PUBLTCATTE DE ORTENTARE PROFESTONALA, CONSTRUCTil ELECTRONTCE,

tNtTtERE, RECTCLARE, SERVTCE -DEPANARE NR.11

DIN CUPRINS
.Term
inal
pentru
telecomunicatii
.lnregistrarea
rn ag n etica
*Turometru
d ig ital
"Casetofon
stereo -deck
.Utilizarea
eficienta a
cabiului comun
de antena
*Amplif
icator
U US/VH F/UH F
*Surse duale cu
belaA7 41
"Am plif icator
compresor de
d inam ica
 SUMAR SELECTIV'6ELECTRONISTUL" NR. 1.10
o Cartel[ de induc(ie cu cititor aiociat .................... ... Nr. 3
o Filtru activ ...................... Nr.4
o AfiEaj cu descdrcare in gaz .............. Nr.5
o Amplificator de putere in comuta$ie

o Amplificator 2 x 40 W cu egalizor gra1ic.................... Nr. 1-3

o Denagnetizarea capetelor .................. Nr. 2
o Amplilicator2 x 50 W controlat e1ectronic................. Nr.3-4
o Parametri HI-FI ............. Nr.4-5
a Protec(ia incintelor
o V[I-metrugrafic Nr.6
a Boxe active Nr.5-7
HI-FI o W-metru logaritmic ..... Nr.7
o SistemulDolbyHX-PRO .................... Nr.8
o Liniarizarea unei caracteristici RIAA ..................... Nr. 8
a ticd............... ,',r,,-,-,--r.i....... Nr.9
o de 15W.....,... ....... Nr.10

o Monit redare video gi TV satelit . Nr.l,-7

o 4.
Inregi pe bandi magnetic[ ............ Nr. L
o Depanarea videocasetofoanelor............ Nr. 1,3,4,8,9
o Tehnologie microstrip pentru amplilicator de anteni........"....... Nr.2
o TV senice - Telecolor 3006-3007............ Nr.3-5,8
o Scheme electrice TOPCOLOR Nr.5-5
a Anteni selectivd pentru unde decimetrice.................. Nr.6
o Amplilicator videit Nr.8
o Sisteme de conectare video..................
...................... Nr. 9
a Reglarea mecanismului de introducere Ei ejectare a casetei.... Nr.10
o Modul audio video pentru TV - ELCROM Nr.10
a
o Echipamentul de trafic pentru radioamatori Nr.1-9
a Oscilator baz6 de timp ............
a Rezonatoare cu cuar( Nr.5-6
o Stabilitatea oscilatoarelor cu cuar( termostatate......................... Nr. 7
o Oscilator termostatat cu cuad ................:................ Nr. 8
a Miniantene pentru US...... Nr.10

o Cuplor de floppy-disk t6ri DMA Nr.1

o Sinteza vorbirii Nr.1--4
o Instrucfiuni'(ascunsd'ale microprocesorului 280.. Nr.l-
o Coduri de dungi bar-graf ...... Nr.2
o Programe simple pentru home computere... Nr.2-3
o Casetofon digital Nr.3
a Limbaj de asamblare 280 (Spectrum 48 ................ Nr.4-L0
k)
o Super Basic Nr.5-7
CATCUTITOARE o Extractor de impulsuri pentru sincronizar€ .......... Nr. 8

o Multimetru digital Nr.1-3

O Generator de funclii optoelectronic Nr.2
o AMC-defecte, depanare, reglare Nr.3-8
a Testqrmu ltifuncgional Nr.4
o Generator de joasd frewen$ ..................... Nr.6-8
o Tester automat pentru tranzistoare Nr.8
a Utilizarea osciloscopului Nr.10
 Apeldm pe aoeastl cale la doritorir
eevor sd pubtrice in paginile revistei sE
ne trimitd articole incadrabile in
specificul nostru.
Drepturile de autorvor fi iorniate i

eogfnrm rriteriitftr dF tnti inq.

arti*cti
SUMAR NR. 11
Wrg Wulut! L:lusliEvt wLttc,gv] uq?laIat;
THT",EfJ Oi,f AJNT CATi}
$i are c intindeltei
i. dir: caie cel pugin UTz ! # Tenrzirp+;:t:pen*"dtelecomuniccEii .. . . pag.2
text;
ii Ilt-Fi
;
b)4000 +4500leipentruun6rri
a -4t:tpliVtst*r H[-F[ tle lSW
" . pag.6
lxregistritreamegnetk'd . . .. pag.7

Cflset}foflsterc-deck .... pag.g

Rdti;{}
a Eekip,si,*enirlldetrnfi.cpenmtradioamatori . . . pag.12
temporizal{rr, etc.J gi intindere
conform pct a); TNF{3- C.4] "CE-IH.,{'1'GARE
d) ?sCIC + 3000 iei pentrri un
artrcol cul o sehr:rn6 original5 gi c a Limba{de assmblare E-8€1 ( Spectrum,lSK ) pag.14
intindere de rninirn c pagin6 eu cel vtr*EG - Tqi
putin 70% text;
e f|+gksre:* tyarcartisnsaiui de intr*iit"ocere gi ejectare u
tr I

rasetei,;!:!,ts. "... pag.15

!iri!.b,area efi#*itd a cabit;lui usrnan'de antend pag.16

A.ivt"C

i, apogtatEi"sl"i & ii;i!i:;i,,.sot'":iias*+puiu;....... "pag.l8

m ati Qi un n,rmdr de; a Fctl*r.dtiu;np;t:t:vanabil ...pt.g20
la puteli ri te;iali i
!e! te r:r red* Si eerr:l aU'-i'O
nu intmnesc collriiiiiie dv p;r'nliua;e
nu se refurReaza autcrului. T;zr+ltetntdigttat . " . pag.21
SEMNAI.,
CGLEGI LIL [}E c frin, lurne* electranwii ".".pag.22
BACTEH P. S.

Andrian Nieolae a AmIsl!.frransr L|HF " pag.23

{redactor-geQ
Gabriel He4oiu, Radu
a Surse&talewp-aZU ....pag.23
Minciunescu, F'l il * ft*^, ciae, ,9 t;g.i2erl-ttj:s*ttrr;rii?.stcBAic&M . .. . pag.24
Stan Sergiu, Simion Stanciu
(redaetori principali de t -Ampiij-u:ator compresor de ilhamicd . . pag.24
rubricS)
,Adrian Durnitru {grafici,
design, reclarnd)
C5ndniu Voigi eoraeliu
(editare gi tehnoredactare)

@lerL
 TERMINALE PENTRU TELECOMUNICATII

Ing. Andrian Nicolae - referent special I' ROMTELECOM

(continuare din numdrul trecut)
1.2. Claviatura cu seleclie zecimali
Dupd_ cum s-a ardtat, claviatura
poate inlocui discul telefonic daci
poate transforma codul primit (prin
aplsarea butoanelor) in trenuri de
impulsuri similare celor produse de
un disc de apel.
Primele dispozitive de acest fel
ay'eau la baz[ un principiu mecanic sau
electromecanic. Din eatuza
complexitllii tehnologice deosebite Ei a
pregului ridicat sistemul nu s-a extins,
fiind utilizat numai in aplicagii speciale.
Odatd , cu aparilia
semiconductoarelor 5i indeosebi a
circuitelor integrate, claviaturile au
devenit interesante. La inceput s-au
Fig. 12
tealizat modele cu circuite in
tehnologie TTL. Deoarece iteza de
transmisie a numerelor in linia
'
telefonice era mult mai mic[ decit
formarea aoestora, au fost necesare
trepte de memorare temporard a
codufilor netransmise incd sPre
centrala telefonice automatd.
Considerind ci o secretari poate
apdsa 3 butoane pe secundl Ei cd
transmiterea unei cifre necesitd' in
medie o secundd (se include.gipauza
interdigitali) rezultd cd formarea unui
numdr telefonic de 8 cifte dureazl in
medie 3 secunde, ipr transmiterea 8
secunde. Decisint necesare 5 trepte de
memorie RAM pentru stocarea
codurilor care urmeazi a fi transmise.
Ca urmare consumul Oe energie
devine mare (in cazul TTL-urilor) 9i
apare necesitatea unei alimentdri de la
releaua de 22OY c.z. sau de la o baterie
suplimentard. Acest faPt nu este
admisibil deoarece serviciul telefonic
trebuie s[ funcgionezp chiar in cazul
unol avarii la sectorul energ etic (220Y
c.a.). Sistemul cu numir redus de
trepte de memorie a inlocuit discul
telefonic flrd a aduce un serviciu
suplimentar (ex.: reluarea
numdrului).
Problema alimentirii circuitelor
electronice' ale claviaturii, Ei
introducerea de noi servicii a fost
rezolvatl. de aparitia tehnologiei
MOS. Astfel agfost realizate prinele
circuite integrate dedicate
terminalelor telefonice.
Printre primele circuitese numird
gi tipul SAHZISfabricatde firma ITT.
Acesta irecesiti un generator exterior
de tact dubli fazicu o amplitudine de
aprox. -18V. Consumul de putere este
mai mic de 4mW. Se va insista pu[in
asupra funcliondrii acestui circuit
deoarece ilustreazd' logica folositi de
mai toate familiile ulterioare
evoluate.
in fig. 12 este ilustratd schema
bloc a circuitului SAH 215. O
comandd de 4 biti de informagie
de la claviaturl se

