Egalizor grafic stereo cu 5 canale

Preamplificator Hi-Fi pentru magnetofoane sau casetofoane

Echipament multi pentru trafic in UUS, pe repetoare via satelit
Generator de semnal in domeniul 10Hz - 1 MHz
Ceas electronic
Generator de ton
Slarter electronic pentru fluorescente
Familia PHILIPS
Un nume care se strns cu intreaga
istorie a industriei electronice, de la acesteia
in secolul trecut.
din anul 1891 de inginerul
GERARD PHILIPS (1858-1942), fabrica pentru
producerea cu s-a dezvoltat,
ajungnd unul dintre cele mai mari concerne de
profil din lume.
GERARD PHILIPS s-a la 9 octombrie
1858 la Zaltbommel, dintr-o familie de burghezi
Acesta a studiat la Scoala in Delft, pe
care a incheiat-o cu' o de inginer in de
Interesul real se ndreapta spre
dar materie de studiu in nu
exista pe atunci . Avntul furtunos al acestui domeniu a
inceput n scurt timp.
GERARD PHllIPS, care se considera in primul
rnd om de si-a continuat studiile in laboratorul
celebrului fizician' englez William Thomson (Lord Kelvin).
Simultan el a lucrat la Londra la diferite proiecte privind
iluminatul electric, activnd temporar si ca reprezentant
al firmei AEG. n 1889 i-a amenajat un laborator
propriu.
n 1890, considernd a o tehnologie
pentru de a de iluminat, G.
PHILIPS a inceput o de serie, care, in primii
trei ani s-a dovedit
n anul 1894 a intratin afacere fratele ANTON
F. PHILIPS (1874-1951) care a incercat, cu talentul
organizatoric, salveze firma de la
ANTON PHILIPS s-a din
este diferit de fratele A frecventat scoala
din Amsterdam. La 18 ani acesta a nirerupt
lucrnd ca broker de la Amsterdam apoi
la Londra. Aptitudinile sale organizatorice comerciale
au constituit, de-a lungul timpului, o completare a
tehnico-stiintifice a fratelui GERARD.
Tinnd cont de lor personale, GERARD
, .
Q preluat c.onduc..cn:;;o tchnic..o, iOl- .... vln ..h ........... ! 0;;;;0
a fabricii de cu de la
Eindhoven. a nceput rapid,
noi de desfacere in Germania Rusia.
in 1903 a fost intre
trei mari Siemens, AEG Philips, aceasta
din cam 10%.
Firma a crescut masiv n anii de la 500
de in 1907 la 2500 n 1911. n acest an concernele
de profil din SUA au lansat pe dotate cu
filamente incandescente, care le surclasau pe cele vechi,
firma Philips fiind
n scurt timp noile
n 1920 a prima din a
firmei, in Spania. n 1921 PHILIPS Osram au pus bazele
unei intreprinderi comune n Din 1923 n
1930 au urmat din Norvegia, Suedia,
Italia, Finlanda, Cehoslovacia, Brazilia, Anglia,
Danemarca, Austria, Ungaria, Germania, Australia, Noua
Romnia, Algeria, Africa de Sud, Irlanda
India.
n 1927 firma Philips avea 10.000 de
(muncitori n acel an ANTON PHILIPS s-a
decis pentru lansarea de de
radioreceptoare, dar nainte de acest lucru asigurat
desfacerea construind un radio
la Hilversum, n Olanda. Succesul a fost enorm, n interval
de 2 ani dublndu-se firmei la 20.000
de oameni (dintre care 40% lucrau la
radioreceptorului).
Chiar n primul an al crizei economice mondiale
cresterea a continuat, angajatilor ajungnd la
22.500 n 1930. Ulterior, efectele crizei s-au
din personal fiind concediat, nct n 1931
mai lucraru n firma PHILIPS doar 11.650 de
n biografia a lui ANTON PHllIPS,
de concern, sunt enumerate
ale sale: bazat pe o
creatoare, ca sa de idei cnd
tehnice".
Fiul FRITS PHILIPS in 1905) a
studiat Constructii de masini la Scoala
din Delft si a in'trat in n 1930, ocupndu-se de
produsele' noi, cum ar fi: produsele de
de filme si cu sodiu pentru iluminatul stradal etc.
rn 1939 FRITS PHILIPS a devenit directorul
firmei, care 45.000 de care a
crescut si mai mult firma devenind un mare
concern: cu reprezentare n 60 de 344.000 de
n 1986.
Firma PHILIPS detine un rol n multe
UVI "CI ,jj Coli ... oh;::a .... llvlol Illi .... ii, i oJ"" ;;:,i;;:olol n'Ole Jc..- il ... , nj,,ot
si produsele electronice putem aminti: aparatura
semiconductori, cabluri,
produse pentru corpului etc.
PHILIPS a avut o n
prin marile sale tuburile Rbntgen,
tuburile amplificatoare, tuburile pentru videocamere,
videocasetofonul, tehnica pentru compact-discuri etc.
n statistica concernelor cu profil electric, firma
PHILIPS locul 3 in lume, raportat la de
respectiv 6, raportat la cifra de afaceri.
Naicu
Redactor ing. NAICU
Abonamentele la revista TEHNIUM se pot contracta la toate oficiile din prin
filialele RODIPET SA, revista figurnd la 4385 din Catalogul Presei Interne.
Periodicitate: aparitie
Pret abonarnent : 9000 de
n vederea se trimit recomandat pe adresa: OP 42, CP 88.
Le cu deosebit interes. Eventual , un de telefon la care fi
Articolele nepublicate nu se restituie.
\
AUDIO
EGALlZOR GRAFIC STEREO CU 5 CANALE
ing. Adrian Oprea
Sistemele audio de
de la cele mai simple
la cele mai sofisticate,
circuite integrate din ce n ce mai
complexe, care pot executa o serie
mare de cum ar fi:
preamplificarea, amplificarea
egalizarea audio.
componentelor active sau pasive
externe acestor circuite este relativ
mic, fapt ce duce la o att a
schemelor electronice ct si
a sistemelor audio. .
Unul dintre circuitele integrate
care se nscrie pe traiectorie
este KA2223, produs de firma
SAMSUNG.
""'"
-
_1 _.
""'"

-..,
_.
lomJ
'*"'"
Reoctlll3
_.
""'"
_ ...
_ ...
""",
Figura 1
KA2223 este un CI monolitic
care un amplificator
operational plus cinci circuite
rezonante. fiind de
egalizare pe cinci canale a unui semnal
audio, reglajul pe fiecare din
cele cinci canale fiind independent de
celelalte. Este recomandat pentru
utilizarea n sistemele audio staponare
sau in radiocasetofoanele amplasate
n autoturisme.
Ca semnificative
amintim:
nivelul al distorsiunilor
armonice: THD=max. 0,2%;
tensiunea de
intrare: V
j
=2,3V;
-tensiunea de alimentare:
Va:=+5V ... +13V;
-temperatura de lucru:
20C ... + 70C.
- tipul de 16DIP300A.
ln figura 1 este
pinilor lui KA2223.
electrice ale lui
KA2223 sunt prezentate n tabel .
Pe baza acestui circuit integrat
s-a realizat un egalizor audio stereo pe
5 canale folosind componente
KA2223. Schema a acestui
egalizor este in figura 2.
Astfel , in schema
a lui KA2223 distingem un AO cu
de amplificator sumator + filtru cinci
circuite rezonatoare reprezentate de
clnci tranzistoare plus componentele
Tobel
,..,
pasive arondate acestora. De
exemplu, primul circuit rezonant este
prezentat in figura 3.
de
pentru acest circuit este de
formula: f = 1

unde Ra=68K K2 sunt
componentele pasive interne ale lui
KA2223. Pentru stabilirea de
se pot alege C2 respectiv
C 11. Schema a acestui
circuit rezonant un circuit
R,L,C serie, iar pentru acesta din
G
u
=lIZ
11

de se astfel (figura
3b):
ln principiu, schema

pentru egalizare este in figura 4a,
unde:
R1.+R\=R1=100K. fn mod similar
avem pentru celelalte canale.
Din R1.. .RS
se pot alege 3 moduri de
Astfel , pentru canalul 1 avem:
1. Amplificare: R1 .=O
R1 y =R1 =1 OOkO: rezulta schema de mai
jos (figura 4b): Avem
Av1 =(R" +(ZlI+R1 /(Z,,+R1)=
1+Rj(ZlI+R1 )
Vtt
..
'" ,.,,,,,.
'"""'0
'''''''"''
IK VI_1 Od8 -3.8 .(J.8 2.2 da
108
343 ___ ..... .,.
ArTll/flCae AV(anp)
1.081< VI--IQdB 8 10.5 12 d8 =
f--,;-'::::-l
10.61(:
3.43K

108
-
""""*'"
,,,, ..
Alen.xre AV(oten)
THO
'00
TEHNIUM Nr. 3/1999
343
1.081( VI - -IQdB

10.6K
lK 'v1-1V
Pk:rt,rrtrae n scut
Bordo de
",,::i1&.3OKHl1
G
-12 -10.5 8
'"
0.02 0. 1
"
7.0 30 oi'
,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
, , ,
,
,
,
,
,
,
,
11".,... 11 11=
Figura 3
b).
1
1
L
- _. :
o

-<
X13
FlgJra 2

C11
3.3Lf
I/CC. Al "11
7812
Cl>
"'"

CI'
IIXD.#

CI\


if:i

z




M
AUDIO
Rh
R2 , ...
Rl ,
Zlf Z2f Z51
R12 el

Rl Rnf- 4k7
Z1f
R1 2 e l
vi'
+
Rl
Rnl
Z1f
R12
Cl
VI
+
Rl ,
Rl y Rnl
Z1f
R12 el
+
Rnl
Zl r Zlr
cont de lui Zl1 (figura
3b)
- pentru ff'min
ff, mox circuitului rezonant
scade, implicit Av1
- pentru frecvente f, . <f<f,
ml'1 max
amplificarea Av1 scade.
2. Atenuare: in acest caz
avem: R1 =R1=100kQ si R1 =0 si
li. ' y '
schema din figura 4c.
Avem
vi'=vi*(Zl1+R1 )/(Zl1+R1 +R 12)
Av'=vi'/vo=1,
Av=vo/vi=1+(Zl1+R1)/R12.
cont de figura 4

