.!..JJJJ ~ ~ ! J ! J J !

)
jJJ .. ;J
! !J J
r J
,..1
I
PROFIT

-
3
...
1
entru a se obtine spat
suplimentare de locuit. se
apeleaza adesea a
adaptarea podurilor
mansardelor on la supraetaj area
garajelor magaziilor care au
tavanul rezistent Acest e
sunt. de obicei, mai scunde SI au
tavanul nclinat, fapt care face
mobilarea cu piese
construite anume, pe
propunem aici o structura
joasa, formata din doua
module separate, pnmul,
principal, care va fi amplasat de-a
lungul peretelui, urmat de al dOilea
n unghi de 45 fata de
primul, ca n figura 1. n stnga .
observati o
la dinspre pat, pe un picior
cilindric pe modulului lung
ca

Cu toate este
garnitura suficient spatiu de
depozitare, impresia de
tavanul
nclinat.
TEHN/UM - februarie 2000

2
,
,

I
1
Materialul de necesar este
gros de 18 mm melamin?-t.
re nu se pot fi simple
inate). Formele tipurilor de
I componente se n schema
e constructie (fig. 2), unde sunt
i I cu numere care corespund
listei ce
1. - 2 697 x 650
,
2. piese identice, verticale -
x 350 mm;
3. - 800 x 450 mm;
4. - 340 x 337 mm;
5. Trei de cte 400 x 337 mm;
6. O de fund - 650 x 344 mm;
7. Trei de fund - 650 x 404
,
8. traverse - 504 x 100 mm;
9. ale sertarelor - 500 x
106 mm;
10. dosuri ale sertarelor - 440
82 mm;
11. laturi ale
- 631 x 91 mm;
12. O - 1 250 x 620 mm;
13. O din dreapta - 1 250 x
1'10::' mm' ,
14. O din stnga - 740 x 465
15. O din stnga (spate) -
x 465 mm;
16. O de fund - 600 x 500
17 O - 600 x 100
18. O din spate - 200 x
100 mm;
19. Patru ale sertarelor mari _
78 x 110 mm'
,
20. Opt laturi ale sertarelor mari _
1 x 100 mm;
21. Patru de fund ale
.. nr-519x91 mm;
22. Patru placi orizontale de fund
sertarelor - 636 x 539 mm'
,
23. de fund ale
mici - 636 x 460 mm.
Puteti adapta toate cotele _
-. n functie de spatiul de
TEHN/UM - februarie 2000


In de aceste piese, mai sunt
necesare cele de feronerie: piciorul
metalic care piesa (3),
lung de 340 mm; patru perechi de
balamale; 14 (butoane) de
sertare alese forma
din magazine specializate;
pentru lemn; zece culise (rigle)
metalice pe care se sprijine fie
manipulate sertarele. Pentru finisare:
ulei de in (ca grund) vopsea
se pal simplu,
nemelaminat) .
Cum lucrati
a) Ca la orice mai
mare, prin a trasa decupa
(cu sau discul rotoflex) toate
piesele din material lemnos, pe care
4
--
apoi le prelucrati
finisnd cu muchiile vizibile \ ",
hrtie polizor etc.) . Unde
este cazul, montati piesele metalice.
b) Asamblarea o face pornind
de la de fund (6), (7), (16), (22),
(23), pe care piesele verticale
apoi restul, ca n figurile 3
Folositi pentru lemn, iar pe
nl
..
superioare cuie din lem
dopurilor), ce vor
n orificiile date (cu burghiul) corect , n
spatele acestor
c) n final, toate
pieselor lemnoase nemelaminate cu
ulei de in, iar uscarea lui ,
cu vopsea ori

II
1
Cl
,
1
10/1
R1
47K
1
Rl
+
68K
Cl
1
4/17
C3
10/1
R2
47K
C2
2
150
- -
,

III
I
,
a
1
o
R6
C2
4K7
R2
10/1
M1
T1
C3 R4
47 /11
R5
R3 /11
560
IC1A
NE5532
R5
C5
10K
C4
100
R4
82K
R7
4K7
R3
lK
MIC/LINE
'1 51
-
el
z:
-
:E

.c
<:J

g)
C
-
o S'.
O
C4
a
1
10/1
T2
Fig. 1 a
---
,k3
-:R4- IC4
1" t; @ I I O X4
O o: '-?-r- i ID O ><5
R7
X1 J T_ _ cr o:
X2 CI 04 I I O X3
560
Pl
100K
C6
33K
P2
100K
:: -
Fig. 1 b
+ V
Re
C7
Rl0
33K
lOK IC1B
R6 R12
10K
Cl0
47K
10/1
NE5532
ce
P3
3K3
Rl1
10K/G
R9
10K
4K7
C9
IC2
10M
+15V
C20
C21
10M
10M
1
+ 2 +
T15U
X5 X5 X4 X3
'.
,
.,
/
.- '. T
" , .
'& C 9 ' .:> C'21
. }i '--"""'...... y C23
,- _ ', -4i' I ..
, ". , - r., :I1-.e1'" I
( ,' -'o. - ....., . N
;.,.<, :-, -- -R5 .,._ R9 - "<"'
.".' .;..... '. ' R
,'c'!< . __
';o., - -- '. 11
,>"h - RS- -..' l
..l.
T
..
' .
_0,0 '
...t..
"
CE>
P3
1
+V

O>
.- .
u.
,.o
C\I

O>
.-
U.
TEHN/UM - februarie 2000
,
,
C6
',- -
33K
IC1A
Pl.
el.
NE5532
C4 l.001<
1
4117
1011
R7
IC.18
NE5532
C3
J.OK
ca
Rll
100
22K
P2
47K
R4 100K
R9
R9
P4
92K
10K/ (O
3K3 31<3
C7
1
R2
R3
47K
1K
4K7
Rl0

C2
9K2
150
51
C9
P3
C.10
I1IC/LINE
3K3
100K
3K3
entru construc-
torii amatori de
e-
prezen-
o linie de
captare amplificare a
semnalelor din spectrul
audio.
intreg
amplificator de microfon,
preamplificator
amplificator de putere
sunt construite cu
componente de
procurat din magazinele
de specialitate la
accesibile.
Apare aici o com-
intre elementele
discrete cele con-
centrate, linia
cuprinde att tranzis-
toare. ct circuite
Integrate. Sistemul este
recomandat pentru sco-
pun domestice, dar
pentru mai mari in
cazul variantei de 60 W
putere de
Evident, se vor folosi
difuzoare adecvate
puterii debitate de
amplificatoare.
electrice ale intregului
sistem se inscriu n
normele de
fidelitate, decI sunt apte
att pentru de
muzica ct
\
TEHN/UM - februarie 2000
IC2
C20 C22
10H 10H
R20
1
1K
R21
-.1 V
C2.1
.10H
C23
10/1
15
a
-15V
pentru
Cnd se a se capta
sunetul cu un microfon, cum este cazul
unor este imperios necesar a
+15V X4 X3
.
.... ,P6t) ,
T .:,': -
C20 +<,'
"O, ,,, ..-jp ':':i
,

,
C22
v..
,
,-.":.
"
"
v
[:tt-XS
::ll.-X?
se folosi un preamplificator de microfon
sensibil cu o amplificare
Evident, se va folosi un microfon
dinamic cu de 200 n.
II
!
I
,
I
.
--
I
,<, It + lSV
6$".
IClA
C6
331<

'. L
r -1
I 1 ._--
'.., _ :...J
"
f..-..,-i-r-- --,
C I I 8 NESS32
cs
--!F- - - . - :li -.--c.::
'.1'" ,. ,_ Z - / T ;0,..1
I
'
-

C4
100
- - --lI
i
--+
R4
C3
10M
82K
F13
lK
C9
b 51 3K3
1 MIC / LINE
C2
150
P3
100K
R10
8K2
ClO
3K3
Cll
10M
+
Rll
10K IClEl
R1Z
10K
7
NESS32
C20
101'1

C12
10M
P4
10K/ G
R13
47K
X4
.... -------11
'-;G"'N"' D..--'
CZl
101'1

Preamplificatorul CU schema
CA
t l 47pF
[ ,
IN A
/t
GN() ;jJ
ce
47",F"
L
!
-
J N E!
,
itoL __
--
r"-"Q-
-
."
,.-
<:0

'1 ,
1 f -
. - .
"
U
..
..
C3

10M
el
C2
2M2


"

Rl
120K
Ul
A200S
S

1'20K
Ul
A200S
7
4
C4
tOOH
2511
ce C9
Hl 100H/2SV
1
100H + C6
2SV
Fl2
C4
lK

220H
100H
C7
2SV
R4
C5 lK
R3
10

220H RS
10
ca <::9
RH
39
Ml. l00I1/2SV
,
C6
"2
21<
no
."

