-
capacul chiulaselor. Re-
glarea culbutoarelor se ' ace cu o
la valoar ea de
0.20 mm atil la admisie. ci t l a
evacuare (se motorul cu ma-
nivela cind supapa a
cilindrului care nu se va fi
in pozitie
regla; se monteazA capacel e chlula-
selor. stringind plulilele la cuplul de
0.6 daN . m. Este foart e Importan!.
pentru a asigura motoru-
lui . ca aceste capace aiba garni-
tura cu l elele
in contact uscate curate (garnI-
tura se cu o solulie de lipi t
Bostik I 400 sau cu prenadez).
Dupa reglalul culbutoarelor se por-o
motor ul pentru a verifi ca etan-
la ni velul capac ului de
chlulase, se mersul In gol.
este cazul . cu ajutorul
lui de pe carburator (Ia luml ia de
850--900 rol/min) se compl eteaza
ulBlUI motor la nivelul normal.
DI.'rlbulle (controlul
Arborele cu came 1 (fig. 6) este
antrenat de arborele cOtil 2
prin intermedIul cuplului de roi' dln-
\,a l e 3 4. care au O conSl ruC\te
speciala pentru a prelua locurile
se motorul cu manivela pen-
tru a aduce supapa de admlsle In
de deschidere
care se jocul l a culbutorul
de evacuare la 2 mm. Apoi. dupA
demontarea captorulul luperior de
turatle (amplasat pe canerul am-
brel ajulul. In punea se ro-
motorul In sens Invers, pinA ce
plotul de pe volantA vine In dreptul
acestui ori'lci u al captorulul supe-
ri or. jocul l a culbutorut
supapei de evacuare (0,03 -
o, 75 mm). se calarea c0-
a dlstrlbutiel. (Se face cu aj u-
torul repere lor de pe cele pl-
nloane de antrenare.) Apoi se mon-
captorul de turatle (Ia cuplUl
de 2. 9 daN . m). se Jocul
culbutoarelor. se capacul
chlulasel (cupl ul 0.6 daN . m).
Elan..," motoruluL In timpul ex-
Int retl neri! reparatlel
motorulul este loarte Important si .
nu existe zone care
l a pierderi de ulei In final
l a grlparea motorulul. I n fi guri 1
s-au prezentat zonele susceptibile
pe unde ar putea exista scurgeri de
ulei : l a racordurile cOnductelor de . '.
ungere (1-4). Ia fixarea gurii de
umplere, la fixarea radlatorulul de
ul ei pe motor (1 2), la Imbinarea se-
ml carterelor (4), l a capacele de
chiulase (6. 1). IlLslmeringurlle
spate ale arborelui cotit (5, 14). a
capacul pompei de ulei (13), l a con-
ductele de rel ur ulei chlulase
cart er (8, 15). Ia fixarea manocon-
tactul uI (10). Ia suportul de fixare al
filtrulul de ulei, la filtrul de ulei, la

zona de montare I cilindrilor pe c. -
ter (3, 7), In celulele radlatorului de
ulei (2). Nu se admite
anormali a utelulul in tubulatura de
admlsie seu in colectoarel e de eva--
ware. Un motor mont8t corect
strIns la CUplurile recomandate de
uzina conatrlJCtoare nu pr<>-
bl eme din punct de vedere al etan.
elementelor prezent ate in fI-
gura 1.
Controlul pr .. lunll uleluluL Se im-
pune a efect ua operatiune
mal ales la o i ndel un-
gatll a motorulul, cind are loc o
uzuri a plaselor lui. Pentru
aceasta sint necesare un r8COrd
special (oodlfl cat D.1-103), echi-
pei cu manometru (0--10 b .. I), c.-e
se monteazi In locul manocontactu-
lui de presiuni ulei, un turometru.
Acast racord se monteazll dupll ce
mal intii s-a motorul (tempe-
ulei de aprOXimativ 8OOC) .
pornirea motorulul, se ridi ca
turati a la 6000 rot l mln, care
se praslunea ulelulul. care in
conditii normale trebu ie si fi e de
5, &-6, 5 barl. In caz contrar, se
resort ul plstonului supapei
de In pan es
a cunerulul motor).
-

