Sunteți pe pagina 1din 28

........

-
Electronica de
Electronica de ELECTRONICS are in elegante
de hobby sau de amatori bine aproviziona te magazine (str. Popa Nan, nr.9,
de multe ori este de sect . 2 B-dul N. Titulescu, nr.62-64, sect. 1), o
profesionisti), a cucerit o mare de oameni de aur" pentru constructorii
n afara de
dar multe din punctul de vedere al magazinele din cele amintite ,
tehnice. VITACOM ELECTRONICS are pe intreg
uneori de cei care se teritoriul ntre se (pe
cu o oarecare superioritate, magazinele de desfacere cu
electronica de are, cred eu, un mare prezentate) de de
avantaj . Acesta chiar i n dintre Firma poate onora orice solicitare intr-un timp
"amatori" care este extrem de scurt, de cel mult 24 ore din stocul
de faptul n primul caz electronica propriu, sau de circa pentru
doar o profesie, n cel de-al doilea piesele care nu se pe stoc si trebuie importate.
cu mult mai mult dect att anume o Mecanismul a fost testat de noi
pasiune. foarte bine, seriozitatea si promptitudinea firmei
Acest domeniu al electronicii de VITACOM ELECTRONICS fiind la
care este denumit de englezi gThe DYI Electronics" Dintre produsele din domeniul electronicii
DYI provenind de la Do lt yourself, care se pot procura de la VITACOM
nsemnnd un montaj ce poate fi executat ELECTRONICS amintesc: circuite integrate ntr-o
personal) domeni ul de activitate al semiconductoare, diverse
revistei TEHNI UM. echipamente accesorii, componente piese de
n slujba electronicii de hobby sau schimb audio-video-tv, precum cataloage. Firma
de revista TEHNIUM cititorilor este, unic distribuitor de transformatoare de linii
n fiecare scheme noi foarte interesante HR DIEMEN telecomenzi Ha.
noi) ale unor montaje practice care se Un alt domeniu de de
pot construi cu mijloace de amatori (home made, modemitate al firmei il constituie
cum se mai spune cu un termen preluat tot din de date la pe CD-ROM,
produsele comercializate la zi.
Dar efortul nostru ar fi inutil el nu ar fi Al at uri de revista TEHNI UM, fi r ma
de suportul material al respecti velor VI TACOM ELECTRONICS partenerul
de montaje, de componentele dvs. ideal n firma fiind
materialele necesare n De aceea, ne face de la sa un statornic prieten al revistei
din nou meritele noastre, ct al cititorilor
ale firmei VITACOM ELECTRONICS pentru suntem n luna sfi ntelor
(patron dl. Vasile Vita) in sprijinirea pasiunii noastre ale dorim ci ti torilor
pentru electronice. precum tuturor celor care electronica,
n anul 1991 firma are ca obiect ct mai multe montaje electronice
de act ivitate importul comerciali zarea de (evident, din TEHNIUM), ferici re prosperitate!
componente electronice. Avnd sediul central in
Cluj-Napoca (str. Pasteur, nr.73) firma VITACOM
Redactor ing. NAICU
Serban Naicu
,
Abonamentele la revista TEHNIUM se pot contracta la toate oficiile din prin
filial ele RODI PET SA, revista figurnd la 4385 din Catalogul Presei Interne.
Periodicitate:
abonament : 9000 de
Materialele n vederea se trimit recomandat pe adresa: OP 42, CP 88.
Le cu deosebit interes. Eventual, un de telefon la care fi
Articolele nepublicate nu se restituie.
AUDIO
o
CIRCUITE INTEGRATE RFT AMPLIFICATOARE DE
(II)
,
O
8
ing. Aurel ian Mateescu
-urmare din trecut-
Grupul RFT a livrat circuite
integrate audio de putere destinate
aparaturii de larg consum n gama 1W
la 16W. Trebuie amintim unele
din aceste circuite integrate sunt
echivalente cu produsele altor firme,
A211D
Plol .... 'IRs) f= lKHz
THO- IO% Uo=p:Jrornerru
PIot
,
, ,
1,0 - -- --j- - - - ..; -- --
'"
__ _
,

""
, "
Figura 8
Rs[O)
"
cunoscute constructorilor amatori din
o prin care se
puterii de la circa
SW pentru o tensiune de alimentare de
12V. Se o pereche de
tranzistoare complementare de tip
80441 , 442 sau chiar din seria 200,
montate pe un radiator adecvat.
A211D
Pfot=I(Ual 1= 1 KHz
THD=10% Rs =porometru
3
O'-_-t-_ -;i;-_--;,;UOM
-- 5 10 15
Figura 9
Tabelul 1 cuprinde A210K
principalele caracteristici electrice ale Plot=I(Uo) f lKHz
acestor circui t e integrate ca PI lHO=lD% ((5 parametru
apropiate sau directe (pin
, , ,
cu pin). Unele din aceste circuite sunt 9 __ ... _ __ __ _ -4 __ L _ -' __ L_
util izate n aparatura de consum 8 _..: __ _ __ _ _ _: __
n ' ,'.' , 7 __ , __ < __ , __ < _-< __ L _ _ _ L_
A210K modulul sunet al " " ""
, ' , , , , , ,
TV -color Telecolor Cromatic, A2030 6 ' - -, - -, - j - - ,- - "i - - - i - - ,- -
, , , , , , , ,
este utilizat n modulul de baleiaj s --,..- .. --,--.- _L_ .. __
, , " "
vertical al televizoare. 4 - -;- - - -' - t - .;- -! -;--
Pentru a se putea alege corect ", ' ,', I
3 --... -.- -,- -
regimul de al circuitelor "" 'Rs=8Q
integrate stabilirea unor 2 - - -' -' - ..
, ,
n figuril e 8+18 sunt prezentate cteva .. , .. -., .... -,. -
, " 'UoM
diagrame de ale circuitelor
integrate prezentate. Figura 1 O
de utilizare
a ci rcuitul A21 1D este n
fi gura 19, iar n figur a 20 este
TJ-q%) A21()( THO-f(FrecvJRs:40l/o .. 1SV Pi:xJI=paramefru

, '1" l ' ', 1 I 1, I , ' I '1 ' , , , ,
I ',1, l ' ! , 1 I II I , ' , , , 1
, '1 I , l' ! ,1 1 I 1 1, Pi:xJI=2,SW",
1.5 1 I 1 1 1: 1 ,1 : I 1 ' , 1 I 1 , ,
'\
: 1: ' : 1 I I ,11 1 : 1: li :':': '
1 I 1 1 1 I ! II' I , , I I I I ' I 1
1 tii I 1 I ' : 1 : 1 : ' : PoJI=5Ornvi
1.0 r 'j%U' t tii 1 I ! 10' / "1 1
, II 1 1 I ,r , , 1 1 111111
'" 1 1 I , r , 1" I 1 I 1 1 1 1
, " I 1 I 1 1.' 1 , ' II tii I
trtt '
'II 'II ' 111111
, 1 1 I ""'- " 1 , ,,111 11
II I 1 r'" 1 1 I , , , I , '11111 1
: Iii' 1 , , ,II ' 111111
O ' , f(Hz)
.l Il 102 2 l 6 103 2 3 6 104 2 3 6 105
Figura 11 Diogcm:I de aeperdento o ctskl'siu'"iI:: de puterea de iesife livrata de CI A21CK

n fi gura 21 este o
de utilizare pentru circuitul
A210K, cu reglaj de ton
pentru joase inalte. Trebuie
precizat majoritatea
pentru CI TBA810 pot fi executate cu
CI A210K.
1
AUDIO
A2000V
Rs"" m
f _1KHz GoIn", 4OdB
10 PoulfW)
A200SV
PouH(Ua ) RS-40:
f .. lI<}\z Gam=- 4OdB
A2D05V
THO=f(Frecv) Rs",-40
Uo" 14,4V Gain=+ 4OdB
I I I I I I
9 _ _ I _ _ .. _ ... __ L _ .... __ L_
" ,
I , I , t ,
fi - , --r -, --r - ,--, -
I r , I !
7 _ -I _ _ .. _ .... _ _ L_ .... _
I , , I ,
, , 1 ' ,
b -: --:THc\:,-S%- ,-
,
, ,
J - - ,- - .. - - ,.- .,- - ,. -
" lHD= l%
2
, , , , I
-,.- ... --,.- .., - ,..-
I l ' ,

Figura 12
Circuitele integrate A2000V.
Vm A2005V. Vm sunt amplificatoare
de putere duale desti nate i n
special n aparatura de larg consum
pe automobile:
- circuitul A2005V lucra pe
sarcini de mci vr3.'lC
2x 1 OW pe o de 2Q pe c:a'\alla
Ua=144V (speciaJ pentru
- notatra Vm nd c seec:::t.ar-.-a
arruitLLo_""'-_b:nI- ......,
(rnorx>f"""
- ctrc::uEIe "'eOI..S
de COl (JOI)CI Le =
I I , , , I I I I I I I
-I_I_L- .. ..I -I _'- .. ... .... _L
, I , I I I I I , I I
8
1 " , I I I , '1 "
... _ 1- 1- .. -1 .... _'- ......... '- ..
I I , I I I , " ' 1 I
6 H
, Tt10""lO%, " "
... ..... -.-- .. .., ... .....
, I , , I , I l ' " I
4 H-:-:-H -'-
, , ,
-. - .. ..,-t-r "

I , I I , I I I ,
,
1.0 l HD(%.)
o.,
-,.. . ., .... - ,... .. .,. ... -,-. .,.
.. ..1 _ 1_ ... ........ _'- ..
_L!.J _' _L LJ. -' _'_
I , , I I I I I ,
T1 -,- rr ,-. -r r I

ti 810 12 14 16 18 102 10
3
104
Figura 15
""""'"
;:o.:t=qtJcjI = ..... .,z
1. ... 1" Rs--;oco _ ...
","""'"
,
,

o ,
Figura 16
Figura 14
UoM
A20301-W
Pcut-f[lJa) f= 1 KHz
k.= l()%
'" PwttWl ,
,
,
ZI
"
- -.,-- -
,

o
Figura 17
UoM
- cirt:=...C.eie :x:sec :raec:.;
la 5 pe

- cele aak..e poe: fi utilizate
la aJimentarea '"1OCoareIor de curent
cont nuu control ate cu semnale
anal og ce. sau
sarcina, de fil traj de decuplare a
sursei se vor monta ct mai aproape
de pinii CI:
n figurile 22 23 sunt
prezentate schemel e electrice de
utilizare a celor circuite integrate
1.0 THO[%)
A2030HNTHO-f(Frccv)'Uo"" + 14V" Rs - 4W'Pou1-porometru
, " " ' '' ' , , ,, , 1, , , " ' " ,
controlate a.J informatie " '" 1 , , , , "" " , I " ' " ,
, " " I , , , , " " '" , ' " ' ' ,
o..e -- -j. --:---:-HHH---
La proiectarea cablaJelor " "" ' " , "" " , , " " , , "" . ,
. . ,,1,
PouI .... O. l W ' ,f, ,
, ..