- pentru ff,,,,,,
ff,"", circuitului rezonant
TEHNIUM Nr. 3/1999
a).
b).
C17
vo
cI
C17
ve
d).
C17
ve
el
Figura 4
scade, implicit Av1 scade;
- pentru
amplificarea Av1 creste.
3. Plat: in' acest caz avem
Rl,=R1 ,=R1/2=50kQ astfel
schema din figura 4d (figura 4e este
executarea trecerii de la stea
la triunghi a schemei din figura 4d) :
de calcul pentru
sunt:
vi'=vi*(Zl1')/(R" +Zl1')
Av'=(R", +Zl1")/( Z,.">=vo/vi'
unde Z,;=Zl1"' vo=Av'*vi' =vi,
caracteristica de transfer este
(indiferent de avem o
amplificare
1 2 mai sus
sunt valabile pentru "amplificare
respectiv "atenuare cnd
canalului respectiv este la
maxim, respectiv la minim. Pentru
intermediare al e
presupunem avem
R1 =akQ si R1 =bkQ, unde
x ' ,
R1 +R1 =R1=100kQ; relatiile de calcul
x , '
valabile sunt cele de la cazul 3. Plat
avem:
vi ' =vi*(Z,,')/(R,,+Z,; ) Av' =(R,,+Z,,")/(
Zl1")=vo/vi' unde: Zl1' diferit de Z,; ,
vo=Av' *vi' ;;c vi.
in continuare, revenind la schema
di n figura 2 vom explica modul de
anume: rolul circuitului
integrat A4(MMC4066) este de a asigura
semnalului de intrare provenind
de la borna J1, fie prin circuitul de
egalizare A2(KA2223) la boma
J4, atunci cnd comutatorul X1 face
scurtcircuit ntre X11-X12, fie direct la
boma J4, atunci comutatorul X1 face
scurtcircuit ntre X12-X13. in mod analog
se .pentru semnal de
intrare de la boma J3. Circuitul A1(7812)
MMC4D66
SemnoleA
SemnoIeB
IN/OUT" ........
OUT/IN eo---l
IN/OUT 0:::1-.....
OUT/IN n"'--l
Comondo B nn-----'
Comondo C 16"'--.
GND
L--t::iLl Comondo A
,..---t::i2:J Comondo D

SemnaleD
'--ITcii OUT/IN
.--n-:J IN/OUT
SemndeC
Figura 5
3
r
tensiunea de alimentare de
+12V montajului. PentruA1
tensiunea de intrare este
12Vc.a. se va folosi un
transformator ce se de la
care va avea
tensiunea de de 12Vc.aJ1 OOmA.
Circuitul integrat CMOS
MMC4066 prezentat n figura 5,
produs de MICROELECTRONICA,
4 comutatoare electronice, iar
din datele de catalog reies

-Tensiunile de V"", ce se
pe pinii 5,6,10,13 au valoarea
pentru comutatoare
deschise respectiv V "",,(max)=2V
pentru comutatoare nchise;
de trecere
a comutatorului deschis
RO" =(125 ... 800)Q de
temperatura de lucru respectiv de

de trecere
a comutatorului nchis R",,>1 MQ;
.. 18V;
-Puterea 200mW;
-THD_ =0,4%;
pentru
comutator deschis: 40MHz;
dintre comanda R si
00 ,
deschiderea a comutatorului:
max. 70ns;
-1ntrzierea semnalului
util prin comutatorul deschis: 40ns;
a semnalelor de
9MHz;
-Curentul maxim admis printr-un
comutator deschis: 150uA;
-Curentul maxim admis printr-un
comutator nchis: 11!A.
1n figura 6 sunt prezentate
cablajele aferente schemei electronice
prezentate n fig ura 2.
4
- Sirene piezoelectrice
pentru alarme auto
(75.000)
-Contacte import pentru
portbagaj,
(8.000)
Xll-
X12-
X13-
'"
,


jE.
'J4 '
D
0
3

o o
o o
o o
o N o
o N o
o o
o o
o a
A2
Jl

r)<q'OoClC)..Qr-.

ii
Figura 6
I J6.
D:lI
o
o
J3

o
'"
z
1!1
(')

:) J
AUDIO
l'NCQ





TEHNIUM Nr. 3/1999
AUDIO
PREAMPLIFICATOR HI-FI
PENTRU MAGNETOFOANE SAU CASETOFOANE
ing. Emil Marian
intr-un aparat electroacustic,
preamplificatorul unul din
cele mai importante etaje
De preamplificatorului
depind n mod practic calitatea
programului muzical sonor
audiat.
a unui
preamplificator este amplificarea unui
semnal electric de ordinul milivoltilor
(sau sutelor de la
asigurarea unui nivel de de
ordinul sutelor de conform
unei caracteristici de transfer intrare-
bine definite. in cazul
magnetofoanelor sau casetofoanelor,
caracteristica de transfer
pentru diferite viteze de
antrenare a benzii magnetice
diverse tipuri de
este de tip NAB. in figura
1 sunt prezentate aceste caracteristici
de transfer
valabile pentru orice magnetofon sau
casetofon realizat de firmele
specializate n domeniu.
tehnice care
orice preamplificator
sunt
- raport semnal-zgomot (ct mai
mare);
- banda de de lucru;
- capacitatea de
- distorsiunile THD TID (armonice
de
- caracteristica de transfer intrare-
(n cazul magnetofoanelor
casetofoanelor, NAB);
- schemei electrice;
- componentele electrice active
pasive utilizate la realizarea
Toate aceste tehnice
sunt completate de
constructive practice de realizare a
preamplificatorului. Orice constructor,
amator sau profesionist, va pleca de
la acest considerent. Tehnica
circuitelor integrate specializate pentru
amplificarea semnalelor electrice de
nivel mic cu un raport
semnal-zgomot mare a impus definitiv
realizarea unor montaje electronice cu
deosebit de bune.
acestui considerent, orice
montaj electronic Hi-Fi se pe
utilizarea unor circuite integrate cu
domeniului de
TEHNIUM. Nr. 3/1999
utilizare. Amplificatoarele pentru un semnal de intrare de maxim
performante, amplasateintr-o 5mV, considernd ca de
bine teoretic amplificare 4OdB, o de
fac unui circa 35dB (THD minim la 450mV).
preamplificatorperformant, comparabil Problema definitorie pentru un
cu oricare produs similar realizat de preamplificator o
firmele specializate n domeniu. distorsiunile THD TID. Factorii
a montajului propus spre la alegerea
realizare se pe analiza unei scheme electrice i
a tehnice modul de realizare a
anterior, definitorie pentru un reglementat de buclele de
preamplificatorperformant. comportarea
Initial se porneste de la ... ,:-'l", ...... -:-..,
. . '. l' '. ....... I w6d8/oC1al' I I I I
utilizarea unUi amp lficator operational +14 _ _ _ _ .... _, __ , __ T _ -' __ L -' __ L_
I I I I
performant, cu un raport semnal- +12 ___ 1_ L_l __ : __ l_-: __ __
zgomot foarte bun. Concomitent, toate :,: ",'
componentele electrice pasiva +10 ---i--:-
(
rezistente si condensatoare) vor fi +8 - - - J - -,- - - -,- - T - -:- - T - - T-
. . 't2=3180Hz I I I I I I
desigur deosebit de bune avnd un +6 ---,o-ro, _: __ __ "_
. . .' I I I I : I : I :
zgomot propnu minim +4 __ -' __ I-_J._ I--,..--:--r--l--r-
electrice, de fiabilitate, net +2 I __ l_...! __ l._...! __
superioare. , "
Se rezistoare cu 0---"--"'-'--, -T-----------
: : : I I 9.53cm1s
condensatoare cu -2
tantal sau multistrat, iar 4 ---"--"'-"--,-- -..,---------
amplificatoarele sunt din -6 ---4--:--t--:--+
grupa celor cu zgomot propriu minim. """,
8 +- _J.. ____ L
Pentru unui montaj compact '" 3dI' ,-120
s-a considerat folosirea la 10 t-
realizarea preamplificatorului a 12
-12,9d8= I I I 7n., .. I
circuitului integrat LM381 (similar cu 14 -- -J.--,--J.-"T T _-r: T
" ) -lS.ldB I I I I
.16 ---,--r-T--'--T-T' .,----
amplificatoare identice. -18
Ele sunt specializate pentru t<l iil g 8 8 8
amplificarea unor semnale electrice de t<l iil 8
ordinul avnd din Figura 1
posibilitatea ca, n urma - -
unor de tensiune
realizeze o amplificare de
circa 40+80 dB (concomitent cu un
raport semnal-zgomot foarte ridicat
(circa 0,71N la LM381AN) pentru un
semnal electric furnizat de un cap
magnetic de redare CMR (circa
0,4+1mV). in ceea ce banda
de din datele de catalog
ale circuitului integrat LM381AN se
pentru o amplificare de
circa 60dB se o
n banda audio (20Hz+20kHz)
la orice montaj
Capacitatea de supran-
tranzitorie a
tensiunilor de intrare) a
preamplificatorului ce a fi
realizat cu circuitul integrat LM381AN
este n mod sigur, deoarece
OIogrorl"l86e NA8 pentru benzll'1lOg'l8t1Ce
amplificatorului n regim dinamic de
mai ales n cazul
regimurilor tranzitorii destul de frecvent
prezente la semnalul audio ce
un program muzical
sonor complex. in urma unor analize
teoretice deosebit de complexe, s-au
stabilit
- utilizarea in cadrul amplificatoarelor
a unei mai mari
de circa 45dB pericolul
distorsiunilor dinamice de