o
dup ce mai i ntii s-a golit uleiul din
motor. defectul nu este ai ci, se
Impune a verifi ca piesele pompel de
ulei circuitul de ungere.
Controlul depreslunll In carterul
m040r
Pentru aceastA operatie este ne-
cesar un ,,aparat pentru verlllcarea
depresiunli in car1erul motor" (codI-
ficat care se
n locul joJei de ulei. pornirea
motorulul accelererea lui la
stabilizarea nivelurllor manometru-
lui, se dilerenla intre ele,
care trebuie fi e de m nlmum 5 cm
(de In caz contrar se Impune
inl ocuirea renlnardulul. Se
faptul Indll_t de tur."e, de-
preslun81 molorulul nu trebu.. Ii
ac:acUi 1. zero. Apoi se reface monla-
jul initi al.
3. Inddente In .. ,1 ex-
pI9ll ' moIoruIul
In conditII normale de intretinere
si ex ploatare, conlorm Indi callilor
uzinei constructoare persona ului
specializat , motorul nu pro-
bleme deosebite. In caz contrar, sau
dup o functionare pot
aprea defectiuni, cum ar fi: pierderi
de ulei, culOOtoare dereglate, radia-
tor delect. piese in gripate.
cum s-a mal sus. unele
dintre aceste del ecte se pot remedi a
(cul OOtoare dereglate. piese
altele mal dificil
fus maneton grlpate Sint de
remarcat In ceea ce piesele
n miscare durabilitatea piston-cilin-
dru slratului de al iaj de ni-
chel de pe supralata cUindrului)
- ea amblelajulul.
Pentru mai Importante.
care necesitii demontarea mot c-
A
rului, se unel e partl culari-
in conlinuare.
4. Demont.re. ,1 monlarea m04o- .
rulul M-031
i n caz ul Qrave a mOloru-
lui, fapt care demonlarea
lui de pe autoturism, constructorul a
prevA.zul pe aut04urism puncte de ri-
dicare (fig. 7: A - sub caroserie, l a
mijloc. pentru fixarea cricului; B, Bl
- puncte de sprijin sub caroserie
pentru cricul de atelier sau pentru
suporturi , ampl asate In spatel e roti-
lor IatA In lala rotil or spate; O -
punct de ridicare sub carose-
rie, cu aj utorul crl culul prin interca-
larea unei traverse de lemn; E F
- puncte de ridicare spate, cu aju-
torul cricului prin Intercalarea unei
traverse de ridi care special e, cod
0.00-505) puncte de remorcare
i n spate, Imediat sub carose-
ri e.
Pentru demontarea montarea
1T)0toruiui de pe autoturism, con-
structorul a un ,,dispozitiv
de prlndere pentru ridicat ansamblul
mot o r- cutie d e viteze" (COd
0 .10--141). recomandind cuplurile
de 5,3 daN.m (Ia de fixare a
suporturllor motorulul) de 3,5
daN. m (l a plulitele prezoanel or de
asambl are motor-cutle de viteze).
La dezechlparea motorulul in ve-
derea lui de pe autot u-
rism se in ordine. urmtoa-
rele deconectarea cablurii or
negativ apoi pozitiv ale baterlei de
acumulatoare; demontarea rot ii de
cri cului. manlvelei . tijei de
mentinere a capotei. filtru lui de aer
(se orifi ciul carburatoru-
lui). larurll or cu sistemul l or
de alimentare, cablurllor de pozitic-
TuaDMITau
In oricrvi
ut ili zarea unul turometru 2 e
aduce pretioase asupra
motor ului (ralantl. regimul r:
xim). $Ii m. de asemenea. randa-
mentul maxim al unul motor 8e s u-
la un regi m dat la circa 3 000
rot atii pe minut.
Atunci cind platlnele sint inchlse,
un curent de citiva amperl circul A In
primarul bobinel de aprindere; l a
deschi derea acestora se
un curent ce produce o tensiune
puternicii l a bornele secundarului
bobinei. tensiune ce apare l a bor-
nele primarului.
Aparatul ca semnal de
i mpulsurile de tensiune
aplicate de ruplor primarului bobl-
de
Cind motorul lace o arborele
cu carne anU1!n81 cu jumtate din
lura . 8_ arborelui cot it
CALIN BTANCULEBCU
a arborelui cu came corespunde o
lura a ruptor-dlstribu it or uiui
- -un motor cu patru cilindri. de
pIu. carna ruptorulul Bre patru
prc.er.::..nE!r'Ile ce patru Im-
ei spus. Ia fi ecare t urA a
0JtiI corespunde o semi-
- . orul ul. deci Im-
p Cac motorul are o turalie
de 500 ral. 1 ut. el
3 000 de . . pe minut. ceea
ce corespunde 50 de impuliuri pe
secundA. Oed I$ll! suficient sA Im-
cu 50 unul motor cu
patru Cilindri pentru a gisl frecventa
Impulsurilor.
Mentajul propus un bas-
culant monostabil ce permite
o IIni aritate se
cA alimentarea - - el ec-
tronice este stabdllat ee o
Zener care permite o "'ldepen-
a tensiunii ::II! cena-
E
nare a larurilor. in continuare.
scoalerea protectoarelor de plastic
din pasajele rolilor se demon-
ansamblul tablA suport
antirecirculare), bara de
protectie masca Apoi se scot co-
nectorul capsulei de depresiune
conductoarele bobinel de aprindere;
se d8QJpleazA tubul de la capsula
de depreslune cabl ul de deschi-
dere a capotei; se
burlle de fixare ale tablei suport
fal ii. ale inlerioare. alli
fixArii barei de I
nel e obturat oare. Se in
continuare: bara suport a
conducta de
a ului de cAl durA. colle-
rele de cuplare ale evacuArii; se de-
conductoarele: masa de
la motor plusul de la demaror; se
decupleazA cablul de cablul de
aCceleratie furt unul de benzinA de
pe conducta de pe pesajul (se
obt ureazA).
O datA dazechlpat motorul, ur-
meazii demontarea lui de pe carose-
ria autot urism ului: dupa demontarea
scut ului motor, se d8QJpleazA cablul
ambr8lajulul (di n lurcii). Se demon-
teazA de fixare ale supor-
turllor motor care, cu aju-
torul InstaJatiel de ridicare
cu dispozitIVul de prindere (cod
0 .10--141). se ansambl ul ma-
tor-cutie de vltaze, cali ndu-se dispo-
zit ivul (cale de 7 cm), Iar in continu-
are se plulilel e prezoa-
neior de esamblare motor-cutie de
viteze se trage motorul laIii
cu atentie, pentru a nu exercit a
eforturi asupra arborelui de co-
al cutiei de viteze.
Demontarea moIorulul M-031 In
impulsurile provenind din delco trec
printr-un divizor de tensiune consti-
tuit din A, R?- RI este
pentru a se adapta nivelul de Intrare
pentru alte (aprindere elec-
de exemplu). Mal
R este In paralel cu
un galvanomelru $i permite reglajul
E
auoansamDlun p'ese componoenl
o serie de S.O.V.-uri
'ciale, de care lucn1ril e nu 1
pot 8X8QJta corect : A - mi ner e
rodal supape; 8 - ansambl u ca
un comparator 81. o rig
suport c omparator 8 2 (CO
0 .00-151); C - extractQr
din capul arborell
cotit (cod 0.00-108 0.00-601
O - cheie pentru fi xare I
culOOtoare (S.10--150); E - dor
pentru cent rare disc ambr eil
(0.10--147); F - dorn pentru mOI
tare in Capi
arborelui cotit (0.00-107); G - eJ
tractor ventilator (0.10--143); H .
mont are segmenti 0 1
(0.10--145) ; I - dispozitiv de con
primare resort uri supape; J - OI!
pozit iv pentru montare simering pc
lIer spate K - chei
pentru demontare montare mtr
ulei (S. 00-1 04) ; L - cheie penlt
montare demontare radi aIor d
ulei (5.10-144); M - dorn penlt
demonta re montare ax pisto
(0. 00-106); N - suport motor PE!(
tru lucru l a banc (0. 10-149); O -
pi cior pentru supor t mot o
(0 .00--101).
La efectuarea de O.
montare montare a dlferitelt
subansambluri piese este obli g;
toriu a se respecta Q
plurl de stri ngere. dale In daN.m: CI
- capac chiul ese; 2. 6 -
rub palier motor. cu fata fii!
tul unse; 3, 7 - palier molo
palier lati. cu fata filet l
unse; 6. 6 - volant motor. c
filetul unse; 4.5 - supap
cu fata fII atul uns<
1,9 - chlulesii 0.5 .
prezon pe car1er motor
pe capac culOOtoare; 1.2 -
racord conducere ungere. folOSil\
de cupru; 4, 5 -
fixare radiat or de ulei. l olosind ga
nit de cupru; 1,7 - racor
radiator ul ei. loloslnd d
cauciuc: 2,8 ax culbutoan
1.4 - capac pompa de ulE
4,0 - golire ulei cu garnitui
de cupru; 1.2 - mecanS4
ambreiaj; 1.4 - capac
ulei; 2, 3 - manocontact, l oiosi "
din cupru; 4 - 01
t urare ulei. utilizind garnitur
di n cupru spre volant. 1.7 - Su'U
carter motor cul OOtoar
5. 5 - fixare vent ilator. l otl
slnd de contact.
(COHnHUARE IN HA. VIITOI
acest uia scurtclrcuitlnd At- Aparah
pentru 12 V poate fun<
\iOna l a 6 V.
DatoritA l aptulul automobil!
este supus trebuie SI
dati cu FIIi atent i I
dl odel or tranzistoarl
l or.
. +

.6'1
R10
75.0..
Ing . CONS TANTIN DUMITRU,
ing. MARIUS J:IORICA,
ing. SOBDAN CO,JOCARU
PROGRAMAREA
MICROPROCESOARELOR
Etapele sistemel or
togi ce bazate pe j.tP sint:
- descrierea (orga-
nigrama
- d e f ini re a sis te mu lui
hardware; .
- descrierea programel or.
subprogramelor, rutinelor (orga-
nigrame. scheme logice) ;
- alocarea memoriei;
- programarea
- t estar ea depa nar ea
software-ului in cu
hardware-ul sistemului ;
- trecerea programului in
memorii nevolatile PROM.
de aici
in realizarea siste-
melor cu j.tP.
Pentru rezolvarea unei anu-
mite probl eme este o
de un
algoritm. Dezvoltarea unui algo-
ritm incepe de la organizarea sa,
schema a
ilor ce trebui e efectuate. Organi-
gramele pot fi apoi transpuse in
li mbaje de programare de dife-
ET1 : AOO dota; (A).(A)+
1 da fa
odr 1 ______ t_6_H ______
_ d ata
ET2
ADD r; (A). (A) . ( rl
adr2 \1 O O O O b b b \ .
ri te nivei uri, dar pent ru a fi exe-
cutate de un procesor tre-
buie in cele di n converti te
in binare - li mbaj
cod sau cod obiect. In-
trucit memorarea codurilor bi-
nare este s-au dezvoltat
limbaje artificiale care
unui procesor
ntr-o (mnemo-
ni ce pe care le re-
acestea sint li mbajel e
de asamblare.
. Pentru programele lungi di-
ficile. chiar aceste limbaj e snt
Inefi ciente din punct de vedere
uman. ele fiind inlocuite de lim-
baj e evol uate, Independente de
calculator, de exemplu PLlM,
aASIC, FORTRAN etc.
Pr i mii in programarea
unui microprocesor in
codul obiect li mbajul de
asamblare.
REPREZENTAREA INTERNA A
INFORMATIEI iN j.tP
cum s-a mai re-
prezentarea a
este i n cod binar (Vezi
"Tehnlum" nr. 2/ 1984). Atunci
cind coduri le sint
fixe. proprii unui tip de procesor
(codul obiect ), reprezentarea
datelor numerice este la alege-
rea utilizat oruiul , care poate
opta pentru una din
ril e:
- (numere intregi
cu semn sau comple-
ment de 2);
- (numere

- zecimale codificate bi nar
(ZCa sau aCO) .
c el e mai 'cunosc u te s i nt"
EBCDIC ASCII (I SO),
TEHNICI DE ADRESARE
Executarea unul program re-
vine la executarea a
codurilor de asupra
unor structuri de date; pentru
aceasta sint mal multe
tehnici de adresare, care au ca
scop det erminarea adresei ope-
randulul impli cat de
nea, n curs. Print re
tehni cile de adresare amintim:
1) 2) 3) ime-
4) 5) 6)
7) 8) i n pagi-
121, la care se moduri
compuse din cele prezentate an-
terior.
i n cele ce vom pre-
zenta programarea microproce-
soarelor de 8 cu referi re
la Z80 8080; pentru
desemnarea vor fi fo-
losite simboluri
abrevieri :
A, F, a, C, O, E, H, l: desem-
unul din registrel e de 8
81e procesorului;
V: pe oricare di n
regi strele de mai sus;
AF, ac, DE, Hl:
unul di n registrel e pereChe (16
ale j.t P; .
PC: de program
(Program Counter);
SP: indicatorul de (Stack
Polnter) ;
rp: unul din registre
pereche: ac. DE. Hl, SP:
IX. IV: regist re index (16
1: registrul vectorului de intreru-
pere;
adr: de memori e (16
data: octet de dale;
( ): de me-
morie, a regi strului sau portul ui
1/0 aflat intre paranl eze;
: de me-
morie de
regi strului aflat intre paranteze
interi oare;
-: datel e sint transferate in