(ifro D c B A
I 0 0 0 0
t 0 0 0 1

CIRCUIT EXTERN
l 0 o t 0
DE RESETARE
t, X t 0 0-
5 0 I X, 1

6 0 1 1 0

'1
1
,0 0 0
6 x 0 1

E I 0 X 1

,l
9 1 0 0
,|
0 0 0 1

Fig. 13 Fig. 14
TET,ECOMUNICATII
t[ansmite prin circuitul poarttr de
intrare CPI paralel in registrul de
deplasare RD. Acesta se
comp une din patru registre
paralel separate a cite 18 bili
fiecare Ei folosesc la memorarea a
maxim 18 cifre. Un circuit de
suprimare a vibraliilor CSV
impiedicd o inscriere repetati a
unei cifre din cauza vibral,iei
co n ta ctel or tas tei
toare
co res p u nzi ci fre i
respective. Circuitul de comandd
a registrului CCR vegheazd
asupra inscrierii Ei citirii
informagiei in ordinea corecte.
Prin circuitul poartd de iegire CPE
informalia este introdusd intr-o
memorie ROM (Read Only unui circuit extgrior. Frontul
Memory - engl.) ce funclioneazd ca crescdtor 0ll al semnalului de
un decodificator, punind in - readucefe la zero ("Reset")
corespondenli cifra ce urmeazi a fi
transmisd cu starea unui
numlrltor NUM. Generatorul de
impulsuri de selecgie GIS
genereazi prin intermediul
circuitului de ' comandi a
numdrAtorului CCN numdrul
necesar de impulsuri decis cu
ajutorul numlritorului NUM, care
sint trimise in circuitul de ieEire
nsi. in plus, circuitul
actioneaze gi in sensul introducerii
pauzei necesare intre grupele
separate de impulsuri gi livreazi pe
timpul transmiterii impulsurilor de
selecgie, un semnal de comandi
pentru scurtcircuitarea circuitului
de convorbire telefonic (iegirea
Nr. de
BU]O{
IMPULSURI
APASAT
1 1
2 2
3 l
t, I 1
5 5
6 .6
7 7
0 I
9 9
0 1)
nsa). Frecventa generatorului integrat poat€ fi frcutd direct, ca in
de impulsuri de selecgie GIS este cazul in care claviatura ar avea
oblinut[ cu ajutorul unui divizor comutatoare linie-coloani
de frewenli DF care lucreazi ca formate din cite un contact de
divizor (in raport 2047:l) al lueru normal gi unul comandat
frecvengei generatorului de tact. forlat. contactele de lucru
Aceasta inseamnd ci pentru comandate forlat, care se
obtinerea frecvenlei uzuale inchid in urma unor contacte de
pentru impulsurile de seleclie de lucru Ei se deschid inaintea altor
1OHz este necesard o frecvenli de contacte, comandd intrarea de
tact de 2O,47kHz. La aplicarea selecgie nStroben. Adaptarea
tensiunii de alimentare orictrrui alt tip de claviaturd
circuitului MOS, e necesar ca poate fi fdcutd prin folosirea
toate etajele unitltii de comandl unor matrici de decodificare
si fie aduse in stare normate, adecvate. Indiferent de tipul
lucru ce se tealizeaz6 cu ajutorul claviaturii folosite e necesar ca
unui circuit intern de normare la apisarea oricirei taste
CIN comandat prin intermediul vibragiile semnalului de date sd
inceteze inaintea aparitiei
semnalului nStrobe".
in cazul normal de folosire,
furnizat de acest circuit exterior, terminalul 6 rdmine in aer (nu se
front care apare la sfirEitul conecteaztr nicdieri), ceea ce e
semnalului de normard, trebuie echivalent cu aplicarea unui
sd aibl o vitezi de creEtere de cel semnal 01". La aplicarea unui
putin -1V/ms. semnal n0" iegirea registrului se
Schema bloc a intregului blocheazd iar informaSia circuli in
circuit este idfdlisati in fig. 13. registru. Vor putea fi astfel
Circuitul SAH 215 acceptii memorate pind la 17 cifte. Printr-o
codul din fig. 14 gi lucreazd comandi adecvatl a intrerii 6 cu
conform logicii negative. impulsuri de explorare, e posibilii
CCN Simbolul X indicd faptul c[ la rechemarea unor cifre separate sau
intrarea respectivtr poate fi a unor blocuri de cifre. Acceptarea
prezentl oricare din stdrile informaliei de la ihtrare nu
logice 0 sau f.in cazul unei depinde insl de semnalul de la
claviaturi la care fiecare tastii intrarea 6, fiind astfel posibili o
are doui contacte de lucru memorare continue a cifrelor.
normale gi un contact comandat O schemi de aplicagie pentru
forlat, comanda circuitului SAH 275 se dA in fig. 15.
Tranzistorul Tl are rolul de
c00 stabilizare a tensiunii de alimentare
c1 c2 c3 c4 a circuitului electronic. Generatorul
1 I 1 1
de tact utilizeazd tranzistorul T+ ca
1 1 1 0 oscilator gi Tz - T3 pentru formarea
1 1 0 1
celor doul faze. Circuitul extern de
0 1 I
1 0 1 0 resetare are in compunerea sa
1 0 0 1
tranzistoarele Ts - To. Impulsurile de
0 1 1 I
0 1 1 0
seleclie sint transmise in linia
0 1 0 1 telefonicl prin intermediul grupului
1 1 0 0
de tranzistoare Tl4, Tc, Ta $i
Fig. 15
 TELECOMUNECA g{

Tz. Pe perioada formirii numerelor,

circuitul telefonic de convorbire este Fig. 17
deone@t prin intennediul gupului Tro
T1, Ttz$iTrr Pentnr protejarea cfuqitului
ebcrronic -nnpoftitra supraersiunilor gi a
sdfmbilribrdepolaritatepurcnitedin linia
telefonid (a, b) sa gedzrtwrbtorulD9,
gupul Rr, Cb Ei punteaDro
Firma General Instrument
Microelectronics a realizat o serie de
circuite specializate pentru telefonie.
Printre primele se num[r[ gi
AY-5-9100. Asemlnarea cu circuitul
SAH 215 ne determind sd nu insistdm
asupra arhitecturii interne. $i in acest
caz este neoesar un contact general de
strobare care se inchlde nunai dupd oe
vibraliile contactelor de cod s-au
terminat. Circuitul acceptd codul
ihstrat pe fig. 16. Acesa poate proveni
de la o claviaturl cu cfte doui contacte
pentru fiecare buton sau de la una cu
cite un singur oontact dar cuplatd prin
intermediul unei interfege care face
adzptarca la codul mentionat.
Generatorul de tact utllizeazd
tranzistorul Qz ca oscilator $i Qs, Qs,
Qro, Qrr pentru formarea celor doul
faze. Circuitul extern de resetare are
in componenla sa tranzistoarele Qrz $i
Qrr. Impulsurile de selecfie sirli
transmise in linia telefonicd prin
intermediul grupului de tranzistoare
Ql' Q5, Qo. Pe perioada formdrii
numerelor, circuitul telefonic de
convorbire este deconectat prin
intermediul grupului Qr, Qa Ql
Pentru protectia circuitului electronic
impotriva supratensiunilor s-a
prevlzut dispozitivul cu desclrcare in
gaz YP, iar pentru schimbdrile de
polaritate ale liniei telefonice, puntea
formati din diodele DbDz, Dt, D+
Alimentarea cirulitului eledronic pe
E
perioada transmiterii impulsurilor de s5
ZL

selcgie x, reoJitraz5, din -energra stocatii F

ln ondercatorul Cz Memoria RAIvI are

21 de trepte, iar consurnul cipului este
mai micde0,9mW.
(Continuare tn numfuul viitor)
 AMPLIFICATOR HI.FI DE 1-5W

PLAt.A CIBT
(continuare din numdrul trecut) SUPERIOARA
Tranzistoarele finale T5 qi T6
impreunl cu tnuzistorul T4 se monteazd
pe un radiator, realizat din tabl6 de
aluminiu cu grosimea de Lmm, asamblati
conform fig. 6. Modul de asamblare dintre
tranzistoarele finale gi phcuta de cablaj. a
superdiodei, clre mntine tranzistorul T4
este prezentat in fig. 7, Se men$oneazl <5
se poare utiliza 5i alt tip de radiator din
profil de alurniniu, avind o suprafagd
miniml de Scrn"'Dupd realizarea praoici
a montajului se verificd corerlitudinea
amplaslrii componentelor electrice.
Tranzis(orul T1 are un factor de
amplificare in orrent p>35Q tranzistorul
T2 p>xo, tranzistorul T3 Fttm, iar NITURI ALUMINIU
tranzistoarele finale T5 gi T6 se
seleclioneazd cu acelaEi p.
Se recomandd testarea fiec6rei 6 o
componente inainte de plantarea pe
3 6AURI04
pldcugele de cablaj imprimat. Se
alimenteazd montajul de la o sursd de
tensiune stabilizatd Ua=28V, - I

neuitind a inseria pe traseul de

alimentare siguranga fivibile previzuti
in cadrul montajului (siguranla nu
Fig. 6 b +- o
\o
apare pe pldcu[a de cablaj irnprimat). Se ,l
gtrapeazd intrarea montajului, se
conecteazd la iegirea aeestuia un
rezistor de 4Q Ei se efectueazi reglajele
de tensiune prin acJionarea I