- utilizarea unei reactii negative
globale poate duce la n
regimurile tranzitorii de lucru ale
amplificatorului a unor
distorsiuni THD TID de valori
insemnate;
5
- utilizarea unei negative
de cu mai poli
(multe componente RC)
pericolul aparitiei distorsiuni lor, sau
chiar al
- utilizarea filtrelor pasive
din start posibilitatea
distorsiunilor;
- utilizarea unei negative locale
la mai multe blocuri amplificatoare (Ia
fiecare din ele) este deosebit de
in scop.ul unei
finale distorsiuni.
Deci folosirea doar a
unui amplificator cu
amplificare mare (circa 65dB), aceasta
fiind de componente RC
in bucla de pentru
definirea de transfer
nu poate duce
la un rezultat Hi-Fi ! Apar in mod sigur
distorsiuni, care nu de ori sunt
sesizate auditiv la astfel de
preamplificatoare, atunci se
programul muzical sonor inregistrat pe

automat utilizarea
obligatorie a unui de amplificare
de minim integrate dotate
cu o foarte
====== AUDIO
ce practic
distorsiunile.
Un alt considerent il constituie
amplificarea in in
ceea ce amplitudinea, a
semnalului de intrare.
Analiznd diagramele din
figura 1, se pentru
caracteristica de transfer NAB
in banda audio o de
amplificare de circa 40dB.
Considernd ca nivel de
OdB amplificarea la
de 1 kHz, care practic trebuie fie de
circa 20dB, se o a

30K
C4
07
1<><
C6
ca
''''''
'lfN

1{1')
3(12)
Your Internet Business Solution
"
6)
WebTalk
\Jmai prin noi acces la
Internef din cu
si costuri minime!

Real Audi o

News

liJ terC 0111 P Telne;TP
Tel: 01-3238255 Fax: 01-3239191
6
Email: office@stamets.ro
http://www.starnets.ro

...........
HOT JAVA
22
C"
OM;
20'1
al
13
ESIRE
010
1000<
+
R8
30K
Cl0
4,7rf
Figura 2
amplitudinii de circa 6OdB,
ulterior cu capacitatea de
care va impune o
amplificare de minim 80+85dB.
Analiznd caracteristicile de
catalog ale circuitului integrat LM381 ,
se amplitudinea in
pentru cele
amplificatoare este de
circa 100dB, cu limitele impuse de
banda de pentru
semnalele audio' de
(sub SOOHz) in
cazul unui singur amplificator
este destul de
distorsiunilor fiind
destul de mari! O de circa
15dB pentru nu poate
asigura un procent minim de distorsiuni
THD si mai ales TID !
, considerentelor
mentionate anterior, solutia a
problemei impune utiiizarea unei
cascade de minim amplificatoare
a amplificare fie
de o
ce nu
valoarea de circa 45dB.
Conform celor mentionate
anterior, s-a elaborat o
a unui preamplificator pentru
TEHNIUM Nr. 3/1999
AUDIO
CMR, care cont de toate
teoretice n redarea unei
practice optime. Ea este n
figura 2.
Performantele electrice ale
montajului sunt
- de intrare Zi=120kU;
- de Ze=1 kQ;
banda de
M=10Hz+22kHz; ,
- semnal de intrare Ui=1 mV;
- capacitatea de
As=45dB/1 kHz;
- raport semnaUzgomot S/N;>,75dB;
- caracteristica de transfer: NAS;
- distorsiuni armonice totale

- distorsiuni de intermodulatie
.
Semnalul de intrare se
de la CMR, prin intermediul
condensatorului C1, la intrarea
neinversoare a amplificatorului
C11. Tn scopul
nivelului semnalelor de
(f> 12kHz), n paralel cu CMA. a fost
condensatorul C2. EI
cu
CMR, un circuit LC, a
de este de circa 20kHz. '
Valoarea condensatorului C2
informativ n schema
se n de tipul
caracteristicile CMR (valoarea
pierderile lui specifice
suplimentare la nalte).
Amplificarea primului
amplificator este de circa
40dS pentru de 40Hz,
de raportul
R3 R1, cu cea de
al doilea amplificator CI2
(RS R6). Caracteristica de transfer
NAB a montajului este de

73
-condensatoarele C4 C10
amplasate n buclele de
ale circuitelor integrate CI1
C12;
-filtrul trece-jos R4-C6-R5 amplasat
la amplificatorului
C11 .
Constanta de timp "", =31S01JS
(vezi diagamele NAB) de
grupurile R1 si R3 11 C4, R6 si
Rsl l c10.' .
Constanta de timp "t" proprie
tipului de magnetofon (viteza de
antrenare a benzii magnetice) plus tipul
de (Fe,o" FeCr,
CrO, Metal) se
asupra R5. in
schema s-a dat valoarea
pentru o (Fe, O,)
la viteza de 4,76 cm/s
(casetofon). Pentru alte tipuri de benzi
magnetice se valoarea
R5, astfel
caracteristica de transfer a
preamplificatorului
identic cu cea din figura 1.
Exemplu: Viteza benzii magnetice =
4,76cmls, banda CrO, => R5=6S0U.
Pentru casetofoane sau magnetofoane
n locul R5 se
fac conexiunile la cablajul imprimat pe
care se va realiza montajul prin
intermediul unui comutator, pentru a
putea modifica constanta de timp "t
cum '
v=4,76cm/s banda Fe, O, =>
"t =1201JS (f=1326Hz);
' v=4,76cm/s si banda FeCr =>
"t =90IlS (f=176SHz);
' v=4,76cm/s banda CrO, =>
"t =70IlS (f=2270Hz);
'v=4,76cm/s banda METAL =>
"t =70IlS (f=2270Hz);
'v=9,53cm/s banda Fe,O, =>
"t =90IlS (f=176SHz);
,
v=19,05cm/s banda FeCr, crO, =>
"" =501JS (f=31S2Hz) .
, Deoarece la
caracteristicilor de transfer exacte
enorm tipul de CMR utilizat
de magnetofon sau casetofon, nu sunt
date valori "optime" exacte pentru R5,
acestea a fi determinate prin
(vezi partea de realizare
a preamplificatorului) .
Polarizarea n ceea ce
tensiunile continue (in repaus) a
amplificatoarelor CI1
CI2 este de
semireglabile R2 R7. Semnalul de
intrare amplificat de CI1 este aplicat
apoi trece-jos R4-C6-R5, a
utilitate a fost anterior.
Ulterior, prin intermediul conden-
satorului C7 semnalul amplificat
corectat n se
amplificatorului C12.
Semnalul de iesire se transmite apoi
la montajului prin intermediul
condensatorului C11 . Alimentarea cu
energie a montajului la o
tensiune U.=+12V se face prin
intermediul filtrului R9-CS-C5.
Condensatorul CS un
rezervor de energie ce
stabilitatea tensiunii de
alimentare a celor amplificatoare
indiferent de regimul lor
de functionare. Condensatorul C5
un scurtcircuit pentru
tensiunile de care s-ar
putea propaga accidental 'pe traseele
de alimentare cu energie a
montajului la orice
montaj cu amplificatoare
indiferent de tipul lor).
Tn vederea unei
optime a montajului, este necesar ca
acesta fie alimentat cu tensiunea
U.=+12V de la o de tensiune
(consumul
montajului nu 1 OOmA pentru
montajul stereo).
P

K
1
OIspI..rlereo i ........ 181 'IteIoI pe pIoCo de c:d:JICf 1rrp'Imat, 1+
---o o OUTl-
I 00 "?., i goli)
63
I
GNO
+-
OUT. -
TEHNIUM Nr. 3/1999
g.P s, :, -nl
gd f1<Q>
o
Q n
cTlf" R4 '"'--'"\,'<CJ:>'2 IJ
n CI! ,,9' b Q o -nR
Figura 4
,
+12V
7
Realizare reglaje
Montajul se pe o
de sticlostratitex placat cu folie
de cupru. Cablajul imprimat este
prezentat n figura 3, iar dispunerea
componentelor electrice pe acesta n
figura 4. Se
electrice ale montajului
depind fundamental de calitatea
componentelor electrice folosite. Din
acest motiv se obligatoriu
componente electrice de tip RPM,
condensatoare cu tantal sau multistrat,
etc. Condensatoarele C1 si C7 sunt
obligatoriu de tipul celor nepolarizate.
realizarea a
de cablaj imprimat , se
componentele electrice cu
cea mai mare n sensul de a nu
excesiv, n timpul sudurilor cu
nudor, terminalele componentelor
pasive pinii circuitelor integrate.
Varianta de montaj este a unui
preamplificator stereo, deci sunt
necesare circuite integrate de tip
LM381 (sau un
dublu de componente electrice pasive
de cel specificat n schema
de principiu.
montarea compo-
nentelor electrice a coselor ce
privesc alimentarea
montajului, se se
montajul de la sursa de
tensiune U A =+12v'
Se pe rnd,
cursoarele
semireglabile (aflate pe o
"de mijloc") astfel nct:
- la amplificatoarelor
CI1 CI2 se o
tensiune de 2V,
R2 R2' , iar
-Ia amplificatoarelor opera-
CI2 CI '2 o tensiune de 6V,
R7 RT.
aceste reglaje, ce privesc
n tensiune continu a celor
patru amplificatoare
cursoarele celor patru
semireglabile se folosind
o de vopsea.
Ulterior se ntrerupe
alimentarea cu energie electric a
montajului se (fire
de scurtcircuitare) de la cele
Utiliznd un generator de
un voltmetru electronic
un osciloscop se
caracteristicile de transfer ale
magnetofonului sau casetofonului ,
pentru fiecare de antrenare a
MeSE: INTERNET
INFORMATION SERVER 4
Ghid de studiu
Autori: Matthew Strebe
Charles Perkins
SOFlWARElHARDWARE
cartea pentru implementarea
produsului Microsoft Internet Information Server 4.
Lucrarea, a versiune este de Microsoft,
include o tratare a tuturor necesare,
recapitulative, precum date privind implementarea Internet
Information Server 4 n reale.
Sunt tratate numeroase subiecte interesante: planificarea unui
instalarea configurarea liS, asigurarea site-ului a datelor,
crearea script-urilor, optimizarea TCP/IP,
utilizarea Index Server Certificate Server etc.
..... """,.,..,,......., Grupul Editorial ALL-Serviciul "Cartea prin