L
"3 '
C7
3'
C12
2G2
16V

Cl0
Hl
R7
1
C13
2G2
16V

Cll
Ml
Re
1
1
220"" R'i
C11
'"
R8
1
39
X4
1
UCC
X6
1
OUT
X7
A

I
GNO A
xe
1
OUT 8
1
GNO B
/
---------------J
din figura 1
tranzistoare BC413, dar cu succes pot
fi montate tranzistoare BC 1 09B .
Alimentat cu tensiune ntre 9
15 V, montajul amplificarea
semnalului de aproximativ 40 dB.
de 100 de ori.
Banda de
este ntre 20 Hz 20 kHz, cu
distorsiuni mai mici de 0,05%.
Consumul de curent se la
aproximativ 2 mA.
Cablajul imprimat modul de
amplasare a pieselor pe cablaj pentru
acest amplificator de microfon sunt
prezentate n fig. 1 A 1 B.
Indiferent de de semnal , un
preamplificator-corector este absolut
ntr-un electroacustic .
In aceste
elementul de este circuitul
integrat NE5532, care att
de amplificare, ct corectarea
caracteristicii de transfer prin elemente
RC sub denumirea de
Baxendall.
Astfel, n figura 2, din
P1 P2 se
amplificarea la joase nalte
la de cel 18 dB.
sursa de semnal , pe intrarea
Invers?are a primului amplificator
se va introduce o corectie
a. sau
spectrului
.:'uperJoare prin
S 1. Nivelul de a
prelucrat este stabilit din
P3.
Pe .c.ablajul imprimat al acestuI
preampliflcator-corector este
de tensiune la
c .de .15 V (fig. 2A - desenul
a ajUIUi Imprimat, fig. 28 .
TEHNIUM - februarie 2000
dispunerea pieselor pe cablaj):
Pe cablaj este mufa cu
dlametrul de 6,3 mm pentru cuplarea
sursei de semnal
Tot cu circuitul integrat
este realizat preamplificatorul din fI!).
3 Aici ca de schema din
fier 2 apar alimentarea cu 1 V
de regletJ ,?emnalulUi
frecvente joase, medII malte. aicI
sunt favorizate sau nu
nalte de sursa de semnal, Iar
dozarea semnaluluI "Ia
prin P4. NotatIIle fig. 3A fIg.
38 arata apartenenta celor
desene la schema din fig. 3. O
a schemei din fig. 3 este m
fig 4. Diferenta consta faptul
alimentarea cu este
asi restul electnce
nefiind alterata
Ct amplificatorul de
putere, vom .prezenta mai
variante tocmai ca cel Interesat
varianta ce corespunde
interesulUi
Prima are la
Circuitul TDA200S. Cu acesta se poate
face un stereo de putere
de 2 x 10 W, dar unul mono de 20 W.
Acest circUit se poate alimenta cu
tensiune ntre 6 18 V, .
aSlgurnd o de.
cuprinsa ntre 40 Hz 20 kHz.
Amplitudinea semnalului de intrare
trebuie fie ntre 100
200 mV.
Flg 5 schema am-
plilicatorului cu TDA200S n varianta
stereo. Aici se 2 x 10 W
difuzorul are 2 n tensiunea de ali-
mentare este de 1 6 V puterea devine
2 x 4 W sarcina este de 4 il
lI.msjunea de alimentare este de 12 V.
In ambele cazuri distorsiunile sunt
sub 1 %. Figura 6 este schema
a amplificatorului de 20 W mono tot cu
circuitul TDA200S. dar aici difuzorul
este cuplat intre cele
alimentarea se face cu 16 V sarcina
2 U.
La amplificatorul mono intrarea 1
este la masa dispare condensatorul
CA. Ce blajul Imprimat dispunerea
pieselor pe cablaj apar in figura 6A
figura 68. TDA 200S se pe
r ad:eltor de caldura.
Pentru obtinerea unei puteri de 60
W se poate utiliza circuitul LM3886T,
cum este ilustrat in figura 7
AICI se obtin 60 W circuitul se
alimenteaza cu t 28 V sarcina are
4 U , Iar daca se alimenteaza cu 35 V
Iar sarCina are 8 puterea este de SO W.
D,storSlunlle in banda 20 Hz-20
I\Hz nu 0,03%, curentul
absorbit la putere maxima este de 11,S
A Obhgatonu se pe radiator de
caloura
Bobma L 1 are opt spire din srma
de 1 mm boblnate peste R7.
Cablajul dispunerea
c:,orr.ponentelor sunt prezentate in fig.
IA 78.
Amplilicatorui are Intrare MUTE
IIm te) la terminalul 8 conectat pnn
TEHN/UM - februarie 2000
[
Re
J.eK
R9
1eK
1
1.
r
L
(;9
.lG
CI0
1(;
C7
H1
ce
Hl
Rg. 78
V + 1 c::===:::j
NC 2 C=:==::;:::
OUT
v- 4
V + 5 ===::::::::
Ne 6 ===::::::::
GNO 7
MUTE 8
Vin- 9
Vin+ 10
NC 1 1 c::===:::::::

-v
CS
100H
R2
1eK
R3
1K
o
CONSTRUCTIA
,

I
lC1 I
C4
47
C3
22H
RS
leK
R4
1eK

L1
R7
10
C6
"'1
R6
2R2
I
X9
1
Il
eND
I
Fig. 7
I
X2
)(6
. ..1.
><5
+
X:7
-
00<>

Cit
Li
"'"R?
-R6- ce

ei0
ce
+
C:7
--il--
O -11- I I
-R8-
Xi O -R9 - TII
A C5
X4
X3
V C3 + L--'-.LJ
-R3- -11-
O -R100- _R2_
C2
-1t -Ri-
Ci
Fig. 7 b
tensiunea de alimentare.
Partea de alimentare cu energie
trebuie fie de un
redresor ce poate debita curentul
maxim la tensiunile amintite.
Bibliografie
ST. Microelectronica Catalog
D. Csabai - Tehnica
Amaterske Radio - 1996
Motorola Catalog VoI. 1 _
IPRS - - Catalog
LA CEREREA CITITORILOR
DIA, 'ETRuL CONDUCTOARELOR
Se la trecerea curerltului
elec:ric orintr-un conductor parte din
tensiunea ta bornele
circuitului se pierde prin
de tensiune pe rezistenta
R a conductorului. trans-
crmndJ-se in (efectul Joule).
parte de tensiune
cu pierdere de putere,
fiind direct cu
rezistenta conductorului n cu
patratul curentului.
Pentru a reduce la limite
acceptabile aceste de tensiune
pe conductparele bobinajelor. trebuie
lor ohmice cu
att mai mult cu ct ce le
sirabat sunt mai mari. Reamintim
rezistenta R a unui conductor depinde
de lungimea acestuia 1. de
sa. s. de rezistivitatea materialului p,
conform relatiei:
I
R=p
s
-
II') cazul nostru,
transfo.rmatorului au lungimi
de!ermmate (se impune de
calculelor precedente,
medie a unei spire este
dIctata de miezului); de
asemenea. rezistivitatea este
conductoarele fiind
din cupru. Singurul
pnn ?a!e putem
uneI
'conductoruluL '
. !n stabilirea
a conductorului (deci a
dIametrului minim) pentru un anumit
curer:n_ se face prin intermediul
denSitatII de curent, j. Astfel, n cazul
trans!ormatoarelor mici se admite o
denSItate de curent de 2-2 5 Nm 2
Exis!a si situatii deosebite, cnd se ';oi
lua In calcul mai mari de
3-3,5 Nmm
2
4 Nmm2' (de
exemplu, secundare
cu amplasate la exterior
de o
pnn de asemenea
primare sau secundare
proiectate pentru a
funC\I(;>na Intervale scurte de tim
cu perioade de p,
densitatea de curent .
s a conductorului (n mmJj
(Urmare din trecut)
r
se cu s = j ,
unde I este intensitatea a
curentului din
(n amperi). Valoarea s astfel calculata
va fi ca rotunjirile
practice fntotdeauna in
adaus.
De exemplu. pentru un curent
maxim I = 1 A considernd
densitatea de .curent j = 2,5 Nmm
2
,
o sectiune s = 0,4
mm
2
. (n nU vom
conductor de bobinaj care
exact de aceea,
vom alege conductorul cu
imediat dar mai mare.
cel cu diametrul d = 0,75 mm).
Intre unui conductor, s
(mm
2
) diametrul izolator d
(mm) relatia
care aria cercului n functie de
diametru: .
s =
re d
2
4
::; 0,785 . d
2
Relatia se va scrie:
a evita calculele implicate
de relatIIle precedente, n se
tabele care cuprind - pentru
diametrele curente ale conductoarelor
val,orile principalelor ce
mtervm la bobinare (tabelul 1)
De.nsitatea .. de curent j se ia n
ampen pe, milimetru Pentru
J = 2 Almm
2
(frecvent
utilizata), diametrul cOnductorului
s.e poate calcula cu formula

d '" 0,8 vr
Atunci cnd nu
conductor de bobinaj cu diametrul
necesar (pe baza calculului
putem realiza
bobmand cu sau mai m It
conductoare . subtiri puse u e
paralel. obligatorie n
de cazun este ca tot 1-
firelor folosite suma se . a a
conductoarelor) fie cel ,ctlunllo!
cu
calcule. De exemplu d In
o re' car _ onm
e sa SUporte
curentl.oj Il.ax,m I =: 2.5 A, cu o
densitate de curent I = 2,5
. ,
mInim a condUctor ului
necesar es!e s = 1 mm
2
. Din
diametrul conductorulUI
trevuie fie de circa 1,2 mm Daca
nu posedam aces; conductor, putem
efectua bobinajul cu fire fi n
paralel) de diame rul d = 0,80 mm'
seqiunea va fi s ::; 1.006 mm2'
deci scopului.
CALCULUL
DE I
Urmatoarea in proiectarea
transformatoarelor o constitUIe
calcularea orientati a spatiulUi total
ocupat de Acest .caoi1or
este adeseori neglijat de
constructorii amatori.
fiind destul de (se
pur simplu, ca nu toate soirele
Incap pe carcasa aleasa). '
Prin spatiul total ocupat de
se practic aria unei
transversale a bobinei .
Pentru a putea calcula aproximativ
acest spatiu. trebuie i n
prealabil toate datele
total de spire, diametrul
conductoarelor folosite, tipul
(intre straturi, intre De
alegerea pachetului de tole
Implicit a carcasei) se face in mod
firesc abia ce s-a ncheiat
tuturor dorite (un
anumIt pachet de tole poate sa
din punctul de vedere al
puterii. avnd miezului
suficient de mare, dar nu posede o
de mare ca
preconizate).
In calculul
a intervenit peste tot
'?Iam,etrul. cOnductoarelor
dIscutia de va ti vorba de
dlar:ne!rul notat d;z'
nOI care intervin aici sunt
de spire pe centimetru
num.arul de spire pe centimetru
(vezI tabelul 1).
a stabili cte spire dintr-un
ncap pe lungimea
e 1 cm (numarul ni din tabel) se
poat.e astfel: pe un cu
se 20 de
conductor, ct mai
far<;l spatii intre ele. Se
bobinei a cu o lUngimea
L in exprimnd rezultatul
mlllmetn, ni se
TEHN/UM - februarie 2000
I max (mA] ns Ispirf:/cm'!
d S