potenliometrului semireglabil R2, pind o :o

t--
cind in emitorii tranzistoarelor T5 gi T6
se ob[ine o tensiune egall ca valoare cu
jumdtate din valoarea tensiunii de
1bl
alimentare (UeT5 =UsT6= 14V). Apoi 76
se realizeazd reglajul de curent
aclionind cursorul potentiometrului
semireglabil R13 astfel incit montajul sI
absoarbd un curent de mers in gol
Io=35mA. Reglajul se porne$te cu
pozitia iniliald a potentiometrului R13
inspre terminalul rezistorului Rr+.
Dupd aceste reglaje se deconecteazd
sursa de alimentare gi se inllturd Etrapul
de la intrarea montajului. cu ajutorul
unui osciloscop (dupd ce se
realimenteazd montajul) se poate
izuilba forma de undd a semnalului
audio amplificat. Acesta se ia de la un
generator de audiofrecvenlS, PLATA
SUPTRDIOOEI
(200mVnrr,ls;. Se constatl cd montalut
confirmd pe deplin pelformangele
menlionate initial. o
 iNnncrsrRAREA " MAGNnrrcA
(contirutme din numfuul teatt)
Valorile oegative ale cimpului magnetic H
tind si depirteze particulele magnetice ale
benzii magnetice de slarea de saturatie,
pioduclnd variatii mari ale inducliei magnetice
remanente Br (punclele 4, 5 gi 6). DacI in capul
de
magnetic aplici un semnal
sitrusoidal,ba satuiatiriminecu
o inducSie magnetici remancnti Br, similari cu
situalia prezentat5 ln fig. 9. Rezulti ci la redare
'apar distorsiuni neliniare foarte pronutrlate,
semnalul audio fiind influenlat ln special de
armonica a La. C-aztll unei benzi mapetice cu
induqlie remanenti zerc ( gtearsl cu ajutontl
r.lnui cimp magnetiq alternativ) a cirei
caracteristicii de transfer Bm = f(H) este
pr€,zentat in tig.10. DacI la.bornele capului
magnetic de inregistrare se aplici utr semnal
electric sinusoidal, inductia magnetici
remanenti Br din banda magneticd prezinti
. forma de undi praentati in fig. 10. Se observi
d ea este puteNaic distorsionat4 liind prezentd
in mod special armonica de ordinul 3. Acest
lucru se dztorazl caracteristicii de transfer
neliniare, deformatii puternic in jurul originii
axelor rectangulale proprii diagramei Bm =
(FD.
Analizind cele expuse aaterior apar
umritoarele conduzii:
lnaegistrarea6ri polarvare a unei berzi
- magnetice cane nu a mai fosl imegistrati
inilial sau care d fost gtearsd folosind
procedeul de gteqgere ln curent aiternativ
implicE aparilia unor distorsiuni
inportante ale formei de undd proprii
semnalului original, in special aparilia
armonicii de ordinul3.
inregistrarea Er{ polarizare a unei benzi
- magnetice care a fost Etearsl folosind
procedeul de gtergere in curenl continuu
implici aparilia unui semnal tolal
distorsionat, fiind prezentl in special
aruronica de orilinul 2.
Forma distorsionatii a caracteristicii de
- transfer Brcm = f(H) se datoreazd in
special infloriunii din apropierea originii
axelor reclangulare. Datorit5 accstui fapt
o inregistrare fdri polarizare este
caracterizatii in mod sigur de un coeficient
de distorsiuni pronuitrlat.
linind cont de aceste considerente se
impune mutarea punctului de funclionare inilial
: demagnetizati (gteani cu ajutorul unui cimp
pe caraderistica de transfer Breo f(H) in aSa
fel lncit inregistrarea se prezinte un minim de
distorsiuni. Acest lucru se face cu ajutorul
polarizirii iniliale a benzii magnetice
(premagnetizare) inainte ca aceasta sl fie
inregistrati.
1.4.2. Inregisffirea cu polarizare de
cunent continuu
Acest tip de inregistrare se obgine prin
suprapunerea unei conponente de cureli
continuu, in mod convenabilalese, curentului de
audiofrec.rrenti din bobina capului magnetic de
inregistrare. Rolul curentului continuu este de a
genera un clmp magnetic continuu <ie
polarizare, care determini punctul de
Fig. 11
ing. Emil Marian
functionare inilial pe caracterislica de
magnetizare 8ro=f(H), astfel incit intervalul
de variatie a induc[iei magnetice remr;ente
Breo, determinati de curentul alternativ, si se
si tueze in tr-o porliune liniari (vezi fig. 1 1). DacI
se utifizenzi o bandi magneticicaa fost Etearsi
inilial prin aducerea in stare de satura[ie (cu un
cimp magnetic continuu constant generat de un
curent conthuu) punctul de funclionare se
alege ln mijlocul po4iunii liniare a caracteristicii
de transfer Breo=(H) folosind un cimp
magnetic de polaritate negativi. Curentul
datorat semnalului de audiofrecvenld, suprapus
curentului de polarizare, creeazA in banda
magnetici o induclie magn'etic.ii remanentd
proporlionali cu ace$tia, situa[ie in care
distorsiunile neliniare sint mult mai reduse.
Daci banda magnetici este complet
magnetic generat de un curent alternativ)
pozitiv sau
curentul de polarizare se poate alege
negativ, deoarece caracteristica de transfer
Bren=f(H) prezinti doui porfiuni aProape
liniare (vezi fig. l2). Dezavantajele metodei de
inregistrare cu polarizare in curent continuu
corstau in aparilia unor distorsiuni neliniare
THD destul de mari (cra llVo) Ei totodati un
nivel de zgomot ridicat. Distorsiunile neliniare
apar datoritd fapiului ci forma portiunii de
curbi BreBsf(H) aleasl pentru functionare este
doar aproximativ reciilinie, iar odati cu
cresterea amplitudinii semnalului audio
destinat inregistririi, creEte gi coeficientul
Fig. 13
TFID. Nivelul mare de zgomot se datorqte
faptutui cE banda magnetici est€ magnetizati
inilial, chiar gi in cazul lipcei senmalului de
audiofrccvenlS. Acest lucru provoacii un
zgoEot de fond foarte neplicut in momentul
rcddrii, din ca"za neomogenitiilii constructive a
particulelor magnetice incluse in componenla
benzii magnetice. Neajunsul s-ar putea remedia
prin alegerea unei astfel de valori pentru
curentul de polarizare lncft induclia renanentii
Brcm in lipsa semnalului d si fie
nu!5, dar ln ac€st caz se iunea
liniarl a curbei de magnetizarg Frem=(H), iar
datorite acestui fapt trebuie micgorati
amplitudinea semnalului audio util. In aceasti
situatie ln mod sigur cregte raportul
seEllial-zgoDot, dar concomitent este mic$oratii
Datoriti
Ei dinamica inregistrErii. acestor
considerente, Enetoda inregistdrii cu polarizare
!n curent continuu nu a avut o extindere prea
mare fiind lnlocuitd aproape exclusiv de
inregistrarea cu pol.arizare in curent alternativ
de inalti frecvenlS.
1.4.3 cuplarizsrefolo-
sind td ftewenfl
l,a lnregistrarea cu polarizare in curent
continuu, incoovenientul procentului de
distorsiuni neliniare ridicat este accentuat $i de
zgomotui de fond neplicut, oddenliat ^rn mod
special in Iipsa semnalului de inregistrare.
Acest element suplimentar micgoreazi
categoric dinamica inregistrErii. Datorith
acestor consideiente, s-a c5utat un nou sistem
de polarizare, caie sE lirgeascii dinamica
semnalului inregistrat gi totodatl si reduc5
zgomotul car€ apare ln pauzele semnalului
audio util. Cerintele Eenlionate anterior sint
lndgplinite de sistemul de polarizare care
folosegte curentul alternativ de inalti frecvengi.
Aceastl metode permite ob[inerea unei
dinamici a lnregistririi de circa 60 dB, un raport
semnal-zgomot de valoare aseminEtoare gi urr
zgomot de fond minim in pauze. Concomitent
procentul total de distorsiuni TFtrD scade sub
7Vo, asttel lncit la redare lnregistrarea reflecti
practiclntocmai semnalul audio original. Pentru
a ugura lnlelegerea fenomenelor care au loc la
inrigistrarea magnetici folosind polarizarea de
cur€nt alternativ, se fac inilial citeva ipoteze
simplificsioare, ulterior aduclndu-se corecliile
necesare. Se presupune ci forna repartiliei
cntrmETil d
hs
Rrtsts ilrrALi
T{RACIERISTIII E
ru$Ep pEtutl^tri
cimpului Inagtretic in
intrefier este
dreptunghiulard (crepte de la zero la Hma pe o
distanli foarte scurtd, igi pdstreazd aceasti
valoare pe toate lelimea intrefierului gi apoi
rwine lazep pe o distanti la fel de scurti). Daci
prin infSgurarea capului magnetic de
inregistrare .circuli numai curentul de
polarizare, a cirui frecventd se situeazi
deasupra limitei superioare a spectrului de
frecvenlii sonor (feorariz:rc = 50 ... 150 KI{z) $i a
cirui amplitudine este mai nici declt a
curentului db $tergere (deci nu s€ atinge
saturNlia magnetici) atunci pe banda magnetici
se lnregistreazi acest semnal ultrasonor.
Inregistrarea este distorsionate datorite
neliniaritdlii caracteristicii Br.o=f(H), iar
induclia magnetici remanenti Bm este
caracteflzatd de prezen[a armonicii de ordinul
3. Dupi iqirea din zona intrefierului, datoritd
fenomenului de demagnetizare, care se
manifesti cu atlt mai puternic cu cit frecvenla
istrat este Eai mare, semnalele
atenuate. in momentul redirii
apare gi fenomenul de lSrgire a lntrefienrlui
(fenomen ce se va studia ulterior) care se
manifesti mult mai intens l5 freg,enlele inalte.
Practic, se creeazi o noui atenuare a semnalului
de polarizare inregistrat. Datoritd faptului ci
amplificatorul de redare este construit astfel
inclt si lucreze numai lnbanda de
audiofrecvenli, ca rezultst final se obline o
atenuare considerabili a semnalului ultrasonor
lnregistrdt. Deci, o tensiune electrici ce prezintli
o amplitudine foarte redusd (comparabili cu
cea a zgomotului de fond). Acest semnal
ultrasonor nu se poate percepe de cStre organul
auditiv uman (ureche). Semnalul ultrasonor se
poate totu$i auzi dacd, printr-un artificiu
oarecare, banda magnetici inregistrate se
deplaseazi prin fala capului magnetic de redare
cu o vitezl care are un ordin de mirime mai mic
decit cel inilial. in acest moiJ se micAoreazi
mecanic frecvenla semnalului lnregistrat. Spre
exemplu, daci s-a inrogistrat banda magnetici
folosind un semnai ultrasonor cu frecvenla de
80 KHz, iar la redare banda se deplaseazi de 10
ori nai incet, curentul de polarizare se aude ca
un sennnal de audiofrewenfE de 8 KlIz, situat in
acest fel in banda audio. Faptul se poate
widengia 14 pornirea magnetofonului (pornirea
mecauismului de antrenare a benzii magnetice),
Fig. 14
cind, dacd s-a lnregistrat numai curentul de
polarizare inilial se aude un fiuierat a cirui
frecvenli cregte gi iritensitatea scade pe mdsura
lre$terii vitezei de antrenare a benzii tragnetice.
In monoentul atingerli vitezei de regim a
acesteia, fluieratul dispare complet. Daci la
bornele capului magnetic de inregistrsre, pe
lingi curentul de polarizare de inaltd frecvenli
se adaugd un curent continuu, r€zultatul este
obtinerea unui curent alternativ sinusoidal
asiLetric. inregistrarea se face lntr-un mod
similar cazului polarizlrii in curent continuu, iar
semnalul de lnalti freorenli nu mai este
distoEiotrat. Se obtine ln final o Dagnetizare
continuii a benzii magnetice, c5reia i se
suprapune magnetizarea alrernativi datorate
cimpului magnetic de inalti frecvenl5, atenuati
datoritl cauzelor menlionate anterior. La
redare rdmine numai efectul cimpului magnetic
continuu care creazA o induclie magnetici
remanente de valoare constanti. Datoriti
acestui fapt la redare nu ar trebui si se audi
nimic (nu se induce nici o tensiune
electromotoare). Apare totugi zgodotd (fiSiit)
provocat de neomogenitatea benzii magnetice,
fenomen foarte aseminiitor celui obtinut la
inregistrarea cu polarizare de curent continuu.
Si analizim situatia in care la bornele
capului magnetic de inregistrare se lnsumeazi
curentul de polarizare cu un curent alternativ de
frecventi audio (insumare 9i nu modulatie,
deoarece se presupune o caracteristice de
transfer liniari a elementului de lnsumat).
Valoarea instantanee a curentului de
atdiofrecventi oblinut prin insumarea celor doi
curenfi este egalS cu media aritmetici avalorilor
instantanee -proprii curbei lnflguritoare
la6= (11 +tz)/2. Caracteristica rezultatii nu este
simetrici fa[i de axa de simetrie iniliali a celor
doi curenli, iar cr;le dou6 curbe infdguriitoare
sint ln permanenli la aceea$i distanlS una fali
de cealaltd (vezi fig. 13). C€i doi curenti de
freweole diferite se pot separa relativ ugor (cu
ajutorul unui filtru trece jos). In cazul in care
insumarea celor doi curenli se face pe o portiune
neliniari a caracteristicii db lnsumare (deci
modulare) semnalului total are 3 componente
principale gi anume semnalul original de inalti
frecvenli. semnalul suml ft*fa, gi semnalul
diferenli ft-fa. In acest caz separarea
componentei de audiofrecvenlE cu freorenta fa
 CASETOFON STEREO
l,: i(Ji
iR26)
r_*
13
'!5
!^ 1tL
-L c14
R22
2.2ktr [?,2nF
Efl
c13
?1
50k:r
L_*---
se poate fece iiuer.li cu ajut+rui ui:ui
elt:meiii rreliniar (detecror nelin;ar,
discrimioator etc.). Se obserryS cl ;,n'nltz
fl"ecvenld moduiarE este in permanenlE
simetrici fali de axa absciseior. Apliclnci Ia
bornele capulu! magn€tic dr inregistrare un
curenl oblinut din cqmbinares curentuhli d€
audiofrecvenle cu cel de inaltd.freevenli, ia o
vitezi de deplasale a benzii magnctice destul de
mare. curentul de audiofrecv€nle se poate
considera continnil in intervalul de timp in care
o paciculd elementare a benzii magnetice trece
prin faga intrefierului. Fe banda magnetici se
inregistreazd ccmpon€nte ce prezint5 ambele
frecvenge.
Datoriti alurel caracteristicii de transfer
ciinamice Bren=f(II) curenrui de inalti
freoengi este distorsicnat (ca gi in cazul in care
se inregistreazE doar curentul de polarizare).
Curentul de audiofrecvenli suprapus este insi
nedistorsionat, deoarece valcirile de virt ale
semnalului lotal se situeazd pe portiunile liniare
ale caracrerrsticii de trairsfer. Valoarea
instantanee a inducliei magnetice ren}anente {ie
audiofrecven{d se determini di:l semisuma
vaicritor instantanee ale caracteristicii totale
{vezi fig. 13), gi anurne tsp,y. * {Bnr +Ba:)/2. in
cazul in care curent-ul de polanzare cu freozenld
inalti piezintd asimetrii datoritl apariliei
arrnonicii r doua (deci dacS are o componentd
rie curent coNtiquu) aceaste se inregistreazi pe
l:anda magnerici. Ei induce in capul magnetic de
rsdare daaorilii neorcogenitdgii benzii un
zgomot pr:ternic C* urmare a acestui fapt, este
;rbsoluf necesar ca prezenla ct:mponentei de
lurenl continuu sd fie eliminatd complet de la
bornele capului r:ragnetic de inregistrare. Se
obsen'd c5, inregistrarea cu pc.larizare db inalti
AI'4PLI
Pl lrriv lnreg )
C,e.SCA
frecvenld face ca pe banda magneticE sd fic
pracf.ie inregistrate dooe seEtrale eiectrice, gi
ani:me semnalul de audiofresvenl5 gi semnaliii
,3e frecvenfi lnalti" Fr.esta lnsi nu ss poati auzi
!a redare deoarece el este situat in banda
fr€cven[elor ultrasorore. Ampliiudinea iui este
de 2-3 ori mai nare decit amplitudinea
semnalului de audiofrecvenlE gi ar putea
produce distorsir:ni neliniare in momentul
amplifichrii semnalului audic util de citre
ampliticatorul ele audiofreo,,eirli. Concluzia
imediatd este prezenla absolut necesari a uaui
filtru trece-jos, conectat in iangul audio ce
succede capul magnetic de redare, pentru
atenuarea semnalului Ce frecvenli inalti. Se
observi cd, pentru hecare curent de polarizare
de inaltd frecvenld, eare creeazi ur, cimp
magnetic de amplitudine lir, se poate construi o
caracteristici de transfer BR {r = f(HAli) pentr,u
Hir = constant.
Construclia diagramei din fig.14 sebazeazl
pe faptul ci acliunea cimpului magnelic de
aud]ofrecvenii Hetr are ca rezullai mutarea
punctelor mijlocii ale sinusoidei ce reprezinti
curentul de audiofrecvengl la dreapta qi ia stinga
pe caracteristica de transferBr"n= f(H). Pentru
oblinerea caracteristicii de transfer
$grqp= f(flap, Hif) se mute practic caracteristica
de transter ini[iald Br :
f(II) la dreapta E! la
stinga originii axelor de coordonate, cu ovaloare
egali cu amplitudinea cimpului de polarizare
utilizat. Ulterior, se determini semisuma
inducfiilor magnetice reoanente Bnt gi Bn2,
aflrte pe ordonatele celor doui diagrame Bp1 =
f(H)gi BR2 = f(H). Rezulte relatia Bnar = (Bs1
+ Bnz)/2. Unind toate punctele determinate in
acest fel se obSine caracteristica de transfer
cdutatE BnqF = I(HRF, Hi!, pentru 116 =
- DECK
Gribincea Doru
C-onstruqia de hp se adreseazd atit
amatorilor cu o @recane experienti in
domeniul audio $i cu indeminare in
r€liz[ri necaniae cit gi electronigtilor gr
experienF- Este o @nstruclie de mare
interes prin omponentele folosite, adicd
F prin preturile scizute de achizilie Ei
L perfonndnlele HI-FI obginute.
Volumul de muncd este mare dar
satisfactia realizlrii inzecitl.
Pretenliile executiei sint relativ
rnici iar riscul investi$ei ftire suc@s
este nul. Dezavantajul mnsti in faptul
ci totul este executat cu traMistori
degi acum existe posibilitatea
oblinerii performanlelor cu circuite
integrate.
Lucrind cu circuite integrate, se
simplificd aonstruclia, dar este nevoie
de o experienJl mai mare $i de o
investif ie corespunzltoare.
Constructia se executl conform
schemelor electrice, avind la
LED
inreg dispozilie cablaJul gi desenele de
I ansamblu ce se folosesc pentru
plantarea componentelor.
constant. Se observii imediat ci acliunea
polarizirii, tolosind un curent dc inalti
frecvenStr, constE ln liniarizarca caracieristicii de
transfer Btco= f(n) ln jurul originii, gi
fali de
prelungirea porliunilor liniare ale ei
situalia polariziirii in curent conlinuu.
Caracteristica de transfer Bn u = t(HAIr, H{) ne
indicd po4iunea liniartr care poate fi folositi
pentru imprimarea benzii magnetice, gi totodati
.panta acestei porgluni. Pentru fiecaie
amplitudine a cimpului magnetic de inalth
frecvenlS Hir se obline d caracleristid diltincti
plrn
slnt
=f
valori uzuale ale cimpului magnetic de inalti
frecvenli Hir. Analizind grupul de diagraoe se
valoreaHr=0diagrama
5 caracteristica de transfer
iniJiali. Bneu = (H), crreimplicl distonsiunile
neliniare maxime (cazul lipsei polarizirii). Pe
misuri c€ cre$te arplitudinea clmpului
magnetic de inaltli frecvenli Hir, se obsenri ci
se m5rqte gi po4iunee liniaril a diagramelor
Bp.1p = f(Iier). Pentru o anumiti valoare a
cimpului magnetic Hi6 re observi ci po4iunea
liniari este oaximS, In aceasti sirualie se pot
lnregistra semnalele audio de amplitudine mare,
firi distorsiuni !i totodati cu un raport
semnal-zgomot foarte bun (maxin).
Mirind in continuare amplitudinea
cimpului magnetic Hr, re observi ci po4iunea
liniard a caracteristicii Bp,qp = f(Her) se
miqoreazi iar panta ei crelte. Acest lucnr este
echivalent la redare cu aparifia unei tensiuni de
audiotrewenli mari lnrtr cu distorsiuni THD
insemnate.
(Continuare tn numfuul v iitor )
 Fig.2
R(s -%C Rto R l,l
4Jkn 10ko L,]k