I ''''''' , , " " " , , , 1" , , ' Pout
impri mate se vor avea n vedere ' : " ' : ' : ' : ::: : : :: : : : : : : : : A; , ; ,
cteva regul i , de altfel universal 0.6
valabile pentru toate circuitele integrate r : : : : : : ::: : : : : : : : : : : : II; , : : : :
de putere: o . -:- :-:--: i
I7W
: : ! :' : ::: : : : : : :: :::l/; : , '''' '
- conexiuni le de de 0.2 _ _ ..: __ ___ __ __ __ __ 1 __ __
l
,--l: ..
ali mentare vor avea o , " , I ", , ", " V "" "
I """
proprie ct mai deci vor avea ' . , , , "' " , , , , " '(!iz)
o
trasee cu de minim 3mm: 101 -'il 103 105
condensatoarel. de cuplaj cu f,gJa B """'"
hi'
o-1jh. - -'1'
,
A2l1D
2 ,

27
2
100
t-----'lOOufI16V


'"
Figura 19
..c-<"'"CI. ' 50
='
...
."" O
....
Figura 20
TEHNIUM Nr. 12/1998

AUDIO
. 00 0--,,------_,_-,
100 -DS
,
A2 11D
"
'"
9
,
pentru prezentare
Figura 24 o
care dispune de de ton cu
ajutorul unui circuit 8axendal. Pentru
adaptarea impedantelor se
.. un repetor pe emitor la primul etaj al

,_.; montajului .
1-
Flgua 21
",,,
"'"
= mi"
""
2.2uF


A200QVm
A20Q5Vm
'"


"'"
39
''''''
"
2
Figura 22
prezentate. n montaj monofonie, n
punte in montaj stereo.
Ultimul circuit integrat
prezentat este A2030V/H, echivalent
cu TDA2030 produs de firma
SGS-ATES. Tn varianta RFT acest
circuit integrat
- puterea de P
pentru Ua=18V, f=1 kHz, TH0510%,
Rs=4Q P pentru
Rs=8Q;
- pentru o
circuitul este cu o
T0220 cu Spini ;
- circuitul este cu
gama de
Deoarece in literatura de
specialitate au fost publicate multe
ale acestui circuit, am ales
1l - 2N2955;
0,68
T2-2N3055.
roi
'"'


'''''
""
'"
Figura 24
'"
471'1"
n
flC173C
2.2<.1'(1)
2.2o..f{lj

'"
'"
-
'"
1 '''''''

11
"""
'''''

3.3nF
""
Figura 25 cuprinde o
de exti ndere a puterii maxime livrate
sarcinii prin utilizarea unei perechi de
tranzistoare complementare de tip
2N3055J2N2955 sau echivalente.
Tensiunea de se obtine pe
. ..,
'''''
!lA1S?
, ,
""'"
+ ,
2
"""" - ,
8./1..157 '"
-
'''''''
'"
3.3nF
""
-
"" "" '"
,,,.
"'" 47uF

=!=22CW1F
",,,
de 0,68Q montate pe pinii
+Uo
de alimentare ai circuitului.
vor fi bobinate, cu
R[
(1% maxim)
,otYn puterea de SW ,r:---- S
2 A2030
,
I ' '20"'
Se vor lua toate ce

= """-I::i?
se impun pentru a se evita
12
in special se vor reduce
0.68 '-!l
la minim conexiunile.
Figura 26 un
lOOK
amplificator de putere audio pentru
100<1 \pUl<

'2<'"
incinte active cu avnd
Figura 25
-Uo
de separare a filtrelor de la
--? intrare de 2,5kHz.
, "
IEHNIUM Nr. 12/1998 3
lK
4
Figura 26
4.7uF
22K
100'"
22K l OQuF
4K7 22K
Tl =2N2955;
T2=2N3055,
2K
10K
... 4 7uF
680
al


fTl = 1 KHz
2
l 00uF
25V
100
A2Q3Q
0 2
22K 6K8

2

lK5 6K8
I.SnF ... lODuF
2SV
fT2=6KHz
100
6.8nF 1.5rlF
22K
. ca
lOOK 5K6
+ 4,7uF
'--------f 25V
..:.t. 22K

00
22Qpf

150 1.8
BA157
6.6
5 2""F
10
4
4
22K

FIgura 27

11
T2
40V

2200uF
40V
Rs_40
PIlASS= 4OW

+Llo .. mox+36'1
RS .. 8n
Pm:EBLE", 15W

TEHNIUM Nr. 12/1998

ACDIO
r--t----------1------------t---------t-----t----Q +Ua
8Kr------+-- ,
R
REU
lN4QOI
220K
lOOuF
4rN
101<
lin
4
l N4001
REl2 r
ua
I.
22OnF
Figura 28
-

n ceea ce incintele
acustice active trebuie facem
ele fiind mai
n
- folosind filtre de separare ce
la niveluri mici ale semnalului
util se reduc problemele create de
de separare clasice montate
ntre difuzoarele specializate ale unei
incinte acustice;
difuzorului de de solupa
bassreflex, cu
radiator pasiv etc.). Difuzorul pentru
medii nalte se poate
monta ntr-o mult mai
constructiv.
in figura 27 este prezentat un
amplificator audio pentru
cu trei ci. Se remarc utilizarea unui
etaj cu putere pentru difuzorul
de reproducere a joase
(woofer). Pentru egalizarea presiunilor
sonore pe cele trei
difuzaarelor utilizate este
n figura 28 CI A2030 este
utilizat ntr-un dispozitiv de reglare a
lemperaturii cu punct de minim de
maxim. lermostalului este
nt re 1 kQ 100kQ. Valoarea
R se prin
de la o valoare cu cea a
termostatului la temperatura de 20C.
Fi gura 29 schema
a unui releu automat pentru
conectarea luminii. Comanda este
de un fototranzistor care
nivelul de iluminare Pragul de
al nivelul ui poate fi reglat din
de 1 MQ.
Bibliografie
- RFT - CI pentru bunuri electronice de
larg consum, 1990. - progresul tehnol ogic a
permis componentelor
electronice de tipul CI audio de putere

la un de cost aflat mult sub
de cost al unei retele de separare
pentru difuzoare de calitate, ceea 10K
lM
un
lK
lN400l
. ''''''
40V
ce a condus la abordarea acestor __ --1--4----4
100<
+
5
,
A2OJO

- din punct de vedere
constructiv, o lOK
are o mult mai mai
nu se pune problema
dimensiunilor dect pentru incinta
EDITORIALE
,
1n buna sa de a oferi
de calculatoare de
editura ALL EDUCATIONAL
sa de lider in ceea ce
priveste calitatea de
oferite publiculu i. Lucrarea "ANTI-
HACKER. Ghidul de
de Lars Klander, n
celebra SOFTWARE/
HARDWARE este un ultim exemplu n
acest sens.
Lucrare cu CD-ROM
inclus 149.000 lei). aceasta se
cu administartorilor
de in managementul
sistemelor informatice, programatorilor,
dar utilizatorilor
Se modurile de examinare
a unei modul in care
hackerii le precum
metodele de prevenire a acestor atacuri.
Se despre criptare
digital e, despre
resurselor unei prin
para focuri, despre cel e mai recente
multe attele .

2
3
loF
,.,
m
,
K
.
1001 Sugestii pentru programatorii
VIS UAL BAslC
Autori: Kris Jamsa
Lars Klander
SOFTWARE/HARDWARE
199.000 lei
Data octombrie 1998
Figura 29
Lucrarea se att programatorilor I
n Visual Basic, pe care i examineze toate aspectele
Visual Basic 5.0 problemele referitoare la proi ectarea
de tip Windows.
Sunt prezentate legate de gestionarea cu baze
de date, utili7nd standardele oAO OoBC.
S-a pe obiecte, prin utilizarea
claselor de obiecte din Visual Basic controalelor ACTIVE X,
documentelor, bibliotecilor servere lor.
Lucrarea include CD-ROM.
Grupul Editorial ALL-Scrviciul " Cartea prin
Sunati si comandati!
tel:01/41 i 11.58;01/4 1 3.43.21 ;01/413.1 8.50;01/413. 16.12;
fax:01/413.05.40 - fax
sau la:
EDITURA ALL nr.58, sector 6,
- Bucuresti CP 12-107

CATALOG
DJ ALE CIRCUITULUI INTEGRAT BE565(1I)
Aurelian
ing.
-urmare din frecuf-
n schema din figura 5,
semnalul a a
fi este aplicat la intrarea
inversoare a comparatorului reali zat cu
CI1 de tip LM311 (se poate folosi
ROB311 n capsula TO-116 sau MP-
48; se ROB311 n
TO-99, se impune
renumerotarea terminalelor n
Comparatorul
semnalul de intrare ntr-un semnal
dreptunghiular care se la
intrarea circuitului PLL de tip CMOS
4046 (CI2). Semnalul de la OCT
(terminalu! 4-IC2) se la intrarea
unui frecventmetru digital obisnuit.
f
o
este de 100 ori
mai mare dect frecventa f. de la
intrarea comparatorului. OCT
simultan si divizorul format din
cele CI3 C14, de
tip CMOS 4018 (de exempl u,
MMC4018), care semnalul
cu 100. Iesirea din CI4 este
comparatorului de din PLL. n
acest fel se calarea OCT pe
o de i 00 ori mai mare dect
cea la intrare.
n cazul multiplicatorului realizat
cu care este recomandat
pentru
electrice a este
(circa 1%), nu se pune problema ca
bucla nu se caleze nu
acesteia,
este la valoarea
50Hz.
Pentru multiplicatorul reali zat cu
PLL CMOS, care este proi ectat pentru
un domeniu larg al
de intrare (3+100Hz), este o
indicatie a corecte a
PLL. n acest scop, s-a
introdus n un LED alimentat
prin intermediul tranzistorului T1, care
va semnaliza momentul buclei
PLL.
Punerea n funct iune a celor
multipl icatoare nu presupune
reglaje, ele de la prima
ncercare, cu
ntocmai a schemelor.
n final, ambele
multipl icatoare pot fi folosite pentru
electrice
de c.a .. Monitorizarea acestei

n evaluarea corecte a unor
6
IOnF
fi
7 14
8
3K3
16
fo
DFM
14
+5V
16 CI3
4018
I100nF
Figura 5
aparate incl use n sisteme profesionale
sau aflate n dotarea amatorilor.
Pe posibilitatea
rapide precise a foarte
joase, multiplicatoarele pot
alte interesant e. de
exemplu, n al e
semnalelor infrasonore (sub 16Hz), pot
deveni audi bi le prin multi pli care.
de face
nregistrarea pe de
magnetofon a acestor semnal e
infrasonore. n cazul multi plicatorului
realizat cu CI semnal ul
multiplicat poate fi convertit n
semnal sinusoidal, fiind
semnalului triunghiular pe terminalul 9.
Detector de metale Pent ru
localizarea obiectelor metali ce se
la detectoare speciale, care
pot fi realizate n conformitate cu
diverse metode. n de metoda
depind
detectorul ui, dar si gradul de
compl exitate al acestuia.
Detectorul descris mai jos
constituie un montaj accesibil celor mai
amatori. Detectorul
pe principiul deviatiei de a
unui oscilator care' se apropie de un
obiect metalic, n raport cu un alt
oscilator de n
bobina oscilatorului de se
apropi e de un obiect feros sau neferos,
frecventa acestuia creste sau
n acest fel, cu
detectarea metalului , se si
100K
M
2,2uF
7 9 13
12
680K
CI2
5
4046
8
11
6K8
3
18K
BClO7
13
CI4
4018
15 16
natura acestuia.
Schema detectorului de metale
real izat cu CI este
rifigura 6. Oscilatorul de este
reali zat n jurul tranzist orul ui di n
structura ci rcuitulu i PLL
Comparatorul de n
diferenta de (sau ai ci,
de dintre oscilatorul de
si OCT di n Tensi unea
de comparator este
la terminalul 7 se pentru
comanda tranzistorului T 4. Acesta,
cu tranzistorul T5
un ampl ifi cator
Galvanometrul cu zero central,
conect at nt re colectoare le
t ran zistoarelor di n ampl ificatorul
diferential, va indica o devi atie ntr-un
sens sau altul, n de natura
metal ului detectat. Prin intermediul
celor asociate
ampl ificatorului se
sensibilitatea detectorului
zero a indicatorului.
Bobina de L 1 se
prin bobinarea a 30 spire
CuEm 1 mm pe un ci lindru de material
izolant, cu diametrul de 21 cm. Bobina
se poate fixa de acest cilindru sau se
poate n cu coliere de
material plastic. Bobina se
la montaj prin intermediul unui cablu
ecranat. Firul cald al acestuia se
la colectorul tranzistorului T1, iar
ecranul la plusul sursei de alimentare.
Detectorul se de
TEHNIUM. Nr. 12/1998
CATALOG
a;a; G)G)
"':...i
"",:..q
M
xx
<l'"

>111r,' I>---O
0-
II' '!i
o-
'"
N N
'"
'"
o
s;!