- - : dat ele sint schi mbate
intre desemnate de ca-
petele
Adresarea se
la codurile operati ilor care im-
unul sau mal mul e regl s-
ETL. : LD L,c-ata 6 ;
b b b r
o B 1 O O H
1 C 1 O 1 L
b b
2g
O
O
Pentru reprezentarea caracte-
relor alfanumerice s-au adoplat o
coduri standardizate. din care
dr
4 ( U .. data 16
21 H
O 1
O 1
ET7
adr7
6
adr81
.,
O O 1 1 O ETJ : lD e,data ; (B).. ci:l to
1E 111A
dJI 3 o 6 ti
AOO (Hll ; (A)+: lAI + o r t-----'---C-----i
..(tHLJ _ do t o
86 H
adr&-inf
adr8-sup
operand
ET12: JR disp; (PC).
8 2.disp
odr1j 18 H
disp-
salt la (PCI.2.disp
dota 16-inf
data 16-sup
ET 1 : LO A,IIX.displ;
(Al .. II IX). disp)

DO H
7E H
disp
7
[lX)+d1
cperand
tre ale CPU, Un exemplu n con-
stituie blocul de aritme-
ti ce logi ce pentru care acu-
mulatorul (A) este totdeauna
rezultatuilli (fig. 1).
Adresarea d n
cea cu deosebi rea
adresa operandului este
expli cit. Pentru un proce-
sor cu 8 registre, pentru defini-
rea a registrului impli-
cat in sint necesa" 3
(fig. 2).
Adresarea i n acest
mod octetul sau care ur-
codului sint
chiar operandul (fig. 3 sau fi g.
4).
Adresarea 2
3 adresa a locatiei
de memone unde se ope-
randu I (fig. 5).
Adresarea Adresa-
rea prin registr u, n ca-
re un registru pereche
adresa i n memorie la care se
operandul (fig. 6) .
Adresarea pri n inter-
mediul memoriei in care (
de memorie (adr 9) (adr 9 - 11
(adr' 10) a operandului.
Practic o astfel de adresare este
de Z80 i n formarea
adresei rutinei de servlre pentru
intreruperile in modul 2 (vezi nr.
t recut).
Adresarea i n acest
mod octet ul care codu-
lui un deplasa-
ment (disp) care a fi
adunat sau din unul din
registrele index. pentru a ob ine
adresa din' emori e a ope an
lui (fig. 7) .
Adl-ea.ea (fig.. 8) f o-
octetul urmator codului
pentru a specifica un
depl asament care se sau
se scade di n valoarea a
cont orului de program (PC). V;r
loarea de salI este
in ,complement de 2. deci
poate fi in re +127 -1 28
de A + 2 (A= adr 12= adresa co-l
dul ui de salt relativ).
Adresare in pagina 0 : Z80
8080 folosesc spe-
ciale, pe un singur octet , pentru
adresare in pagina 121 (121 - 255
H) . Aceste adrese sint folosite
pentru rutine specifice pot fi
apelate u print r-un singu r oc-
tet; adresa de salt este'
(8xn) ." unde n = bbb (fig. 9).
(CONTINUARE iN NR. VII TOR)
ET5 : lO HL, adr;
(HL) .. (adr )
5
adr 5 2A H
f------=:=-:-:-..:..:....,.---!
adr 6-inf
adr 6-sup
adr 5 operanc!
:T1J: RST n
odri3\1 1 b b b
CAl:ITATEA RECEPTIEI EMISIUNILOR
este util . in general , deoarece am
fi al atit zgomotul, clt 1$1 semnalu
fapt care nu aduce ni ci O amelie
rare. Except ie ar fi cazul cInd faele
rul de ZQomot al amplifi catorului
fi sensibi l mal bun ca al etajului d
Intrare al televizor ului, dar atunl
nu s-ar recupera pierderil e de p
cablul de coborIre este rei ati
lung).
COLOR
(URMARE DIN NR.TRECUn Ing. VICTOR. BOLCAN
De asemenea. t rebuie
unul ampiilicator c
lactor de zgomot sl ab poate prc
duce o deteriorare
De multe ori alegerea u
cabl u de calitate permit
evitarea ampilli c8torului de anten
Individual.
f 50 100 200 500 600 700 800
E (dB!,/m) 48 54 60 68 69. 6 71 72
S/Z (dB) 35 35 35 35 35 35 35
F (dB) 5 6.3
U
r
(dBjA) 48 49.3
A (dB/25 m) 2. 1 2. 9
Pierderi (dB) 2 2
u. (dB!') 52. 1 54.2
G (dB) 4.53 6.65
I
Tabelul 1 cuprinde aproape toate
ocmponentele pri ncipale ate unei in-
stalatii de recept ie
ori entativ pentru cea Din
el se pot deduce anumite de
act iune In functie de nivelul cimpu-
lui util. condit i a amplasament uluI
performantele repeptorulul, a se
ti ne seama de alte In-
fluente perturbatoare.
(URMARE DIN PAG 9)
Inregistrarea se
pe stratul magnetic al benZii
cimpului magnetic creat in capul
magneti c de i nragistrare, Stratul
magnet ic este compus din materi ale
magnet ice avInd ri-
Materialele magneti ce fol o-
site pentru straturile aotlve al e ben-
Zilor magnet ice sint de obi cei oxl dul
de fi er (F9z0 3)' oxldul de ocbalt
rCoOJ. iar mult mai recent pul beri
a ,er metali c sau cobalt metali c.
pul berll or metal ice in
sr.n aCI atinge 40%. Pentru im-
bun:: caracteristicil or de frec-
ver> a curbei de
puns. $-aU fabricat benzi magneti ce
cu stnllul act' compus dintr-o peli-
met - pe
trat ul suport metoda
rii In vid sau pr
exal11lna. Impuse
materi alelor I e la fabr icarea
capetel or mag SJ ne vom ref eri
in speci al la rr-i!!. . ele utilizate
pentru miezut magra.c. Condi tiil e
speci fi ce de lucru s parametri i care
trebuie imptl'l prOOl elat; spe-
ci al e pentru mi ez agMetic i n
tuncll e de destinatia
CIIpetel. de ....... L C>entru
parametril or nec:esa' rei
bUne pe SIrat c
8 10. 8 11.5 12 12.6
51 53.8 54.5 55 55.6
4.2 6.8 7.5 8. 1 9.0
2 2 2 2 2
57.2 62.6 64.0 65, 9 66. 6
9.97 15 16 17.4 19.1
--
0 10 analiza rezultat elor cal CUle-
lor se pot despronde citeva conclu-
zii pentru zonele cu cimp apropiat
de limita Inferioara
anume:
- i n condi tiil e date. pe canal el "
superioare (benzile IV-V) se cer re8-
lizate antene de mare ceea ce
nu este totdeauna
- atenuarea cablulul pe canalele
al Informati ei sonore, se
Imrune ca Inducti a ce apare in mi &-
capului magneti c
de citeva ori inductla din strat ul ac-
tiv al benzII, In caz cont rar
distorsiuni de nelinlar/tate. Permea-
bil itatea a mi ezului nu
are valori crlll ce, dar trebuie
o valoare mal mare de 100. Pi erde-
rii e pr in curentlturbionari trebuie
fie mi nime; de aceea. materi alul tre-
bu ie prezi nte o el ec-
trica (rezlstivitate)
materi alul magnet ic nu are o fofl A
(nu are capacita-
tea de a concent ra li niil e de cimp
magnet ic). !febui e pierderi
pri n hist erezlS reduse. O ce-
de altfel pentru mate-
ri alele magneti ce la toat e tipuril e de
capete, este stabilitat ea
lor lor magnetice este da un
parametru numit tensostabihtate, El