T8
BI 1OE

:{F+
a6u
ltiUr
*J cro Rt6 R32
470o
lmkn
TIOFF
A

c21
+
c26
rcpr

Fig. 5
R5 /1Wf24V
lgkn

R?
10kr

>i + '
R?
220:r
c8
nnF
IRB R]
10ltrt ITUN

;{h
\l'0y,il
 fi de orice tip, rlminind ca alegerea si rul de ciEti (schema
o faceli dupd gust sau posibilititi de . 4), amPlificatorul Pentru
adrizilb (schema electrici fig. 5)'
cuPlele Pentnt
pl[cuge (doulin
re), mufele de
iEire, comutatoarele pentru Fe 9i Cr'
precum gi un oscilator (schema
electricl fig.6).
(Continuare in numdntl viitor)

o
a-{ g

t-o{ o{

tt
T I
o
o
o
rE)
o{E:

(urmare din numdrul tecat)
Amplilicatorul pentru UUS
Spre deosebire de amplificatoarele
pentru US, amplificatoarelor pentru
UUS li se impun unele condilii
deosebite: si amplifice semnale de
ordinul sutelor de MHz, sd aibd
zgomot mic, etc. De aceea alegerea
tranzistoarelor devine o oPeraliune
importante. Astfel, de-a lungul anilor,
tehnologia de realizare a acestora a
evoluat de la tranzistoarele PNP cu
germaniu, tip mesa (AF109R, AF139)
la cele planare NPN cu siliciu (8F200,
BFZI4-2L5,8F180-183, etc) sau PNP
cu siliciu (8F272), pini
tranzistoarele cu efect de cimp cu una
sau doui porli (BF245,8F256,
8F960-963). Tianzistoarele pentru
domeniul microundelor
dezvoltat special in ultimele doud
^in
dEcenii. In anul 1970 s-a realizat
primul tranzistor MOSFET
lungimea grilei de lpm prin utilizarea
arseniurii de galiu (GaAs).
Pentru realizztea
amplificator UUS sint necesare
2;',
ECHIPAMENTUL DE TRAFIC
PENTRU RADIOAIVIATORI
tranzistoare cu o ftewenld de tranzi[ie
superioarl a 300MHz pentru banda de
l44::MHz (2m) $i peste 600 MFIz !n
cazul benzii de 432 MHz (75cm). In
acest fel schemele electrice Pot utiliz
montajele cu nemitor comun - ECn sau
nbazl comund - BC". De remarcat
faptul cd montajul EC oferd o efectueaztr conform desenului d).
amplificare,mai mare dar prezintd o
instabilitate ridicatd fiind necesard
neutrodinarea sau aplicarea unei
, reaqii negative adecvate.
Indiferent de tipul conexiunii (EC
sau BC) factorul de zgornot 5i
intermodulatia se inrlutltesc odatd cu
la crelterea cu(entului de emitor.
In continuare sint prezentate cite\ra
montaje de amplificatoare pentru banda
de I4 lvftlz Qm) 9i 432 MFIz (75un).
s-au Montajul din fig. 22 este destinat
receptoarelor ce lucreaz[ in banda de
2m, avind in componenta sa numai un
cu tranzistor FET (8F256) in conexiune
cu grila la masd. Amplificatorul
conline circuit acordat atit la intrare
unui (Lz, Cr) cit gi la iegire (Ls, C:). Intre
acestea este prevdzut un ecran rcalizat
={N
Ll tml Flg.22
I:o,t/
a) b)
c) d) oilB+r
A.N. . YO3DKM
din tabld de Cu, alami'sau chiar de la
,oplicufd de circuit imprimat. Pelna
din fele (fig.22b) se traseazl cablaiul
iar cealalti va avea corodatl folia de
Cu numai in jurul giurilor prin care
trec terminalele componentelor
(fr9.22c). A,gezarea oomponentelor se
intregul montaj se va introduce intr.o
cutie confeclionati din tabl[
cositorit[ gi compartimentatii de
ecranul amintit mai sus. in punteler
din fig. 22dse previd doul bucl1i de
sirmd de Cu (Q=1,5-2mm) care se vor
lipi pe toati lungimea ectanului gi vor
trece prin circuitul imprima! Ei cele
doui capace ale cutiei de care se vor
suda. Pe capacul cutiei se vor Practica
gi doud gduri pentru efectuarea
reglajelor celor douI circuite
acordate. Bobinele se re'alizeazA pe
carcase cu diametrul de 4mm
prevazute cu miezuri. Lr 5i I-+ congin
cite 1,5 spire, iar Lz gi Lt cite 5 spire
din sirml de CuEm cu 0=0,3mm. L1
Ei I-+ sint a$ezate citre capetele de
masl ale lui Lz gi La.
 [-,,+n
I 1nF \
I