o
<l
+

"- "-
II' '11

"
"'
"
8
;;;
o
o
-!HII'
'11f-ti
"' '' "
"'o
"'fil
<l
"
"'
<l
'"
"'

c

o
..
"
g: .
,.
-

o
;.,U
'" "' .

ro
II'
o
'"
'"
'"
'"
N

-""
iJ5"'


""
"
I"

c
o
o
-
"
N
....
o
H"'I:
ro
.o

f-
M-i:>
EMITATOR
Imodulator
de frecventa)
1--
TEHNIUM Nr. 12/1998
l a surse de tensiune
simetrice formate fiecare din
baterii de 1 ,5V (R6), sau

baterii de 4,5V .
Reglajele detectorului sunt
simple, dar ele trebuie efectuate cu
Se bobina de
la montaj. printr-un cablu
a lungime nu va mai fi ulterior
bobina la
de o. ce biect metal ic
se cu rsor ul
P1 la
cursei, iar cel al
P2 se roteste n pozitia
corespu rezistentei
maxime.
al imentarea
montajului , se lent
semireglabilul SR1 pentru a se
obtine o deviatie a
ind'icatorului. Pe ce ne
apropiem de se
progresiv sensibil itatea,
prin
P2, n sensul rezistentei.
n timpul acestui reglaj'se
poate lent asupra
P1, deoarece
<; a acestuia ar
2 putea nu fie ceea ce
6, f a'ce ca deviatia se
iI: '1totdeauria ntr:un' singur sens.
Cnd se se
poate considera terminat reglajul.
Cursorul semireglabilului' SR 1 se
cu vopsea n
prin reglajele
anterioare.
Pentru verificarea
este suficient se
apropie de bobina detectoare un
metal feros, apoi unul neferos.
Indi catorul galvanometrului va fi
deviat ntr-un sens, apoi n
Pentru verificarea
bateriilor se trece comutatorul S 1
n TEST, n care
indicatorul galvanometrului trebuie
un punct prestabi lit,
plasat la aproximativ 213 din cursa
indicatorului. Pentru ca indicatorul
acest punct (cnd
tensiunea bateriilor este
se impune reglarea
SR2 eventual tatonarea valorii
rezistorului marcat cu asterisc.
tensiunea bateri ilor

I 220Vca I
, ,
, ,
--------
Figura 7
DJ
scade sub valoarea tensiunii de
stabilizare a diodelor Zener,
indicatorul nu va mai atinge punctul
corecte.
nainte de uiilizare, departe
de orice obiect metalic, se roteste
P2 n se
P1 pentru zero pe
galvanometru. In cazul apropierii
bobinei detectoare de un obiect
metalic oarecare, indicatorul se
ntr-un sens sau altul,
n de natura metalului. Pentru
determinarea si/sau a
adncimii la care Se obiectul
metalic, se asupra
prin intermediul
P2.
Potentiometrul P1 , care se
pe'ntru reglajul de zero,
poate fi utilizat pentru
compensarea efectului de sol, care
se n anumite situatii.
Acest efect se printr-
o a
indicatorului , ntr-un sens sau altul,
chiar n unui obiect metalic
n apropiere.
Sistem de transmisie FM
pe
Pentru transmisia semnalelor
de ntre puncte
situate la (zeci de
metri), se folosesc sisteme radio de
emisie/receptie de putere
sau mai simp'lu, conductoare.'
O mai n
folosi rea conductoarelor
electrice de curent alternativ pentru
transmisia unei de
conform uneia
dintre' tehnicile uzuale. Un
asemenea sistem de transmisie
realizarea unor
sigure la de zeci sau chiar
sute de metri, cu ca
receptorul fie folosite
n cadrul sistem electric,
delimitat de contor. Precizarea se
impune pentru a explica de ce nu
se pot face prin intermediul
acestui sistem de transmisie, ntre
apartamente veci ne.
ntre apartamente este de
numai metri, de
este de
bobinajele existente
n contoarele instalate la fiecare
RECEPTOR
[demodulator
de frecventa)
-L-___ ...J
--PAF
7
DJ
apartament. In
puterii nu
problema, iar valorii
de SOmW, nu face altceva dect
eventuale interferente n
radioreceptoarele din In
general, puterea se
la 2S-30mW, valoarea
pentru
aplicatie.
In diverse materiale publicate n
literatura de specialitate au fost
prezentate sisteme de
care folosesc conductoarele
electrice de curent alternativ. Aceste
sisteme la de
amplitudine sunt folosite de obicei,
pentru realizarea interfoanelor.
In cele ce
un sistem cu modulatie de
folosit pentru transmisia
a semnalelor de n
conditii de calitate. Ca o
a acestui sistem
transmiterea programelor
muzicale de la "centrul audio" dintr-un
apartament, n oricare dintre camerele
acestuia, a deplasa componentele
sistemului audio (tuner, magnetofon/
casetofon, pick-up). devine
mai mai n
cadrullocuintelor cu arie
mai c'a de exemplu vile sau
din mediul rural, n care
anexele atelier de lucru,
garaj etc.), sunt situate n afara
principale.
In sistemul conceput
experimentat de noi, am apelat la
tehnica modulatiei de
deoarece acest tip de
o calitate foarte a
transmisiei imunitate
la le puternice, existente pe
retelei electrice de curent alternativ.
, In finalul acestei scurte
introduceri n
cu n
vigoare,
pentru transmisii pe
este ntre 10 1S0kHz. De
asemenea, se ca valoarea
cmpului radi at nu

Inainte de a trece la descrierea
aparatelor receptor) care
n sistemulu i ,
utile cteva
Conform schemei din figura 7,
sistemul de transmisie este format
dintr-un cu modulatie de
un receptor de tipul
demodulatorului de Att
ct si receptorul se
8
la prin intermediul
unor transformatoare de
Pentru blocarea
componentei de
(SOHz) , se cu
transformatoare cte un condensator
a este foarte mare
pentru de SOHz, dar
pentru de
a
+ 12V
781 2

CATALOG
(circa 0,2%), se ca
de nu 10%
din valoarea n acest scop,
tensiunea de
la intrarea trebuie fie de
aproximativ 100mVrms (valoarea
cu de linie ale celor
mai multe aparate). semnalul
modulator provine de la aparate cu
nivel de mai mare, se introduce
1PMQ5
_-14V
22QVca

16{
.. 220uF
25V 47rf
400V
621<
100nf
Afo-j
lOOmVrms
27(l(
l lX)1f
LED

rl
L2
L 1
lK
3.3nf
7 10
+1 2V
lOK
2
CII
lOK
3
BE565
si receptorul au ca
circuitul integrat
IlES6S, considerat a fi ideal pentru
realizarea modulatoarelor
demodulatoarelor cu frecventa
,
de la SOOkHz. In
circuitul integrat IlE56S este
folosit spre deosebire .de
receptor unde se la ntreaga
capacitate. c n se
pot folosi circuite Il ES6S la care
comparatorul de este defect; la
receptor acesta trebuie fie n
stare de funcponare. conform
specificatiilor din foaia de catalog.
n schema
n figura 8, poate
observa aici se foloseste numai
oscilatorul controlat n tensiune. Acesta
permite realizarea unui modulator de
cu o foarte liniaritate.
Semnalul de se
aplic oscilatorului controlat n
prin intermediul tranzistorului T1 , folosit
ca injector de curent n circuitul
terminalului 8. n acest fel,
este n de
semnalul de Pentru ca
distorsiunile armonice fie reduse
4
5
2,2nf
8K2
12
[-"--{=:J--+1K. )6D137
Figura 8
un divizor calculat n fel nct
valoarea a tensiunii la intrarea
modulatorului nu
1S0mVrms.
Regimul de a
modulatorului de este mult
prin introducerea unui LED
pe bara de alimentare a circuitului
integrat IlES65. n plus, LED-ul
vizual

, Cuplajul ntre modulatorul de
se
prin intermediul
tranzistorului T2, care are ca
un transformator acordat pe

(n lipsa este
de valoarea
condensatorului conectat la terminalul
9 de curentul injectat de tranzistorul
T1 n circuitul terminalului 8.
cum se poate observa n
schema din figura 9, n receptor se
tot un IlES65, dar de
se toate blocurile
din structura ci rcuitului
integrat.
Semnalul de
TEHNIUM. Nr. 12/1998
CATALOG
prin este
apli cat pri n i ntermediul trans-
formatorului Tr2, direct la intrarea
comparatorului de faza din PLL.
a osci latorului
control at n tensi une este
de valoarea componentelor RC
conectate la terminalele S 9.
spre deosebire de alte
sisteme de transmisi i, cele realizate cu
circuite PLL nu o stabilitate
a nu
acordul receptorului pe
Receptorul se va
acorda automat pe
de
determinate de semnalul
modulator. Acest acord automat si
continuu pe se
benzii de de
parametri specifici circuitelor
PLL. Altfel spus, ci rcuitul PLL din
receptor se pe
a
Semnalul demodulat apare la
din
j)E565, care este aplicat la
intrarea unui amplificator de putere
realizat cu TBA790T, TBAS10 sau
oricare altul , n de puterea
Sensibilitatea ampli -
ficatorului de putere se la
valoarea de 100mVrms, deoarece
ampl itudinea semnalului audio la
demodul atorului din receptor
este aproximativ cu cea
modulatorului .
Semnalul de
demodulat este disponibi l pe termi nalul
7 al circu itul ui i ntegrat j)E565.
Componentele conectate la acest
terminal (interne externe),
fi ltre RC trece-jos nseriate.
fiind constanta de timp a acestor
circuite RC( 1 OJls), ele banda
semnal ul ui audio la circa 16kHz.
220Vca
47nF
400V L2
Tr.2 ----
de panta
este de
asigurnd o atenuare a
reziduurilor de

Principalele componente ce
a fi realizate n vederea
construirii sistemului de transmisie,
sunt cele transformatoare de
cuplaj cu Acestora,
precurn si condensatoarelor serie
trebuie li se acorde o
atent ie pent ru evitarea
de electrocutare avnd n
vedere acestea se conectate
direct la 220V'
Ambele transformatoare vor fi
rea l izate pe carcasele de
recuperate de la transformatoarele de
(455kHz), din
radioreceptoarele tranzistorizate
romnest i (dimensiunile carcasei
metal ice '12x14mm). L 1 a
ambelor transformatoare va avea
25+95 spire CuEm 0,1 mm, iar L2 va
avea 15 spi re CuEm O, 15mm. Trebuie
se acorde o bunei
a celor pentru a
evita unele n n care
condensatoarele de cupl aj cu
se De asemenea, capetele
bobinelor L2 se cu lac n
canalele suportului de material plastic,
pentru a evita eventualele atingeri
accidentale cu carcasa a
transformatorului. Pentru cei care nu
au cert itudinea unei bune
ntre sau ntre acestea
carcasa a
transformatorului ,
realizarea celor transformatoare
pe bare de de tipul celor folosite
ca n radio receptoare. n
spirelor
trebuie recalculat. De asemenea, este
tatonarea valor ii
+12V
lPM05
+
7S12
rn
rezistoarelor de amortizare.
datele
constructive indicate mai sus pentru
cele transformatoare corespund
unei de lucru de ci rca
130+ 140kHz.
cum se poate observa n
schemele receptorului,
ambele circuite acordate sunt puternic
amortizate, pentru a prezenta o
de gradului
de modulatie admis. n caz contrar,
gradului de face
ca din banda de
trecere a fi ltrelor, conducnd inevitabil
la unor distorsiuni armonice
importante. .
asupra
condensatoarelor de cuplaj cu
Se impune verificarea n
afara montajului .
valoarea nu este
(22+100nF), n schimb tensiunea de
lucru trebuie fie minimum 400Vc.c.
sau 250Vc.a.
Tranzistorul T1 din de
tip BC177B, BC253B, BCY79, iar T2
este de tip BD137. Toate diodele sunt
de tip 1N414S.
Receptorul va fi realizat sub
pent ru a putea fi ct
mai de transportat dintr-un loc n
altul. Receptorul se ntr-o
cu difuzor de SQ/3W ntr-o
mai receptorul n
care este inclus ampl ificatorul de
putere cu TBA790T, poate fi montat n
caseta unui difuzor de radioficare,
rezultnd o
Referitor la cele
transformatoare de folosite n
acest sistem de transmisie, facem
Transformatorul di n
are o putere de circa
1+2'VA. a
acestuia se cu conductor
2200uF
+ 25V