izo-
. 2
J. 2,5 j . 3
CUIZO-
ni
Imml
Imm' ]

laUa intre lalie IntrI;
fAlmm'J [Almm'J

straturi 6!ralun
0,15
0,0 767 35,3 44,2 53 2880 2260 55
0,18
0,02515 51 63,7 76,5 2050
1 730 47,5
0,20
0,03142 62,9 78,6 94,3 1 715
1 465 43,4
0,22 0,03801 76 95 4 1 460
1 210 39,2
0,25
0,04909 98 123 147 1 140
978 35
0,28 0,06158 122 154 185 925
813 31,5
0,30
0,07069 141 177 212 807
722
29,6
0,35
0,09621 192 240 289 594
530 25,3
0,40 0,126 252 315 378 470
350
22,5
0,45 0,159 318 398 477 371 277 19,9
I
0,50
0,196 392 490 590 300 224 18,1
0,55 0,2376 475 594 713 246 190 16,4
0,60 0,2827 566 707 848 209 162 15,1
0,65 0,3312 662 838 993 180 142 14,1
0,70 0,3848 770 960 1150 153 125 13,1
0,75 0,442 882 1110 331 134 110 12,3
0,80 0,503 1 000 1 256 1 510 127 95,5 11 ,4
0,85 0,568 1140 1420 1 700 106 87 11,0
0,90 0,636 1 270 1 590 1 910 93 78 10,2
0,95 0,710 1 420 1775 2130 84 70 9,8
1,0 0,785 1 570 1 960 2360 75 65 9,3
1,2 1,131 2260 2730 3400 52 40,5 7,7
1,4 1,54 3080 3850 4620 39 30,7 6,7
1,5 1,767 3530 4420 5300 33,5 26,5 6,2
c= _____________________ __ W_ 1 ________
din regula de

20 splre ..................... L (mm)
- nI spire .................... I = 10 (mm)
(
. /) 200
n splre cm = L
Sa luat in mod arbitrar de
20 de spire pentru a se calculul
pentru a se precizia la
masurarea lui L. este vorba de
un conductor foarte subtire, se pot lua
3040 de splre sau chiar mai multe.
101 prin meloda mai sus
se poale determina diametrul
eonduclotului cu izolatie (bineinteles,
al.unei cnd nu un
mlcromelru). Folosind
proportlonahlatea se scrie:
20 spire .............. L (mm)
1 splra ..... ............... diz (mm)
diz (mm) = L
20
Aria transversale a unui
conductor cu dlametrul d,z (se include
Izolatla) poale fi cu
TEHNIUM - februafle 2000
formula
2
s;z = 0,8 d
lz
Pentru calculul total
ocupat de se
astfel:
- de splre din fiecare
re se cu
s,z diametrului d,z);
- se rezultatele astfel
pentru toate
transformatorului, suma reprezentnd

efectiv de conductoare;
- pentru a cont aproximativ de
pierderile de spatiu datorate formei
spirelor, dintre straturi
dintre de
bobinare etc., rezultatul precedent va fi
multiplicat cu un factor cuprins ntre 2
3 vor lua factorul 3,
pentru mai
Rezultatul obtinut pe cale
aria (mm2) a
ferestrei miezului de tole.
Exemplu. Din calculul unui
transformator au rezultat

N1 = 1 430 de spire, d,z = 0,44 mm;
N2 = 4 000 de spire, d,z = 0,2 mm;
N3 = 35 de spire, d,z = 0,98 mm;
N4 = 45 de spire, d,z = 0,8 mm.
Ne putem ntreba un pachet
de tole (E + 1), avnd aria ferestrei de
6 cm x 3 cm = 18 cm
2
= 1 800 mm
2
,
permite plasarea tuturor
mentionate.
Procednd conform celor
mai sus,
(1) : 0,8 x (0,44)2 x 1 430 =
250 mm
2
;
(2) : 0,8 x (0,2)2 x 4 000 -
128 mm
2
;
(3) : 0,8 x (0,98)2 x 35 = 27 mm
2
;
(4) : 0,8 x (0,8)2 x 45 = 23 mm
2
Aria a sectiunii va fi de 250 +
128 + 27 + 23 = 428 mm
2
, de
peste patru ori mai dect aria
ferestrei. Miezul este, deci,
adecvat scopului.
II
I
Rl
6,2k
R4
lM
R6
6,2k
R7
20Qk
D4 ReI
lN4007
L
__ _
R'3
QOk
T3
BC107
,..L,
..
R12
100
T
L31
R
T2
BC107
D:2
1N4148
R 10 ,..L,
1M 4
etH3'3
Re L-,-I
1M
Dl
l ... 4148
R11
L..,-J 3k
107
Tl
03
11'14149

N
.-
U.
Fig. 1
li
R2
l....' lM

---------
-
CIR I
e r
R
....
( .}-----, r--'-1--------... ". - -


-+

Tr1
P1

T1
11'1 t
c,
Fig. 1
upa cum i
numele. rolul acestuI
circuit este de a mpiedica
distrugerea motorului unei
n regim de supra-
TenSiunea a
relelel este deVine o
tens,une continua pulsatoare.
Motorul care trebUie protejat este
conectat n circUitul de al
unu tlrlstor (Tr 1).
,,?eschis" prin R3 ... R5 O 1 ct
timp curentul care trece prin
motor nu o
valoare. Valoarea acestui curent
este de rezistorul R1
Valoarea este
ajutorul potenliometrului P1. n
momentul n care curentul prin
motor foarte mult n
de o
-::!::=- OV
-
tranzistorul T1 n
tiristorul Tr2. Drept
urmare, de amorsare a
primului tiristor este
se
condensatorului
C2 este de a aSigura amorsarea
tiristorului Tr2 n timpul trecerii
prin zero a tensiunii de
Cnd se comutatorul
K1, se circuitul de
se pune n
P1
permite adaptarea acestui circuit
la motoare de cu o
putere ntre 50 W 1
kW.
COMPONENTE
Rezistoare:
R1 : 4,7 12 /10 W; R2 :
15 k; R3 : 8,2 k12/10 W; R4,
R5 : 1 00 12; P 1 : 500 12.
Condensatoare:
C1 : 2 V; C2 : 100
F/25 V
P: 20 PM4
Diode: D1 : 1 N4004
Tranzistoare: T1
2N1613,2N2222 BSX21
,


Tiristoare: Tr1 , 2 :
T6N-4P
Valorile tiris'
toarelor cea a redresoare
sunt date pentru sarcina
de 1 kW.
TEHNIUM - februarie 2000
,
1
ontaJul un circuit de
pornit/oprit al unuI
consumator electric alimentat de la
retea prin intermediul contactelor de lucru ale
unUI releu. Semnalul de I constituie
un impuls luminos scurt, care poate fi n
(de la o cu spotul luminos bine
focalizat) sau n (un LED-IR cu
directivitate - de exemplu de tip CQY11 C
- alimentat un timp foarte scurt cu curentul
maxim admisibil).
Schema (fig. 1) cuprinde un
comutator fotocomandat realizat cu tranzistorul
T1 un circuit basculant bistabil de tip T
(tranzitle). reaiizat cu tranzistoarele T2
T3+T4. n starea de repaus
tranzistorul T1 trebuie fie blocat, dar ct mai
aproape de pragul de intrare n La
nevoie, R2 se poate nlocui printr-o
serie R2 = 100 k,Q un
potentiometru de 3 M,Q, care se n
functie de gradul de iluminare la
nivelul "ferestrei" fototranzistorului FT. Capsula
fototranzistorului va fi ntr-un tub opac
de 2-3 cm lungime, orizontal n
interiorul cutiei ce va montajul, astfel
nct fereastra lui nu direct sursele de
din Semnalul luminos de
va fi focalizat spre orificiul practicat n
peretele cutiei, n dreptul tubului ce
fototranzistorul.
La fiecare impuls luminos de
condensatorul C1 se un
impuls negativ (prin C2 C3) n bazele
.. tranzistoarelor ce comutatorul
blstabll, acesta din de
fiecare starea.
Consumatorul comandat - n exemplul de
un televizor - se de la
(220 Vc.a.) prin intermediul unei perechi de
contacte normal deschise ale releului ReI.
Acesta din poate fi un releu cu tensiunea
de de cel mult 9-10 V (model
de 6 V, de exemplu).
o
x

o
. . ,. ATELIER .. - .
Ag. 2: Schema cablajului Imprimat
10
Il:
\()
a
...
- a
/1
ReI
00G'
o
rc9
o
I Ag. 3: DIspunerei componentelor pe placa de montaj I
o
...
Il:
o
o
+
+ +
+
+
+
O
II
ReI L.J
... I
... I
a
Ag. 4: Placa de cu
componentaltrasee lai pnn
.transparentA")
+
/'
+
+
+
+
+
+ +
,.
l'
+
+ +

+ +
+
+ + + f
+
.,.
+
1++ +
+
,
,
r
+
+
..
f
j.
+ t
t
+
+
+ + , .
,
I
t
+
t
o
o
O
+

O
fig. 5: fn placa de moma;



I
(D-
o-
2
tu

(1) '
1\)
C>
C>
C>
Receptorul CLUB 01
-- -- --- ... --- - -- -------- r , - _ ..... - - - - - - ... - - " I
Iii
, 2d 2xEFOW,)
,
,
,
,
, 101 ll()l
I I , 1
1
1
,
,
,
,
I
,
,
CII '
I89F
III()1
'K,.
Lm
'tOl
410,'
lJK

CtOS
llpF
elOt
470pf
D1l1
BB1J9
,
,
,
,
iim
","
it I f I
Ut3
tm
Un.
Ct'O ,
1IpI' ,
,
,
,
---------- ----------- , .
,!Dt l'
-- --
1
I
[ ""14" I "', L...J :
t __ _
, -------- . '-1- -------- - --
--- ---
30) 1 '":J:" 1
1
y. I -,
. ....