tel :01/413.11 .S8;01/413.43.21 ;01/413.18.S0;01/413.16.12;
fax:01/413.0S.40 - fax
sau scrieti la:
bdTimisoara nr.58, sector 6,76548 - Bucuresti CP 12 - 107
NOI ADUCEM
,
8
AUDIO
benzii magnetice (folosi nd benzi
etalon) .
Caracteristicile de transfer
cu ajutorul generatorului GAF
trebuie alura celor din figura
1, iar cele cu benzile etalon
imprimate cu semnale audio
standard) trebuie fie perfect liniare.
in cazul
se
(folosind un de 1 kQ
nseriat cu o de 300Q)
valoarea RS, ce se
o liniaritate privind
benzii audio superioare de magnetofon
sau casetofon.
Prin cteva (de
preferat la de 4kHz
12kHz, n special )
RS se
liniaritatea a caracteri sti cii

Montajul se ecraneaz ulterior
obligatoriu, folosind O cutie din tabl de
fier cu de circa O,3+0,Smm.
Realizat montat n aparatul
electroacustic n care a
montajul va oferi rezultate
optime, care lejer
Hi-Fi.
EDITORIALE
,
Editura BIC ALL
celor lucrarea BAZE
DE DATE de Octavian
24.900 lei).
Cartea descrie
principalele legate de
definirea utilizarea bazelor de
date, cu accent pe
caracteristicile generale si
metodele folosite pentru
proiectarea acestora. Sunt
prezentate cele mai uzuale
modele de baze de date
tipurile de gestiune
insistndu-se
mai ales asupra SOL, nucleul
principalelor baze de date
relationale folosite in prezent.
Un capitol aparte este
dedicat memoriei
dintr-o de date
tipuri de organizare metode
de n
TEHNIUM Nr. 3/1999
CQ-YO
ECHIPAMENT PENTRU TRAFIC N UUS,
PE REPETOARE SI VIA SATELIT
,
ing, Vasile DromereschiIY05DAR
A, DE LUCRU
_ Posibilitatea de scanare cu E.SCHEMA BLOC A ECHIPAMENTULUI
,
I Transceiver pe 3 benzi; oprire la unui
II. Pe repetoare, cu shift programabil; semnal ;
III . Via satelit. - Comutare subgame de 500 kHz;
. i lehnic
Parametrul 28MHz 144MHz 432MHZ
Banda de 28,00+29,70 144,0lB-146.QO... 432-,00,...436,00
Tipuri de CWILSB/USB CWILSB/USB CWILSB/USB
FM/AM FM FM
Sensibilitate O,4!!V SSB/CW O,2!!V SSB/CW 0,2!!V SSB/CW
la 20 dB sinad 0,5!!V AM/FM 0,3!!V FM
Banda frecv. audio 300Hz+3kHz 300Hz+3kHz 300Hz+3kHz
BPFaudto)
Atenuare frecv. imagine 70dB 70dB 70dB
Sensibilitate squelch 0,5!!V 0,5!!V 0,5!!V
numai FM) (reqlabil) (reqlabill (re.CllabiLL
Putere de AF 6W 6W 6W
Curent consumt 04A 0.2A 01A
Putere emisie 10WAM/FM 18WAM/FM 4WAM/FM
la 13,5 V 10W CW 18W CW 4W CW
21WPEPSSB 38WPEPSSB 8WPEPSSB
Curent consumat 0,6/4,5A 1,5/4,5A 1,7/2,5A

C. SPECIFICE - Programare schift ntre 1+999 de
- de cu
de 100Hz;
- de 0,1; 1; 10 kHz;
- Alegerea cu ajutorul
butonului de pe panou sau al tastelor
SUS/JOS de pe microfon;
(0,1 ; 1; 10 kHz);
- Blocarea VFO-ului pe de
lucru -FLOCK;
- VOX cu sensibilitate ntrziere
reglabile;
- Comutare emisie:
Manual! VOX/ PTT;
SCHEMA BLOCULUI DE SELECTIE FRECVENTA
101<
1"""'
Q
Q
osc
3
RCC
7
cx
+5V
,
4().47
9
RJ(
14
RST
100J1F
+5V Dela buton
11<5
VFOponou
101<

seNS
TEHNIUM. Nr. 3/1999
43""'"
..
Unnate
tronsverter
l-
4321144
f--
..r::<=
T, Il><
..
Unnate
144MHz
tronsve<ler
Ji-
144/'.



Si!
w
:::!
8

,
28MHz
Unitate
1-
-transceIVer

28 .. 3OMHz
CW,lSB,USB.FM
lINCOLNPRESIDENT

IN OJT
AUDIO
Unnate
decomondo
si control
I r1..
+12 .. 14V
Al imentare
'"

w
hl
z

N
Z
w
:::!
8
Comutare n regi m
Transceiver 28/ 144/432 MHz;
- Comutare regi m: Transceiverl
Satelit AI Satelit B;
- Comutare simplexl repetor normali
revers;
- Compresor de cu
sensibilitate microfon grad de
compresie reglabile;
- Flitru de NOTCH/
CW comutabil reglabil;
- Amplificator de
suplimentar, comutabil;
- Manipulator electronic ncorporat;
- Preamplificator de
comutabil cu reglabil ;
- Putere de
- Decalarea la
satelit, cu 25kHz.
D. DESCRIERE
Echipamentul este realizat
sub forma a patru care pot
independent: unitatea de
unitatea de control
transverterul 144/28 transverterul
432/144.
9
Unitatea de este
transceiverul aII-mode, care n
banda de 10m (28,00+29,7 MHz, cu
extensiile 26,00+30MHz). unitate
este un transceiver industrial, tip
LlNCOLN, produs de firma PRESIDENT,
pe care l-am ales avnd n vedere un
raport / calitate, de lucru
acceptabil, astfel fi utilizat
pentru lucrul din portabil (alimentare din
baterie auto, dimensiuni greutate
reduse).
Unitatea de control
realizarea specifice
necesare pentru ntreg
echipamentul :
- comutare benzi, mod de lucru;
- prelucrare semnal de
la emisie la
- manipulator electronic ncorporat;
- programatorul de shift ntre 1 +999 de

- comanda de alegere a cu
tastele SUS/JOS de pe microfon.
Unitatea transverter 144/28
la conversia semnalelor
din banda de 2m n banda de 10m, iar la
emisie conversia semnalelor din banda de
10m n banda de 2m. unitate
cuprinde preamplificatorul de RF, pe
partea de 28MHz, amplificatorul de RF de
putere pentru emisie circuitul de reglare
a puterii de
Unitatea transverter 432/144
la conversia semnalelor
din banda de 70 cm n banda de 2m, iar la
emisie, conversia semnalelor din banda de
2m n banda de 70cm. unitate
include amplificatorul de putere pentru
emisie.
E. SCHEMA BLOC A ECHIPAMENTULUI
MODUL RECEPTIE
AAF AAF MX FTB
CQ-YO
F1 . SCHEMA BLCX:: A UNITATII OE COMANDA SI CONTROL
ConMae
NoldVCW
[
""""""s
[
fosts
miCrofon
Modu compresa
AF
Modu filtru
octlvAF
1Ct:18:1 """'"
man/pI.Oato<
""""""""
FrSUS
frecventa de 10
mlero100
'm
R..,
"""""",,,as
-.
Rx/lX
ESIR<
28 .. 3QMHz
Grad compresie

"""
-..
Comutator
2B
144
benZI
modU'lde
lucru
mev...,..,..."
Bf981 BfR34 Bf960 28 . 3DMHz
PA
2rJW
BlYB'IC
MODUL OSCILATOR FIX
X3 FTB
116MHz 116MHz
DR
7W
BlY88
A
3
BlX68
FT8 X3
116MHz 116MHz
VXD xo
38.66MHz 12.80 . 12.96MHz
MX FTB O,8W Q,,?'JI
2N4427 Bm17 BFY90 BF960 2x ,
IN1IlARE
28 .. 3QfoAiz
'ocmw
Bf245
f
G-UNITATEA lRANSVERTER 144/28
G1 .Schemo bloc O 1ronverterulu 144/28
ATI
REG.
TOAl053
10 TEHNUM Nr. 3/1999
CQ-YO
ARf AAF MX
KH10l BfR34 BF960
X3
96MHz
196.6MHz)
PA
SW
BlX68
F. UNITATEA DE
CONTROL
unitate cuprinde toate
modulele necesare pentru a asigura
comanda echipamentului n toate
modurile de lucru, precum
prelucrarea semnalului de
att pentru semnalul
modulator, ct pentru semnalul
demodulat.
F1. SCHEMA BLOC A DE
CONTROL '
F2. MODULUL
DE LA TASTELE DE
PE MICROFON
Acest modul
semnalele necesare pentru
transceiverul de (LiNCOLN),
NI
4023
astfel nct, prin tastelor
SUS/JOS, de pe microfonul
transceiverului, se Ly-.,..,.-J
deplaseze cu pasul
ales de butonul de de pe
panoul frontal. Se un acord
facil, a fi nevoie de rotirea butonului
VFO de pe panoul transceiverului.
Modulul deplasarea
n moduri:
- pas cu pas (Ia fiecare a
tastei);
- continuu (prin tastei n
mai mult de 3 secunde).
F3. MODULUL PROGRAMATOR
SHIFT 1+999
Acest modul emisia pe
o de cea de
cu'valoare ntre
1 999 de
Prin alegerea corespun-
a de a valorii
unui pas (0,1; 1; 10
kHz), se poate lucra cu shift (repetoare,
satelit etc.).
de emisie poate fi
sub cea de sau deasupra celei
de n de
NORMIREV.
TEHNIUM Nr. 3/1999
Q Q
=

FT8
1 44MHz
FTB
2B8MHz
29QMHz

144 .. 146MHz
MIlARE
144fIHZ
l00mV
MX FTB
l44MHJ.-4:O
H.UNITATEA lRANSVERTER 324/144
H.l.Schema bloc a transver1eniuI4321l44
4017
4047
a
l00nF
OQI(
F3. SCHEMA MODULUlUI PROGRAMATOR
4017
4023
N2
l000F
M
SI*! """"
l000F
l000F
NORM
404.
13
4017
-
, ...
S
Q
ClJ(
K

Q
4027
"".