2200uF
+ 25V
L 1
lOK SR2
__ __
lK C il lnF
1 K BE565 lOK 220nF
3,3nF

lOK 9 "v lOOmVrms
+ lOuF
I25V ::r:: 470PF
Figura 9
TEHNIUM. Nr. 12/1998 9
CATALOG
CuEmO,35mm. Se scoate din egalizare nu se face cu
Puterea transformatorului din se digital precizia receptorul se
receptor depinde de circuitul integrat pe terminalul 4 al circuitului integrat oricum pe frecventa
folosit in amplificatorul audio asociat din receptor. Se SR2 deoarece acordul automat pe
demodulatorului. se cnd se egalitatea cu se face intr-Q mai
de De
o putere de anterior. asemenea, a
se cu conductor n final, se semnal audio intre 120 si
CuEm 0,?+O,8mm. Alimentarea cu amplitudine de 100mVrms (max. 1S0kHz. calat circuitul PLL d(n
circuitului integrat TBA81 OAS se face 150mVrms), la intrareaAF din receptor. el va variatie
direct de la redresorului , unde Cu receptorul n n interiorul unei benzi de
tensiunea trebuie valoarea de transmisia audio trebuie fie foarte care este mai dect banda de
circa 16V. de zgomote distorsiuni,
se un circuit att in cazul cnd sunt alimentate de n sistemul prezentat n acest
integrat TBA790T, acesta se la ca atunci cnd se material, banda de este de
prin stabilizatorul7812; in de la prize aflate in circa 40kHz, iar cea de de
stabilizatorul trebuie camere diferite ale unui apartament. aproximativ SOkHz.
montat pe un radiator Eficacitatea modulatiei de aceste valori ale benzilor de
iar difuzorului folosit va fi de din punct de vedere al de sunt asigurante prin
8n. la puternice amortizarea a circuitelor
Este binecunoscut existente pe poate fi n oscilante LC.
montaj printr-o asa cum intre
electronic depind de calitatea se in continuare. Se intrOduc in receptor este prea mare si circuitul PLL
componentelor folosite, dar de receptorul un aspirator nu se mai s'e
corectitudinea de reglaj . (considerat a fi cea mai valoarea rezistorului de amortizare
Presupunnd in cele montaje de perturbatii dintre aparatele aferent transformatorului Tr2, sau se
au fost fol osite componente electrocasnice). n difuzorul introduce un etaj amplificator intre
de receptoruluisevorauzizgomotefoarte circuitul oscilant al receptorul ui
catalog, se poate trece la reglarea puternice. La introducerea intrarea comparatorului de din
sistemului de transmisie FM. in zgomotele dispar complet, PLL.
multe experimente ceea ce receptorul atunci cnd
am ajuns la o de s-a calat si este sensibil numai la circuitele integrate folosite n
reglaj semna}ul modulat in receptor corespu nd
faptului reglajul se face In cadrul procedurii de reglaj din foaia de catalog,
global , considernd cele anterior, am indicat sistemul iar
componente un de egalizare a de reglajele nu sunt critice.
sistem unitar. se o lucru din receptor. continuare in viitor -
stabil , n de calitate. ,..:::.::.:..::::.:..::::::.::::.:::...z:..:.::;::.::::::::...;:::::. ____ -=:::::::.::::.::..::.::::.:::.::::.:::..:..::::...
Pentru efectuarea de
reglaj sunt necesare un osciloscop
un digital. Mai nti, se
cursoarele poten-
semireglabile SR1, SR2
miezuri!e de ale
transformatoarelor Tr1 Tr2, la
mijlocul cursei. Se introduc
receptorul n Se conecteaz
osciloscopul digital la
liber al circuitului oscilant din
receptor. Pe ecranul osciloscopului se
un semnal
cvasisinusoidal, care la atingerea
AF din se
in (sinusoida
puternic in dreapta ecranului din ce
in ce mai spre stnga).
Se SR1 din
cnd digital
13S1 kHz. Se miezul
transformatorului Tr1 din
apoi miezul transformatorului Tr2 din
receptor, se un
semnal sinusoidal cu valoare
circa 3Vvv .
10
-urmare din pagina 11-
Scala a fost
pentru simplitatea ei consumul
foarte, foarte redus de curent. Tot
pentru acest motiv am utilizat un
cu cristale lichide (LCD), dar la care
avnd disponibili doar 3 digi'i se
numai zecile sutele
de kHz, suficient pentru
Baza de timp este de
la un osci lator ieftin, realizat cu un
rezonator ceramic pe SOOkHz poarta
AaCI2.
Prin de divizoare CI3-CIS
se divide la SOOHz.
CI 6 baza de timp de SOHz
pentru la fel impulsurile
de de transfer. CI2-D este
un amplificator pentru semnalul de
intrare (dinspre VFO), care, prin
CI2-C ajunge semnalul de
de la C16, pe primul divizor Cl-
8.
Valoarea acestui nu
este ea reprezentnd de fapt
sutele de hertzi cu de
timp. Oricum, baza de timp fiind prea
mare ar rezulta o plpire a acestui
segment, oricum nedisponbil pe LeD.
aceast divizare
succesive pe kHz, zeci sute
de kHz.
Fiecare are pinii de
programare liberi , pentru a putea fi
orice de
la care lantul de
Tn cazul nostru, pentru a face
diferenta i ntre frecventa osci latorul ui si

avnd mai mare),
este programat sub
valoarea intermediare. Deci,
semnal de la VFO, frecventmetrul
va valoarea 312. n
va incepe
de la valoare,
totdeauna o valoare mai
valoarea intermediare, deci
exact frecventa de lucru.
Prin CI? - poarta B este realizat
un oscilator de necesar
pentru alimentarea afisorului tip LCD.
TEHNIVM Nr. 12/1998

-.
CQ-YO
TRANSCEIVERUL "CRINA"-QRP

Adi MunteanuNOSOBL
Ideea care a slal la baza
acestei a fost unui
aparat ct mai economic din toale
punctele de vedere, ct mai
performant, capabil opereze in
modurile BLU CW, pentru lucrul din
portabil. Exlinznd ascilalorul
un comutator adecvat,
transceiverul poate deveni mulliband,
lucrnd foarte bine la
de 30MHz Aparatul foloseste o
mai la net.

care
sens al semnalului prin etajul de
att la
ct la emisie.

Primul mixer ca mixer
de iar la emisie este
modulal or. AI doilea mixer la receptie
este detector de produs, iar la emisie
mixer de emisie.
Pentru a putea realiza aceste
alternativ, semnalele de la VFO
BFO sunt comutate prin releul
multicontact R1. Ca mixere folosit
tipurile dublu echilibrate cu cte patru
diode cu siliciu, acestea fiind mixere
cu net superioare comparativ
cu mixerele active, prezentnd o
sensibi litate de
pentru dinamicii,
a acestui tip de mixer n
general, nu am
introducerea vreunui etaj
preampl ificator la
La semnalul captat de
trece prin FT J folosit si la
emisie, prin filtru de
de tip Butlerworth, la
primul mixer care, n
primeste semnal si de la VFO, acesta
fiind de tip ECO tranzistor FET (T1),
t ranzistoarele T2-T3 real iznd
separarea oscilatorului de celelalte
etaje. Din emitorul lui T3, prin trimerul
Pt1 se extrage semnalul reglabil la
nivel optim pentru mixare, pe cnd din
colectorul tranzistor este
preluat semnalul pentru scala
VFO-ul ntre
de 11,Hi7+11,487 MHz,
rezultnd frecventa de
7687 kHz. valoare s-a ales
avnd disponibile un de 7
asemenea cristale.
Acest tip de mixer, pent ru a
functiona n parametrii optimi, este
TEHNIUM Nr. 12/1998
la adaptarea
de care trebuie fie de
50Q intr-un larg domeniu de frecvente.
n acest scop am introdus, ca
a mixerului, un atenuator rezistiv de
3dB, urmat de un amplificator (T5+ T6),
cu de intrare tot de 50Q.
Curentul prin acest amplificator cu
FET-uri s-a stabilit la 25mA,
pentru a o ct
Sarcina acestui etaj o constituie
rezistenta cu bobina
care optimizarea
pentru intrarea n filtrul
(400Q) . La fel, la din filtrul
se un transformator identic,
acesta adaptnd filtrului la
mare a primului amplificator
de de tip MOS-
FET.
Amplificatorul de FI are
etaje identice realizate cu
tranzistoarele T7 -T8. Semnalul
amplificat ajunge la al doilea mixer
echilibrat care pe timpul receptiei
semnal de la BFO, acesta
fiind un oscilator realizat cu cristalul de
Q1, tranzi storul T14
amplificatorul T15.
astfel
i n preamplificatorul de AF
realizat cu tranzistoarele T9-T10. Se
obtine astfel semnalul de atac al AAF,
reglabil ca nivel din Pt2, care, trecnd
mai departe prin circuitul integrat
LM386 ajunge amplificat la difuzor.
O parte din acest semnal de AF
este preluat printr-o
introdus in de RAA,
revenind tranzisloare!orT12-
T13.
Pe tranzistorul T13
semnal de redresat,
MGC
reglarea a nivelului general
al la
Din colectorul T13 se culege
semnalul de RAA care ajunge la
2 ale tranzistoarelor AFI, prin dioda 01 .
n emitor este conectat S-metrul. Dioda
02 efectueaza separarea curentului
continuu preluat prin Pt3 pe timpul
emisie.
Pe scurt, peste nivelul reglat cu
MGC se suprapune
RAA-ul care ... a lucra cu
semnalul
Tranzistorul T11 are rolul de a
bloca n timpul emisiei.
la emisie
La emisie, semnalul preluat de
microfon, pe pozitia Tx-SSB, este
amplificat de T16 T17 ajungnd pe
T18 care alimentare numai pe
Tx-SSB pentru a bloca
semnalul de microfon spre primul
mixer n VOX.
Din emitorul lui T18 semnalul de
AF - microfon ajunge pe mixerul1 care,
pe timpul emisiei, primeste de
semnal de la BFo" -
ca mixer echi librat. Semnalul de tip
DSB trece prin T5, T6 filtru,
la poarta lui T7 avnd astfel semnal
de lip SSB. Mai departe acesta este
amplificat de T7 si T8, aici amplificarea
fiind din exterior prin
Tx-GAIN dioda 03).
amplificare,
ajunge la al doilea mixer, care n acest
caz semnal de la VFO, la
iesirea sa obtinndu-se semnal de RF
de 3,5MHz. Prin atenuatorul rezistiv
filtrul semnalul ajunge la
amplificatorul de emisie cu trei etaje
realizate cu tranzistoarele T22, T23,
T24, care se ntr-o

Tranzistorul T21
primul etaj, pentru a reduce la minim
scurgerea semnalului pe de
telegrafie spre final, iar n SSB
acest tranzistor este permanent
deschis prin dioda 04.
La emisie telegrafie, prin
apasarea manipulatorului, simultan
sunt comandate mai multe etaje. Prin
04 se deschide tranzistorul T21, prin
dioda 05 se trecerea
pe emisie, iar din 06 se deschide T26.
Ca urmare oscilatoruJ de AF - ton T25
primeste alimentare si
semnalului de autolon. Nivelul acestui
semnal se la optim prin Pt3,
de unde in AAF (CJ-1).
n regim VOX este
foarte in ciuda sale
constructive. Semnal ul de AF
amplificat prin colectorul tranzistorului
T17 deschide tranzistorul T19 care
pune la baza lui T20, de tip pnp,
si care la rndul releul
RxTx.
se doreste lucrul cu
functia PTT, comutatorul VOX/PTT se
pe PTT (K1) prin simpla
punere la a diodei , se deschide
tranzistorul T20.
11

'"
,
\-> 1#
,
00
'"'
"
m
mi "-

, .y
mt
"
"' 1
" "
-b--b-
7
t '"
,.