I
"0
Irr 1nF
lco a)
10pF

Fig.23 b)

inainte de alimentarea tranzistorului. din sirntr de cupru deQ L... 1,5mm,

montajului se efectteazd o
prelucrare a inductantelor cu
ajutorul unui grip-metru. Reglajul
cu alimentarea conectatS se
reelizeazl cu capacul inchis prin
ajustarea miezurilor prin
intermediul unei Eurubelnife din
material izolant (sticlotextolit,
perlinax, polistiren, etc).
Monaj,ul are un cigtig de 12+ 18dB
Ei prezinttr un zgomot minim la un
curent de 2,2... 5,8mA prin drena
1
Cu ajutorul\ unui tranzistor
MOSFET dubll poarti se poate realiza
un amplificator cu performanle
superioare celui prezenat anterior. In
fi9.fu se purte urmhri schema unui
preamplificator care utilizeazd un
tranzistor de tipul8F960. Montajul se
realizeazd intr-o cutie metalici
conform figurii 23b. Rdmin
valabile reconanddrile ficute in
cazul amplificatorului descris mai
sus.'Bobinele Lr gi Lzse realizeazl
Tct
I"
de preferinlil argintat[. Pentru
L44MHz,Li are 6 spire bobinate cu
p 8 mm, avind prize la 1,5 Ei 4 sPire
fagi de mas[. Lungimea
bobinajului este de LZmm. Lz
conline tot 6 spire din acelagi tip de
sirml dar cu prize la 2,5 gi 4 spire
fag[ de Cs.
O schemd aseminltoare
conline gi fig. 24 dn realizarea
practice are un element deosebit.
Inductangele sint realizate.Pe
cablajul imprimat. Compolentele
se monteazi pe fala cu circuitul
imprimat. Se utilizeazl
sticlotextolit dublu placat, una d^in
fege riminind necorodattr. In
punctele de conectare la mastr a
elementelor schemei electrice se
practice giiuri de 0=0,8...1mm, iaf
lipirea componentelor se
realizeazd pe ambele fege ale
cablajului. Unde nu existl terminal
(de exemplu capltul inductanlei
Lr) sau este prea sclrt se vor
cositori mici gtifturi confecgionate
din terminale de rezistoare sau
cupru C 0,5+0,8mm.
(Continuare tn numiintl viitor)

a)

o Fig.24
G\
\9/

L1

f\r
i'ii,
r!f
 LIMBAI DE ASAIVIBI.ARE
Z-80 (Spectrum 48k)
RaduPagalega

(continuare din numdrul trecut) Dupd Locagia Conlinut

- Va veni vremea cind vd veli da seama cii existi anumite 320[0 U
probleme care nu pot fi rezolvate numai cu 8 biti.
- HL 320fL 01
Cea mai buni demonstralie ar fi simpla nevoie 01 u 32W2. 00
de a specifica o adresd a unei localii de memorie Rimine valabild oonventia cu numerele de 16 biti
(ex.: LD A, (HL) ). (intotdeauna numiirul mai pugin important este stocat
O cale cam inceat[ de a lucra in acest mod este de a incdrca Ecare pentru aceastd d*ine
fiecare registru din perechea de registre (cum s-a prccedat in microprocesorul Ei trebuie s[
sint citera
lucr[m cu tiv bit este stocat Primul
lucrlm cu pulin semfficativ bit este
numere de 16 biti iar in urmdtprul aritmeticll pe 16 bi1i. stocat primul.
Astfel, in programare, ginditi foarte bine care este
Specificarca adreselor cu numere de 16 biti ordinea dintre bilii cu care lu0ragi.
' Trebuie retinut ci orice adresd se specificl prin 16 biti. '
lncircarea numerelor pe 15 bifi
Nu se poate specifica o adresd cu 8 biti nici mdcar in
domeniul 0...255 deoarece, din constructie' Forma generali: LD r, nn. (n orice registru pereche;
microprocesorul nu acceptd ca adresi decit numere nn orice numir de 15 biti).
formate din 2 octegi + 16 biti. Dacd nu degineli un asamblor atunci trebuie convertite
Am mai intilnit aceasti problemi cind s-a folosit mnemonicile ii
coO maEinl cu aiutorul tabelelor. in acest
"scurtiitura scurtiturii" caz denine intr-adevlr cruciali oonventia cu privire la bitul
a: LD 4 NN) mai semnificativ gi cel mai pugin semnificativ. Chiar dacii
De asemeni trObuie amintit cd numerele de 16 bili sint aveti un asamblor trebuie sA cunoa$teti aceste probleme
intii numirul de 8 bili mai
stocate in registrele pereche, mai cind se citEte din memorie
important (High order; High low). hemplu specillc:
Salvarea numerelor de 16 bili in memorie
LD HI, 01 02II gi instrucgiunea in cod maginl pentru
LD rr,nn este 21 nn,
deci 01 02 H trebuie pus in locul
Exist[ o fageti a designului acestui microprocesor n nr, dar datoriti regulii discutate instrucliunea corectd
foarte dificil de explicat Ei justificat. Cind inctrrcim numere este 21 02 01, deci:
de 16 bili in memorie convenlia inversi celei de mai sus nu 2L020L ID III+ 0102H ;(=258d).
este posibili: bitul mai pugin important (Low order) este
Alte lnstrucfiuni de incircare pe 15 bl$.
stocat primul. -
Dacd e.ste posibili, inclrcaroa numerelor de 16 bili in
Instrucfiuni pentru opem$uni inclrcare pe 16 blli
de
oricare dinffe registrele pereche atunci Pot,fi inclrcate
byte timpFlagC ZPv S N H numere de 15 bili gi'rn registrele indexate deoarere sint
LD'rr,nn 3/4 10 registre de 16 bigi.
LD IX,nn 4 L4 LD i:rrnn ; LD iy' nn.
LD fY,nn 4 14 De asemenea se pot opera schimburi de informalii intre
LD (adnesi),B0tDB4 ' 20 - : un registru pereche Ei doui localii de mernorie succesive.
LD (adresd),Hl 3 16 Forma generald este:
LD (adres[),Ix 4 20 LD (nn), n
LD (adresd),IY 4 20 LD (nn)' iy
LD BC/DE,(adr) 4 20 - : LD (nn), iy
LD Hl,(adres[) 3 16 Reamintim ci parantezele inseamn[: nconlinutul a...n,
LD IX,(adresd) 4 20 deci ultimul exemplu s-ar citi cam a$a: incarctr conlinutul
LD lY,(adresd) 4 20 locagiei de memorie nn cu valoarea din registrul iy.
Si mnsiderdm situagia cind trebuie plasltconlinutul lui Deoarece avem de-a face cu numere de 16 biti, de fapt
HL in memorie. incdrcim conlinutul din locagia de memorie specificat[ 5i
inainte l,ocalia Conlinut cea imediat urmtrtoare in registrul pereche. Nu este necesar
32000 00 si specificim gi a doua adresi deoarece UCP calculeazl
HL 32001 00 urmltoarea adresd.
01 02 3200.2 00 (Continuare tn numfuul viitor)
Dupd cum se observl HL congine 258 zecimal 0t02H,
iar locagiile d9 memorie sint goale.
 REGLARBA MECANISMULU DE
INTRODUCERE SI EJECTARE A
CASETEI VTDEO
ing. $erban Naicu
(continuare din numfuul tecut)
IREGT^AREA
M itqcAncanr
FRONTAL. Cind caseta nu este
amplasatd in pozifia corectl' pentru
gase secunde (sau cit este prevdzut)
din cauza unei inftSurdri prea strinse
a bsnzii magnetice in caset6, a unei
connutdri gresite a intrerupbtorului
6 unel
;!*rntru
;rorplas rr aunei
defecl lui
de
incdrcare ftontali, in timpul ine6re6rii
casetei, atunci caseta este ejectatd
autonnat. Pentru a Prevoni
deteriorarea benzii magnetice, atunci
cind caseta este blocatd la mijioc 5i nu
este aici incircati dar nici ejectatd,
toate comenzile cu care se inaearlS sd
se introducl sint blocate.
Fentru remedierea srtuatiei
demcnteaz6 mecanisrnr.ll de incdrcare
frontaH.
Reglarea rnecanismului
lntrerupitorului de incdrcare a casetei
{prezentatd in fig. 4) se face astfel:
se sc0ate panoul ftontal Ei caseta
- se rncarca;
VIDEg
intrerupdtorului se aflI plasat lingd
rola debitoarc, la bazz gasiului, fiind
prezentzt in fig. 6.
Se procedeazl in felul urmltorl
"
cu mina contragreutatea
- ' se(A)invirte
aflatd pe axul de angrenare
filetat, in direclia inversd
incdrcdrii (sbns invers acelor de
ceasornic) pini se opreste;
se sl[begte gurubul (B) de fixare a
- mecanismului de stare a
intrerup[torului 5i se amplaseazd
virirl scobiturii triunghiulare in
tasta mecanismului de stare a
intrerupitorului (ca in detaliul
mdrit din figura 6) cu virful
triunghiului pe Pozilia "STOP"
lor de euPlare apartinind (marcatd pe corpul mecanismului
utui de incircare frontald de stare a intrerupltorului);
ariatuncicind se stringe gurubul (B) de fixare a
-
se
defectuoasi mecanismului de stare a
i (3) prezinti intrerup[torului 5i apoi se incarcS
c*plele de angrenare v6zute din o casetil cu banda neinregistrat6
direcgiite indicate de sdgeli. testind toatd funcliile VCR-ului
C: REGLAR.EA POZITIEI I}E (inclusiv inregistrare). Astfel se
I}{S AMECANTSMULIJIDE verificE dac[ mecanismul
S AL?NTRNRI]PATORULII fun in cat
Mecanismul de stare al con l, I