"".

REV
,
11
LABORATOR
UN OSCILOSCOP! (IV)
,
- urmare din trecut-
Cap. IV AMPLIFICATORUL X
Amplificatorul X are rolul de a
amplifica semnalul provenit de la baza
de timp (de ordinul sau de la
boma Xext - se lucrul n
coordonatele x-y - pn la valoarea
pentru comanda X
ale tubului catodic (de ordinul sutelor
de tensiune
pentru comanda X)
se n functie de factorul de
deflexie X (sensibi'litatea tubului),
precizat n foaia de catalog a tubului
catodic de diametrul acestuia .
tranzistoarele T2 cu T5 T3
cu T6 etaje
cu rolul de a
de intrare.
Acest grup de tranzistoare
(T2, T3, T5 T6)
amplificarea defazarea semnalului.
in vederea unei simetrii mai
bune a semnalelor de (destinate
X ale tubului catodic) se
n tranzistorul T 4, cu
rol de generator de curent constant.
Curentul acestuia se cu
ajutorul semireglabilului SR3.
ntre emitoarele tranzis-
....
11
A
P
27.

SRI
..,
Log
OI
,.
c
07 1'2
+-----1[: .. :::J---+l::. BF241
06
0
51
,
..l... C3 R9
,.. 66pF 6110
,
L_o-..... __ -;
15V
INo-+--------------C:J----H
Dela
bo>o de
.....,
c.
I"""
013
Figura 23
Schema a toarelor T2 T3 se introduc grupuri
AMPLIFICATORULUI X este de rezistoare cu scopul de a
n figura 23. Montajul este amplificarea etajelor respective de un
compus din mai multe etaje de ori.
Din grupul R6-C3 (desenat
Tranzistorul T1, montat n punctat) se face compensarea
de repetor pe emitor, are la nalte.
rolul de a de intrare Tranzistorul T7
de a separa P - sarcina pentru tranzistorul T5,
pe (X) de intrarea iar pe tranzistorul T8
tranzistoruluiT2, pe care o sarcina pentru
practic la din punct de vedere tranzistorul T6.
altemativ, prin sa Tranzistoarele T1 , T2, T3 T 4
de sunt de tip BF241, avnd capsula
Semnalul de intrare (de la terminalelor prezentate n
baza de timp) se la punctul IN figura 24a (capsula TO-92b), iar
de acolo, prin rezistorul R8 pe baza tranzistoarele T5, T6, T7 T8 sunt de
tranzistoruluiT3. tip BF458, avnd capsula
Se poate remarca faptul pinilor date n figura 24b
12
ing. Naicu
ing. Gheorghe
(capsula TO-126) . Montajul se
cu trei tensiuni continue,
de +15V, -15V si +200V, furnizate de
blocul de ALIMENTARE (care
va fi prezentat n episodul
Toate cele trei tensiuni sunt filtrate
suplimentar pe la
nalte cu ajutorul unei
de circa 10flH (30-spire pe
<l>3mm, cu conductor O,25mm) al
unei (10-<-47nF) .
Cablajul amplificatorului X
este prezentat n figura 25a (partea
cu componente) figura 25b
(partea
T'
Bf458
017
C6
=!= 47'"
+-CJ--O.
PIacl X
tubcaladc
+-CJ--o
Pentru punerea n a
etajului AMPLIFI CATOR X este
realizarea a trei reglaje care
vor fi prezentate n cele ce
1. Se la intrare (intre borna
IN o tensiune de
+2,5V, cu ajutorul unei surse
BF241
T0-92b
a).
Bf458
b).
,
I I '- __ 8
I L. ___ C
I ___ __ E
T0-126
(CoIectonl 8$le
conectat 10 copsaJa)
Figura 24
TEHNIUM. Nr. 3/1999
\
1
I
LABORATOR
Pled X "" """'f
j t
r; MR15 l2

O Cc::J>
O O
Cc::J>
R7
L3Cc::J> O
+2fXN
, ,
,
,
,


<>
o;

Oc. O
Rl


=u
llW
lV
O +;'sv
O
!il

o o
re 15
, ,
, ' ,
"""'""
Figura 25
o
a).
DoIobalo
G -- -detmp
o
o
b).
de tensiune (baza de timp fiind, semireglabilul SR1 (4K7Iog).
evident, 2. Se sursa de
Din semireglabilul SR3 (2kQ) curent continuu se baza
se astfel se la de timp. Se din SR2 (2kQ)
X - tub catodic) tensiuni cnd linia (trasa)
aproximativ egale cu din tot ecranul tubului catodic
valoarea sursei de alimentare (200VI chiar il
2). nu se tensiuni egale la 3. Reglajul compensarII
cele se cu caracteristicii de se face n
ajutorul P X) modul prezentat n cele Ce
de pe panoul frontal. La egalarea celor Se baza de timp se
tensiuni de la intrare (IN) un semnal
P trebuie fie cu cursorul la mijlocul sinusoidal de O,5Vefaxat pe o tensiune
cursei, n caz conlrar se cu de +2,5V. Se valorile
TEHNIUM Nr. 3/1999
componentelor R6-C3 (n cazul nQstru
51Q cu 66pF) lungimea
trasei orizontale este in
gama de O+3MHz. Nu se
admit la
superioare. cum se poate
observa pe schema a
amplificatorului X, pe cablaj)
pentru grupul serie R6-C3 s-au montat
pini pe care aceste componente se
acest lucru
modalitatea de alegere a valorii lor.
Cu rezistoarelor R 17,
R18, R19 R20 (care sunt de 3W)
toate celelalte rezistoare de pe acest
modul au puteri disipate de
O,5W.
Cap. V TUBUL CATODIC
V.1
Tubul catodic constituie
componenta cea mai din
unui osciloscop. Practic, de
la acesta se n realizarea unui
osciloscop: primul pas trebuie
fie achizilionarea tubului catodic. Acest
lucru este primordial pentru de la
tubului de care
dispunem se n proiectarea
tuturor celorlalte etaje ale
osciloscopului. Astfel, amplificatoarele
X Y vor fi realizate pornind de la
sensibilitatea tubului (factorii de
deflexie X Y), iar etajele de
alimentare vor fi, de asemenea,
proiectate pentru a asigura tensiunile
necesare electrozilor tubului catodic
precum celorlalte etaje
Nu vom face n cele ce
o prezentare
a principiilor de de
ale tuburilor catodice
pentru osciloscoape acest lucru
ar fi extrem de util pentru viitorul
constructor de osciloscop, pus in
de a face primul cel mai
important pas ... alegerea tubului).
Pentru aceasta
studierea bibliografiei indicate (Ia
fiecare episod), n cele ce
pe scurt doar tipul de tub
utilizat n acest osciloscop. Este vorba
despre un tub simplu, de
dimensiuni reduse,
deosebite pe care le o mare parte
dintre tuburile moderne pe care le
putem procura (Ia extrem
de piperate!) . Tubul prezentat
doar electrozii absolut necesari pentru
functionare, neavnd electrozi separati
pentru post accelerare sau
spotului etc.
pe eventualul
13
m,
'"
Il
. t- =-i_"
h
:
1
.6

I
Flguro 26
o).
constructor amator, care se
la construirea unui osciloscop catodic,
nu de la primele sale
astfel de la un tub catodic
superperformant, cu zeci de electrozi,
pentru acest lucru va complica
extrem de mult constructia. Iar
oferite de un astfel de
ascilosoap nu de efort
de de la nivel
de amator, fiind asigurate de un
aparat mai simplu.
Tubul catodic utilizat in
realizarea acestui osciloscop este de
tip 3KP1 (F), fiind produs de firma
Toshiba (Japonia). Tubul are un ecran
circular (rotund) plat, avnd diametrul
de 762mm lungimea de 2926mm.
Forma si dimensiunile tubului catodic
sunt ilustrate in figura 26a, iarin figura
26b este prezentat soclul tubului.
pinilor este