](()jH IIlF 1 it
1-- -1
11
..
"" "? m "? : 2.2uf

,
-

"" "

"

,
,
,
E ,
--::::j:
, " ,
c '" c
r-'-

" ' ,
, '
" Al
nil
--+
" "
Ei
, ,
'o
---+ "
"
, '
"
, ,

ro ,
4-
,
ru ,

"'" 01'


I
'o,
an
y.q r
' ,, -m-- ,--/ ' .TcIT ,,--/
1-----<0>----1
-




'"
ciP
m
'"
OCI07 II

410 ,:;

,

+
"
L...1.... '"
---+' "
, "

I '/tl1 [
/iO
'"
'"
Be n


,
m
'.


Il !
II'
2!..."'2'9 i.
m
S
'"
I

,
,

h
5. 2Spf
, ,
''''
,-

,

,

,
,,,,J
,
"
w
,
, 2,4.ti
,

,
1.


"

r.
"
"
-tt
"
iCl1l
,.
'-l
K l ll
I W '

. 11
11--
"
'\'!'
,.
'" ,If--=----'
w.
Ck?C
-:-i r- 5


=
-
"

"


ne



'00
"
.-
" ... I
:'U'
;ro
"
,.,
m'f
IJlIl\

TII'
'1
I(W
:::--:4
,.,.
'"
353._
'12:1
-- - ](2
:Iii
'"
K'"
,.
"
"


"
'00 I 'Ir.1
"

* HrW'
''''
'L

, '
! : Mx2
"
- - - II-

' 00
..L100'1f
""

,-
1'0

"

00
"
,.
"
.,
I
"
"
,
'""
,.
;

"
."
---=

""

,

"
>,

,=


"


r---------------------- ----------- ---- -- ---- -- -- ----,
, IirlvICCW I
,
,--- -- - ---- -------- ---------- --------- -- ----- ------- j
r---------------- -,
,
-

'H,..:A<
, IIUI iIbl _ _ ________ ____ ___ J
r ------ ---------,
, ,

,--_ OG,'IJ
!.
,
L _______________ J
electrica a tronsceiverului monobanda "CRINA"-QRP
Introducere
Probabil realizarea prin
mijloace proprii a unui osciloscop
catodic visul
electronist. Vis pe care, probabil, foarte
dintre l
Construirea unui osci loscop nu
este deloc o ba chiar
De aceea, dorim
pe nimeni, atragem
asupra de realizare ale
unui astfel de aparat.
,
do
'IT<>'"
r
"'"
1"" ')
"" """""",

........
--
Figura 1
o astfel de
ncercare, n fond asta este,
doar cu
n domeniu.

osciloscopului constau n
relativ mare al
subansamblelor care trebuie realizate
care o mare n
n calitatea precizia
deosebite cu care acestea trebuie
executate reglate, n mare
ridicat) al componentelor
folosite, ca nu mai vorbim de
partea (inclusiv carcasa).
Gradul mare de dificultate al
unei asemenea curajoase ntreprinderi
este refl ectat, de exemplu, de
extrem de mic (doar 5
practice) de astfel de
aparate propuse spre realizare n
revista almanahul TEHNIUM n cei
aproape 30 de ani de
pe care le la
bibliografie).
14
LABORATOR
UN OSCILOSCOP !
,
nu am
speriem indeajuns ca
atunci trecem la
Osciloscopul catod ic
un aparat electronic de
cu ajutorul poate fi
valoarea instantanee a unui
semnal electric de timp. Faptul
vizualizarea formei semnalului se
face pe ecranul unui tub catodic (cu
deflexie
denumirea de osciloscop catodic.
"'"
"'-
,
",-
,
do
Osciloscopul este un aparat
absolut indispensabil in laboratorul
electronist, faptului
permite efectuarea unor tipuri diverse
de cantitative calitative.
inainte de a prezenta partea
de a
osciloscopului , este
prezentarea, pe scurt, a de
privind structura
unui osciloscop catodic modem.
Osciloscopul a
este cititorilor este unul
de medie, de uz general,
monospot, cu de 10MHz,
fiind accesibil n de
amator.
Tubul catodic de la care s-a
pornit, este un tub (rotund),
avnd un diametru de 7,6cm, de
Toshiba, de tip 3KP
t
(F).
Tubul este relativ scurt (circa 30cm)
ing. Naicu
ing. Gheorghe
Evident n prezent, se pot
procura tuburi catodice rectangulare,
de mari dimensiuni, avnd o
de electrozi, care permit realizarea
unor osciloscoape cu dublu spOI,
extrem de performante, dar care
o foarte
o mare din
partea constructorului.
Autorii fac
prezentul osci loscop nu
preluarea schemei electronice a
+28V

an
L
__ --o>"'" 15Vc.c.
.......,..
""""
"" CNOOC
vreunui tip deja existent, ci este o
o proiectare) proprie,
evident pornind de la aparate
simi lare, din care s-au inspirat.
Prezentare
Cap. I Schema bloc a
osciloscopului catodic
Deoarece scopul principal al
osciloscopului este acela de a permite
vizualizarea de timp a
unui semnal electric, schema
bloc din figura 1.
Semnalul de vizualizat se
bornei de intrare Y BNC). Acest
semnal se N
TREPTE, care se (de la
comutatorul cu scopul
de a amplitudinea valorii
ono """
"-
"'''''''-Iti
realizarea unei __
compacte, de transportat in cazul!
unor Figura 2
TEHNIUM Nr. 12/1998
"

LABORATOR
Td'eopIO
!tango
"
,
,
,
,

deflexie orizontale Xl
un semnal cu
timpul t, avnd o liniar
o). (tensiune n de
pe ecranul
tubului cinescop
astfel y(t), unde
y semnalul de
vizualizat.
, , '
Acest semnal propor-
cu timpul , avnd forma
-
\J \J :\
, " ,
b). i n fi gura 2, se
baza de timp este
produs de generatorul
BAZEI DE TIMP, fiind apoi
amplificat la nivelul necesar
"
,

w7:V:\J
c-. c-. c-.
.... , ......... , c:::;o, <::
de
X (pe aplicat
X (de pe
ale tubului
, ,
,
,
,

,
,
,
catodic. Amplificatorul X are
el rolul de a amplifica semnalul
n dinte de furnizat
de baza de timp, la
valoarea
:/3 i/3 i/3
mAu -m m m n
w rJ'_c.
" ,"
unei tolale a spolului
pe astfel nct
lungimea trasei s fie
(sau mai mare) cu
,
,
,
,
,
d). diametrul tubului catodic.
"" /3 i/3 i/3
Se observ pe forma
semnalului din figura 2
care
cursa in
Figura 3
semnal ului n cadrul ecranului tubului
catodic.
Y (pe care in mod
liniar semnalul la valoarea
Yale
tubul ui catodic de
pe a trasei
osci loscopului (respectiva imaginii) se
prin dezechilibrarea
amplificatorului Y (de curent continuu),
cu potentiometrul"Pozitie Y"
de pe panoul frontal. .
Pentru a se putea asigura
pe a spotului este
necesar se aplice pe de
p
Figura 4
TEIINIUM Nr. 12/1998
care spotul parcurge ecranul
de la stnga la dreapta
(mult mai n
timp), cursa n care spotul
descrie o de la
extremitatea la extremitatea
a ecranului. Vizualizarea
semnalului (a y{t) se
n timpul cursei directe. in
timpul cursei inverse, prin intermediul
unui circuit de stingere comandat de
generatorul bazei de timp, spotul este
stins.
Facem remarca
tensiune-timp pentru
cursa trebuie fie ct mai
'"
in timp ce pentru cursa
tensiune-
timp sunt singurul lucru
pentru cursa (de
stingere a spotului) fiind ei ct
mai
Pe ecranul osciloscopului
imaginea va fi numai n
n care perioada T a bazei de timp este
(sau este un multiplu) cu
perioada semnalului vizualiza!.
abateri mici de la
egalitate, imaginea se lent
spre stnga sau spre dreapta, n
de sensul abaterii , iar pentru
abateri mai mari imaginea devine
Pentru a se
de egalitate se va
asupra bazei de timp (timpi
diviziune), prin intermediul unui buton
de pe panoul frontal, in momentul
n care se o imagine
Structura de osciloscop
n figura 1 permite
vizualizarea a
semnale y x (respectiv y(x)), prin
trecerea comutatorului
de pe panou! frontal pe X-EXT,
semnal ul x fiind aplicat la borna EXT-
x.
Blocul ALIMENTARE
tensiuni le continue necesare
etajel or
(modulelor) din osciloscop, iar blocul
ALIMENTARE TUB CATODIC
tensiunile necesare tubului catodic,
inclusiv blocul de
tensiune (-2000V) . Reglajele
LUMINOZITATE, FOCALlZARE
ASTIGMATISM asupra
valorilor tensiunilor aplicate grilelor
t ubului catodic, determinnd
focalizarea trasei
osciloscopul ui (respectiva curbei
semnalului vizual izat).
Referitor la unui
asemenea tip de osciloscop catedic
facem intre fiecare punct
al imaginii de pe ecranul tubului
fiecare valoare a semnalului vizualizat
M
" '"
15
, ,

,
x ,
,
,
,
t;
,
,
,
"
,
Jl ,
,
,
1"
,
,
8
"2

,
,
,
,
,
, __ _____ _ J
,
- ,

"-
"" 00
""
16
,
,
,
,
,
'.
'-

,-
,.

:5
,.
,-

,<
,
,


x


o
,
R

"
-
,
x


3.L
" " 0-
.,
"o. "1
<J 1
,.

,
"

.
u_
,
..
,
E

0-
E
"


"
g


z
,
-o
< <o


u
5
U
" z
- 1"


e
-

"
z U z
c
r
T
"
-- 0
"' ... .. -
1"
,

8
o

-

u
- o

o -
LABORATOR
o
motiv pentru
care acest tip de
osciloscop se
osciloscop in timp real.
Cap. II Baza de timp
r-
Baza de timp
etajul
cel mai important i n ceea
ce caracteristicile
ale unui
osci!oscop catod ic .
principalele sale aluuri fiind
o liniarilate o
Buna
liniarital e a bazei de timp

distorsiuni lor formei de
vizualizate pe axa
(X). iar o

o imagine pe
ecran

o
-.
0 -

"-

U:iJE
,
".
o -
1"
1"
I'


Reamintim faptul
semnalul generat de baza
de timp
tensiune
(dinte de care
se X ale
tubul ui catodic care
t rasa
pe lungimea
ecranul ui, mod
liniar. Cnd trasa a parcurs
lungimea ecranului,
tensiunea liniar
rapid la O
fasciculul de electroni
(care trasa) se
ntoarce fa punctul de
plecare. Pentru a evita
pe ecran a cursei
inverse (de ntoarcere a
spotului la punctul
se va bloca curentul de
fascicul tubului catodic
in
stingere a tubului
catodic in afara cursei utile
a bazei de timp se face prin

grilei I (de
de catodului.
n figura 3 este
ilustrat principiul unei baze
de timp Ce
acest lucru?
n cursul baleiajului
trasa o deflexie
in
de semnalul
TEI-INIUM Nr. 12/1998

LABORATOR
apl icat la Y, pe
ecran forma de la
intrarea osciloscopului. baza de
timp este lucreze liber
intrare de sunt foarte
BM339(ROB339)
Circuitul de va fi
cu un reglaj al nivelului de
care o
pe or ice de