CUPLA
ANGRENARE B

PINION ANGRENARE

DE CUPLARE
BRAT 0t IUPLARE
BRAT

AN 0E t),
MERS IH 601
CUPLA ANGRENARE B
AN6RENARE CUPLA ANGRENARE A

BRAT DE CU PLARE AN6RENAJ OE MERS IN 6OL

(1t t2l (3)
Fig.5
 UTILIZAREA EFICIENTA ^{
CABLULUI COMUN DE ANTENA
ing. Dan lapicu
in cazul receptiei intr-un anumit loc
a doul posturi TV diferite sint necesare
doui antene, deoarece ori direqiile de
receptie sint diferitg ori canalele sint
distangate in frewengd neputind fi
acoperite de o singurd anten6.
C-oborirea de la antene la receptor se
poate face cel mai simplu utilizind cite un
cablu pentru fiecare antend, dezaantajul
principal constind in necesitatea
schimbdrii mufei de fiecare dati cind se
doreqte urmdrirea unui alt canal. Acest
dyavantaj se poate eiimina atunci cind
cele dou5 canale au frecvenle mult
diferite (de exemplu un canal in FIF gi
altul in UIF) prin utilizarea unui
dispozitiv numit diplexer.
Diplexerul (a cdrui scheml- bloc este
prezf,ntatil in fig. 1) este un dispozitiv
reciproc forinat din doud filtre, unul
trece sus (FIS) gi altul trece jos (FIQ,
avind intrdrile separate Ei iegirea
comund. Dacd peintrlrile FIFgi UIFse
aplicl semnalele corespunzdtoare, ele
vor fi regdsite la iqirea MIX ftird a se
perturba unul pe altul. Deoarece
dispozitilul este re.ciprog considerind
AX DE ANGRENARI
FILETAT
IONTRAGREUTATT
M0T0R Or iNC,4nilpl
borna MIX intrare gi aplicind la
aceasta un semnal mixat FIF+UIF,
cele doud componente vor fi separate,
fiecare apdrind la borna
corespunzdtoare (FIF, respectiv UIR
care acum devin iegiri).
In fig. 2 este ptezentatl calitativ
caracteristica celor doub filtre. In
banda de trecere cigtigul este apropiat
de OdB (filtrele sint pasive), atenuarea
fiind minimd. Filtrele sint calculate sd
lucreze adaptat astfel incit la oricare
din botne impedanga este 75Q
(irnpedanf a cablurilor coaxiale curent
utilizate pentru antenele TV)"
Schema electricd a diplei<erului este
ptezentatd in fig. 3" Cele doul filtre sint
rcalizate eu oomponeilte cu constant€
concentra€e. Condensatoarele sint
ceramice cu tensiuni de lucru mari
(pentru a rezista la descdrcdri electrice)
gi tolerange reduse. Bobinele sint
construite din sirmd de CuEm
d=0,5mm, infi$urind i:umirui de spire
s 4=3 rnm.
indicai in fig. 3 pe un dorn
Cablajul se realizeazi pe
sticlotexlolit dublu placat. Desenul
furnEnupamn
MEIANISMUL DE STARE
AL inrnrnuPAronuiui
acestuia la scara l: 1 este prezentat in fig.
4 (tagz pe care se manteaze
componentele, cealaltd fald fiind
necorodatd se utilizeezd ca plan de
masd). Gburile pentru elemele de fixare
a cablului &u O=3 rnm iar cele ale
bornelor l,2 gi 3, Q=2,5 mm. Restul
giurilor au/: 1 rnrn. Pe psrtea planului
de masl se fac degajlri th jurui gEurilor
pentru borne gi in jun:i glurilor peniru
component€ cu excepgia puncteior de
legare la nlasd in care se monteazd
treeeri (sudate supericr gi inferior).
Acestea sint marsate cu cruce Ln fig. 5
(desenul de ansamblu). Cablul .se
cositorqte pe ambele fe,te. Op(ional se
poate monta ecranul (ea li fig. 5). I:
treeerile peste traseele de sernnal
trebuie prevdzute degajdri pentru a
evita ;curtcircuitul la masI.
in cazul in care dipiexerul nu poate
fi utilizat (semnalele :ecepgionate de
eele doufl a*tene au frecvenge
apropiate, sau irr cazul recepiiei de
unde ref1eetatei problem4 se poate
rezrrlvr uti!iz?nri un eonutator
eie ic de anteni.
tivzuare ln numdru! v
TASTA INTRERUPATOR
TF.IiJ'!GHJ
scodtrunA
 6 tdBl

0
4
I

H}
I ' si'pr
| tt
! 3up.

Fig. 1

Fig. 3
ltffil
arr0cr
'

''^{,L
L?
2o
Rmt *ll--
cd 3. 1pF

Fig. 4 Fig. s

r----r 2
----'l
I*
r T 1nF
.-crL
,,)- ifiF + lco
*ii'f .
I

I
-u- rt
1N41lE
ae, rL3

R
1,5kn
D1 1l\11118
L

D? n/
rTf1,, 8A211 lrit*r,.A
I

I
I

I t2
nl
I I
I c2 84 2,.1 -,
rfi
: ,"Pr*il r,t'.if
L___+_ I'o'r^,
J
I
I

I
L
10n F

--J
c8
'lnF/ 1kV

1 ?

Flg.7 Fig.8

&n H
Fig. 9 Fig. 10
 UTILIZAREA OSCIOSCOPULUI

ing. A. Nicolae

(continuare din numfuul tecut)
3. Misurarea m6rimilor electrice
Misurarca tensiunilor
DacI pe intrarea Y a osciloscopului se aplici o teisiune
continue, spotul se va deplasa, iar noua sa pozi(ie va fi in
func[ie de mdrimea Ei sdnsul tensiunii (mai sus sau mai jos
fagd de pozigia ini(iala). Mdrimea devialiei este
propo4ionald cu tensiunea aplicati. Pentru a puteare'aliza
ndsurdtori exacte, din constnicfie, osciloscopul este
prevlzut cu un caroiaj plasat in fa[a ecranului (fig, 1).
Inainte de mdsurarea arnplitudinii unui sernnal trebuie
etalonat osciloscopul. Pentru aceasta se aplici la intrare un
sennal cu amplitudinea cunoscutd (de exemplu 1V), sau se
trepte vor indica scalele de sensibilitate (de obicei in
mV/cm sau V/cm). Mdsurind in [mm] mirimea deviagiei
spotului luminos (tig. 2) gi,citind sensibilitatea
osciloscopului se determini valoarea tensiunii oontinue
aplicate, cu formula:
u Iv] = oeuia[ia [mm]/sensibilitatea[mmA/]
.Dacd la intrarea Y a osciloscopului se aplici un semnal
alternativ sinusoidal, pe ecran wt apdtaforma acestuia (fi9
3). Pentru a efectua o mdsurdtoarc exaro.A se treoe butonul
bazei de timp in pozilie "deconectatn. Pe ecran apare o linie
verticald propo4ionald cu amplitudinea semnalului (fig. 4).
Aceastase numeEtevaloare \irf la virf gi se determine tot cu
formula de mai sus. In praaicl se ntiliztazA valorile eficace
determinate in mod curent cu voltmetrul. Pentru a efectua

+
pozitioneazd butoanele atenuatorului pe verticalS in treoerea de la valoarea virf la virf (Uw) la eficace (UeD se
pozitia calibrat. C-a urmare indicaliile atenuatorului h \fiillzeazA formula U ef =Uw 2,82.

Fig. 1 Fig.2

Fig.3 Fig.4

ol
uampl
oi
oJU ornr.

Fig.5
Fig.6

m=0 m=05 m=1 m>1

Fig.7

,d.=1J5o
i,
I
I b)
a.=Tl0o
Misurarea amplitudinii semnalelor se dovedegte foarte
utill in cazul depandrilor dinarnice. Privind o schemd
video-TV se pot urmlri diversele forme gi amplitudini ale
semnalelorin diverse puncte de mlsurS.
Misurarea gradului de modulafie in amplitudine
O aplicalie imediatd care se bazpazd pe vnnhzare.a
amplitudinii semnalelor o constituie mdsurarea gradului de
modulagie a unei frecvenle purt[loare. Se cunoEte faptul ci
un post de emisie radio utilize,azdofrstenld inaltd (fig. 5a) a
cdrei amplitudine se modificd in ritmul semnalului audio (fig.
5 b). Gradul de modula[ie se determinl cu formula:
m = (A-B)i(A* B), unde A gi B reprezinti valorile extreme ale
amplitudinii semnalului modula t.
-Dacd
se deconecteaz6 baza de timp a osciloscopului Ei
la intrarea X se aplicl semnalul de joasd frecvenl[
(modulator), iar pe intrarea Y cel modulat (fig. 6), pe
ecranul osciloscopului apar cele 4 situafii corespunzdtoare
valorilor gradului de modulalie (fig. 7): m=0, 0<m<1 gi
m>1. Astfel determinarea lui m devine mai precis5. O
condi$e esenliald este aceea ca ambele semnale sI aibd
amplitudinea constantd in timpul mdsurltorii.
Misurarea curenfilor se realizeazl indirect deoarece
pe ecranul osciloscopului nu pot fi vizualizate decit
tensiuni. Ca urmare este necesard conversia acestuia intr-o
tensiune a. cdtei valoare este proporgionald cu cea a
curentului supus mlsurdtorii. Problema se rezolvd cu
ajutorul montajului din fig. 8. Curentul supus mdsurltorii
este trecut printr-o rezistenld calibratd. In paralel pe
aceasta se cupleazd osciloscopul, cu ajutorul ciruia se
vizualizeazi forma semnalului gi se determind
amplitudinea tensiunii. Apliclnj legea lui Ohm se poate
determina valoarea curentului. In ac€st mod se pot efectua
mlsurltori in domeniul curent continuu - frecvenle joase -
frecvenle medii. in cazul frbwenlelor inalte lniervin
pierderi capacitive, c&ea ce necesiti coreclii.
M[surarea puterii reprezintd un caz particular al
metodei anterioare. Se utilizeazl acelaEi montaj cu
ty =3fx ?fy= t1*
Fig" 12
ai
fx=3fe
observa(ia cd rezistenfa cuplatd in paralel pe intrarea
osciloscopuluiestechiars tereade
mdsuraL De aceastd dati (pentru
HlHli"'ffi
paragrafu l "mdsuraiea tensiunii".
Mdsurarea defazajelor
In afara instrumentelor dedicate (fazometre),
osciloscopul permite mdsurarea defazajelor dind gi o
irnagine clard asupra semnalelor prin viztalizarca forrnelor
de undd, ca^re in aceastd situalie poartd denumirea de figuri
tissajoux. Inainte de startul experimentului propriu-zis se
aplicd consecutiv semnalul Ux, mai intii pe intrarea Y, iar
apoi pe X (baza de timp se deconecteaz[). Din atenuatorul
Y (sau X) se regleazd astfel incit dwialia spotului luminos
sd aibl aceeagi dir,nensiune (pe verticald $i pe orizontalS).
In continuaresercalizeazd montajul din fig. 9. Generatorul
se regleazd astfel incit cele doud frecv?n1e h Ei fg sA
coincidd, atit ca amplitudine cit gi ca frecvenld. Dacd
diferenga de fazl este zero, pe ecran va apdrea o linie
dreaptd inclinatd la 45" fald de verticald (fig. 10).
Modifipind foarte pulin frecvenga generatorului incepe sd
se formeze o elipsd. Dimensiunile A gi B sinr esenliale
pentru determinarea defazajului cu formula sina=B/A.
ste in
dtfl"":
MIsurarca frewen(elor poate fi rcalizatd comod gi ugor
cu ajutorul unui osciloscop daci se dispune de un generator
etalon. Mdsurltoarea se dorredeEte foarte utild atunci cind
semnalul de mdsuratareo amplitudine rnicl iarcuplarea unui
aparat cu impedangi mic5 ar duce la modificarin amplitudinii
sau frecvenfei aeestuia. Ca urmare osciloscopul prezinti
avantajul amplificdrii gi impedanlei de intrare ridicate.
O melodd directd consd in aplicarea semnalului fr pe
un canal (Yr) iar a celui etalon pe altul (Yz). Deci apare
necesitatea osciloscopului cu dublu spot. Se modifici