pinii1, 11 f filament (Hheater);
pinul 3 K catod;
pinul 2 g1 grila 1 (de
sau Wehnelt;
pinul 7 a 1 anod de accelerare;
pinul 4 a2 anod de focalizare
(focus);
pinul7 a3- anod de astigmatism;
pinii 8,9 X1, X2 de deflexie
o o
o
o
o
o
o
o
Q
o
o
o
o
o
o o
Figura 27
14
pe
pinii 5, 6 Y1, Y2 . de
deflexie pe
pinul10 N.C. neconectat;
Key cheie.
Principalii parametri de
ai tubului catodic (CRT
Cathode Ray Tube) sunt
tensiune de filament: 6,3V c.aJO,6A;
tensiune de accelerare: 2500V;
tensiune de focaliza re: 1000V;
factor deflexie X: 29,6+40,2V c.cJcm;
factor deflexie Y: 22,5+30,7Vc.cJcm.
Tubul cinescop dispune de un
blindaj de permalloy (care
partea a tubului), acesta
reprezentnd un ecran
electromagnetic de eventualele
cmpuri perturbatoare. Blindajul se
pe gtui tubului prin intermediul
unor de cauciuc.
Tubul utilizat nu a dispus de
soclu, autorii realiznd unul conform
desenului din figura 27. Acesta este
realizat din de texlolit cu
dimensiunile de 50x50mm grosimea
de 1 mm. Aceste sunt strnse intre
ele cu 4 patru de
3mm. Cele de textolit sunt
perforate (identic) in dreptul pinilor
(electrozilor) central, strngnd intre
ele cele 11 cose (agrafe) de fixare pe
pinii tubului catodic (sau cel 10,
un pin fiind neconectat).
Nu doar
utilizarea unor simple cose care se
prin presare pe terminalele
(pinii) tubului , ca acestea fie
fixate (rigidizate) prin intermediul unui
soclu. Acest lucru poate prezenta
pericolul ca in timpul probelor
reglajelor la osciloscop, prin scoaterea
introducerea a acestor cose
pe terminalele tubului, ele se
monteze (pe alt terminal) ceea
ce poate conduce la distrugerea
tubului. Acest pericol dispare la
utilizarea unui soclu, acesta avnd (ca
tubul catodic) o cheie care nu
VI
LABORATOR
permite o montare
1n orice caz, se interzice cu
lipirea (cositori rea)
a conductoarelor de pe
terminalele tubului catodic.
cum se poate vedea
pe reprezentarea a tubului
catodic din figura 28, acesta
patru principale (situate in
interiorul unui balon de vidat):
tunul electronic, proiectorul, sistemul
de deflexie ecranul .
Tunul electronic este
constituit din filamentul catodul
tubului cinescop are rolul de a
genera fasciculul de electroni. Acest
fascicul de electroni este preaccelerat
si focalizat prin intermediul a
; Ientile" electrostatice, care
proiectorul electronic. aceea,
fasciculul trece prin sistemul de
deflexie, compus din perechi de
(orizontale verticale) in final
stratul de luminofori pe
ecran, emisia
O a
tubului catodic in parametrii de
catalog) este de aplicarea pe
teFminalele acestuia (respectiv pe
electrozii a unor tensiuni de valori
corecte, care vor fi prezentate in cele
ce
V.2. Alimentarea tubului catodic
intruct con
structive, dar chiar ca principiu de
ale diverselor tuburi
catodice sunt foarte mari, nu se poate
concepe o de
alimentare cu tensiune a acestora.
n figura 29 este
schema de alimentare cu tensiune a
electrozilor tubului catodic utilizat in
acest oscilosoop, care
alimentarea tubului conform filei sale
de catalog.
Filamentul tubului catodic (pinii
1, 11) se cu o tensiune
de 6,3V, la un curent de
600mA, care este de
Xl
TEHNIUM. Nr. 3/1g29

LABORATOR
01
lN4007
13
8C171C
.,
"".
..l!" . ..6'@2.
o
I
I
I
I
I
I
I I
I I
d
l
1,
330
L... ____ --'
CI
I----:::J..-
l00nF
Figura 29
2 ...
C5
HW
J,
'KV
02
TV6
transformatorul de alimentare de la
(care va fi prezentat in
viitor al revistei) , printr-o

in afara acestei tensiuni, acest
bloc de ALIMENTARE TUB CATODIC
de la blocul de alimentare de
la de 220V c.a. alte
tensiuni (continue): +28V respectiv
+200V.
Pentru
tensiuni (-2000V)
tubului catodic se un
convertor c.c.-c.c., care
avantajul o tensiune
regla in limite largi. De
asemenea, acesta
scurtcircuitele accidentale la iesire si
pentru filtrarea tensiun'jj
condensatoare de valoare
Convertorul de tensiune C.C.-
c.c. se de la tensiunea de
+28V este realizat in principal cu
tranzistorul de tip BC237(T1), pe post
de oscila tor, care de o
prin
a-b de colector (a
transformatorului Tr) cu baza
prin c-d.
Acest transformator (Tr), care
sarcina tranzistorului
oscilator (T1) este realizat pe un miez
de (FX1818),
permeabilitatea AU807 . .
TEHNIUM Nr. 3/1999
IC6
04.7r#'
""
R12
ce
, ... -
+9fN
"
II)(
61<8
,
ICI
20uF
12
.3
22Il<

-
DZ
""'V
'KV
6,:Nc0/6OOmA

RO
1301(
"5
"""
"0
" ..
Rl1 R16
""" 1501(
Transformatorul Tr are o
de 9x9mm
2

a-b (15 spire, CuEm
<l>0 ,25mm), cod (3 spire, CuEm
<l>0,25mm) e-f (1900 spire, CuEm
<t>O,1mm).
Tranzistorul T1 se va monta
pe un radiator de Tranzistoarele
T2 (BC251B) T3 (BC171C)
reglarea inaltei tensiuni (-2000V).
Impulsurile fumizate la iesirea
transformatorului sunt redresate cu
dioda D2 (de tip TV6),
tensiunea de -2000V la bornele
condensatorului C6 (4,7nF/5kV).
Valoarea acestei tensiuni este
din semireglabilul SR1 (1 OOkQ).
tensiune se pe traseul
R8-D3 Zener de 4,7V) - D4
de tip 1 N4148) - tub neon (58V)
- R9 pe catodul tubului catodic (pin 3).
Pe grila I a tubului catodic
(pinul 2), de a
(brilliance - engl.) se
cu ajutorul tranzistorului T 4 o tensiune
care trebuie fie cum
foaia de catalog a tubului) cu circa
67,5V mai cea a
catodului. tensiune care
luminozitatea tubului se
din semireglabilul SR2
(10kQ) de pe placa alimentatorului
in mod curent, cu ajutorul
P1 (2kQ) de pe panoul
frontal al osciloscopului.
in schema de s-a preferat
utilizarea unui bec cu neon
pentru stabilizarea tensiunii de 58V, in
locul unei diode Zener de
valoare, pentru simplul considerent al
unui curent mai mic necesitat de bec
(de ordinul mA) de cel prin
(zeci de mA).
Pe grila II (anod 1 de
accelerare anod 3 - de astigmatism),
pinul 7 al tubului catodic, se un
pozitiv cuprins intre OV
+200V, reglabil din P3
(220kQ) de pe panoul frontal, cu care
se astigmatismul.
Pe grila III a tubului (pinul 4)
anod 2 de focalizare, se o
tensiune de focalizare (focus-engl.) de
circa -1000V cu ajutorul
P2 (3,3MQ) situat pe
panoul frontal.
Nu cablajul etajului
de alimentare al tubului catodic, el fiind
situat pe placa alimentatorului de
va fi prezentat cu acesta.
Pentru stingerea tubului
catodic in perioada cursei inverse este
o negativare
(cu -30V+-50V) a grilei I de
catod, acest lucru la
blocarea tubului in acest interval de
timp. in acest scop se, folosesc
impulsurile livrate la sa (pinul
15
)
3) de circuitul integrat f3E555 din
baza de timp, amplificate la
valoarea
amplificare se face cu un montaj ca cel
din figura 30, care
amplificatorul semnalelor de stingere.
Montajul este construit, n
principal, din tranzistoare, T1
(BC171) pe post de amplificator si T2
(BC174) pe post de repetor pe emitor.
Circuitul integrat f3E555 (din
baza de timp) la sa
(pinul3) un semnal dreptunghiular, de
ampl itudine de polaritate
pe timpul ct tubul catodic
trebuie stins (perioada de ntoarcere a
spotului). Acesta se de la
intrarea montajului nostru n baza
tranzistorului T1 (amplificator inversor),
iar n colectorul acestuia semnalul va
fi inversat (devenind de polaritate
amplificat. Acest semnal
negativ se practic la
(ca polaritate),
tranzistorul T2, acesta fiind un simplu
repetor pe emitor.
Valoarea amplitudinii sem-
nalului de la iesire este de
tensiunea de a tubului catodic
ea se prin
succesive. se o tensiune
mai mare sau mai se
asupra tensiunii de alimentare a
tranzistoarelor (prin schimbarea valorii
diodei Zener n mod
Impulsurile negative de la
acestui montaj se pe grila
I a tubului prin intermediul
condensatorului C8 (1 nF/1 kV).
Montajul amplificator al
semnalelor de sUngere se
cu +90V, tensiune de blocul
de alimentare de la Acest montaj
poate fi realizat pe o
de sticlotextolit pe modulul de
alimentare, sau poate fi chiar
n acesta. O
n includerea amplificatorului
semnalelor de stingere n modulul
bazei de timp.
Bibliografie
- urmare din pagina 17 - Cablajul montajului este
ilustrat n figurile 2a (partea
Montajul se cu cu cupru) respectiv 2b (schema de
ajutorul a baterii (acumulatoare) plantare a componentelor).
de 9V fiecare. cum se vede pe
montarea celor se trei tipuri de
circuite integrate pe socluri (cu comutatoare: K1 (cu trei K2 (cu
14 pini pentru primul CI cu 8 pini o K3 (cu rnduri de
pentru CI2). contacte solidare).