magnetice a materialului ce
a'cesta a fost supus unul elort meca-
ni c de valoare cunoscuti. Factori
importanti In alegerea materi alelor
magneti ce sint. de asemenea. rezis-
tent a la uzura, capaclt al ea de pre-
lucrare tehnologi ca si pr et,,1
Examlnlnd maten8l&-
lor magneti ce ut ilizate de industria
superioare este foarte
Influenl1nd dlmensl onarea
antenei pentru a asigura calitatea de
recept ie
- cifra de zgomot mare are ea
o contributie la
canal e din benzile IV-V.
posibile de actiune In acest
caz ar putea fi
- unel pozitii mal avan-
tajoase (mai sau mal dega-
a antenei de sau.
ci mpul este slab peste tot In zona
amplasamentului. realizarea de an-
tene de mara
- utl llzaraa unul cabl u coax ial cu
performante superioare (2 sau 3. fi-
gura 4) celui ales in tabel ;
- uti lizarea unul ampli ficator de
adecvat. plasat i n exterior
antena da recepti e (t etealimen-
tat pe cablul coaxial). De retinut
de prinCi pal a functi e a am-
pli flcatorulul de este com-
penseze pi erderil e de pe cablul de
coborire.
A fol osi ampll fl cat orul l a In\ rarea
In recept or sau pe un cablu scurt nu
de specialitate pentru con-
structia capetelor magnet ice, pro-
prezentate in tabel ul 2,
cele impuse materla/elor i n functi e
de desti natia l or (tabelul 1), se
poate trage conclull a materla/ul
cu cel mal buni parametri pentru ca-
pete de Inregistrare este SEN-
OUST-ul (materia! de tipul l eritel ,
oompus din 85% Fe. 5% AI 10%
Si). Permalloy-ul prezinta un cost
competit iv o tehnologi e efe fabri-
catie foarte ieftinA. Comportarea
In eXp'l oatare. ca prel ucrabl-
Iltatea fac fer itele necompet i-
tivll pentru fabricati a capetelor de
inregistrare.
Cepetel. de rad... cerinta ma
materi al ulu i pentru
acest tip de capete est e de a avea
pi erderi mi ni me l a preluarea Huxulul
magnet ic lurnilat de inregistrare.
Este foarte impor1ant ca permeabi li -
l atea a mi ezului lIe cit
mal mare (preferabi l peste 10 000).
Sint. de asemene&. importante
mecanice ale materi al ului.
avind In vedere faptul intrefierul
de lucru are valoarea de 0. 8
l a 1.2 microni nu se admit abateri
de l a geom81fl a formei mal mari de
o. t mlcronL Din acest e motive mate-
rialel e cele mai potrivite pentru ca-
petel e de redare sint Sendust-ul
ferita monocristalinA. IW se reco-
lerltel e din pulberi prasate.
care nu ating parametrii ceruti pen-
In de recept ie oclec
cu cabt url secundare lungi. s
pun probleme Imponante de
are in benzile superioare. i n astl.
de ,cazuri se. pot Instala amplifi c.;
toare suplimentare de cablu sau s
pot folosi convert oare de Ireeven
i n benzil e canalel or inler i oar
(t-lll), dar trebuie luat e serioas
pentru compati bi litatea O!
cilaloarelor l ocale cu rest ul Instal a
1I0r de
Desigur. o. cu t ehnc
logl el ocmponentelor receptoart
lor. cablurllor altor mij loace mi
complexe mal performante d
realizare a Instal atiil or Individual
aau colect ive, se vor deschi de pasi
bll itAtl noi pentru
tehnice a TV.
(CONTtNUARE IN NR. VIITOI
tru mlcrogeometrla Intrellerului.
Cepetel. un.".,.... si nt folosit
atit l a Inregistrarea mesaJului son()f
cit la cit frea acestui a de pe stru l
act iv al benzii: Materi alul magnet.
al capului universal est e ales dup
COndl\lIle Impuse de capetele de re
dare, ar In constructie pentru pa
rametril electdcl de inregistrare SI
l ine cont. de val oarea Intrefierului <It
1-2 microni. de 3-5 microni, ci
al1 capetele de i nregistrare.
C."etel. de ,.ger. cu parame
tril IunC\lonai l cei mal buni sint
ce au miezul magnetic ocmbi nal
zona de lucru din d'
Sendust aau Hard permalloy, ia
rest ul mi ezului din Zn-Mn.
Pentru UZul constructorll or ama
tori , ca pentru orientarea cel or CI
vor sii unele cap el!
magneti ce uzate, In tabel ul 3 sin
cuprinse pri nci palele caracteristic
al e capetelor magnet ice de produc
utilizate in casetoloanl
mono stereoloni ce. capul magne
tic universal cu perametrll cei ma
buni este t ipul 3d24.0e0. care an
mi ezul magnetic din Sendust. Post.
lucra cu ori ca t ip de banda aII al P1
are o durabilitate de mini
mum 5000 da ore.
Bi bliografie:
Co l ect i a revistei RADI O -
U.R.S.S .. anII 1978, 1979, 1985 (nr.
2) .
CUPA CONGRESUL AL XII -LEA AL U.T.C." - martie 1985
A. Concursul de unde scurte
Participant i i n la 20 de an.
- i ndi vi duale:
1. Dacia Secuiu
2. Popescu Mi hael a
3. Ti benu
4. Pet ronel a
5. Soer Botond
- de cl ub:
1. d e
Y090
Y03CRC
Y03CTQ
Y08RAF
Y05CVE
Radioamatori sm Y03KBN
o peratori. Y03CRD si Y03CRJ
-- --- - ....... ". -- ," , .-- - "' ... - ..... _ .... ... .
32 886 puncte
22 218(02(\4
2 56
5244
35623 c nct e
B. Concursul de unde ultra.curte
- staI ii i ndividuale:
1, Munteanu Daniel
2. Gheorghe
3. Cicr u Victor Nicolae
4. Dan
5 . Ganciu Mar iana
6. Marc Constanti n
- statii de cl ub:
. 1. Casa Pionierilor
o p. Y05AU s Y05BXJ
2. A.S. .U 'ea- urNapoca
. op 050
P
S Y05TP
3 LJce". - . 2 ectncltate n _ _ _ _
Y05DLC
Y05QAH
Y05DPE
Y05QAE
Y03DKS
Y09BFY
Y0 5KDZ
Y05KAS/p
I 170 punct.
I 098
1062
864
456
312
I 233 punct.
1 206
Propun constructorilor amatori un
aj de de lumini exper l-
efi at cu rezult ate foarte bune de
Acest montal se compune di n trei
urm ate de t rel etaje ampl ifica-
e de audlofrecvenl a.
Primul fil tru este un fi lt ru tr"e-
cu frecvenl a de de
noximaliv 80 Hz.
Cel de-al doil ea este un filtru tre-
(500-1 800 Hz). iar al
. ea este un fi ltru trece-sus cu
eoren\a de de 3 000 Hz.
Ca urmare a semnal ului
e catre fil tre se un etaj
" pli hcator de tensiune da
rga (30-25000 Hz) fi ecare
u.
Semnalul amplificat este transmis.
rin Intermediul condensatoareJor
e 0.47 porlilor trlacel or.
Pent ru a putea folosi
I amplII udini foarte mici al e semna-
llui de intrare (direct di n preampli-
calOTul magnetofonulul. casetofo-
i etc.). se vor fol osi triace foarte
;nsiblle cu Ip ,.; 40 !lA tranzis-
>31 e Cu fJ 400.
In cazul de trlace att
e sensi bile. se poate aplica la in-
ate semnal mal mare, eventual
- - ..
CIPRI.AN DABCALU,'Br.,ow
chiar de l a dltuzorul sursei de sem-
nal .
Triacet e pot fi inlocuite cu tlris-
toare, cum se in fi gura 2-
Allmentarea montaj ului se reall -
zeazii cu ajutorul unui alimentator
cu filtraj foarte bun, event ual stabili-
zat, cu U = 18 V-+24 V. .
intregul montaj se pe o
pl aca de cirCuli imprimat Prima
se fill rel e amplifi-
catoarele de flUre, se aplica
semnal la intrare, se Iar
cu o pereche de vom controla
buna a de
tensi une.
Vom conecta intre punc-
tela A M. Aici semnalul va fi pro-
fund accentuat in domeni ul frecven-
l elor joase.
Conectind etajul am-
plificator de tensiune, In punct ul B,
amplitudinea semnalului va li mult
alingind O,5-t V.
o cu fie-
care canal- n parte, buna
funClionare a acestora.
In cazul constatarII dlstorsionarii
semnalului dupa etaiele am pll fi ca-
toare de tensiune construite cu T,.
T'b T vom Intercala rezistente
de 75-150 kll chiar mai mari
AlIMtNTATOARE
PENTRU
CAlCUlATOR
DAN TI!DDDBIU, Bucura"el
transformator cu In
c azul folos irii acestei sc heme,
transformatorul lrebule debiteze
1
=
H
t,5
III'
intre fi ltre bazele tranzistoarelor.
aflate in filtre se vor con-
strui pe mlezuri cu de 1
cm
2
, bobinind 1 400 de spl ra CuEm
0.0,09 mm.
In se pot conecta orice
transformat oare mini atura cu o in-
de 1,2-1,4 H o impe-
de 130-150 11 .
In decursul montajului
cele trei benzi se \lor separa perfeel
lntre ele. intre
car1aJe. prin potenl i ome-
trelor de 10 kn.
In secundar 3-5V (se poate tolosl
un transformator de sonerie) .
La realizarea montajului se vor
ut iliza pentru experlmentare con-
delfsatoare cu 'tensl unea de
gere mal mare de 3V se va
sura tensiunea de care nu
trabule in nici un caz
2, 9. .. 3 V. In acest scop se va
cu un voltmetru de precizie tensi u-
nea de la bornele de sar-
ciniil). in timpul LED- ul
va fi coneelat, el constitui nd sarcina
630mA
1 Nt.007
o mars parte din calculat oarele
e buzunar la o tan-
lune de 3V - In special cele cu afl-
lIj pe cristal e li chide. Deseori apare
ecesitatea lor l a (fo-
)IS,rea baterii de ti p
asture ca sint greu de procurat
Propun i n cele ce
scheme de allmentatoare si m-
le. de realizat care dau rlr
uitate bune.
Prima (fig. 1) un
-ansformator care In se-
undar O tensiune de 7V la un cu-
!IIIt maxi m de O, 7A. Transformata-
este protejat de de 630
lA. Redresarea se f ace cu o
li! ti p F407, 1N4007 etc. Nu este re-
folosirea unei diode cu
erman!u. Filtrarea este cu
220V
IV
7Vrv
0.7 A
2X
lOOO1JF.
3V
torul a condensatoare elec-
'oIilice de 1 000 "F /3 V. Stablllzerea
51e cu 4 diode de tip F407
1N4007), montale in seri e. Indicato-
de este un LED prin
are trece un curent de 5 mA.
220'1
.....
5'1 .....
0,7A
t'V
4X
5
ZZOV
...... -II!"'I--+-o ...
permanenta a allmenlatorulul.
Se vor folos; condensatoare alee-
trolitice noi. Mentajui se real izeaza.
pe a de circuit imprimat, pen-
tru a- i asigura o l a
Se va acorda o deo-
la
Iii la calcul at or. Aparat ul se Intro-
duce ;ntr-o cutie de plasti c, pe
capac se scoate firul da
cabiul coaxial spre cal culator
LED-ul.
Bibliografie: 1980
560n
JoI/1S'OmA