' 9
11201
UK
1.
__ ____ _
---
n.1JI I I
US .''P'. I 1 I
-1
1
lU' lJDl
ClO4
6; 25
"
nG' , __ - l2l'
rtt'z
J(
l
C2C1
'2,.
),
I
I
I
,
,
,
,
,
,
I
I
,
,
I
I
us

. -
.:.; r,f

, lin
l205
I
,
I
,
,
Echipat cu elemente active discrete
circuite integrate, CLUB - 01 este un
receptor stationar ce n UL, UM,
US UUS (OIRT) . La ie.ire poate debita 4
W pe un difuzor de 4 U. Se
numai de la 20 VA.
eltl
11])1
.F
u.,
"'.
., C212
?-)p
)
,
,
f:7OS
2;7.
,
TBAS70

tlU
"'n
F
. " " .
I .... ,

... ----
C[II
(Oii'
BF2S5
.. o'
o o er,u
c ( .,215
'.01' _

. ...---'!<
! SFf .. tof
z
,
, I
" I ,
I I
I I
, '
, ti
,
I
,
I
I
,
'- ... --- - - - -
EC.HIVALf N Tf
O, '
( f'.l
r.. . ...,
- -

C'! 14
1lW
1
.

FLI5Z
- ---- - ---- --- --

,
,
,
,
,
,
,
,

,
,
,
,
,
,
I
,
,

.' .
,
I
I


,
,
,
,
I
,
,
,
,
,
,
I
:>
.. ,
-
I
,
, ,
I
I

1
-- - - _ .. - .. - -
I

I LJOI '2 r--- C311
! C202 C103 L201 f,55KHz C:}f}5 .."../JL... ,5(}Jv,;:t; ...c: tr.: I ;:t; 1 ( 1
__ J j" .... J - -, , ,'7- \

,
ii)'

=:!
(1)'

Q
Q
I

Q:
r
,
,
,
,
,
,
".Q'l C209 I I 1 ._.
L202
,
J
, L203
R201
C208
:GV
,
,
&Y .'
----
,
I
,
l

)li: Fe itotd adi.,

T 1IaldI,'ldJltr
,a. - Stroflex
T . kadtllZftr

T kOMiIlldtrr
,
r--, 0"0V9l cilfllOSli . !oF

vy.;tLpe S<ArlI
+,.' 1, E/eI;tI"oIytaj
I:ndeIZdIrY
r7
6Qnol50ool
50 2 2
1,0 031,0 3
L203 LYJI
LYJ2
LYJ3
l'
.""," '.
C-"-'" ': - \>"" ,,'r ""
aJ7
$V

20 02
T6
20 02_

T7
2 o .1. 02 IT415 1 WEf:j
CN
PlIpixJ!
tTJZSdI<N

BF251,
BF255
BEC



I
CJ10
I
R201
RJOI
R3rJ2
R]()]
R3(}I.
RXJS
RXJ6
RJ07
RXllJ
RJ09
R310
R3/l
RJI2
RJlJ
Rt.01
R202
I L-1 _____________________ _____ _ ...J
IV
220
IK
5PK
I.5K
I.5K .
f,70
5fYJK
1,7K
5pK
$X)
10K
11<
271<
330
1201<
IOOK
RI,02
R403
RI,04
RI,05
RI,()6
RI,(Jl
RI,08
Rt.09
RI,/O
CV
C20I
C202
C203
C204
C205
5Klog
2.2K
27
3,9K
100
100
27K
390
/,21<
3-27Q:>
24q)
82p

3-35p
3-35p
C206 3-35p C312
C207 Vn C313
C.208 315p C3"
C209 "iTI CI,O/
C:xJl 22n CI,rJ2
C302 ro, 003
C.m h C404
C304 h C;,a;
CXJ5 6/!p C406
C3C6 lOOn CI,07
O(Jl OI
ClOB 1,7n 02
C309 1,7n TI
C310 12
C3" In T3
I,Jn
B

KJn
22I:P
ro,
4t!5(}/

il
2()QJI6V

22n
EfDJ07
CR02
EF255
BF25I.

Receptor portabil pentru unde medii unde lungi, respectiv 525-1605 kHz (572-187 m) 160-280 kHz
(1875-1071,4 m). Se din baterii cu 4,5 V (3 baterii R6 de 1,5 V) la 80 mA. o
putere audio de 0,15 W pe un difuzor de 7 Q. Selectivitate: 9 kHz min. 16dB.
R
I
EG
1
I
I
Aplic

I C

40
Ing. Gabriel RUSU
de care descriu
oscilatorului sunt prezentate n figura
1.2.
,
uite aplrcatii digitale sau
analogice
generatoare de impulsuri
tact Cel mal simplu oscilator RC
cu logice. prezentat in figura 1.1,
este constrUit in jurul unui NAND cu
trigger Schmitt la intrare n capsula
CircuitulUi integrat MMC4093 se
gasesc patru astfel de operatori. cu
cte Iar Circuitul integrat
CDB413 doi operatori cu patru
Intrari fiecare.
Pentru descrierea
presupunem este in 1
logiC condensatorul se prin
rezistenta R. Cnd tensiunea VIN
atinge pragul de basculare al
triggerului . Iesirea trece n O
condensatorul se Atunci
cnd tensiunea VIN atinge pragul de
JOs al triggerulUl. va trece din
nou in 1 logiC si procesul se reia.
Perioada semnalului rezultat se obtine
din relatiile.
t, = R . C . In
,

t
2
= R . C . In
T = t, + t
2
.
Deoarece t
,
'" t
2
factorul de
umplere va fi diferit de 50%. Formele
. --
rena
Pl
GI
G4
CI
1
,
C2 .J..
G2
;
1
I
P2
,
11
t
c'
-
ID
Pentru a factorul de
umplere dorit se poate nlocui
R cu din figura 1.3.
n acest caz, R 1 va
determina timpul t
"
iar R2
timpul t
2
. Se vor avea n vedere pentru
formulele de calcul ale timpilor
de tensiune pe cele
diode.
cum se
generate sunt pu1ernic influentate de
tensiunea de alimentare. Pentru
n care (timpii
trebuie fie ct mai
pe durata se
impune stabilizarea tensiunii de
alimentare. este
doar n cazul circuitului
integrat de tip CMOS, care permite
ahmentarea n limite largi, respectiv
ntre 3V 18V; circuitul CDB413 este
realizat n TIL se
la 5V (+/-0,25 V).

R1 01
R2
ito a
+V
DD
RI
T I
R
--..,
1
I
,
I
VI"
"IL
-*
..
v?
CI
..,...
..1.-
Figura 1. 1. Oscilator cu
trigger
de pnnclplu
t... t,
-
Figura 1. 2. Oscilator cu
trigger Schmitt: formele
de
\
I
\
t
Figura 1. 3.
Oscilator cu
trigger Schmitt:
retea J

u numai un singur cirCUit
integrat se poate realiza o
care
tonuri di stincte, cu posibilitatea
tonurilor, respectl\l a
cadentei de repetitie a acestora.
Pentru obtinerea a tonuri
comandate alternativ. cum
din expresiile matematice ale
timpilor t, t
2
care au fost prezentate
mai sus. e suficient pe
rnd condensatoare In circuitul
de intrare.
Anali zand schema din
figura 2.1, alternarea
tonuril or generate se cu
ajutorul unui circuit basculant astabil
de foarte joasa, constrUit
dupa pnncipiu. Cand
bufferului G2 e n O logiC
condensatorul C1 este pus la
de lucru; C2
este In Scurtcircuit Cnd astabllul
bufferului trece
In 1 I .
oglc. frecventa de lucru a
TEHN/UM - februarie 2000

.'
oscilatorului e determinata de
valoarea capacitatii echivalente a
celor doua condensatoare:
C
ech
=
Pentru ca diferenta ntre tonurile
generate sa fie este
necesar ca aceste capacitati
se afle in relatia C 1 C2. Cnd C 1
" C2, C
ech
= 1 /2C 1, frecventele vor fi
in raport de aproximativ 1/2.
,
c
)
-
"
( I
I ilOnI
1'1
'lIilf...O
l\g2
/
//
..L
("2
T
7f1nF
.L
,

/
I I
MMC4093
Prin alegerea convenabila a
valorilor componentelor AC se pot
efecte sonore deosebite,
auditia facndu-se ntr-un difuzor
dinamic cu impedanta de cel putin
Lista de componente
16 n. Din P1 P2
se poate modifica viteza de
alternare a tonuri lor, respectiv
tonurile generate.
Rezistoare: P1 - 1 MQ; P2 - 100 kQ; R1 - 10 kQ;
Condensatoare: C1 - 10-470 I1F; C2 - 10-470 I1F; C3 - 1 IlF;
Tranzistoare:T1 - BC170, B0135;
.
Circuite integrate: IC1 - MMC4093;
Oif.: - difuzor 16 Q /0,25 W sau
r
RI
TI
"\
BCI
lOKO
,

VD:.
3 .9V
70
u un singur circuit integrat
MMC4093 se poate obtine un
montaj (figura 3.1) capabil
genereze s.emnale tip "trenuri de
impulsuri", oscilatii de
f, ntrerupte cu frecventa f
2
, unde f,
f
2

Schema se compune din
multivibratoare astabile realizate cu
cte o trigger Schmitt.

Figura 3. 1. Generator de trenuri de Impulsuri
Primul astabil (poarta Gl - pinii 1
2 pinul 3
impulsuri dreptunghiulare cu
f 1, n spectrul audio. AI dOilea
oscilator, realizat cu poarta G2 (5 6
4 poarta G3 (8 9
10 cu impulSUri de
relativ mare. G3 va permite accesul
oscilatiilor cu frecventa f, spre bufterul
G4 (12 13 11 doar pe
perioada niveluluI logic 1 al
impulsuri lor date de G2. Astfel, n
difuzor vom auzi un semnal cu
f" ntrerupt periodic cu
f
2
. Tonul semnalulUI debitat
se poate modifica n limite largi din
P 1, iar viteza de
din P2.
O pentru cablajul imprimat
/ e
n figura 3.2
-------------------,
I
I
,
I
+ .
\ .. ;; .
.[ ,.