Fura 2a
LABORATOR
-Tuburi catodice pentru osciloscoape
- Aurelian
revista Radio nr.1 nr.211995, Teora;
-Tuburi catodice pentru osciloscoape.
Foi de catalog - Aurelian
revista Electronica
nr.211995, editura Teora;
-t:lectronique industrielle (Cap. V
Tubes il faisceau electronique et leur
applications. Tubes cathodiques.
Schemas des oscillographes
cathodique) -1. Kaganov, Editions MIR
de Moscou, 1972;
- tehnice IEMI : Osciloscoape
E-010i, E-0102M, E-0103 cu sertare
(amplificator Y cu canale, tip E-
0103B; de timp tip E-
01 03C), Sertar de timp tip
E-0103E, miniscop E-0104, E-0108,
osciloscoape E-01 05, E-0106, E-0109,
E-0109R rack), E-0110,
osciloscop analogic E-011.
tehnice ICE:Sonde pasive tip
E-0100.
- continuare n numarul viilor-
Reglarea montajului se face n
felul Se trec toate
semireglabilele pe
apoi se
montajul cu tensiune (se nchide
comutatorul K3, a b).
Nivelul tensiunii de
se din
P3 la valoarea
Se trece comutatorul K 1 pe
1 (semnal sinusoidal) se
deschide K2 (pentru a nu
avea n
semnalul de
Se simetria
semnalului de cu ajutorul
semireglabilului SR2, iar din
semireglabilele SR3 SR4 se
eliminarea a
distorsiunilor.
Din reglajul semireglabilului
SR1 sau al P1 se
efect, varierea
semnalului de (cu P1 se face
acordul brut, iar cu SR1 acordul fin).
T n vederea acestor
ca G----
i1 01 ::A"-c;n utilizarea unui
V 8> 011 'lU A -Jo.=-; II J Bibliografie
'"2 <>-C:J-o I.cf .. ,___ ______ -Commentrealiseretreparer
a::=::J>07 01. O"" tous les montageselectroniques
OQOO Q Ci) Q C3
I-__________ .... '_':+' _....;;....;; .. ;"J- "+1 11 - Gunter Haarmann - Weka
) ,.) : : cs: K3(a.b) Loisirs, 1986,
T 1 : -ICL8038PrecisionWaveform
.2 ., l...CJ-i FIgUra 2b Generator Voltage Controlled
''., P3 Oscillator, INTERSIL.
16 TEHNIUM Nr. 3/1999


LABORATOR
GENERATOR DE TON
ing. Naicu
Tn categoria aparatelor de
laborator de care electronistul are
frecvent nevoie, pentru
ct pentru depanarea
unor echipamente, se cu
certitudine generatorul de ton.
In revista au fost
publicate, de-a lungul timpului, mai
multe scheme de generatoare de ton,
incepnd cu unele foarte simple si
la variante mai complexe. '
M
1
general
CI de tip ICL8038
un generator de precizie pentru forme
de sinusoidale, triunghiulare
dreptunghiulare. de
este de valoarea
condensatorului de la pinul 10 al CI,
notat C2 (timing capacitor) . Acesta se
incarc se descarc prin intermediul
rezistoarelor R3 R4, de la pinii 4 5
ai integratului (prin R3 se incarc pri n
M
JlfL
[

}>1O

)A"
1
'RI
"
=
!:J
IOCW
SIl3
1000<
4QSR2
"
2
1

R'
S
47.
B
"m.
l'!! 1
i
331(
9

12 ",.
'2
K2
!.1
1000< 1000<

1
P1 (10kQ liniar) a
rezistorului R 1 (21kQ).
tensiune (de la pinul8) poate varia intre
5V 9V, la o
a semnalului
intre 20Hz 16kHz.
Cu ajutorul semireglabilelor
SR3 si SR4 de la pinii 1 si 12 ai primului
CI se poate asigura reglarea
semnalului sinusoidal (sine wave
adjust), la o deformare a acestuia
de cel mult 0,5%.
Sunt disponibile la iesirile lui
ICL8038 forme de u
sine la pinul 2 - semnal sinusoidal (
K30
=:l C3

I-
I -
=!='OCW I
I
AI'
I
I
I 2 471(
I
I

I
Cl2 6 I
I
AI3
I
PI
1(J(
I 471<
"'" +

3 +
1
001
I
r:N
I

lig..
"l0
C2

Pentru a fi acoperite ct mai
multe dintre in
practica electronistului, este util ca
generatorul de care dispunem s ofere
o de semnale la
forme diferite. Dac
acest generator permite la
semnalul de (de
amplitudine reglabile) a unei tensiuni
continue variabile,
acesta se apropie de varianta
Este ceea ce propune, cu mijloace
la ndemn (simple relativ ieftine),
ofere montajul prezentat in
articolul de
Schema generatorului de ton
n figura 1 este
in principal, cu ajutorul a circuite
integrate foarte cunoscute de cititorii
revistei TEHNIUM. Este vorba despre
generatorul de functii ICL8038
(Intersil), prezentat pe la,.g in numerele
1, 2 3/1998 ale revistei noastre de
banalul amplificator de uz
TEHNIUM Nr. 3/1999
.,2
3'"
Figura 1
R4 se Cu ajutor ul
semireglabilului SR2 se
factorul de umplere (duty frequency
adjust) . lntructin acest caz se
la a unui semnal
simetric, trebuie ca valorile
rezistoarelor R3 R4 fie egale;
deoarece acest lucru nu este indeplinit
de la sine in cazul alegerii unor valori
egale pentru cele (di n
cauza valorilor) este necesar
reglajul din SR2.
Condensatorul C2 (4,lnF/
10V) se va alege cu un coeficient de
ct mai bun (mai mic)
este nepolarizat.
semnalului
la mai este, de asemenea,
de valoarea tensiunii de
la pinul8 al lui ICL8038, care
intrarea pentru de
vobulare (FM sweep input). Valoarea
acestei tensiuni este de
valorile semireglabilului SR1 (1kQ),
I +
?C3
I -:
IOCW
lJ
wave), la pinul 3 - semnal triunghiular
(triangle wave) la pinul 9 - semnal
dreptunghiular (square wave), care
ajung-prin intermediul rezistoarelor R6,
Rl respectiv R10 la comutatorul K1 .
Semnalul ales cu ajutorul acestuia se
va aplica de pe cursorul lui K1, prin
intermediul condensatorului C5 al
logaritmic P3 (1 OOkQ)
la intrarea amplificatorului
de tip j3A141 (CI2) . Acesta are dublu
rol: att de amplificator, de
sumator. contactul K2 este
deschis, CI2 doar ca
amplificator al semnalului primit la
intrare, la sa (pirlul
6) un semnal simetric in raport cu
abscisa (nivelul de zero Dac
contactul K2 se inchide se suprapune
peste semnalul alternativ o
de tensiune
de valoarea reglajului
efectuat cu P2 (100kQ,
liniar)).
17
LABORATOR
GENERATOR DE SEMNAL N DOMENIUL 10Hz+1MHz
ce n numerele
anterioare am prezentat
unui milivoltmetru electronic "clasic"
de realizat de constructorii
amatori, un alt aparat necesar ntr-un
laborator este un generator sinusoidal ,
cu domeniu mai larg de
distorsiuni mici. Generatorul descris
n continuare, de tip RC, nu
piese speciale, scumpe sau rare. Este
deosebit de robust, simplu, stabil n
durabil. Este de tipul RC
cu (punte) WIEN.
cum se
Wien (figura 1) are
selective bune. Ea este din
filtre: trece-sus (C1 R2)
trece-jos (R1 C2).
<>--8---fl
Unt
I

Figura 1
Elementul trece-sus (C1, R2)
introduce un defazaj pozitiv, iar cel
trece-jos (R 1, C2) un defazaj negativ.
deci, posibilitatea ca la o
f
o
se un
defazaj nul ntre tensiunea de intrare
cea de R1=R2=R
C1=C2=C, valoarea acestei
din formula: f
o
=1/(21tRC),
atenuarea Yo avnd valoarea 3.
Generatorul are S domenii de
lucru: 10Hz+100Hz, 1 00Hz+1OOOHz,
1 kHz+1 OkHz, 1 OkHz+1 OOkHz
1 OOkHz+ 1 MHz. Reglajul continuu al
se cu ajutorul unui
bobinat, dublu 2x1 OkQ.
Scala nu este Toate etajele sunt
cuplate galvanic, n
acest fel defazajele din domeniul
joase (scala 10+100Hz).
Distorsiunile maxime n tot
domeniul de nu
valoarea de 0,2%. Tntre capetele unui
domeniu de amplitudinea are
o Valoarea eficace
a tensiunii de este 2.SV.
Stabilitatea frecventei de
1000Hz, la o de
de 20C (10C), este sub 2%.
de a generatorului
pe scala de tensiune
de 2,SV este de 1800.
HI
-------
,
ing. Florin Gruia

o 8
d
'" '"
A
II

al'"
I I __________ ______
II
-;
,
,
,
,
,
,
_______________ J
- - - - - - - - - - - - - -1
,
,
,
,
,
,
,
,
,
, -
,
,
TEHNIUM Nr. 3/1999
LABORATOR
.... .... 1:1 0dB
r 683.8
(680)
1 :3.1 -lOdB
216.2
(220)
1 :10 2OdB
68,38
(68)
1 :31.6 -3OdB
21.62
(22)
1:100 -4Od8
10
Figura 3
"'cr.
reIeo