560n
'A doua (Ii It. 2) este ase-
cu pri ma, Insi:! are avan-
. I numai un singur
ondensator de 1 000 "F/ 3V. deoa-
ece redresarea esle de tip dubla al
. rnanlA. Dezavantaju l aces te i
cheme este ca necesil a 4 diode re-
lN4007
3V/1somA
esoare (eventual se pOl fol OSI IT -
. dou, dacii se
2
1000 jJ

Joi
Ochiul suplu este un accesoriu 10-
Jg(sfic dintr-a
pe care se o
de cauciuc mal mult sau mal
conlei, fol osirea lui fii nd reco-
atit posesoril or de fotoapa-
lIe reflex cu a
Imlnil , ct celor care au fotoapa-
e rell ex a
inll, aparatele cu obturator cen-
al netilnd In general, cu
ispozitlv de prlndere a ochiul ui su-
lu Pentru a ut il itatea lui,
>le necesar ne amintim citeva
O(Junl privind formarea Imaginii in
cul ar, Razele de refl ectat e
e obiectul pe care vrem sa-I foto-
rallem prin obieCtivul fo-
.aparat ul ui, sint ' reflect ate de
!JIinda n fala obturatorul ul
itra Iar di n penta-
dupa o serie de refiectArl re-
elale, trec prin lenl1la Ocul arulul,
'ilgnea putind ti de fotoa-
'alor. Atunci cnd se face vizarea,
chiui nu se poate lipi perfect pe
cular, mai ales l a fotoaparat ele
!IIe au ocularul amplasat foarte
lI'oape de mijlocul aparatului. Din
_tii pe I1nga ochi
unde prin ocular apoi in penta-
o canlilate de s-o
nnim "parazltA". La fotoaparatele
ex sistem da Jnte-
a luminii efectul negativ al
::este! ,Jumi nl parazit e" se manl-
SI;j prin contrastulul Ima-
vizate, dimi nuarea sau disparl-
! unor Inducnd n eroare
otoamatorul In ceea ce al e-
3I'ea unor timpi de expunere ca-
Il
UPLU
VIDREL DLTEANU
sau a unor dlatragme corecte.
Efectul negativ apare mal pregnant
cnd fot ografiam l a o I n-
amplasatA in spatele nostru
spre dreapta (pentru cel care
cu ochiul drept ) l a
torii de ochelari. In cazul l otoapara-
telor dotate cu sistem Interior de
a lumi nii care au ampla-
lotorezistenla l a baza penta-
prismel , efectul negativ pro-
mult mai mari lumini
supliment are care va pe sen-
zor, mlcroampermetr ulul
fiind, in ecest caz, complet eronate
prin indlcarea unei dlafragme de 2
sau chi ar de 4 ori mal (Ies din
fotoaparatele avi nd senzo-
rul ampl asat l a baza aparat ului, sub
Prin folosirea ochiului su-
plu, toal e aceste neajunsuri se pare
vor prin asigurarea unei
intre ochiul fotoamatoru-
lui ocularul IIparat ulul , dar ce se
fac cel care ochelari? in
acest caz va
efectele negative ale ,) umlnii para-
zit e" vor reaparea. Remedierea
acestui inconvenient se f ace relativ
simplu. pri n montarea unei l entile
(avi nd dloptrle cu cea a
ocheleril or) in ochiul suplu.
1. Prezentare generali ,1 domeniu
de loloslnl i. Ochiul suplu edaptat
se sub forma unei pi ese
dintr-o pen-
t ru pri ns i n ocularul lotoaparatulul,
un con de cBllcluc o fiind
destinat ca accesoriu pentru fotoa-
matorii care ochelari . OChiul
suplu adaptat se poate monta doar
RECEPTOR
SGhen... un receptor
entru gama . de tip reflex, care
remarca , smplltate numar
tram de c de piese.
Circuitul de I e L, -CT,- C, se
cordeazil pe receptlo-
ata, Iar circuilul osdlant L,-CT r C,
a acordeaza 8JtaCl pe frec-
L, are 90 de .. e euEm 0,3,
II' L
2
are 10 spire CtI:n 0.3, bobi-
ate peste L" pe o b.ar3 de de
Imenslunl 55x14x4 m
Semnalul RF este am real de T,
j apoi T. (T. lucreaza ' eo; de
pe s:a;.eo de
mlsle,. In clrcullul L.-CT re. ""ar
RF transmise prin deE:.c-
[]fului D,-C .. Semnalul AF rez
Sle amplificat din nou de cele do.....
ranzistoare ascultat ntr-o
El e v MARCEL VLADESCU,
Srena
(50 fl) .
Condensatorul e
3
(22 nF) taie ra-
al spre
Receptorul lucreaza cu aoord x,
postul dorit selectlonindu18 prin
alegerea condensal oareiOf C C.
(0 .. . 200 pF, egale) apoi p ' regla-
rea cu a trimerelor pina l a au-
dllie llira fluieraturi.
Audilia este de o cuHtale deosebit
de pentru simplitatea schema.
Audlli a se poale face In dlfutar
prin Introducerea unul IImpliflcat or
supl imentar.
Alimentarea se f ace cu o bal erie
R" autonomia fiind de cel
10(}-150 de ore (oonsum 0.5-1. 5
mA) L, are 60 de splre CuEm 0. 08,
i at L. are 90 de splre CuEm o, OB
(catcasa pentru FI 455 kHz).
1 +
R2 - r:N
3,3Kn -1"
(
ZZ nF
b-ltr-,d.-- net dE' cauaLIC

___ lnet filetat


--r, ."
pe fotoaparatele care au
pe laturile ocularulul de
prindere a patinei ochiului suplu.
2. Mllerlele necesare, Pentru con-
ochiului suplu adaptat
este necesar ne din co-
un ochi suplu o avind
dioptriil e necesare unei vederi co-
recte cu ochiul cu care Cos-
t ul poate fi prin loloslrea
unei lentil e (nezglrl ate) de la
oct1ei ari mai vechi sau de
care, cu nu duce
ni ci un de ochelarI.
3. Lentila, in cazul cind
este nou are un di a-
metru de 50. .. 60 mm, Iar in cazul re-
loloslrli ei, un di ametru de cel
30 mm. Aceasta impune o pol lzare
care 8e poate face l a ori ce unitate
"Optica" sau atelier de Po-
IIzarea se va face la un dl amatru de
19, 4 mm, tot timpul
centrului geometriC al
lentil e! cu centrul optic (marcat cu
un punct negru pe lentll a sau
care, In li psa lui, se poate marca di n
nou la centrele "Optica").
de obi cei, aceste' centre nu coi ncid,
ded pollzarea se va face o
oarecare excentricltatel Se scoate