O bloc a circui tul ui
bazei de timp a celui de
, .. ,
'Si'"
este n
.. ,,,
....
figura 4. Ca de
poate fi cu ajutorul
"
V-\GIIOj
comutatorului K1, fi e
preampli f icatorulUi Y, fie un
rr.RMEI- IN;JU,flE4.,. semnal extern. Semnal ul de
este comparat cu o
t;11Wltl .. trnAAE<.
tensiune de care poate
varia in mod continuu, reglajul
""''''
,
",'AA",
nivelului de
"11lAJl:E2.f ,m"",,
se OJ P.
Atunci cnd nivelul semnalului
CopstJo rO-I16
[vedere de sus)
Figura 6
mari ca baleiajul nu de
fiecare din punct al
semnalului de intrare. de
de n cursul
dintre baleiaje va fi , prin
urmare, trasa va crea
impresia are forme diferite de la un
moment la altul, pe ecranul
osciloscopului. Acest lucru se poate
vedea in figura 3a.
Pentru unei trase
stabile, baza de timp nu trebuie
liber, ci n
punct al semnalului la fiecare
baleiaj, cum se in figura 3b.
Circuitul de
amplitudinea semnal ului (a
formei de de asemenea,
sensul de al acestuia (pozitiv
sau negativ).
perioadele succesive ale
unui semnal au amplitudine,
nivelul de nu are dect o
de obicei se
trasa la trecerea prin O a
semnalului , astfel nct punctul de
nu
amplitudinea (figura 3c).
mai multe perioade
succesive ale semnal nu au
amplitudine se face
la punctul O, acest lucru
va determina ca ciclurile succesive de
ampli tudine diferite pe ecran
n timp. ntr-un astfel de caz
este necesar ca baza de timp fie
pe perioada de amplitudine
cea mai mare a semnal ului, cum
nivelul de
comparatorului trece la
nivelul SUS, iar cnd nivelul
semnalului scade sub nivelul de
comparatorului
trece la nivelul JOS,
Selectorul de polaritate +/- va
determi na baza de timp va
pe frontul pozitiv sau pe cel
negativ de la comparatorului.
Frontul ales va un
monostabil care va livra un impuls scurt
(de care va
la rndul generatorul de
baleiaj.
n la generatorului
de baleiaj se un amplificator
tampon, care rolul de amplificator
de care amplificatorul
X. Cu baza de timp in modul Uautomaf,
acesta va liber i n
semnalului de Acest lucru
este cu util atunci cnd se
tensiuni continue care nu
semnal de
IESlREA/Q

Ne

CopsulO 10-116
(Vedere de sus)
Nivelul semnalului de la intrare
(comutatorul K1) necesar pentru
sincronizare este de 50mVeff
(sinusoidal), respectiv 100mVvv
(dreptunghiular).
1n figur a 5 este
schema a circuitului
de a bazei detimp. Acest
modul cinci circuite
integrate (I3E555, 2 CD84121,
I3M339 CDB400)
tranzistoare cu siliciu.
Semnalul de sincronizare (de la
amplificatorul Y sau de la o
se prin intermediul
condensatorului C1 in baza
tranzistorului T1. Acest tranzistor
o de intrare
are un de 4,7. Semnalul de
de la colectorul tranzistorului, se
prin rezistorul R9 la intrarea
inversoare (-) a comparatoOJlui I3M339,
n timp ce la intrarea neinversoare (+)
a acestuia se prin intermediul
rezistorului R10, tensi unea de pe
cursorul P1, cu
ajutorul se nivelul de
de declansare.
tn figura 6' este
capsu l a cu pnilor
circuitului integrat C11, de tip I3M339
(de IPRS - simi lar
cu ROB339 (de ICCE
Acesta un
comparator cuadruplu, de precizie, in
schema de fiind utilizat doar 1/4
din acest integrat, respectiv doar primul
comparator (avnd la pinul 4 intrarea
inversoare, la pinul 5 intrarea
neinversoare la pinul 2
A1imentarea cu tensiune a circuitului
f3M339 se face la pinul 3 (+1SV) la
pinul 12 (GND). De remarcat dat
fiind faptul (pinul 2) este cu
INTRARI IESIRI
v.
lAI 1'"

Q IQ
Ne o X
,
o
,
x o
,
o 1
Ne
X X o o 1
1
,
X o
,
,
V
,
JL lJ
, ,
JL lJ

,
JL lJ
o x
JL lJ
Ne
x o
JL lJ
Figura 7
"colectorul in gol
H
, aceasta se
la sursa de +SV prin
intermediul rezistorului R11 (2,2kQ).
Prin intermediul rezistorului
R12(1MQ) se o
de la comparatoru!ui la
intrarea sa neinversoare, ceea ce are
ca efect evitarea
instabile, n semnalelor
cu zgomote electrice.
bazei de timp este
de circuitul basculant
monostabil IC3, de tip CDB4121.
Acesta are capsula (de tip TO-116) cu
pinilor tabela de
(de prezentate n figura
7.
Semnul ! de
la 1 logic (HIGH) la O logic (LOW), iar
semnul de la O logic la 1 logic
Simbolul X starea
(O sau 1).
La pinii 9, 10 11 ai
monostabilului se grupul
R-C de temporizare (in schema
pinul 9 nu este utilizat).
Pinii 3 4 (care
IA1 IA2) sunt
la
Monostabilul CI3, ca CI4 de
altfel, la primirea unui
impuls pozitiv primit la intrarea B (pinul
5), livrnd un scurt impuls negativ la
/0 (pinul1 , circuitul integrat C13)
care va comanda baza de timp.
Se va n cele ce
modul n care selectorul de 'polaritate
K1(+I-) baza de timp
pe frontul pozitiv sau pe
cel negativ al impulsului de la
comparatoru!ui f3M339 (pinul 2) .
Alunci cnd nivelul semnalului
de la intrarea de sincronizare (provenit
de la amplificatorul Y)
nivelul de care se
cu ajutorul P1 (deci,
cnd de la intrarea
inversoare a comparatorul ui
de la intrarea
neinversoare), comparatorului
(pinul 2 al lui f3M339) trece la nivelul
SUS.
Cu alte cuvinte, impulsul de la
comparatorului se va afla pe
frontul pozitiv. ce se
n cnd
comutatorul K1 se pe
POZITIV(+) respectiv pe
NEGATIVI)
CU K1 pe (+), la pinul 5
al circuitului CI2 (de tip CDB400) se
18
O logic (este pus la La
comparatorului (pinul2, f3M339)
avem 1 logic, care este inversat de
poarta N1 , O logic la
acesteia, care se la
intrare a N2 (pinul 4, CDB400).
Poarta N2 (avnd O logic la ambele
va livra 1 logic la
Semnalul 1 logic de la
comparatorului ajunge la pinul13 al
Cl2 (poarta N4), la intrare a
N4, (pinul 12) aplicndu-se tot 1
logic, la acestei (pinul 11,
CDB400) O logic. Deci, poarta
N3 va primi la semnalul de 1 logic
(pinul 9) O logic (pinul1 O), livrnd la
1 logic, un scurt impuls
pozitiv care va monostabilul.
se trece comutatorul K1
pe (-) se va vedea
monostabilul nu poate fi pe
frontul pozitiv al semnalului de la
comparatorului, ci doar pe
frontul negativ al
LABORATOR
acestui semnal, atunci cnd la
pinul 2 al lui I3M339
comparatorului) exist O logic. Acest
semnal este inversat de poarta N1 care
scoate la sa 1 logic, pe care l
[a pinul4 al lui CDB400 (poarta
N2). La intrare a N2 se
tot 1 logic, deci la
acesteia (pinu! 9, CDB400) O
logic.
Semnalul O logic de la
comparatorului ajunge la pinul13 al lui
CDB400 (poarta N3), la pinul 12 al
avnd tot O logic (prin
comutatorul K1 pe negativ).
Deci , la N4 1 logic
care se la intrarea N3 (pinul
10, CDB400).
(N3) la intrare (pinul
9) un O logic, cum s-a
rezultnd la acesteia (pinul 8)
un semnal pozitiv care va
monostabilul.
- continuare n viitor-
Your Internet Business Sohition
"
IExplorer
E-mail
et
(t
WebTalk
Numai prin noi aveti acces la
,
Intemet din tara, cu
,
si costuri minime!
,
InterComp
Tel: 01-3238255 Fax: 01-3239191
Email: office@starnets.ro
hltp:/Iwww.starnets.ro
Nets.cape


RealAudio



Ncws
S
Te\net/FTP


HOT JAVA
TEHNIUM Nr. 12/1998
LABORATOR
RECEPTOR CU AMPLIFICARE
ing. lanciu
Un receptor cu amplificare
(RAD) trebuie o
sensibilitate suficient de o
selectivitate. Aceste sun! ntru
totul ndeplinite de RAD cu
circuite acordate. Cu toate nu
receptorul
in ceea ce sensibilitatea
selectivitatea, n timp,
avantaje evidente: lipsa
combinationale - a se
n gama audio sub forma de
simplitatea
reglajului mai ales, costul mic al
componentelor.
carac-
teristici tehnice:
- gama lungimilor de
UL UM (300+ 1300m);
- sensibili tatea: 2,5mV/m;
- puterea de 3: 5mW;
- tensiunea de alimentare: 3,7V;
- telefonice nu mai
de : 32Q;
- limitele tensiunii ntre care
este 2,5+-5V;
- curentul "consumaC: maxim amA.
Schema de principiu este
in desen. Semnalul de RF se
pe circuitul oscilant (CO) serie L 1,
Cl .l, C2 prin C3 C4, se la
emitorul tranzistoarelor Tl T2 care
ARF n conexiune SC.
Avantajul acestei scheme BC,
n aceea permite conectarea
tranzistoarelor ARF, la circuitul de
intrare, a fi nevoie de transformator
cobortoL Sarcina ARF este cel de-al
e,

"
AN'
e'
3W
r-
"
doilea CO L2, Cl.2, C9 conectat, prin
intermediul ca, la circuitele de colector
ale tranzistoarelor T1 si T2. Semnalul
de RF pe acest 'circuit se
prin L3 Cl0, la intrarea ARF cu trei
etaje (pinul 5) mai departe, la
intrarea detectorului, cu etaje, cu
tranzistoare ale CI DA 1. Semnalul
detectat la pinul 9 se la
fillrul C17, R9, C19. Sarcina
deleclorului este R10-
"volum". De la acesta, semnalul de AF
se la pinul 2 al CI DA 1 ARF - cu
amplificare - al acestui CI
rolul de preamplificator de AF.
14 a CI este la baza T3
aAAF. Polarizarea lui T3 se chiar
de la CI. Sarcina (casca O)
este n circuitul de colector
al lui T3. R11, din circuitul de emitor al
tranzistorului T3, o
ce

Ca se
o din 400NN cu
diametrul de 10mm. Bobina L 1
140 spire se pe
o standard cu 8
pe tija de Pentru
bobinare se un din
trei conductoare de cupru emailat
0,12. L2 L3 se pe un inel
K8x4x2,5 din 400NN. L2
80 de spire din de IF cu fire
emai late, cu un straI de
0,05) iar L3, peste L2,
4 spire conductor 9 0,18 emailat, izolat
cu un strat de T1 (KT361G,
RJ" R5
'" !,
'""
C 13 I
*, ?OUF
6.3'"
analog cu BCW57, BCW62A,
BCW63A, BC 157, BSW20, 2SA555)
T2 (KT315G analog cu BC107,
8FP722. 2SC634. 2SC641, 2N929)
trebuie coeficientii de
amplificare n curent h
21
(
Pentru evitarea unei nedorite
intre antena CI DA 1,
acesta se dispune intr-un ecran-folie,
legat la masa receptorului. Reglajul
receptorului incepe cu verificarea
regimului T1 T2. Este important ca
tensiunile EC ale ambelor tranzistoare
fie identice se stabilesc cu ajutorul
lui R1. Ajustnd R3 si R4 se stabilesc
prin T1 T2 n limitele
0,8+12mA. in cazul unui montaj corect
nu este necesar reglajul etajelor
realizate cu CI DA 1 si tranzistorul T3.
Calitatea receptiei, se stie, depinde
. .
de preacordarea a CO. Acesta
se in ordinea
acordnd receptorul. cu ajutorul Cl , pe
un post cu de la inceputul
scalei, cu ajutorul C2, se
limita nceputului Apoi, cu
ajutorul lui C9, se cel de-al
doilea CO, a
post, se acest
punct pe Acordul corect, pe
postul ales, la scalei , se
prin deplasarea L 1 de-a
lungul tijei antenei magnetice.
aceasta, din nou, acordndu"se, cu
ajutorul condensatorului variabi l pe
de [a inceputul sca[ei, cu C2 se
acest acord.
(Prelucrare RAD[O 211995 - eSt)
..
'"
6.3'"
+1nF