ing. $teftinescu Cornel
Un impuls electric poate fi defihit
prip parametrii urm[tori:
amplitudine, duratd medie, perioadd,
timp de crestere, timp de descrqtere.
Durata sau factorul de umplere al
unui semnal electric dreptunghiular
este perioada de timp in care
amplitudinea semnalului (curent sau
tensiune) rdmine constantii. Inainte gi'
dupd aceastd perioadi, tensiunea sau
curentul au valoarea zero (pind la
aparilia unui nou impuls).
Montajul propus este util celor
care posedi sau utilizeazd
generatoare de semnal la care nu se
poate modifica factorul de umplere.
Atagind acest montaj la ieEirea unui
generator de impulsuri sau
sinusoidal se obtin semnale
periodice digitale cu factor de
umplere reglabil dupd dorinl[, din
decadd in decadd, intre lOVo Ei9O%
din perioadd.
Trebuie avut in
vedere cd
frecventa semnalului de la iegire
foureste mai micl de 10 ori decit cea
de la intrare fiN=10xfout.
Schema electricd (fig. 1) nu
FACTOR DE UMPLERE VARIABIL
prezintd elemente de reglaj gi nici
componente deosebite.
Daci este utilizat un generator de
semnal TTL nu este necesard
montarea tranzistor.ului Tr Ei L
componentelor aferente: Rr, Ra Dr.
In acest cazintrarca in montaj se face
direct in pinul 14ICt. Tranzistorul Tr
este necesar numai in cazul cind
trebuie ficutd o adaptare intre
nivelurile de semnal, dacl sint prea
mari sau dacd semnalul de intrare este
sinusoidal, pentru trahsfolmarea
acestuia in semnal logic.
Montajul este compus dintr-un
numdrdtor zecimal realizat ct
circuitul integrat ICr (CDB490E)
ale cdrui ieEiri sint introduse intr-un
decodificator binar-zecimal
CDB442 (ICz). Acesta are 10 iegiri
de semnal (de la 0la 9) active pe "0n
logic. Iegirea 0 (pin 1 IC2) este
conectatd direct la intrarea de setare
"S' (pin 4IC3) a unui bistabil de tip
D (IC: UZ cDB474). Un nivel "0n
logic pe intrarea nS" forgeazd ieEirea
bistabihilui (Q pin 5 ICs) in n1n logic.
Intrlrile de ceas CK (pin 3) gi date
D (pin 2) au fost legate la masa
montajului pentru a nu influenga
fu nclionarea circuitului.
Seinnalul de reset R (pin I ICr),
activ tot pe "0" logig to4eazi iegirea
bistabilului (Q pin 5IC:) in "0" logic
Resetul este preluat prin intermediul
unui comutator K cu 9 pozigii, de la
una din ieEirile care realizeazd in
acela5i timp $i modificarea factorului
de umplere al semnalului (intre
10+nVo).
La iegirea montajului sint
accesibile doud sennale in antifazi
four (pin 5Ica) gi ffiT (pin 6).
Diagrama de semnale dn fig. 2
reprezinti semnalul de la intrare fp.1Ei
semnalul de la iqire four pentru 3
pozigii diferite ale comutatorului K
(1), (5), (9) corespunzltoare unor
semnale de la ieEire cu factor de
umplere de lOVo, 5O% Ei 90Vo din
perioad[.
Lista de materiale
ICr - CDB490E, lCz - CDB44?- IC3
- CDB474,TI -BCI7L, Dr - 1N4148,
Rr - 20KQ, Rz - 2KQ, Cr,Cz- lnF,
K - cornutator 9 pozifii. O

EDBI.9OB
A
It1

valoarea frecven$ei generatorului pinl cind cele douii
semnale au aceeagi perioadii. Dacd aparatul are un singur
enal Y se aplicd consecutiv oele douE semnale. Mai intii se
cupleazi cel cu freorenga necunoscutd gi sb modificd bazade
timp a osciloscopului pind la obtinerea unei imagini stabile
cu 1-3 perioade. Apoi se aplicd semnalul gene.ratorului,
re$ind ftecvenla pine ob1ine.m o imagine
numir de perioadeca in situafia anlerioard.
putem citi frecvenga pe generator.
Ca metodii indirecti se recomandd utilizarea figurilor
Lissajoux. Pentru o determinare foarte precisd se poate
folosi un generator etalon cu cuarl al cdrui semnal se aplicl
pe intrarea X (baza de timp se deconeeteaz5). Seetaloneazi
osciloscopul in aga fel incit deviagia pe orizontald sil fie
egald cu cea pe vertical5 in cazul aceluiasi semnal. Pe ecran
apar diverse curbe inchise, funclie de raportul ftecvenlelor.
Pe ecran se marcheazl doud axe, una orizontalii Ei cealaltil
verticali. Acestea incit sI intretaie -rn cit
se plaseazi astfel
mai multepunctecurbelede peecran. Notind cun(r) gi n(y)
numlrul acestor intersecgii se determintr .frecvenga
necunoscutd prin utilizarea formulei fu =t(x).teln(y).
(Contiruiere in numdrul viitor)
 foflffiH MHGH

ing. $tefi[neseu Cor$e!

Cunoagterea tura$iei motorului
automobilului, atit cea de mers in gol
(ralanti) cit gi pe tinnpul rul6rii, este
necesar[ pentru reglaie gi pentru
corelarea corect6 a vitezei de
deplasare cu turagia roalizat6. Aeeast6
turatie se poate determina foarte
sinplu prin numdrarea scl^nteilor
produse de contactul ruptorului din
sistemul de aprindere.
Frecvenga impulsurilor
generate in bobina de inducgie este
proporlionald cu turagia motorului
conform relagiei f=nl30, pentru un
motor in patru timpi, cu 4 cilindri
Ei o bobinii de inductie, unde
frewenla f este mlsuratd in Hz, iar
turalia in rot/min.
Montajux pr0Fus, fig. 1, este un
turosretru electronic cu afiEare
nusnericd cu dof digigi (deci pentru
o eitire eorectd afigarea se
finmrulgegte cu 100).
Frincipiul de funcgionare este cel
al frecvenEmetrelor numerice cu
numirare direct6.
Solugia adoptat5 asig'urd un timp
sauru de raspuns, are obune stabiUtate
in funcgionare, congine un numdr
redrs de componente electronice.
Baza de timp a turometrului este
rcslizati, cu un oscilator cu TUJ
programabil fornnat din
tranzistoarele T1, Tz, rezistoarele
Rl, R2, R3, potengiometruX Pr gi
condensatorul Cr (tantal).
+5V
Funcgionarea oscilatorului este
urmltoarea:
- cit timp tensiunea in punctul A
(Va) este mai micl decit in punctul B
(Un), jonqiunea B-E a tranzistorului
Tr este blocati, deci Ei T2 este blocat,
iar condensatorul Cr=lQrF (Ta) se
Rr gi P1. Pe nlsuri ce
incarcil prin
capacitorul se incarcl tensiunea
emitorului (Ue) cregte, iar in
momentul cind aceasta devine mai
mareca tensiunea Vg (determinati de
divizorul rezistiv Rz Rs) cu
= Q6V,
joncgiunea respectivtr se deschide
brusc datoritl lui Ta permiflnd
condensatorului str se descarce. Prim
desciircarea condensatorului,
tensiunea Ve scade ducind la
bloearea joncliunii. Procesul se
repeti ciclic, iar perioada'de
oscilagie se regleazl din Pl (pentru
un semnal de 50Hz la intrarea
turometrului se aclioneaztr asupra
lui PL astfel ca elementele de afigare
si indice 15, deci 1500 turatii).
Legdtura cu ruptorul se
tealizeazd printr-un circuit
integrator gi limitator realizat cu
rezistoarele R4, R5, diodele Dr, Dzgi
condensatoatele C% Cg.
Semnalele de la ie"lirea circuitului
limitate la ma:rim +5V, sint aplicate
pe intrarea numtrr[toruluirealizat cu
doul capsule CDB
Intre doul impulsuri

Fig. 1.

IESIRI vcc
Fis. z )
MmqF 8885 t8B5b8.
RE6IST.

tr
LI
INPUT A
IESIRE RE6
PUNCT ZECI
LEb TEST
INPUT PZ.
BLOCARE
TIL
1 85 R3,i+ i5 INPUT. D 308
AFISAJ
INPUT B

I 6N0

o
c4 ul utt t-9^'
 DIN LUMEA ELECTRONICII
culese de: Dr. ing. Mtircca Portanu

Senzor optlc de cimp electric generagii de microchipuri, denumite "hiperintegrate", ca de

Firma japonezi NTT a realizat un senzor special pentru exenplu DRAIvI-uri de 4GBit. (Elehronik9l9l)
tehnica comunicagiilor cu fibre optice. Cu ajutorul acestui 'Un ectrontc crt laser
senzor, se pot miisura impulsuri electromagnetice de in t cercetiiri din Znichale firmei IBM
ftecvengi cuprinsi intre 100MFIz pind la lGHz Ei are s-a oblinut integrarea intr-un wafer cu diametrul de 5(hm,
sensibilitatea de 3 ... 0,14mV/m. Labaza senzorului stl un a unui numir de 2fi)fi) semimnductoare cu laser de tipul
modul optic care @nveftEte tbnsiunea electricl dintre doi Al-GaAS. Lungimea de undil a luminii emise este de 830Ia
electrozi metalici, in semnal optic. Sursa de lumini 850 nanometri iar puterea, de la 30la,tOmW. Tehnologia
pentru modulator este un laser Yttrium - Aluminium - elabo producliideseriefoarte
Granat. (Elektronik 8191) mare cu lasei. Domeniul de
Calculator de genera$a I gasea utflizare cuprinde apaihura HiFi-CD, inprimante cu
Ministenrl pentru come4 gi industrie din Germania a laser, memorii optice, transmisia de date prin cabluri cu
lnceput programul pentru cer@tarea Ei realizarea unui . fibre optice. (Eleldronik9l9l)
calculator de generalia a $asea. Ia acest prqiect participd Memorie pentru semnalele analogice
firme din Japonia: NEC, Fujitsu Ei Hitacli, SUA: IBM gi Firma americanii Information Storage Devices a
AT&TEi din Europa. (Elelaronik 8191) prezentat la Conferinta internationali de circuite
Sistem video pentru conferinle electronice ISSCC 91, pentru prima oar[, principiile
Firma japonezi Fujitsu a rc'LliTat un sistem pentru teoretice gi modul de funclionare a memoriilor analogice.
video confefinge, alcituit din doui camere gi un monitor. Domeniul de utilizare pte*onizat pentru aoeste noi tipuri
Elementele de bazA ale sistemului s-rnt un videoterminal de memorii este cel al telefoniei $i cel al Voice - Mail
compatibit cu standdrdul CCITT gi un sistem de control de -$6tem, pentru ftecvenle audio cuprinse intre Z,7KIIz gi
retea ti? ISDN. Datele sint transmise prin relele de tip 4,5l(J1z. (EktoonikBFl)
ISDN. In urmiitorii doi ani urmeazd a fi liwate 2000 de Memorle optici pentm lTBytp
asemenea sisteme. (Elelaronik El91) Finna iaponeza Nippon Telegraph and Telephore (NTT) a
teleco
Sistem de de 40GBi9s rializat un sistem de memorb opticl or o capaciate de 1
?nhboratoarele aponezeHITACHI Terrabyte. Aceasta echivaleaz[ cu conlinutul tuturor
a fost realizat prototipul unui sistem de comunicalii optice, informa$flor aryrinse in 5 milioane de pqgini de zittr. Viteua de
carg pe lungime de 120I(m permite oblinerea unei vitezp de transmisie a datelrcr este de |llvlBytos . (Elelaronik 8P1)
tran$misie de 40GBit/s Sistemul are o capacitate de 60000 de Investitii noi in industria americsni de semiconduc'tori
circuite telefonice gi se bazeazi pe tutilizarea a 32 C.a urmare a dezbaterilor din congresul SUA privind
semifsnductoare laser, fa.sciculele de lumind, de diferite , elaborarea unei strategii nalionale in domeniul
ftecvenle, tmnsmilindu+e prin fibre optre. (Elelaronik 819] ) semiconduetoarelor, s-au fticut investifii substangiale
Microcipuri hiperintegrate reprezenlind cite doud mltiarde de dolari pentfu fiecaie din
Firma japonez6 NEC a elaborat o tehnologie care er,le zncn noi fabrici, prevlzute fiesre pentru a produce
permite unei stlucturi alcdtuite din gase wafere circuite de mare complexitate cum ar fi SRAIVT-urilede la
|e o su 72mmz intr-un singur f*p"rtii
"ni'p. unei noi
1 la 6GBit. (Eklaronik 12P1)
apreciazd ci aceasti realiztre deschide calea (Vaurma)