.........
P I
............




E
,
Figura 3. 2. CbQ.ltullmprlmat la
1/1
Difuzorul se poate substitui cu un
traductor piezoceramic, caz n care se
rezistorul A 1 tranzistorul T;
buzerul se va conecta direct la
G4.
Lista de componente
Rezistoare: R1- 10 k.Q;
Condensatoare: C1 -100 nF;
Tranzistoare: T1-BC171;
Circuite integrate: IC 1-
MMC4093.

Proiecta
INCINTELOR ACUSTICE I
Ing. Aurelian MATEESCU
tipuri
avnd

este. larg .

de Iretl
SI tanii apere sau
nege cu o sau
cum lor.
Dar de unde diversitate de
tehnice? cea mai
este de
urechii umane. de faptul la o
.. de
sunetului, n
compleXitatea sa, este de la om
la om, astfel "nu-i frumos ce e
frumos, e frumos ce-mi place mie!".
Trecnd peste care
in o realizare (o n
detrimentul alteia, trebuie spunem
singurul probat
proverbul! In ceea ce
tehnice, acestea nu n
momentul actual nici o noutate, chiar
n scop de o
tehnica este ca ultima
realizare n domeniu:
- Inclntele nchise sunt cunoscute
dinainte de anii '50. In 1949, Harry
Olson si J. au patentat
suspensla acustica. Edgar Vlllchur
Henry Kloss au fondat "Acoustic
Research", firma care a utilizat
solutie incinta AR-3 devenind
claSica. Henry Kloss s-a desprins a
fondat alte companii de succes
care, au acest proiect,
.. KLH In 1972 Richard
Srnall a publicat cele mal 'complete
de proiectare pentru incintele
Inchlse;
- Incintele deschise (bassreflexl nu
sunt niCI ele o noutate. In 1932, A.C.
Thuras. a deSCriS in patentul
dintre difuzor
deschiderea n In anii
50, o sene de printre care
Beranek, Van Leeuwen, de Boer, Lyon,
Locanthl Novak, au publicat articole
care detaliau. modelele matematice
analogice InClntei deschise, filtrele
trece-sus. O la
definirea modelulUI matematic la
stabilirea termenilor pentru proiectare o
au lucrarile lUI. A N Thlele din 1961,
chiar lucrarile sale nu cuprind un
c<llcul SistematiC al pierderilor din
InCinta. Articolele lui R. Small publicate
Incepa,:"d din 19.73 problema
p . rdenlor din efectul lor
<l$lIpra curbei de
prob'ema de Robert Bulloc"
a contnbUit ia acuratete;
.abe e or de prOiectare;
- lnelnlele cu radiator pasIv au fost
cnse pentru data n patentul
L.I H3rry Olson Difuzoare metode
oe propaqare a sunetului", aparut n
Iar !ar,e 1!l3S Tot Olson a mal publicat
m 954 o lucrare asupra
o EC! la' recent. in 1973 1974.
Kl,an ura Si Small au ma,
publicat articole tratnd
- incinte le cu linie de transmisie au
la datnd din anii '30,
cnd labirintul acustic era studiat
realizat de Stromberg Carlson.
Ulterior, A.R. Bailey (n anii '60) A. T.
Bradbury (n 1976) au publicat articole
referitoare la lor asupra
acestei tehnice.
Putem astfel spunem nu este
"nimic nou sub soare" n ceea ce
tehnice adoptate de
diversele firme constructoare de incinte
acustice. tehnice sunt legate
aproape exclusiv de introducerea
matenalelor noi, utilizate n primul rnd
n domeniul militar etc., ne
referim la adeZivi, materiale pentru
membrane, izolatori acustici etc.
Aceste materiale au care
performantele
traductoarelor (difuzoarelor), se
fi Cijuns la o nici n
/2 "'"

13
I

9
1---+L
:..--... -----
_ ... --
--
acestora. Materiale precum
kevlarul, aliajele
materialele plastice, spumele
sau materialele cu
utilizate frecvent astazi
n membranelor
difuzoarelor, nu au putut nlocui
utilizarea a membranelor din
(hrtie), chiar aceasta a
cu fibre de carbon sau
polimen.
n . cele. de mai sus ne-am
refent exclusIv la mcmtele echipate cu
difuzoare .. pentru
acest tiP de Incmte de
departe cel mai Incintele
echipate cu traductoare electrostatice
au remarcabile uri
de care le cu
fervoare, au ele
lor.
Trebuie ne referim la un alt
element care este din ce n ce mai
utilizat n proiectarea
incintelor acustice. Este la
noi, calculatorul este utilizat n acest
scop mai ales n ultimii ani, dupa ce
"funa" accesului la calculator a trecut.
constructori ai
calculatorului utilizarea
unor programe sofisticate de proiectare
simurare poate rezolva integral
problema unor incinte de
Din se
--
/
/
--
.-
---5"
__ 6
TEHN/UM - februarie 2000

/

,
..
,
,



Dupa toate efectuate cu
ajutorul abia se la
'umatatea,. drumuluI, .cea de-a doua
jumatate fIInd cea mal grea, pentru ca
practice
relatiV uneori alte
de dect cele
rudltive, pur subiective, d?lr care sunt
extrem de necesare atuncI c!1d dorim
sa obtinem un ct mal bun din
utiOul de care dispunem.
P Utilizarea calculatorului a unor
rograme de simulare
mult prima atunci cnd
constructorul nu este InC? ce
solutie sa adopte dlfuzoarele de
care dispune; . ulterior, ce a
elaborat, c\J ajutorul r,:alcul.atorului,
solUtia care I pare trece la
realizarea el, va trebui
experimenteze cu
ale materialelor ale
retelei paslve,. uneori chiar de
pozitionare a. difuzoare lor pentru a
obtine un f!1axlmum de perforl1!ante n
ceea ce f)eutralitatea
coerenta ImaginII sonore, claritatea
emisiei etc.
Materialele ce
poate, cel complet n,drumar. de
proiectare a Incmtelor acustlce publicat
pna acum n cuprinznd
o mare cantitate de date formule de
calcul pentru toate elementele
componente ale unei incinte.
Materialele fac parta dintr-o lucrare mai
ampla, p,e qare s-.o pot <?elor
interesati la anuluI vIItor.
Capitolul 1. Traductoare
electroaeustice
De la aparitia primului traductor
electroacustic capabil transforme n
sunet un semnal de a
trecut mai bine de un secol: Aceste
traductoare au evoluat cu scopul
declarat de a servi ct mai bine
obiectivul ProRus prin denumirea
lor; redarea ct mai a sunetelor.
Sau descoperit mai
multe tipuri de traductoare electro-
acustice, numite curent difuzoare.
Constructiv ele sunt:
1, - electromagnetice: cunoscute
denumirea de aifuzoare cu
libera, cu
electromagnetice dar,
performantelor slabe, sunt deja istorie
l
'
2. - difuzoare le dinamice, care pot i
de feluri: electrodinamice (Ia care
c mpul magnetic este obtinut cu
8JutQrui unei oobine parcurse de curent
cOnlinuu) permanent dinamice la
care cmpul magnetic este creat de un
Rlaagnet ,permanent, varianta cea mai
r sp
3'
f
- diluzoare electrostatice, care
sunt ormate din o
de material izolator' cu
20-30 pe care se
este reprezentat de o
Intre cei doi
se creeaza un cmp electric
unui Rotential cuprins
volti. Semnalul audio
metalizarea primului
acestUia In
generarea sunetului.
pentru frecvente medii
foarte buni, dar
alimentarea cu tensiune
sistem de adaptare'
difuzoare piezoeleetrice,
l'EHNiUM . februarie 2000
- .-
.,
Geometria
Fig. 2 a
"" ." "
I
Fig. 2 b
I
, ,
. ,
, ,
I
Fig. 2 c
I
utilizate n special pentru frecvente
nalte. Puterea este de
de deformare
ale elementului piezoelectric.
Dintre tipUrile citate acum,
difuzoarele dinamice, respectiv cele
echipate cu magnet permanent, au cea
mai lor
este extrem de
de aplicatia n vedere:
pentru de calitate, pentru
n sau n aer liber,
pentru echiparea receptoarelor TV etc.
Constructia. Un difuzor dinamic
este construit conform figurii nr. 1
cuprinde elemente:
1. - o spate, de
multe ori corp comun cu piesa
(3);
2. - magnetul permanent, la
majoritatea difuzoare lor fiind din
La difuzoarele pentru reproducerea
nalte (tweetere) se
ferite din rare, ce
un cmp magnetic foarte
puternic;
3. - piesa
din metal, de forma sa
depinznd mult calitatea difuzorului;
4. - placa Rol
5 - cadrul difuzorului, care este
pril1S rigid de piesa
sustine toate elementele componente
ale difuzorului. Se din
(ieftin), de
mare rigiditate,
sau din aliaje turnate apoi
prelucrate. Rigiditatea este prima
impusa acestei componente;
6. - suspensia membranei (riia);
7. - membrana - elementul cer mai
important - trebuie fie ct mai
dar ct mai
8. - suspensia de centrare
(spiderull este confectionata de cele
mai multe ori din
impregnata. Asigura deplasarea
a echipajurui mobil (bobina
suportul sau) m dintre piesele
polare (3) (4), numit curent
mtrelier (12);
9. - capacul de protectie al
echipajului mobil;
10, - suportul boblnel mobile,
e?<ecutat, din materiale
diverse, de la hartle impregnata la
Kapton sau lolii metalice (AI);
11. - bobina executata din
de c\Jpru sau aluminiu cu
patrata,
dreptunghiulara sau chiar hexagonala,
cu lacuri termorezlstente
speciale, ntr-un singur strat sau mal
multe (doua, patru sau chiar opt
straturi) ;
12 - ntrefierul;
13 - deschidere prin
rea piesei polare centrale, cu
scopul d,e a disiparea
term!ca a egah:za presiunea dintre
mediU din spatele capaculUI
de protectie;
14 - firele de ale bobmei
mobile (numite curent fire leonice) cu
placa de borne 15. Aceste elemente nu
sunt pe desen.
difuzorului dinamic
este cu motoruiui
electric. Aplicnd un semnal electric
bobinei mobile, ia un cmp
magnetic care va cu
cmpul magnetic al magnetuiui
permanent. Va o
ce va provoca deplasarea
membranei difuzorului, membrana
cu suportul bobinel mobile
semnalul electric este un curent
continuu, membrana va fi
interiorul sau exteriorul
difuzorului, n de sensul
curentului, va att
timp ct este aplicat curentul continuu.
In cazul unui curent alternativ,
n semiperioada membrana se
va deplasa ntr-un sens, iar la
inversarea sensului, n semiperloada
deplasarea bobinei se va
face n sens contrar Pentru a
reproduce cu acuratete unda
bobina trebuie
se deplaseze n interiorul ntrefierulUi
egal n ambele directii. Pentru aceasta
este deosebit de importanta simetria
cmpului magnetic din ntrefier; n caz
contrar semnaluJ acustic generat se
In figurile 2a, 2b, 2c
sunt prezentate geometriile curente ale
ntrefierului lor ?supra
qm'pului dm .. ntrefler.. Se
In fig. 2a, linIIle de camp
care nu sunt n ntrefier au lungimi
diferite ca atare, cmpul
este neuniform. O constructie adecvata
a pieselor polare, ca n figurile 2b s,au
2c conduce la o uniformizare a linIIlor
de' cmp ca atare, se aparitia
distorsiunilor.
Forta de
bobina la trecerea unuI curent
prin ea este de produsul 8
x L, forta de de splre
dat (L) aflate ntr-un camp magnetic dat
pe unitatea de (8).
a difuzorulUI este
n Tm/N, respectiv tesla
metri/newton, este un parametru
important al difuzor.
(Continuare in viitor)
la