,----- --- -.,
..
o ,
,
;
,
,
",

e,l
,

t->
"
,
c u C 14
::1& \...Q
KTJHI:>
... 3JIlF
WJ
".
151ll'"

".
,",
'"
: =
w
'"
o.
,

+
,
r
,;C
10361,
el'!:!:::
...;....z : =
7
't
,",
- - --
"


'"
"
150K
51iT; =!'
m
...c-I'
o
,
-
"


'" t
-= ::'0
'"
1031 5.
.
e.
'o'
e.



e,
R. .te'
' o
"
, R6" ,", W
-<>{
1110
'1
' "
o ' ".
'"
."
.J: I SpF
' o
I5r>f XJnF 5 .. 270r>F 5 2 1Oc>f
, ,
- -

-

TEHNIUM Nr. 12/1998 19
Cam paratoarele sunt circuite
electronice care prin
intermediul de una
dintre de intrare este mai
mare sau mai dect
celei lalte
au un rol extrem de
important n real izarea structurii
schemelor electronice, compa-
ratoarele sunt foarte cunoscute,
fiind de confundate cu
ampl ifi catoarele (in

Figura 1
ABC
COMPARATOARE DE TENSIUNE
"echidistant" de cele
logice ale ("OH u1 ").
Principalii parametri carac-
teristici ai comparatoare lor sunt

- rezolutia, valoarea
tensiunii de intrare (V
R
)
pentru a se determina o
decizie la Aceast a
depinde de amplificarea n tensiune a
comparatorului (AIJ)' conform
V
R
=(V
oo
-V p)/A
u
=(Vp -VOl.)/A
u
tensiunea de decalaj,
tensiunea (U
1D
)
care trebuie la pentru
ca la se nivelul tensiunii
de prag (V) . acestei tensiuni
de decalaj deplasarea
"oul

ing. Naicu
intervalul de timp dintre momentul
la intrare a unui semnal
de tensiune momentul in care
tensiunea la comparatorului
ajunge la valoarea de prag (U
p
);
sortanta, (Fan Out*ul)
de logice
care pot fi comandate din unui
comparator.
Un comparator
una neinversoare (+) una
inversoare (-), o
conexiuni de alimentare (+V -V). De
fapt, putem vorbi chiar de trei conexiuni
de alimentare, celor
masa (GND). Uneori mai o
conexiune, STROBE, care
posibilitatea sau
comparatorului.
Astfel , dispune de
facilitate, comparatorul
Confuzia este de numai cnd este autoriza!.
faptul simbolul comparatorului de in numeroase tipuri de
tensi une este cu al UoH comparatoare integrate etajul de
ampl ificatorul ui fiind IJ
Ol
/ / este reprezentat de un tranzistor (de
prezentat n figura 1. ./ tip npn) cu colectorul n gol, ca in figura
Caracteristica de transfer a 3. Este necesar se conecteze
circuitulu i (curba cu linie 4l lJR la plusul tensiunii de
-1- corespunde unei tensiuni alimentare (+V) prin intermediul unui
nule de decalaj la intrare, iar curba cu Figura 2 rezistar (R) , denumit 'de tragere".
linie -2- unei tensiuni de +v +u Numai n acest mod comparatorul
decalaj V'D) este n f igura 2. Celor poate altfel
valori V
Ol
respectiv V
ot1
' R acestuia fi ind Emitorul
ale tensiunii de li se L __ -<> tranzistorului de iesire este conectat la
T" OUT '
va lorile l ogice uD" U1" propr ii (GND) . n acest caz,
+
circuitelor digitale (numerice) . Acest comparatorului este
lucru at ribuie comparatoare lor sa se va n
caracteristica de - semnal uD" logic cnd tensiunea de la intrarea
analogic la intrare - semnal logic la IN2 GND neinversoare (+) este mai mare dect
ceea ce le face indispensabile 1 cea de la intrarea inversoare (-)
n acele montaje unde este respectiv n (VIN2>VIN' )
intermedierea ntre partea .y ..,.. Figura 3 comparatorului se va afla n "1"
partea logic a unui ansamblu.
ntruct sarci na pe care o
de obicei comparatorul este
un circuit logic, trebuie ca punctul
median al caracteristicii de transfer
tensiunii de prag (V ) a
circuitului logic respectiv (de exemplu,
1,4V la circuitele logice de tip TIL).
Deci , pentru o tensiune de intrare
tensiunea de
trebuie valoarea tensiunii de
prag (V
p
) . n acest mod punctul
tensiunii de intrare nule
(de pe caracteristica de transfer) este
20
caracteristicii reale de transfer (curba
punctat) cu valoarea VID'
de caracteristica de transfer
(curba cu linie
- curentul de polari zare,
media a celor doi
de intrare pentru o tensiune de
cu tensiunea de prag (V);
- curentul de decalaj la intrare,
val oarea a
celor doi de intrare
pentru o tensiune de cu
tensiunea de prag (V);
- timpul de
+v OUTl
INl o---<>I +
IN2 0---<>I
-v 0UT2 (GNO)
FigLKO <1
TEHNIUM. Nr. 12/1998

",
ABC
logic apropiat de +V).
La alte tipuri de comparatoare
emitorul tranzistorul ui de (mai
bine zis al ansamblului complex de
tranzistoare integrate echivalent cu un
tranzistor de lip npn) este conectat la
+v +u
"
150 .. 220
/1-----<>0"'
-V Figura 5
un pin al circuitului integrat. ca n figura
4. Avem n acest caz OUT1
respectiv OUT2, prima fiind
iar cea
de-a doua conectndu-se, de
la
se utilizarea
OUT2 (emitorul tranzistorului fina!) se
ca n figura 5: se
oun (colectorul
tranzistorului) la +U aproape direct,
prin intermediul unei de
val oare foarte (1S0J::h220Q) cu
rol de a tranzistorului n caz
de scurtcircuit pe
se
(cu din emitorul
tranzistorului, compa-
ratorului se (ca cum
(+) (-) ar fi inversate intre
ele). Acest lucru se faptului
in acest caz, dispare rolul de
inversor al tranzistorului final).
Astfel. vom avea: nivel u1 " logic
la U.>U. nivel logic uQ"
Dar, cel mai utilizat montaj
cel din figura 3 a
o reamintim pe scurt.
U.>U tranzistorul final este blocat la
(colectorul avem logic
apropiat de valoarea +U) .
iar cnd U. <U. tranzistorul este saturat
la avem "O" logic
apropiat de cel al masei) .
Tensiunea de a unui
comparator este de
dintre tensiunile e, e
2
, din
figura 6. Dar ce se
aceste sunt la
Trecerea comparatonJlui de la un
nivel de tensiune la altul (din starea
JOS n starea SUS, sau invers) nu are
TEHNIUM Nr. 12/1998
loc, in general, n urma unui proces
cumulativ, ci vor exista
intermediare, cnd celor
(+ -) sunt suficient de
apropiate ca valoare. Acest lucru
o de
foarte mai de 5mV, ntre
cele global
(amplificarea) al unui comparator fiind
aproape la fel de mare ca cel al unui
ampl ificator n

Ca la ampl ificatorul
n cazul comparatorului
de tensiune, de ntre
cele dou (e, e) este cea care
se cu ca valorile
acestora fie ntr-o
de obicei, de raportul valorilor
tensiunilor de alimentare (+V -V).
Cnd de
este suficient de tranzistorul de
(din comparator) este
deschis tensiunea de (V OUT)
poate fi intre QV +U
acesta este un
regim care poate provoca adesea
intrarea in oscilatie a comparatorului.
+v '
+u
e,
+
R
VOUT
e,
-v
Figura 6
-
v+
v
O intre
comparatoare amplificatoarele
(AO) n aceea
n timp ce primele nu sunt deranjate
de regimul de AO nu se
dect foarte rar n regim
saturat , ele normal n
regim liniar, buclei de
(di ntre intrarea
inversoare), deci tensiunea lor de
in limitele functionrii liniare.
n figura 7 este prezentatunAO
in atacat la intrarea
inversoare (-) de o tensiune de
(u), iar la i ntrarea
neinversoare de tensiunea de
un generator de semnal de
(G). Acest montaj reliefeaz
faptul amplificatorului
unu_i place" n regim de
Este o valoare
extrem de a tensiunii continue (u),
sau de doar
pentru a aduce AO la
sa fiind in starea SUS, sau
JOS). Cel mai adesea se poate
conecta intrarea inversoare (-) a AO
chiar la tensiunea de offset a
acestuia fiind pentru a-I
aduce la Se apoi
intrarea neinversoare (+) cu semnalul
provenit de la generatorul G. Tensiunea
de a AO (V OUT) va
atunci cnd tensunea de
generatorul G va o
valoare (foarte n'tr-o de
de circa 1 O+50kHz a tensiunii
de generatorul G, in
tensiunea de (V OUT) va o
Ampliflcatorul
(saturat la inceput) are un
timp de desaturare destul de mare,
deci el nu rapid la
tensiunea de generatorul G
(mai ales aceasta nu are o
valoare sau foarte

se
folosind in locul AO un comparator, se
va mult mai rapid o a
tensiunii de (V OUT)' ntruct
acesta are un timp de desaturare foarte
scurt. Fiind proiectat lucreze intr-
un regim Utotul sau nimic",
comparatorul a fost proiectat pentru o
desaturare nefiind necesar un
timp (de ordinul microsecundelor) ca
laAO.
Este deci clar utilizat n unele
in locul comparatorului de
tensiune, amplificatorul va
da rezultate
in care timpul de
desaturare nu este important (fiind
orict de lung) sau este vorba despre
o tensiune de de valoare relativ
mare, pentru aplicarea la intrarea unui
v+
p
+
v- Figura 8
21
Vout
Figura 9
CI logic, de exemplu, i n care
comparatoarele pot fi suplinite foarte
bine de AD.
n general, banda de trecere a
unui comparator este mai mare ca cea
a unuiAO. Nefiind conceput cu
destinape, ampli fi catorul se
de o
este folosit
drept comparator.
Ca in cazul amplificatoarelor
n cazul
comparatoarelor, este foarte dificil ca
in procesul de se evite o
desimetrie intre cele
tranzistoare de la intrare. Acest lucru
face ca basculeze (de la O
la +U) nu la e, =e
2
, cum ar fi
normal, ci cnd e,e
2
are o
valoare foarte (de ordinul
dar nu zero. foarte
tensiune se Ea
poate fi pur simplu dar
tipuri de comparatoare care
permit corectarea acesteia. Acestea
suplimentar doi pini,
cu C C' n f i gura 8, care se
la capetele unui
P. Cursorul acestuia se
la plusul sursei de alimentare
(+V) prin reglarea acestuia se
o minimizare a tensiunii de offset.
Trebuie avut n vedere
compensare este doar la
tensiunile de alimentare date la o

La un comparator de ti p LM311
unul dintre pini pentru
de offset pentru comanda
de STROBE. cu comparatorul
LM311 au fost prezentate pe larg n
revista TEHNIUM 7/96. Comanda de
STROBE (de tipul sau
permite aducerea la zero a jesirii
comparatorului.
Comanda de STROBE (n
respectiv echantillonage, n
posibilitatea
sau comparatorului
printro 1n acest
mod comparatorul poate fi scos din
functiune pentru perioada De
,
22
exemplu, se
comparatorul pentru comanda unui
semnal de se poate utiliza
comanda STROBE pentru a introduce
o temporizare. 1n timp ce comanda
STROBE este comparatorul
(+5V)
-u
R2 (+15\1)
50K v+
R3
1K
v- (-15V) Figura 1 O
..
+5V'+ .-- - -,
';'"
5()mV
Pragul