se executd numdrftoarea ;i
afiEarea turaliei.
C-a elemente de afigaj s-au utilizat
doud cireuite integrate TIL 308 (fig. a)
care contin pe lingd elementele de
afigaj, un decodor binar - 7 segmente
Ei un registru dememorare (LATCH).
Astfel, semnalele BCD de la iegirile
numdrdtoarelor sint aplicate direct
circuitelor d* afigare, reducindu-se
mult nurn5rul de leglturi Ei al
circuitelor electronice.
Semnalul de la baza de timp se
aplicl direct pe intriirile de memorare
ale circuitelor TIt 308 (pin 5), iar
intiziat $i inversat cu monostabilul CIr
(CDB 4lzl),pe intr[rile de reset (pin
2, 3) ale numlritoarelor.
Monostabilul este comandat pe
intrarea B (pin 5) sensibild la
tranzigiile rOn - n1n, cu condilia ca cel
putin una din intrlrile At, Az(pin 3,
4) s[ fie in "0" logic. Durata
impulsului de iegire este
determirtatii de capacitatea externd
Ca gi rez.istenfa internii a circuitului
integrat cu valoare =2KQ.
Precizia aestui turometru este dati
de buna fun4ionare abaz,ei de timp,
ac€asta avind o dependenlS redusil a
frecvengei de oscilaliede tensiunea de
alimentare gi de temperatur[.
Montajul fii[d alimentat la * 5V se
recomandil a se utiliza un regulator
integat LM309 sauB etc
Ca elemente de afigare se pot
utiliza gi TIL 309 ftke modificSri sau
TIL311 cu modificiri in cablaj, '
tn fig. 2 exlte prezentat'dattalut
(simpli fag[) la scara 1:1 (vedere
dinspre suduri! iar in fig, 3 planul de
implantare. O
 -P.$..
AMPLIFICATOR
UUS/VHF/UHF r

Schema prezentatl asigurd o amplificare debandilargl

in domeniui40 - s5OMHz. Cigtigul este de mi4im 12d8, in
cazul in care alimentarea se face de la o sursd de 24V, la un
consum de curent de cca. 24ml-

suRSE DUALE CU p$4t

I

l-

t in fig. 1 se arat6 modalitatea de transforrnare a unei

firul de alimentare"

Fig. 1

ea inversoare (-) a amplificatorului

Dr pi Dz rcalizeazl polari2rea
in vederea menlinerii agestora in
coqduclie chiar la cuienli foarte nici debitagi in sarcinl. $i
in acest caz, tehsiunea de intrare este preluati de h o sursd
bine filtratd gi stabilizatl avind posibilitatea ro$6rii intro
zero gi max.30... 36V.

Fis. 1

SURSA l,
RE6LABIIA
0-36V t,
I

In

Flg.2 FEg, &


GENERATOR SINCRONIZAT
CBA/CBM
Cu ajutorul unei capsule MMC4011 care contine patru
porti $I-NU se pot rc,aliza schenie electronice interesante
gi utile in practica de electronist.
In fig. 1 se prezintd un multivibrator avind doud iegiri
complementare. [n func1ie de semnalul de la intrare poate
funcliona atit ca generator sincronizat, cit $i
multivibrator sau circuit basculant monostabil
Porlile Pr $i Pz formeazd un bistabil, care igi schirnbd
starea in funclie de semnalul aplicat pe poarta P2.
Dacd se conecteazd intrarea la masd (nivel logic 0),
poarta P1 acgioneazd ca un inversor gi impreund cu P: gi P+
formeazl un oscilator.
Dacd intrarea rEmine la masd pentru pugin timp
(7<2;5RrC), ia iegire apare numai un impuls egal cu o
perioad[ T, dupi care revine in pozi[ia iriigiah. Aceastd
funcgionare este similari cu a unui circuit basculant
monostabil.
DacI la intrare se aplicd impulsuri scurte de perioadd
T<2,5R.rC repetabile 4n timp, circuitul funclioneazd
sincronizat (hg.2).
In cazui in care intrarea se [ine la masl mai rnult de
2,5R1C, cirfiuitui iucreaz6 ca un rnultivitrrator gi fwr*izeazd
la iegire un semnal asirnetEic cu o perioadi T=Z,SF.rC (frg.
3). Acest oscitrator prezintd un avanfaj t-a(5 de celelalte prirr
aceea cd schimbarea, frecxengei se faee foarte ugor prin
inlocuirea rezis{qrului Ri cu un pofengiometru, reglajul
putindu-se facc coniinuu.
ttl
4-F
(iil
pj p4-Mt-,it 40'!1
Fig. 1
Fig.2
AMPLIFICATOR
CONIPRESOR DE DINAMICA
Un asemeneaarnplificatorpoatefi folmitcusuocs la: emigitoare
(oompraordedinamftn), rwptoate (pentrudiminuarcaefedului de
Fading) iilegFtdri inticatoare de rolunl ete
Domeniul de funcgionare este cuprins intre 2tJHz 5i
2Dkfiz. Tirnpul de rdspuns este 1-2 ms, iar intirzierea de
aproximativ 0,4s.
Dupd eum se vede in figurb, se atihzeazl un trenzistoi
cu efect de cirnp, canal tip n (2 N 4861 sau echivalent), ce
conecteazi la masd intrarea neinvcrsoare a
amplificatorului operagional,r,cA 74L" Cind tensiunea de
ca iegire depdEe$te Ube (Tr), deschide tranzistorul, curentul
de colectcr inc5rcind condensatoril! Ct. Tensiunea 9e acest
condensator detennind rezistenla tranzistorului T2. Dacd
domeniul de varialie a rezistenlei interne este cuprin-s iatre
120Q gi 120Ke), pla3'a de 60 dB este fc;arte uEor acoperitS.
In absenla semnalutui, C1 se descarcd gi inchide
tranzistorul T2. Grupul Cr - Rr determind constanta de
timp a cirsuituiui la revenire. Tinnpu! de atac este
determinat de Cr Ei de curentul prin tranzistorul Tr.
Tensiunea de intrare se divizeazi intre rezistenta de
120kQ gi rezistenla internd a FET-u!*i" Astfel semnalui
apticat poate depe$i tensiunea de alimentare fhrd pericolui
de a distruge arnplificatorul opera$onal.
Cuplarea intre amplificatorul operaEioqal Ei T1 se face
capacitiv, deoarece punctul static al iegirii amplificatorului
se schimbd in funcgie de deschiderea tranzistorului Tz"
Scmnalul de iegire are o valoare de 1,4 V virf !a virf in
toi domeniul25mV-30 V la intrare.
lL*
LJ-ov
16
th
1,?
Fig.3
 SUMAR SELECTIV "ELECTRONISTUL'' NR. 1..1.0
a Aprindere electronicil (3 articole) Nr.l-3
a Regulator de tensiune (2 articole) Nr.1-7
a Comandd automat6 a Etergdtorului de parbril.............,,.,., Nr.2
o Economizor... Nr.4
o Alarmi antifurt (2 articole) Nr.8-9
o Tester auto

o Stabilizator dual de tensiune ................ ......... Nr. 1

o SursI de alimentare pentru microcalculatoare personale .................... Nr. 4
o Sursfl de laborator Nr.5-6
o alimentare pentru sta$iile
Sursi de alimentarep Nr.7
o Convertor 6/12 V stabiliz,at Nr.9
O Programator orar Nr.2

o Memoratorde posturi pentru receptorul R x2l[1 Nr.3

o Tahometru cuefectHall Nr.3
o Comutatordisk-Jockey ......................... Nr 4
o Minibaie de spilare cu ultrasunete Nr 4
a Ceas electronic ............. Nr 7
o Termostat de protecgie
o Reglajul continuu al turafiei....;........... Nr. 10

o Temporizator digital Nr.l

o Comandi automati in inframEu a aparatului foto ............................. Nr.2
a Analimrde culoare Nr.5
o Temostat pentru laboratorul foto Nr.8

a Electrostimulator pentru masaj Ei acupuncturl Nr.l,

a Neurostimulator Nr.5

a TAA 551 Amplificator limitator gi demodulator MF ...... Nr. 1

a Tranzistoare NPN de putere pentru comutalie .......... ....... Nr. 2, 4
a TBA 120 AftzO T / Amplificator limit F.I. gi demod. MF .................... Nr. 3
a Tranzistoare pentru videofrecven$ - caracteristici, echivalenp........... Nr. 5

CATATOG
Lei 135

Sperlnd intr-o colaborare cu dv. , vi

comunlcEm ci putetl face abonament
dlrect la edlturi. Pentru acfasta
trlmltetl un mandat Pogtal cu
conflrmare de Prlmlre Pe adreea
REVISTA 'ELECTRONISTUL'

Orin reprezentantul STAN SERGIU).

La rubrlca "Loc Pentru
corespondenli" menlionati numerele
revlstelor pe care le dor[i.
'Pentru a aslgura trlmlterea t"
I

revistelor in plic (cu greutate)

recomandat, edltura suportd lum-tate
dln cheltulellle de exPedlere. Ca
'urmare dv. trebule si achltall {65 lei
pentru flecare numir Pe care'il
comandall.