In el
ieu lor
a II-a la w
M. STRATULAT
e

cititorilor. etajelor cutiei de v!tez
e
sau blocarea
I acesteia ntr-una din trepte. (b) ....
de e Rotile: blocarea sau rotirea
cupnnde autoturismele, mlcro- a sau joc anormal pe ax (a),
buzele. autorulotele. prinderea necorespunzatoare a
utJlitare, mixte, specializate . J' antelor ori fisurarea. lor. (a);
speciale, remorclle sau sudata (b),
a autonzata nu cu dimensiuni profiluri ale benZII
3.5 tone n cele ce rulare diferite la punte,
defectiunile notate cu (a) trebuie sa adncimea profilului benzii de rulare
fie remediate Imediat, Iar cu (b)_ au sub 1,6 mm;
fost indicate defectele a, a benzii de rulare,
remediere se poate efectua pana In I I
cel mult 30 de zile. . . profunde sau a e P!ll
in ceea ce stabilirea (a); presiune necorespunzatoare In
vehiculului, n acest caz pneuri (b). .
organele abilitate de Suspensia:
concordanta dintre semle motorulUi caroseriei p,: cele dc;>ua .Iatun
cu datele. eXistente _ ale (b); fiSUri ale
certificatul de nmatnculare, daca In elementelor suspensiei (amortizoare,
acest document nu se urme pendulare, arcuri,
de modificare sau de stabilizatoare, bolturi, suportUri de
identificare nu au fost nlocuite, nu arc); burduf de aer spart; lipsa
sunt modificate, sunt fixate cu sau a de reazem:
sau alte mijloace dect cele articulatii rupte (a); amortizoare
uzuale. n astfel de cazuri situatiile se arcuri defecte, ori fixate incorect;
prin ,Serviciul foi de arc rupte, bare deformate,
RAR. cu suporturi
desprinderea vechiului joc excesiv n articulatii (b);
ecuson, operatiunile de inspectie pierderi de lichid sau aer (b).
se succed cum fixarea
a elementelor sistemului de
directie ale puntilor, fisuri
importante ale acestora,
lipsa sigurantelor (a); burdufuri de
protectie sau rupte (b); fixarea
a volanului, coloanei de
directie, levierelor, barelor de
mecanismului de
precum a elementelor
uzura a flexibile
(cuplajului) coloanei de joc
anormal al volanului, efort excesiv de
mare la rotirea sa (a). Mecanismul de
servodirectie este inoperant,
fisuri, pierderi de lichid, sau
incorecte (a).

Motorul: pierderi de (a);
pierderi de (b); lipsa unor
elemente componente ale sistemului
de evacuare a gazelor de ardere (a);
fixarea impor-
tante ale elementelor acestui sistem,
pierderea acestuia
pierden pe traseul de recirculare
gazelor din carter, scurgeri de ulei (b);
ventilator cu palete fisurate sau
deformate ori cu joc mare n
suporturi de motor fisurate sau
nestrnse (a); anexe ale motorului
incorect fixate, suporturi ale com-
turbocompresorului
slablte (b). In cazul n care motorul
cu gaze de petrol
!Icheflate: neomologarea acestuia,
conducte de-
fecte, furtunurl uzate (a); functionare
a (b).
TransmIsIa: pierderi de lichid sau
ulei din. elementele care compun
ori din organele de
aleacestora (b); inexistenta
pedalei de ambreiaj
Incorect al arborelui
legatun.'or cardanice,
pnndem carcaselor a sistemului de
a ambreiajului, arbore
deformat sau cu urme de
lOVitUri (b); schimbarea a
Frnele: se starea de
fixare, eficacitatea
functionarea mecanismului de
frnare: efectundu-se pe
standun de franare cu role, precum
pe un scurt parcurs. Conducte sau
furtun uri cu cu urme de
lipsa
dublei. comer:zi, lipsa
pedalel de lipsa dispozitivului
de blocare a pedalelor de
(stnga. dreapta) la tractoare (a);
ale pieselor sistemului de
franare, uzuri coroziuni, fixari
lipsa clapetei de
blocare a franel de ncetinire (Ia
motoarele diesel) (b); lipsa sau
IichidulUi de frna,
pierderi de lichid sau aer; ef cacI tate
sub limita de normei
legale; dezechilibru intre e!orturlle de
frnare ale mal
mare de 20%; frna de stationare cu
eficacitate inferioara aceleia pre-
vazuta de norme, de. efi-
cacitate intre mal
mare de 50% sau peste 20% ea
rol.ul de de
securitate (a): I,ncorecta
a servofranei sau a franel de
ncetinire (cu la
diesel); martorul corectel functlonan a
sistemului ABS (sistemul de an-
ti blocare) nu se aprinde (b). .
Instalatia electrtca: lipsa farunlor
(a); fixarea a farurllor
montarea lor
geamuri dispersoare, sparte
improvizate, neomologate sau de
culoare nereglementara (b); lipsa
a de
frnare, semnalizare sau gabarlt
(a)' fixarea defectuoasa a organelor
co;"ponente ale de
iluminare semnalizare, I:psa
a unora din elementeie
acestora, un dispersor lipsa, spart, de
culoare neconforma sau neomo!ogat
catadioptru. sau
neiluminarea casete! pentru
autovehiculele ,Taxi'" .. (b);
n totalitate a unuia
din sistemele' lumini de drum, de
ntlnire, de de semnalizare,
de frnare, de iluminare a
de nmatriculare, gabarit sau
catadioptru (a); de-
a unuia din sistemele
enumerate, abateri de reglaj la
luminile de drum sau de ntlnire.
lumini de culori
lipsa indi-
catorilor de bord martorilor de bord
(b); improvizate (a); cablaj
deteriorat sau fixat
(b); lipsa sau nefunctionarea
de parbriz sau a
avertizorului sonor; stare a
bateriei de acumulatoare, care nu
poate asigura pornirea motorului (a);
fixarea sau a
de parbriz ori a aver-
tizorului sonor,
de parbriz, scurgeri de
lichid din baterie (b);
de climatizare (b).
Alte elemente: fisuri sau ruperi ale
elementelor caroseriei, cadrului sau
cabinei; fixarea a
dispozitivului de remorcare, fisuri sau
ale acestuia, dispozitiv de
remorcare neomologat (a); coroziuni
avansate, elemente de
deformate sau reparate necores-
elemente de prindere
(b); elemente de fixare a
scaunelor rupte, de
deschidere a
capotelor, coroziUnJ ale
sau pasajelor de
sau spate) spart sau
lipsa: lipsa oglinzii retrovizo<>ro
sau (n caz
TEHN/UM - februarie 2000


el
Fiz. Alexandru
a set de ' U
starii de a bateriel (LED-') electrolummiscente
auto, prin - ntr-un fel p un lent c?lorate.
$3l1 altul - a tensiunii la bornele ei, mai
este o recomandare ce nu mai discret montajele cu componente
necesita comentarii Tocmai de aceea _ nu cum cel mai jos
s.au conceput mai multe variante ales u ut Interesul , mai
de CirCuite Integrate destinate special cost p n slmpl!tate,. fiabilitate
acestui scop, tensiunii fiind cu s.enos vanantele
efectuata fie prin .bare" luminoase, fie m _ Singura
P
rrn .puncte" luminoase emise de un alegerea pra al '
l
mldgaloas
a
,
gun or e semnalizare
D1
DRD4
D2
DRD4
D3
DRD2
D4
DRD2
DS
DRD2
D6
DRD2
+
,
U R1
/
C12V) 360......,
R2
270......,
R3
200......,
R4
110
y
RS
S1 L,J
I