Figura 11
nu poate comanda alarma, urmnd ca
anularea acesteia, la un interval
de timp dat, alarma fie
Deci, prin comanda STROBE
un comparator numai cnd
este autori za!.
O recomandare pe care o
facem se la ceea ce am putea
numi "nervozitatea" comparatoarelor.
Astfel , in schema in
figura 7 se AO cu un
comparator, atacat la intrarea
neinversoare de generatorul G cu un
semnal sinusoidal de
la acestuia se
un semnal cu forma de
n figura 9.
Se poate observa o intrare n
a comparatorului la fiecare
ntruct avnd un
ABC
foarte mare, ca o de
trecere, este doar o foarte
ntre intrare, sau
ntre una dintre de
ale offsetului , pentru
n
Riscu l n a
comparatorului este cu att mai mare
cu ct amplitudinea semnalului furnizat
de generatorul G este mai cu
ct semnalului este mai

generate de
acestor oscila sunt att de
nct au determinat pe
la folosirea
comparatoarelor. Dar, evident nu
aceasta este ci luarea unor
de mpotriva acestor
oscilapi. Se n primul rnd,
folosi rea unor conexi uni scurte ntre
utilizarea unor surse de
cu de
precum decuplarea surselor de
alimentare de tensiune
prin condensatoare situate
n imediata apropiere a circuitului.
Dar, cea mai
de mpotriva acestor
nedorite o constituie sistemul reacpei
pozitive, care comparatorul
ntrun trigger Schmitt. Acest lucru este
prezentat n figura 10. Tensiunea
(care se va transforma la
iesire semnal rectanguJar) este
, (+5V)
R2 (+ 15V)
501< v+
"'
500
r<"5--+---i+
e}-+--i
"''''.
1N"VT2+
'''0''
NC
"'
300K
v
[-15V)
Figura 13
TEHNIUM Nr.
+u
Figura 12
""
S11108S1
OND
v.
OU1PUI
STROSE2
NC
12/1998
ABC
la intrarea inversoare a
comparatorul ui , iar este
la o de tensiune (+U)
prin intermediul unui rezi star R3.
prin
intermediul rezistorului R2, dintre
se petrece att de rapid nct
comparatorul nu are timpul necesar
pentru a intra n
Evident la
inversoare (-)
fenomen Gumulativ va avea loc
intrarea neinversoare (+) a n sens invers, ceea ce
SmOBEl V+(+ 12V]
ST1lOBE2
Figura 14
comparatorului (prin intermediul unui
divizor rezisliv de tensiune)
comparatorul de tensiune intr-un
trigger Schmitt, ceea ce va impiedica
eventualele
Comparatorul este alimentat cu
o tensiune de 1. 15V, iar
tensiunea U=+5V. Valoarea tensiunii
de va fi , in acest caz, de OV sau
+51/.
Se poate observa din
intrarea neinversoare (+) este
la o tensiune de circa 50mV,
prin intermediul divizorului rezistiv (R1
R2, R3) cu un raport de circa 1/100.
se n acest caz, la un
de +5V.
valoarea tensiuni i de la
intrarea inversoare (-) este
comparatorului este n starea
SUS, iar intrarea neinversoare (+) se
la +50mV. Crescnd progresiv
inversoare (-), atunci
cnd acesta va atinge 50mV tensiunea
de la comparatorului va incepe
rezultnd implicit o
a de la intrarea
neinversoare (+), de o sut de ori mai
n valoare.
comparatorului fiind foarte mare (cu
mull mai mare de 100) scaderea
de la intrarea
neinversoare(+) va determina o
scdere a de
la ceea ce va face sa
mai mult potentialul de la intrarea (+)
etc. Incepe astfel un proces cumulativ
(in foarte rapid, care va
aduce la zero
ca intrarea neinversoare (+). Totul
TEHNIUM Nr. 12/1998
"""'"
cu,,""
"""u"
V.
1NPU11 INPU!4-+-
INPlJll -+- INPlJT4
,"""'.
INPlJTJ -+-
""""
INPUTJ-
Figura 15
1NP\J11 -+-
y.
Figura 16
tensiunea de (V OUT) va avea o
n de cea de la intrarea
H, ca n figura 11 . Se
atunci cnd tensiunea de intrare (e)
atingnd pragul de sus,
tensiunea de (V OUT) a triggerului
trece rapid la nivelul JOS, iar la
tensiunii de intrare (e),
bascularea se produce la atingerea
pragului de jos, tensiunea de
trecnd la nivelul SUS.
Cele dou praguri de basculare
sunt situate astfel: cet de jos aproape
la tensiune nul, iar cel de sus fiind
determinat de produsul dintre valoarea
tensiunii U (+5V) cu raportul
R1/R2 (circa 11100).
Rezult deci modificnd valoarea
rezistorului R1 se poate modifica
ecartul dintre aceste praguri.
Astfel, dac R1 =SOOil, acest ecart este
de SOmV, iar alegem R1 =1 ,5k..Q
ecartul va fi de 150mV
in concluzie, valoarea
rezistorului R 1 ocarlul dintre
cele doua prag uri. dar cum se poate
modifica chiar valoarea acestor
praguri?
Acest lucru se n figura
12 , constnd in unui
rezistor (R4) ntre intrarea
neinversoare (+) plusul sursei de
alimentare (+V) , sau minusul sursei de
alimentare (-V).
R1=SOOQ ecartul
dintre cele praguri de SOmV,
cel de jos la OV cel de sus la
SOmV, presupunem dorim
aceste praguri la -2SmV
respectiv +2SmV Va trebui
n jos neinversoare
(+) cu 2SmV. valoarea tensiunii
negative de alimentare (N) este in
acest caz de 15V, acest decalaj se
poate realiza prin conectarea prin
intermediul unui rezistor (R4) a
(+) la -V Valoarea acestui rezistor
de 300krl.
S-ar putea obiecta prin
introducerea rezislorului R4 se va
modifica ecartul dintre praguri,
deoarece acestuia va scdea
de la intrarea neinversoare
(+) acum doar de R1. Acest
lucru nu este real, deoarece prin
conectarea in paralel cu R1 a lui R4,
valorii mari a acestuia,
de intrare scade cu mai
de 1il.
TIPURI DE COMPARATOARE
INTEGRATE
Din punct de vedere cronologic
primul comparator integrat I constituie
J.LA710, care va fi primul reprezentant
al unei serii n La
scurt timp a urmat ).lA711 , produs la
noi n la sub
indicativul CLB2711 EC. Acesta este un
comparator dual (dublu) are
capsula cu
pinilor n figura 13.
Circuitul integrat CLB2711
comparatoare de tensiune avnd
separate, o
de pentru
de STROBE independente.
Din figura 14, care
schema a
comparatorului dual CLB2711, se
faptul circuitului
SAU a
celor comparatoare ale dublului
comparator integrat.
23
comparatoarelor pot fi inhibate ca
urmare a lor la unor
circuite care

Dintre caracteristicile sale mai
importante
- tensiunea pozitiva: +14V;
- tensiunea -7V;
- tensiunea de intrare
5V;
- n tensiune: minim 700;
OND
INPUl+
",",.
,.
CapstJa To.116
[vedere de sus)
Copsula MP.48
{vedele de susi
,-
,.
CopsulO 10-99
(vedere de sus)
Figura 17
- timpul de 40ns.
Comparatorul dual CLB2711
face parte din prima de astrel
de circuite, avnd ca
deosebita sa
versati litate, de structura
sa interna, iar dintre dezavantaje
rel ativ mari de
polarizare la intrare, precum
necesitatea de la o
de tensiune mai
(6V).
Dintre comparatoarele
parte din a II-a,
pe LM111 , iar dintre reprezentantele
a III -a comparatorul
cuadruplu LM339 si pe cel
dual I3M393. rn se la IPRS
- comparatoarele cuadruple
24
j3M339, j3M2901 si I3M3302, avnd
capsula pinilor date in
figura 15 cele duale de tip I3M393N
I3M2903N, avnd capsul a
pnilor prezentate n figura
16.
Aceste tipuri de comparatoare
de tensiune (duale cuadruple) au fost
concepute in vederea unei
bune, a unor de
polarizare mici, a unei puteri
consumate" reduse, in detrimentul
timpului de (de valoare ceva
mai Ca particularitate a
acestui tip de comparator
cu colectorul n gol, ceea ce
aplicabilitatea circuitului. De
asemenea, se posibilitatea
cu o tensiune, a
valoare ntr-o foarte
(2V+36V).
La ICCE se
alte tipuri de comparatoare. Este
vorba, n primul rnd, despre ROB311,
"c
oc
oc
''''''''
INPUTI
,.
oc
Copsula 10-116
(vedere de susI
,+
oc
oc
"
"""'"
0_2
GND
oc
ABC
- curent maxim de polarizare la
intrare: 250nA;
- curent maxim de decalaj la intrare:
50nA;
- permite compensarea tensiunii de
decalaj;
- permite semnalului.
Cel de-al doilea tip de
comparator produs la
l constituie ROB760, un comparator
de Se poate alimenta
de la o de tensiune cu
valori le cuprinse intre 4,5V 6,5V.
Poale fi livrat n tipuri de
capsule (TO-99 TD-116) prezentate
n figura 18.
Timpul de mic
circuitul ROB760 la
utilizarea in sisteme de conversie
analog/digitale de ca detector
de trecere prin zero in amplificatoarele
de pe disc
Cteva caracteristici importante:
- mare, cu timp de
maxim:2Sns;
- mare stabilitate:
- complementare
compatibile TTL.
Comparatoarele de tensiune pot
fi utilizate ntr-o multitudine de
practice. scopul articolului de este
de a atrage asupra lor,
clar de mult mai
cunoscutele amplificatoare

Bibliografie
- Circuite integrate linia re.
M.Ciugudean. V. Editura
Facla, 1986;
- Circuite integrate liniare - A.
Manolescu, L.Turic Editura

copsUo T0-99 1983;
(vedere de $US) _ Le Haut-Parfeur, nr.1823, 1824/1994;
FIgura 18 - Full Line Condensed Catalog IPRS
un comparator de tensiune de precizje, 1990;
care poate fj livrat in trei tipuri de - Catalog circuite integrate linia re,
capsule (TO99, MP48) ICCE(CCSIT.cE) 1987;
prezentate i n figura 17. Acesta este
un comparator de tensiune de predzie
versatil, putnd cu surse de TEHNICON
alimentare duble, sau simple, ntr-o
de tensiuni: SV+30V, sau "" ...... ;;,;;;,;; ... ;;;,i,;;;;""'[
1SV. pot fi izolate de
masa sistemului, i n timp ce
dispozitivului poate comanda tensiuni
la valoarea de 40V de
la SOmA.
cteva dintre
caracteri stici le cele mai importante ale
circuitului R08311:
'Sirene piezoelectrice
pentru alarme auto
(75.000Iei)
'Contacte import pentru
portbagaj,
(8.000lei)
TEHNIUM. Nr. 12/1998

CLUJ-NA1!.0CA, str. Pasteur nr. 73, tel \ OM-43840!,
bbs: 064-438230 ora 630), . ax 1)4-'438403 , .........
e-mail: office@vitacom.dntcj.i:o -
BUCURESTI, str. Popa ao or.9, sectorul n,
b-dul Nicolae Titulescu or.62-64, sector 11., tel: O
e-mail: vitatOm@dot.ro
DJSTRIUI'I"OR PEfllTRl
-
,

TEHNIUM 12/1998
CUPRINS:
AUDIO

Circuite integrate R. F.T. preamplifi catoare de (II )
- ing. Aurelian Mateescu .. .. ...... .. .... ...................................... Pag. 1
CATALOG

ale circuitul ui integrat
- Aurelian ing. ............................ . Pag. 6
CQ-YO
Transceiverul "CrinaR - QRP - Gaspar Arpad, Adi Munteanu ... Pag. 11
LABORATOR
un osci loscop !
- ing. Naicu, ing. Gheorghe ............ ...... ..... . Pag.1 4
Receptor cu amplificare - ing. lanci u .................................... Pag.1 9
ABC
Comparatoare de tensiune - ing. Serban Naicu ................................... .. ... . Pag.20
,