Inelul de cauciuc al ochiului suplu
prin indoirea lui se
Inelul lIIetat, montat in Interiorul
carcasel ochiului suplu, inel ul avind
diametral opuse preva-
zute speci al pentru aceasta. Se
lentila n In
In care s-ar afla in rama
oChel arll or, se cu aj utorul
inelului fil etat se la loc
Inelul de cauciuc.
4. Mod de folo.lre ,1
generale, Inelul suplu adaptat se
In ocularului
prin de sus 1n jos. el
putind montat tot timpul n
ocular deoarece, prin dimensiunil e
sal e reduse, permite nchiderea ca-
pacului fotoaparatulul . Fot oemetorul
' va fi astfel scutit de grija
permanente a ocheiarilor , dar nu
cel cu dioptrii mari care
ochel ari tot timpul, deoarece vizarea
cu ochi suplu adaptat ochelari In
ti mp nu este posibilii, imagi-
nea o vizare
ea
foarte mull.Trebule avem gr ijA
ca montarea demontarea ochiul ui
supl u se facli inaintea
blllz-ulul, piciorul acestuia blocind.
de cele mal multe ori, montarea
ochiului suplu pe ocul ar.
OSCILATOR 6,5 MHz
Aparat ul esle uti l pentru verlffca-
rea reglajul da sunel di n re-
ceptoarel e TV.
de este de
1 000 Hz, realizatA cu
1- 2 = 40 mH/40 fi; 3-4 = 5-8 = 0, 8
mHI2 fl 14 x 8 mm N30,
A = 42OOl .
'b;..iatia de esle ..lf = 70
+ 5V
'80
leA
RADU VASILE
kHz, cu dlstorsl u ni O < o. 5% mo-
de amplit udine de
6%. Zgomotul este mai bun de 60
da .
Dioda varicap este de tipul a B125
sau B8126.
Allmenterea este 5V la
20 mA,
10
IJ,F
ADAPTO
ilet baioneta
cota 1,25 a acestui Inel. Detaliu! de
asamblare este dat la
In figura 4. Dirr pozitia ,,str ns" a
piesel or 1 2 - cu Inelul 3 intre ele
- , ele se vor desface prin rotire cu
50. In acest moment , In dreptul re-
perulul de pe obiect iv se va marca
un ,,pOnct de reper" pe la-
a piesei 2, pri ntr-o
i n cBle - finisare - se va In-
troduce un punct de vopsea
Acest raper va servi la Identifi carea
In care adaptorul (aflat In
"deschi s") trebuie Introdus In
montura aparatului. De asemenea,
punctul de reper ca origine
O pent ru cotele unghiulare conform
carora se vor freza ar ipioarele se
va amplasa gaura cu fil et.
Adaptarea la aparatele fotogratice
renex Canon a cu filet
142 este adesea necesara
rspindl rii acestor
obiective.
Este pri n
adaptare 59 pi erd cuplaiele pe care
obiectivele Canon de tip FD le au cu
camera' jinfOrma1ia despre luminozi-
tatea ob ectivulu , stabil irea diafrag-
mei inchiderea acestei a in mo-
mentul dar la multe
allarate moderne. poate opera cu
..diafragma de lucru" ma-
nual In asemenea situa\il adapto-
rul descris (inspirat dintr-un original
al fi rmei ) utili tatea.
Baioneta Canon Bre Irel aripioara.
dint re care una mai
mijloc cu o decupar e in care
un 0 2 mm al obi ectivului.
Acest co-
a obiectivului, cu reperul sca-
lei matrice diafr agmei In sus.
Ad aptorul se compune din
piese, reprezentate In fi gur ile 1 2.
care se nt re ele
llrl ntr-un filet M60xl pe sti nga
Materialul recomandat este alama
pentru ambele piese (nichelate sau
cromate mat); pentru reducerea gre-
utali i. piesa 1 sa poate
di n duraluminlu (eloxat negru).
1 n piesa 1 se obi ecti-
vul cu filat M42; piesa se va fixa
apoi pe montura camerei foto. Cota
3.7 asta pentru men1lne-
rea scai el met ri ce a
Dblectivul ui adaptat. Se va ca
unghiul dintre suprafata de
pe paralela cu
ax ul fi e perfect drept, pentru a nu
impiedica a piesei
Flz. OH. aALUTA
1 pe (vezi figura 4, unde
este dat un delallu de asamblare a
celor piese, folosind un Inel
auxiliar care si muleazA montura
aparat ului).
celor trei al e piesei
1 se stabilesc
de Se un
obiectiv cu filei in piesa 1
12) 2 se I n dreptul re-
parului scalei de pe otnectlv. Cele-
lalte se dau
du-le de cea mai sus,
conform desenului.
in se vor introduce prin pre-
sare trei de cupru. Unul di n
ele (0 2 x 3,7 - din care 1
rnm aparent pe dinspre privit or
in vederea de sus din fiqura 1) asi-
corecta a obleotl -
vul UI in montura camerei. Celetalte
(0 1. 5 x 2, 6, din care aparent 1
mm pe servesc ca limi-
tatosre ale cursei piesei 2 ce se ro-
de piesa 1 cu 90" .
PIesa 2 un Inel de stri ngere
cu trei aripioare. acestora
8 pentru M 1. S trebu le
astfel incit pe percursul ce-
lor 900 de a piesei 2 de
piesa 1 se asigure atit stringerea
foarte a adaptor ului pe ar i-
pioarele monturii aparatului, cit
desfacerea lui De aceea se
va proceda in felul
de la piesa
2 (deci pri n care se de-
cele trei aripioare), se
de piesele 1 2,
interpunlnd intre ele un In&! auxil iar
executat conform fi gurii l EI nu
face part e din -adaptor, ci
mont ura camerei foto; este
Daca M1,6 cu cap inecat
gaura prezi ntA
de se va Incerca
inlocuirea lui cu un 0 1,6. care
se Introduce lntr-o
cu diametru zenc)
apoi se cu vopsea. Orl-
OJm, nu se admite cap aparent, din
I
4.1 !.O.l
;.
.,,,"
cauza formei monturii aparatului
. Sint recomandate probe de apari
aripioarelor piesei
Inaintea acoperirllor gaivanice al
celor piese.
cum a fost descris, a fix
locul inceperII fll et elor MSO, pi esei
1 2 si nt perechi nu sint intel
schimbabile cu cel e de la un a
adaptor.
Daca se indexarea
,.deschis" a adaptorulul, ea se poat
realiza pri n fixarea unei l amele
t lce pe piesa 1, pe inel ul unde sh
pl asate 0 1,5, dar in afar
sectorului de 90" dintre el e. Lamel
va fi sub forma unui sector de cer,
la un cu unul sau do.
nlturl, 0 1. Cell alt se ind,
cu cca 2 mm de piesa 1
o practi cat pe el 5
pe pi esa 2. Pe aceasta se c
o 12) 2 pe care s
palpeze lamelel n
mentul cind adaptorul este . .de
chis" poete fi montat pe apara
1:



.-
. .
o
3
IlS: .<
..
>
;::
IZ -
'" II v
"" .. w
iii
...
o
w
IZ
'" VI
4
7":' :.1 ..:. U :.\:J..Il U :rJ :n !. Jl

director este un param&-
pri ncipal al surse de lu-
- " 3 fie ea din familia be-
: rllor sau a fulger.
eamintim prin nu-
- M ului director Cu valearea i n metri
a intre sursa subiect re-
: Jlta diafragma pentry o
corecta.
De director este
:;'; 'loscut, el fiind indicat de con-
, :ructorul sursei de lumina. Se in-
deseori ca din diverse eensi-
tensiune de alimen-
:.are etc.), direc-
real fie diferit de cel presupus
_ retic. il) cazul becurilor uti-
zarea unui exponometru uzual in-
orice calcul, in cazul
: I Of fulger
.... eli cit determinarea di-
rect or real presupun folosirea unui
asnmetru, de profesional,
; 'I!'J de fotograful
at or,
unui procedeu pen-
determinarea director
ndemina fotagrafului amator este
de in cazul verificarii
..,pllor fulger electrooice;
-sa se impune atunci cnd sa achizi-
ocazional o asemanea
sau cind apar necores-
_!lzatoare din punctul de vedere al
!TOt.merii.
director
' : 3. se poate face cu pre-
; :;: e prin fotografierea unui subiect
:. enabil contraste extreme)
: = cu diverse
: ,,-'ragme grupate in jurul valorii te-
: ' =:,C necesare. Pelicula trebuie
e termenul de deve-
:: 3rea el riguroasa, conform pro-
pr,i . de developare indicat de fa-
t director real va re-
_ - r valorii diafrag-
; ;;!""'ru care s-a o f al o-
c: ' ect cu lam-
.. ..:. - _.
_=' _ : ;::;e spuse o vom face
1- : a:: . ;. a- : pr actic descris in
: .. - _=' ; : de verificarea
.. _ _ ct ronice marca
:,;,< = _, :-._: "'l1nd
e ' e- :e : - - ;: :oal e:
: 'a--:' :' =-ent ru sensibi-
-alea ce ; - : I ::...!
- Irei :E : _ .-a respectiv
112: 4