I
LED1 LED2
LED4 LED3
-
Rosu
,
LED-ul se
roent rLI U 6V
-
autoturisme lor) , suporturile diferitelor
elemente (rezervor de combustibil,
de scule. de
acumulatoare) fisurate, carosene sau
cabrna Incompleta, placa
de inmatriculare sau
montata (ca
stare de fixare) (a); fixarea
a caroseriei. cabinei sau
caunelor; deschiderea sau
inChiderea a capotelor
uSilor, dispozitivul de glisare a
caunelor sau de nclinare a
spdtarelor acestora nefunctionale:
parbnze f,surate sau cu
e agerate, care vizibilitatea
In zona de parbriz,
geamurt laterale lipsa sau sparte,
og :nZI retrovizoare deteriorate sau
prost fi ate, geamuri neomologate
au dl Pozitive de defecte
b) lip a de rezerva a fost
pre azuta de fabricant), el emente
agabantlce, parti de caroserie
negrundulte nevops'te pe suprafete
marr. u corozlunl avansate sau
e rmate puternic b): I,psa
de sau centuri
neomologate. Ipsa tr ungh ur lor de
Plesemnahzare. a trusei medicale a
u, de incendiU (numai la
m crObuze), lipsa sau oefectarea
aZametrulul (b).
E SI de no e: de ca
n elul prescr s de fabr cant sau
TEHN/UM - februarie 2000
Galben Verde Verde
?SV 9,SV 11,SV 13V
- -
peste 4,5% pentru automobilele
produse la 01.10.1986 peste
3,5% la cele fabricate
n cazul autovehiculelor
echipate cu motoare cu aprindere prin
scnteie, catalizator; la cele
echipate cu epuratoare catalitice cu
trei lambda, limita de ca
este fie cea de fabricant
este fie 0,5% la
ralanti (mers n gol la
0,3% sau lambda diferit 1O,03 la
mersul n gol accelerat (b).
se fac cu
procedee ce vor fi prezentate n-
tr-unui din numerele viitoare ale
revistei. La motoarele dlesel se
indicele de opacltate. a
valoare nu trebuie o
pe aceea de fabricant sau
fie de maximum 2.5 m-
1
n cazul
motoarelor cu
3,0 m-
1
la cele supraalimentate (b).
Remorci autorulote: la
dispozitivele de cuplare la cel de
asigurare se
JOC anormal in sistemul de cuplare
sau acesta nu este fixat corect:
dispoZitivul de cuplare neomologat,
isurat sau deformat; dispozitivul de
as.gurare sau
(a). Fisun are protap
reparat punte
defectuos. cu joc anormal sau blocare
a rOi,or a; f area defectuoasa a
donte, o constituie sortarea unor diode
de n direct (sau chiar a unor
grupur serie de diode redresoare
astfel nct stingerea LED-
1 (de la la cap) . pe
masura ce tensiunea bateriei scade ,
se produca la valori de tensiune ct
mal apropiate posibil de pragurile
alese.
-
In exemplul din s-au ales ca
pragun tensiu!:lile de 13 V; 11 ,5 V; 9,5 V;
7,5 V 6 V In acest scop. tenSiunea
batenei a fost prin grupul
sene Q1-D6 plus celula RS-
LEDS. In patru puncte ale divizorulUi
au mai fost conectate. pnn
de limitare adecvate, alte patru LED-
un (LED1-LED4) .
Atunci cnd starea de a
bateriei este (tensiunea la borne
de cel 13 V), toate cele cinci
LED-uri normal. Pe
ce tensiunea scade, LED-unle se
sting, pe rnd, de la dreapta la stnga,
scurtnd "bara"
avertizndu-ne astfel (InclusIv prin
culoarea a ultimului LED
aprins) ne ceva cu batena
nu Intervenim prompt.
Montajul a fost conceput pentru
LED-uri de 20 mA, dar el poate fi
adaptat pentru alte tipuri. Este
preferabil se LED-uri cu
dreptunghiul a capsulel ,
care pot fi asamblate efectiv sub
de ca la VU-metrele
aparaturii audio.
- --
cadrului sau fisura rea lui (a): fixarea
a scaunelor sau
unor majore (b): fixarea
a elementelor
electrice, de iluminare semnalizare;
cablaj deteriorat; lipsa sau
a unora din
elementele sistemelor
mal nainte (b): corozluni avansate
ale caroserlei sau deformarea ei (b).
in rotilor, suspensiel
sistemului de frnare. se vor respecta
indicatiile specificate mai sus pentru
autovehiculele din cu
la remorcile cu masa
mai mare de
750 kg se Impune existenta unor cale
de blocare a n
De asemenea. prescriptii le
Impuse autovehiculelor
prezentate anterior prIVind
Instalalla electrica. cea de
semnalizare, de iluminare, de mers
napoi, de avertizare frnare de
Iluminare a de
nmatriculare sunt obligatorii pentru
remorcI. Nu se admit
pronuntate fixarea a
platformei a obloanelor laterale (b).
n incheiere. se nu
sunt admise modliicari neomologate
att la autovehlcule ct la
nici de
de datele din certlflcatui de
inmatriculare_
m
I ' Draga Tehnium",
'\
Sunt foarte ncntat sa ca revista dvs, a nceput publice
altceva dect electronica, dori nsa reluati articole cum a
fi cele legate de rezolvarea unor probleme de constructie cum ar fi Igrasla
.
I
r

r
,
,
E bine avem unele articole de automatizare n cum a
fi irigarea Un amator cnd un mOnlaj' electronic se
de multe probleme cum ar fi: decaparea circuite or imprimate
desenarea lor, corodarea lor, apoi probleme mecanice de montaj
ecranare, vopSire, serigrafie pentru un panou frontal care trebuie arate
frumos, toate astea trebuind la un aparat complet ce trebuie
livrat la cheie.
Amatorii de azi au nevoie de bani. Ei ar vrea avanseze de la
amatori la revista "Tehnium" la asta trebuie
Rubrica profit" este ar trebui extinsa cu alte
subiecte menite ne ajute tacem bani, revista
.. Tehnium", dar scoatem Romnia din mizerie,
Am p,ublicat fa revista dvs. cteva articole sper revin n curnd cu
unele noI.
I
Cu ing. 1. Luca

'A EDACTIEI -------.....
OLTEANU - 0800 electronicii. Doresc ca acest
Caracal , str, Craiovei nr, 69 jud. hobby pot transforma ntr-o
Olt, 'meserie. In cazul n care
Ne modul de sau aflati _de
al unei piramide un,de sa P9,t califica,
energetice, In numerele viitoare va rog sa-mi ,
vom programa un material pe Am
,
detalIIle care exprlm,ata, mcat cel care va
LlVADARU CONSTANTIN _ pot, ajuta sa o Pentru
Calea 13 Septembrie, 2 din anul
OfiCiul 5 - C,I? 39, "Sunt 1999 va treceti pe la
un pasionat Intocat al redactie.
ITITORI
E
Pentru a veni n sprijinul celor
care soli diverse scheme
adrese ori _piese!
?ce,:;t numar rubrica care
Inca de la prima aparitie s-a
b.ucurat un mare succes n
randul cititorilor,
_ nu nici o
privind aspectele
matenale ale ofertelor.
cititorilor
reciproc n
care se fac ofertele la
_. HORJO VIOREL 2954
str, George, Enescu nr.
Jud. Arad, schemele
color UNIVERSUM-
SENATOR model 1990
CO
TELEFUNKEN - Pal color 8831
schemele radiocasetofoanelo'r
SANTEC, UNITRA MK 2500
Automatic,
GRUNDIG Prima Boy 700
casetofonului BELSON model
M150. '
SORIN IULlAN-
2300 str. 1 Decembrie
1918, Bloc 58, Sc. B, Ap. 1, jud.
schema unui
radioreceptor UUS cu circuitul
Integrat TDA 7088 T.
_ VASILE - 5750
Faltlcenl, str. Tineretului, Bloc 7
Sc., 11, etaj 2, jud. Suceava
soliCita schema dublucase-
tofonului CELTA MD 320 S.
f3evista este ' -' ., ,
publicare fiind calitatea Cititor, singurul criteriu pentru
qolaboratorii sunt ru av UI. - , '-
de Pndicatif materialele numai
an etc.) (autor, titlu,
P
set poate, fotogr,afii de ansamblu sau det In negru
en ru ca autorii i' _ a II .
,vor fi Je Idfrepturile integrale
Manuscrisele nepublicat ono '
pentru afir
e
se ,
revin integral autorilor publicate
EI
K

TEHNIUM
\
Internati onal
-/0
RsvlstA pentru constructorli amatori \
tn anul 1970
Serie Nr. 328
FEBRUARIE 2000
Editor
Presa Nationali SA
Plata Presei LIbere Nr. 1,
Redactor
Ing. Ioan VOICU
Redactor
HoriaAraml
Control tehnic
Ing. Mlhal-G90rge Codmal
Ing. Emil Marian
Az. Alexandru Mlrculescu
Ing. Cristlan Ivanclovlci
Corespondenti n
C. Popescu - S.U,A,
S. Lozneanu - Israel
G. Rotman - Germania
N. Tu & V. Rusu . Republica
Moldova
G. Bonlhady . Ung ana
Piata Presei Libere Nr. 1
Casa Presei Corp C. etaj 1,
camera 119, Telefon: 2240067 ,
interior: 1444
Telefon direct: 2221916; 2243822
Fax: 2224832; 2243631

Revista TEHNIUM
Plata Presei Libere Nr. 1
68, - 33

Difuzare
Telefon: 224 00 67/1117
Abonamente
la orice oficiu
(Nr. 4120 din Catalogul Presei
Romne)
cu din
Amaterske Radio (Cehia), Elektor & Funk
Amateur (Germania), Horizonty Technike
(Polonia), Le Haut Parleur (Franta),
Modellst Constructor & Radio (Rusia)
Radlo-Televlzla Electronlka (Bulgaria)',
(Ungaria), Radio Rlvista
(Itaha), Tehnlke Novine (Iugoslavia)
,
Grafica Mariana Stejereanu
DTP Irina
,
Editorul redactia orice
responsabilitate in privinta opiniilor,
solu1iilor formulate in
aceasta revenind Integral autorilor,
Volumul xxx. Nr. 328, ISSN 1224-5925
Toate drepturile rezervate,
Reproducerea sau
este cu n
absenta scrise prealabile
a editorului.
Tiparul Romprlnt SA
TEHN/UM - februarie 2000