uiti
,
It,
2 -.,- 2
1
-o-

1/2
-.- 12
-,,-
1/4
-.-
6
-.-
1'1
1"9, VABILE CALINESCU
- regim de lucru manual auto-
mat, celor trei trepte
de putere.
Fotagreierea s-a cu un apa-
rat PAAKTICA MTL5 (obiectiv Pen-
tacon 1,8/50), instalat pe trepiecl
intr-o foarte slab
pentru ca luminii ambianta
fie S-a fotografiat o
de control suficient de mare
ca la o de 2 m ocupe
complet zona a fotagramei .
Scala a fost perpendicular
pe axa a aparatului fotografic
la oarecare de perete.
' de 2 m a fost arbi-
trar, cont ca ea o
expunere pentru
toate treptele de putere. S-a folosit
film reversibil ORWOCHROME UT
18 developat conform procesului
918S,
Pentru regimul de lucru manual
s-au folosit trei dia/ragme, dia-
fragma leoretic fiind c;e de
la mijloc. Pentru regimul automat
folosit doal' diafragme.
cea teoretic si o deschi-
dere 'ma, mare. Evident, nu-
fotagramelor da pr,obi poate
fi mai mare. de o
de expunere ntre fotagramele
rate este O precizie mai
mare (dar prin prisma utili-
ulterioare) se nu-
fotagramelor de distan-
cu 1/2 de expunere.
Pentru claritate s-a ntocmit tabe-
lul Fotogramele
sni la rindul lor prezentate. in baza
relultatelor se pot trage
concluzii finale:
1. La putere in regim
manual director real este
cu cea l2% Inal mare. Acest spor nu
justifici! o abatere
de la calculul expunerii dat prin ri
gla calculatoare a fulger
2. La putere 1/2 in regi m mam.al
n Jmarul di rect or esl e cu cea 15 ,
ar ce este sufl elent
pe,' , Ci! la calculul Ofnl -
na al er.:: .... -oe 'l
3. La Il _:,'S ' regi m man al
c -e cEl norT" nat
Raport , rea a .. ter
este ceva ma; a. ' -o:! " .:8';'
dispare te o -:03 1" 02 '3
dlfec:c' ..
4. in regim - L - : : '
DIII'I9III. ..
"ee.'"
Iucrv
11O .tlc
11 I I mMual
...
11
- .-
I - ,,-

m ...... 1
U
-.-
s. . -;.-
2, 8 4 ",lnuii
2, 8 1.8
2, 8 2
8 5.6 1'3'n.t
4
Sc'" rt!dlU c"'OCI,
1"'''"1' u,_i d.
IUpo_PU"ete
SUpl'lu;pu""r.
Id.", P"', 1
Id .... """,2
Idem p02. 3
SU .... pun ...
Eltpun .... corectl
SU prHX punere
SUbupullwe u, ... r'
SUI""" pun.,e u,o.j
4 !Id .... pOl. 10
ici_ p .... "
SUbupu""'"
Elpunw._ .....
tor esle inlocuit in cazul regimulu
automat cu determi nar ea diafragme
care permite expuneri normal e.

Cor.puN tor pnm"",
fOlogrlm
.... ulll un "umlr e1lr.dor
32-22. Se ..,l'1li .... 1 ..- 7J
NumJNI di,edClf
co, .. pulllAlor p,lmolor
I
doua lOlogr"",.
,. .. uli 111-12
Apreci fa
tl'punetH s .
exctu.tv pe fmegH"I
le"" d
De r.m.,"'-' cj plin
Iciid .. u pul.,11
dev.n. In c. 1 n c. mIII
pulln ... p
Acest amplificator
;) pute,e de 12 W pe o de
8 n, intr-o de cu-
intre .2O Hz 20 kHz. coefi-
ci entul de distorsiuni fiind de
0. 02%.
Allmentarea montajul ui se face re-
dresind aJ o punte o tensiune alter-
de 28 V.
"RADIO", 11/1984
PRIIMPUfielloR
Preempllficatorul de
'ilt esta construit pentru banda de
2 m radloamatorilor.
Se un singur tranzistor
de tip SF 245 (BF) .
Bobinele L,. L
2
au dlametrul
de 4 mm. construite din CuEm 0.6.
L, Li!. au cite 10 splre. Ia' L
2
are 4
spire. BObina L. are 8 spire CuEm
O. a dlametrul bobinei fiind 7 mm.
"FUNKAMATEUR", 11/ 1983
75U
L1 LJ CJ 8,Z

t
CALI"BRATOR
Pl ecind de la un de 100 kHz
se un oscilator cu cir-
OJltul 4001. Acest semnal. aplicat la
un circuit 74C160. este divizat cu 10
la sa apar 10 kHz. Monta-
jul este util scalel or recep-
toarelor sau ca markeri la un vobu-
loscop.
ca, 11/1980
DE L'UMINI
Partlcularltatea schemei in
f aptul i n locul beaJril or sint fol o-
site tuburi fluorescente.
TUburile sint de 40 W. Fiecare tub
este comandat in mod clasic de un
lirlstor.
Fi ecare tub este i ncilzit cu 5 V de
l a un transformator de retea
"RADIOTECHNIKA, 4/ 198$

;5
'J ... EJ
i!.
m I

45"
)
::J
Tr
IiEnERATOR
Montajul in procesul de
depanare TV. fiind compus dintr-un
oscil ator de
oscilatoare de a.diolrscvenl.
Oscdmonsl RF se pe unul
din can e TV (FfF) . Cu un circuit
integral COB 400 sau SN 7400 se
001\5 ase oscilatoare de
'rec.'ent care permit
unor orizontal e sau verti cale
pe ecnL"1uJ elevizorului.
. TEHNICICE NOVINE", 7/1985
11!fN
BIVERTISMENT
Iare a acorefulu, de a Im-
pedanta depinde frecventa osci-
latorului-pilot de 2- 3 Hz. Ajus-
tarea lui R20 su-
netului.
Pentru t ransformarea f recven-
tel oscilatorulul-pilot in frecven-
tele notelor, sint folosite divZo-
rul 003 cu coefi cient de divi-
zare variabil un divizor cu co-
eficient de divizare constant.
constind di n doua
Daca o cutie muzi-
cala putea fi doar de
catre un mecani c foarte iscusit
cu auz muzical bun, in zilele
noastre, lucru II poate
face un amator, obtini nd o
cutie ... cu
o emisiune
Constructia ei v-o oferim in cele
ce
De la bun Inceput
funcl ionarea di spozitivului muzi-
cal se pe transformarea
frecventei oscllatorulul-pilot in
frecvente de regim de tem pori-
zare ritmic, el o
in octave, de la nota do a .
primei octave la nota II a celei
de-a doua act ave. Codurile no-
telor durata sunetului lor se
- i n blocul de me-
morie, constind din circui-
te i ntegrate K 155 PE3. Fiind le-
gat de restul constrUC!iei pri n
cupla XS1, el pos bltitatea
a alege melodia Modi-
II. cind, cu ajutorul R3,
frecventa generatorului, de la
150 l a 800 kHz, se obt i ne tonali-
tatea Ritmul de i nter-
pretare a melodiei se alege cu
'.