,
..
I
figura puteti vedea schema de
constructie a unUi model de
trei coloane. deasupra 9arora se
asaza o piesa 1e
I
aSigura stabilitatea. In
atru casete aceste trei
p acti nu sunt fixate ntre ele, CI
I
p independente, fiind
ra _
ca in schema. .. .
I
Toti peretii extenon sunt din
PiaCI aglomerate de lemr; (pal)
I
melaminat sau simplu (caz In care
urmeaza a fi VOPSit) .. wos d.e 18
mm. Peretii In.tenon
I
din placaj gros de 8 mm, Iar
_ fie din placaj, fie din pal
ros de 12 mm. tot melaminat sau
Coloanele marginale sunt
cu din placaj !V0s de
4 mm. fixat pe rame din ngle de
I
scndura de. 30 mm, dar
acestea pot fi nlocu"te cu
perdele din de
montate att pe coloane cat
piesa supenoara.
Spatele tuturor acestor piese este
din placaj gros de 4 mm (sau _chiar
carton presat). lor
lemnoase va fi prin ungere
cu aracetin consolidare cu
pentru lemn m?ntate la.o
I de 250-300 mm Intre ele. In
I
coloana din stnga, sub raftul de
sus se va monta o metalica,
pentru haine. _
Dimensiunile notate In schema
sunt doar orientative, ele putnd fi
modificate proportional de
constructor dupa dorinta, n functie
de locul n care va mobila.
I Mai obseNatl ca ntre coloanele
din stnga dreapta un
spatiu liber. unde poate fi o
masuta cu televizor, o
I aJdlO sau, la nevoie, un pat pliant
0'1 un fotoliu-pat
Daca mobila va fi se
vor prefera cu Ion deschise, calde,
pastelate luminoase, care sa
forMeze un ansamblu armonios cu
PE"delele - USI
-
trebUie sa fie
d;.corata practic cu gust. dar pe
PE'CfI cui vrstei lor. cteva
. ;jestil
al Peretii 'or fi
$.) tapeta
t
n culori calde
g De" portocaliu, roz}_ Pe ei pot fi
)p dese 'le vesele: figuri de
3' ale d''1 filn e de oesen animal.
c o "1, li tufi etc Acestea :d,vers
"ate pot fi executate
TEl-{ 'fUM - februarie 2000
J II

I

I

I
I
,
I
J"
J'J
f

11 '
/
folosindu-se din folie de
acetofan sau material plastic ori chiar
carton, perforate. Peste locurile libere
(decupate) ale ului se aplica
vopsele, folosindu-se pensule.
b' Piesele de mobilier vor fi
adaptate taliei copIIlor. lucrate simplu,
rezistent (din lemn natur mbinate
cu frumos colorate.
c) Pe un perete este bine fie
o (panou) pentru
,
", .

I
I
I
I
I
1
desenat sau scris, cu crete
colorate.
d) Perdelele, de
cuvertura de pat mocheta
vor fi, de asemenea,
colorate divers, lucrate din materiale
rezistente.
Mai ales n timpul ie",ii.
de forme culori va f;
pentru stlmula'ea bunei
a fanteZiei
copiilor. este posibil, vor fi
aduse de decor n fiecare
an. (Fato: pag. 24)
I
,
I
mi
cest model de salariu pliant este
de confectionat de
fiind, n plus, eficient
refolosibiJ.
Se compune din: o folie de
(e) de 2 m, care,
alinge 4 m, o de (tt din
bumbac, la cald (cu un fier de calcat
incalzit la Indicativul sau cu
adezivul codez (presnd lipitura) pe
marQinea foliei ; un fermoar (r) lung de 2
m; cateva cuie lungi de 120-150 mm (u);
bare de fi er-beton groase de 8 mm 0)
pentru scheletul de
Cum se
1. Lipiti pe marginile foliei o de
de circa 120 mm (de
ambele Tot de aceasta liPiti
patrate (s) din cu latura
de 60-80 mm, n mijlocul pertorati
cte Ur) orificiu pentru aerisire.
2. In partea din lipiti sau coaseti
fermoarul (r), care va forma
solariulvi.
3. Infigetl n circa 400 mm
capetele barelor de fier-beton (i), ndoite
n de V, astfel scheletul
constructiei.
4. Peste acestea "foaia de
cort" din folie, pe care o fixati in sol cu
U ELTE
pentru
olosirea unor unelte potrivite
pe_ntr
u
_fiecare fel de n
gr"!,dlna, pe ogor sau n
I u?;ureaza mult fizic
e IClentC!. propunem
I construiti sau apelnd, n
la servICI/le unui atel ier cteva
Ipun de. unelte SI mple - variante ale
unora dar avnd
f
ralndatment spont fiind lesne
o OSI .
cu (fig. 1) - fie
grePltunghlular?, de forma desenului
u .fie de
I MOVaOtldCilal de linia
ena ul opet" este t bl - .
de 1 5-2 a de
I
b
.' mm. O vetI decupa
cu omfalerul iar partea t _. t
(de I b . ' ale oare
I
POliz;' o yetl
dintr-o fFeedala 0_ taiatI
mm. La unul din ca de 4
I orificiu rotund (cu un
I

. a-I SpOri
ajutorul cuielor (u), introdu&e oblic, n
unghi de 45, prin In acest fel,
solanului va fi de circa 2 m.
In interiorul acestui cald
putev introduce fie cu fertil
In care ati legume sau flori in
vederea obtinerii de fie
direct brazde paralele
de o n sol afnat, PE!
cu amestec potrivit
culturii
rezistenta o puteti
ancora, suplimentar, de un inel cu
de spri/'in (fixat cu
piu ite ori sudat), montat
tot pe mai sus cu 5-6 cm.
cozii o lucrati din lemn de
stejar sau fag, de
modelul din desen.
pozitia de
folosire a acestei lopeti.
. Figura 2
trei tiPUri diferite de cazma: prima -
lucrul n sol moale, afnat sau
a - pentru sol tare (are
varf de o nclinare de
Iar _a
A
.este de tip
dotata Insa cu prghii
apasat piciorul , n dreapta n
C<?Zll. Cazmaua
o taiati din de otef de
Fig. 1
--
I
necesare. acest caz
puteti cultiva. legumele la
maturare recolta re prlmavaratica
gulii , tomate, ardei
etc.).
ce temperatura aerului exterior
a deyen!t de folia
soianuiui lasati plantele sa evolueze
firesc, n aer liber. Nu uitati udarea
aerisirea, smulgerea eventualelor
buruieni, plantelar ...
=!:-:p
Fig. 2
1,5-2 mm, pentru primul ultimul
model , ori de 2-3 mm pentru modelul
,?-I doilea, inclusiv partea de sus, cea
m care coada (ai ci
face. orlfllcli pentru
cu pluhta mamte de a fasona piesa n
latura
taletoare. Prghia cozii o veti lucra,
dintr-o de fier
zmcat (cum este cea la
de Pedala a
ultln;ulu.l. mo.del va fi o sau o
bara de otel , de
aproxlm.atlv 260 mm, putin
printr-un orifi ci u coaxial dat (cu
n prghia cozii. O
cu cte un cu
mtrod_us n ct mai aproape de
(sau .cu - cui e de fier)
la
(prin cateva lovi tUri date cu
ciocanul).
Un tip de unealta pentru

n:
ICI
, mal ales de pe terenuri
pletroase argil oase este cel
prezentat n figura 3 a. 'Unealta se
compune dintr-un cadru metalic de
TEHNIUM - februarie 2000
,

l


"
,
1
I
I
1,
6
I I
I
.
'1 '\ \'
1
1
\'\\
I " '1
,
' " , '
i ' Iii
--
"--.- - I
\
-
, .
ele fiQuri propun cum
folositi, aceea, un solariu
de dimensiuni mici, deosebit de simplu de
realizat. Sunt necesare cteva de
geam cu grosimea de 4 mm balamale,
cuie.
1 \ \ \'
I '1
" '
'11/"li
l
'. 't"
, "il'"
ur,". _
piesele componente potrivit formelor
cotelor din desenul cu detalii, apoi montati-Ie.
Observati asamblarea principale se face
prin incastrare, direct deasupra brazdei cu
fertil, deja Acest pentru
lncoltirea dezvoltarea plantelor n timp ce
este abia inceput de se
ndeosebi pentru a obtine ce nu
mai este necesar, solariul se iar piesele
componente se ntr-un spatiu restrns
anul viitor.
I \ : I
1/' ./ ,nr-y
'1';1/'"
:40
, -
.- -
--
865
j I , II
, ,
x
. --
- --- - -- .- .
-, -
-:-- --- -
--
-. - - ,
35
'"
-
-
I.,C- .. - .. - _
,. .-

. ,- ,-- -- - -'. -
- - - ... --
.L.f- 4 0 40
,
, I
1/10 I
,%,1


L
350 x 500 mm din de otel
sau fier cu profi l n de U sau L,

de 3-4 mm; un cutit arcuit
(Intr-o cu lungimea -Ia
mijloc - de 250 mm), lucrat din
de sau (mai bine) din pnza
a unui dispozitivul
mecanic de fixare
a tuturor pieselor (detaliat
cu claritate n desenul B (din stnga-
, sus) A-A (stnga-j os); precum
suportul cu prghia cozii mnerul
TEHN/UM - februarie 2000
respectiv, lucrate din de fier
galvanizat. Fasonarea montarea
pieselor componente o veti face n
ntregime prin operatiuni
la rece - potrivit formelor
dimensiunilor date -, cum vedeti
n desene, Figura 3b modul
de folosire.
ntotdeauna, folosire,
uneltele de
le cu ulei mineral (chiar ulei
ars de motor), pentru a le proteja
1
I

A -A -' - ----Y-
m
- - ~
-
.. -
-
-
. -
-
TEXTU L 1 PAG. 2
PRET :
7000 L ,"",1