'-, ______________________________ _______________________________ _
0 5
o
o
o o
c o
R14

Ho VT2 o
0 3 1615 141J I2 11 1Dt
03 1 2145 1 1 8
,TI 00000000
0& '--____ -0'
'" II H






--
K 155 101 E8 permite separarea
di n totalul de 64 de Impulsuri a
al acestora de la
1 la 63. Coefi ci ent ul de divizare
constant al celor doua numara-
toare este egal cu 256.
Frecventele notel or pot fi ex-
primate pri n de impul-
suri la circuitului integrat
K 155 111 E8. Durata notel or o in-
registram in dispozitivul de me-
morie continua (OMC), in ordi-
nea a" Oa, conform- codul ui
ales: 00 - o 01 -
un sfert de 10 - o
tate de 11 - trei s erturi
de
frecventa generatoruiui
de ritm, cu 256 kHz, se
dubleaza, durata notelor se mic-
de ori.
Generatorul de ton este exe-
cutat cu e l ementele
001.1-001. 3; divlzorul cu coe-
fLeient variabil de divizare este
montat pe 003, 004, 007; blo-
cul de a dispozit ivel or
de memori e n3Yl
n3Y2 (K 155 PE3) se compune
di n 002, tri-
gerele 006.1, 006.2, elementul
0 05.1. tranzistoarele de pozitie
vn, VT2. Generatorul de ritm
contine element el e 0 08. 1,
008.2, 001.4, Iar "organizato-
rul " duratei sunetului notei i n-
clude elementele 005.3-005. 6,
008.3, 008.4
toare reversi bile 0 09. Dispoziti-
vele 005.3-005.5 008.3
operat ia
"SAU-NU": l a intrarea ele-
mentelor 0 05.3 005.4
semnale cu nivel O, la
005.5 apare nivelul 1 numa-
009 se in sta-
rea "
Blocul din elementele
C2, R1O, 005.2 la pu-
nerea dispozit ivului in starea O.
Ampllficatorul de
joasa este asamblat di n t ranzis-
toarele VT7, VT8, iar dispozitivul
de semnal l uminos, ce
transmiterea melodiei, este con-
struit din tra n z is t o ar ele
VT3-VT6 becurile EL 1 -EL4.
Pentru acumula-
toareior GBl se dispo-
zitivul din puntea VOI
stabi lizatorul V02. " Mi nu sul"
acumulatorului este conectat la
cabl ul comun prin comutatorul
SAI.

,.MODELIST KONSTRUKTOR"
---.- .. , .. _ ...
MI TEA TEODOR - Foqanl
Valerial ul trimis de dv, este Inte-
resant a fost spre publi-
:.ara Aljteptam celelalte prti -
::unverlorul, respectiv parlea de ell-

GHEORGHIU CRISTIAN - Platra-
Neaml
Ampllf,catorul pentru canalul 11
poal e II modificat lucreze la
ulF, va folositi
doua antene suprapuse, Vo m pu-
liea constructia unui amplificator
UI F. La tel evizor este o defectiune

DEACONU C. -
Constructia utilizarea radioemi-
sint permise numai in
baza unei
OSORONCIANU 8. - Piatra-Ne amI
Modl fioind regimul de
al oscilalorul ui, probabil acesta
s a defectat atit inregi strarea cit
5tergerea nu se mal pot face, Ape-
laii l a servici ile unui special ist
MOCANU LAzAR - Sucure,1I
Aparatul fiind stereo, are mufe
de Intrare adecvate pentru acest tip
de semnal.
MOdi fi carea blocului UUS se
poate face de o cu

RADIOCA
Te
TOMA -
Mangana
Va publi cam schema
' adl ocasetofonului TCA-
3500, cu ca nu
ooate fi modificat in ste-
reo, electrice,
alit ale recepto(ului cit
ale de casetofon.
si nt destul de modeste,
in locul tranzistoa-
relor Tr 101 Tr 102 pu-
Ieti monta flirA rezerve
BC 109 (ellentual BC170 -
BC171 etc.), Motorul nu
are regulator electronic de
turslie.
... .....". ... ecIII: "..,.
Aevista noastra a publicat in ex-
tenso fel ul cum se diferite
tipuri de blocuri UUs.
C. - Craiova
Selectoare de canale se pot pro-
cura de la magazine. COnstruili un
ampllllcat or de cu tranzis-
toare, nu cu tub el ectronic (mai
complicat sistemul de alimentare).
HORIA - Foqanl
Deveniti Intii radioamator apoi
puteti construi echi pamentul adec-
vat. Lu cu radioclubu 1 ju-
lietean.
CIOARA ALEXANDRU - Con.tanll
Ne solicltal l "bobinajele" recepto-
rului ; care bobinaje? Va rugam S8
ne Indicali exact ce dori1l
GH. -
Verificati etajul baleial cadre_ Cu
ajutorul unui osclloscop verifi cati
forma impulsurilor in punctel e indi-
cate pe La receptor avell
defect circuitul de
C. - Craiova
Converlorul CCIA/OIAT la care va
referiti nu poate fi utilizat In re-
ceptoarele de tel eviziune, le-
cu magazinul Dioda, Bucu-
Bd, 1 Mal nr. 126,
DUMITRU GABRIEL - Sucur .. "
Vom publica intr-un vi itor
diverse montaje cu tuburi el ectro-
nice.
DUMITRU LIVIU - Rm. Vilcea
de rezonanla este de 60
Hz. Statiile la care ref8fili lu-
creaza in norma OI AT,
" . . - ( : .. -.
&ec:rwta- , .. pon"". de
.... UD' rwpGlWllIII de numlr: !IL
Pre.enw_ alti.ticl-graflcl: ADRIAN
'.e-" , o case:c'.,):"'}.
in Spec,.' punted oe olooe.
RAILEANU SESASTIAN - P .. canl
Tu bol PL SOO se poete inlocui di-
rect cu PL S04 cu PL 36, efectu-
i nd la soclu , Tubul
PFL 200 nu are echivalent.
ELIADE SIMI - Jud. Galall
Nu ne putem pronunta cir-
cuitul Integrat este defect - veri fi-
cati intii este alimentat cu
energi e. Verificati st area rezistoare-
lor conectate la acest circuit.
ADRIAN - Tlrnivenl
schema $1 comuni-
caII- ne rezult atel e,
AMOLDOVENCEI D. - jud. 1 .. 1
Veri fi cati starea tuburllor el ectro-
nice (InClusiv redresoarea de
tensiune) .
SUDILEANU FLORIN - jud. Sra,ov
Aparatul nu semnal fi -
nu este alimentat cu en8fgie
electri ca sau difuzorul este
defect.
KURT LlND - Jlmbona
Banda de alocata este
de 27 MHz. $Oourll e de radl ofrec-
se pe mi ezuri de fe-
pe care se '5 spl re
CuErn 0,2. Puteti monta i n etaj ul fi-
nal $1 un BD. Tranzistorul 2N2646 se
la I.C,C, c.
DOSRONICI FLORIN - Sucur .. tI
despre constructi a unui
casetofon este mai difi cil fur-
Intr -o scrisoare; vii
la redacti e_
STOICA ION - Or.. Gheorghe
Gheorghlu-DeJ
Montati la Intrarea receptorului,
pe fi rul retelei, condensatoare de ti-
pul celor montate In aspiratoare.
POTRA MIRCEA - Cluj-N.pon
Cred este util termoregul a-
torul publi cat in Tehnlum nr, 5/ 1985.
pag. 3.

-'
11 _ 5: ilKOI1:l - - P<'n,
"'n"' ... L. ... "' ... ""uu - De1. "'. _
tele-. ZOf' r,flcat f, Ira ul - :>
2SC458 CU BCIOa
G. - 8rilla
Luati cu autorul pnn I
termediul redactiei (scrieti l a reda J
lie) . Pentru volt met rul el ectronl
1
alegeli nu avel' I
strument de SO l'A
MARTIN CRfSTlAN - Oradea
In 5 au fost publicate c
racterlstici ale circuitelor Integra,
SZELITZKY TlSERIU - Tg. Mur
Scrisoarea dv, a fost remisa
Tehnoton,
MOHARO IULIAN - Teleorman
Mo n'Aj1l 1 l a care referill n
poate debita energi a dori ta (TV-ra
di ator etc.).
IULIAN - Buhu,1
Montali tranzistoare SC de car
dispuneti (BC171 - BC172 - BCIO
in vananla stereo se conslt Ules
cablaje,
PETRU$ SORIN - Cluj-Na
DUMITRE'SCU PAUL - Plol .. tI
COJOCARU DAN - Lugoj; M1HUr
LETE GH. - Arid;
- la,l; GH. - Sr"9
ANCHIDIR GH. - Suc.ava; PIR
LITU VIRGIL - SrlUa;
DANIEL - SuCIJYI; TULHAN
- SIbiu
experi mentarea
folosirea echipamentelor de rad
emisie sint permise numai In bazl
unei autorizal ll.
In schema Ax-Tx (4/1985) la COt
mutator pozitia T InseamnA tril!'
misie (emisie) . iar A Inseamna r
L3 are 10 spire d
CuEm 0,6, bobinate pe o ca
2)8 cu ml ez de feritA,
cmTORII DIN IrIIA ..
TAn II POT MOtIIo\
AOIIPIIIelnrlLM'E-
- ACTORUL EX-
fIOftT-'II'OAT PRUl.
P o.eOI 11-101. Ta.b
onl, """'A 'UC:U-
CALU GRMT8
M-a
1.