22(Wco II I
5CHr: ,1 I
Fl :: 1 :
o-G"Z Q .u.- :
l00'M ,
,
Tensiunea de are trei
trepte de atenuare: OdB, -2OdB, -40dB.
Pe oscilatorul care
s-a un
formator de
(trigger Schmitt).
Tensiunea din circuitul de
este cu ajutorul unui
miliampermetru alimentat de un
detector. Schema este
in figura 2. Aparatul este
construit din 3 blocuri
blocul oscilatorului, blocul de formatare
(trigger) detectorul
pentru instrumentul de si blocul
de alimentare.
Blocul oscilator
Puntea Wien este din
elementele R1+R3, P1 C1+C11,
cu comutatorul de game K1
(K1A+K1 B) . Ea este din
emitorul tranzistorului T3, deci dintr-un
punct de
al Wien este conectat la
baza tranzistorului T1, n emitorul
+35V
027
3K
re
""15
ROB
110
R29
C'b
sunt minime. O prea
mare duce la incetarea iar
prea la distorsiunilor.
Ca tensiunea de
este de 2,5Vef. Polarizarea
bazei lui T1 se face dintr-un punct de
respectiv din emitorul
lui T2. Pentru defazajului
la inalte, este montat
condensatorul C13 (1 nF) in paralel pe
de emitor R7. ln acest fel
la inalte va
+'7'1
031
G07 GOB
D9
""
ro.<
DZ
1-
35V
10
+181Y .7
""
1<ro.<
4Q .. 63V
R30 032
Figura 4
BK2 121<
este de
R5 in serie cu becul L
de stabilizare a amplitudinii.
negative din emitorul lui T1,
sa de intrare
considerabil. de
lucru ale Wien, in special la
inalte.
se
din P2 aflat in emitorul
lui T3. Cu ajutorul acestui reglaj se
aduce oscilatorulla limita de amorsare
Stabilizarea amplitudinii
se face cu ajutorul filamentului
becului telefonic L (6,3V/50mA).
Acest bec este att
de curentul de emitor al tranzistorului
T1 de componenta
din emitorul lui T3 cu ajutorul
condensatorului C14. La becurile cu
utilizate ca regulatoare
de amplitudine este de dorit ca raportul
intre componenta cea
ce becul fie mai
a acolo unde distorsiunile mare, pentru ca efectul termic asupra

11-
eo.
1
.....
K2Aol
,.
U LJ
<l-OUT K2A
U U
1
2


--0+ +

4
Trtgger+Detector
K2'
--0+
r
+1
IJL-.l
'1
1<281
K2.
-I>IN "v
o
1<28,
+27,5V
,
,....

u
m
+
+27.511
B R N
Altmen!a101
Figura 5
TEHNIUM. Nr. 3/1999 19
filamentului fie dat numai de
curentul altemativ. Reglajul cu bec este
avantajos de cel cu termistor
deoarece temperaturii
mediului ambiant este
Tranzistorul T 4 este un simplu repetor
pe emitor. Semnalul n emitorul
separarea cu
ajutorul lui C17, este condus
atenuatorul de prin comutatorul
MOD DE LUCRU (sinusoidall
dreptunghiular) K2 K2-A)
apoi la P6 de nivel de
(P6 liniar).
115
avnd factorul
de umplere de 50%. Din colectorul lui
T7, cu ajutorul variabile P7,
se culege semnalul care se
comutatorului MOD DE LUCRU.
Condensatorul C22 are rol de separare
Pentru
fronturilor la nalte s-au folosit
condensatoarele de accelerare C19
C21.
Detectorul este dintr-
o punte de diode 01+04 cu germaniu,
alimentate chiar din semnalul de
Instrumentul de este de
o "11


' 1
'-'
H4
M ....-.
R9 Jl:IE\ O C14
51

CI.
4

OUT
I!
e17 1-- ti
Figura 6
Atenuatorul de ie\lire are trei
trepte: 1/1,1/10 1/20, respectiv OdB,
-2OdB -40dB. Tn figura 3 se
un alt atenuator, cu mai multe trepte
de atenuare, fiecare
cu -1 OdB amplitudinea.
Blocul de trlgger \II detector
Semnalul sinusoidal provenit
din blocul oscilator este amplificat cu
ajutorul tranzistorului T5 la
limitare. Tranzistoarele T6 T7
un trigger SchmiU, unda
20
are scala Reglajul
acului se face cu ajutorul celor
doi P4 P5, pentru
fiecare mod de lucru separat.
Blocul de alimentare
Este in un alimentator
clasic, a tensiune de este
de 27,5V, schema
n figura 4. Transformatorul
de protejat n primar de
F1 (100mA) cu
ajutorul secundare puntea
LABORATOR
05+08 redresoare. La bornele
condensatorului electrostatic de filtraj
C25 (100IlF) se tensiunea
de +35V. Ea se
tranzistorului regulator serie T8, de tip
ASZ15, care este controlat in de
T9, de tip BC177B.
Tranzistorul T10 are rolul de
amplificator de eroare. In emitorul
este dioda de 09, de
tip DZ10V, iar in i se aduce
tensiunea de eroare din circuitul de
cu ajutorul divizorului R31, P7
R32. P7
precis valoarea de
Condensatoarele C27 C28
filtrarea tensiunii de iar C26
intrarea n a
stabilizatorului.
Datele transformatorului de
retea:
'- de tole
2,7cm
2
, E8;
- de spire n primar 220V:
4026spire;
- diametrul din primar:
0,10mm;
- de spire in secundar:
480spire/25V;
- diametrul srmei n secundar:
0,25mm.
Suplimentar se mai poate bobina o
de 6,3V/300mA pentru
becul de semnalizare. Datele acestei
sunt: 127spire/0,4mm.
In figura 5 se modul
de interconectare a n figura
6 avem circuitul imprimat al
oscilator (vedere dinspre lipituri), iar n
figura 7 este dat circuitul imprimat al
triggerului detectorului
Se folosirea
cu
TEHNIUM Nr. 3/1999
,
,
,
LABORATOR
2'"
. ---- ------.'"'
""" """'"
DIS",,,,,,,,
,
,III
PofeII1Ioi , oetru I
,
,
,
,
,
-
"' .
,
,
.'. 20 .:
, ,
, , '"'
""" """'" .
Corrutola _de
frecvenfo
ct>10 t
,
,
,

, ,
, ,
, ,
, ,
_J _____ _________ _ ___ _
,
,
''''''''"'''''
'"'

, .. ,
""" """'"
""" """'"
Desef>.j pa-ouU fronfol,
(fobla 3nYn AII
de tip ML T (10%), a
condensatoarelor cu tantal
ceramice, cu valoarea
Condensatoarele C3+C11 vor
fi din poliester metalizat cu o
de maxim 1%.
II fiyurd 8:::.t:: desenul
panou lui frontal executat din aluminiu
gros de 3mm. In sa se poate
monta o de acoperire a
pe care eventual e
scala de frecvente, care este
n figura 9. In acestei scale
se un disc de plexiglas care are
SCoIo de frecvJnts 1000000ttv).
Figura 9
TEHNIUM- Nr. 3/1999
Figura 6
trasat un vemier pe raza discului.
EI trebuie cu

Desenul de al
discului de plastic este prezentat n
figura 10.
rentru ourooi do
alimentare se la latitudinea
constructorului designul n
de disponibil de organizarea
a aparatului.
Pun .... in
executarea reperelor
mecanice montarea tuturor
se
mai sursa de alimentare.
Se din
P7 valoarea de
a tensiunii la +27,SV. Se
blocurile
ntre ele. Se
un osciloscop pe
mufei BNC. Se
generatarul observndu-se
forma de
Amplitudinea se va regla la
2,SVeficace, fiind
pe o
de 600Q. Reglajul se va face cu
oM

ajutorul variabile P2, din
blocul oscilatar.
Se pe modul de lucru
"dreptunghiular". Din
P3 de pe placa trigger se va
regla coeficientul de umplere la SO%,
iar din P7 s;e va regla amplih
formei de' la 2,SVw.
Din de reglaj PS se
va regla instrumentului la cap
de pentru de maxim a
de nivel de P6.
La fel se prin
cu imaginea de pe
oscilascop, de vrf la vrf din
P4, pentru unda

DisclJ in<iCotor al scolei de frecventa.
Figura 10
21
Cu ajutorul a 23 circuite
integrate se poate realiza un ceas
electronic, ce ora minutul.
Schema de principiu este n
figura 1.
Alimentarea se face de la
baterii de 4,5V legate n serie,
sau prin intermediul unei surse
stabilizate de tensiune, realizate cu un
circuit integrat figura 2.
Va:.
de cristalul de ce
se n ceas
electronic de
- divizor prin 2
15
- astfel la pinul
6 al acestui integrat apare un semnal
cu o de 1 Hz (t=1 5);
- divizarea n continuare a
semnalului pentru minutelor,
zecilor de minute, orelor, zecilor de ore
(pinii 7, 8, 9, 10 n ordine);
Va:.
R3 14 o (Rl7)
3 b (.'6)

c (R15)
d IR14)

[R13) f [R19)
g IR18)

4
15
1"--i=:J-ol'\ncl.
,----()ZH
2
Ceasul electronic propriu-zis
este construit n jurul a circuite
integrate, realizate n tehnologie
CMOS (complementary symmetry
metal - oxid-semiconductor), produse
la "Microelectronica".
CI1 de tip MMC351 (auto
clock) mai multe
printre care:
generator de semnal cu
de de 32.768 Hz
Figura 2
22
.--+-Ol>!
Va:.
ZM
T5 ,,:-(>j P1
.-+-ollM
Figura 1
multiplexarea acestor semnale,
astfel este nevoie de un singur
decodor-driver SCD 7 segmente.
CI2 de tip MMC4511 este un
latch (decodor) driver SCD - 7
segmente ntr-o
Acest circuit
avantajele dispozitivelor CMOS
(putere
imunitate la zgomot cu cele
ale tranzistoarelor bipolare n de
CEAS ELECTRONIC
ing. Daniel-Sorin
capabile furnizeze un curent
de la 25mA.
particularitate permita
circuitului MMC4511 comande
direct cu LEDuri cu catod
comun, ce nu mai
mult de 2022mA pe segment.
de testare (L T),
blanking (SL) validare latchlstrobare
(LEISTROSE) sunt folosite pentru a
testa pentru a-I stinge sau
pentru a modula intensitatea lui
respectiv, pentru a memora sau stroba
un cod SCD - figura 3 (tabela de

Perechea MMC351 +
MMC4511 este deci pentru
mai multor semnale diferite
zecilor de ZH, orelor H,
zecilor de minute ZM minutelor M,
folosind un singur MMC 4511).
n locul lui MMC4511 se poate
folosi MMC4543, atunci poate
fi cu anod sau catod comun depinde
unde este conectat pinul 6 PHASE
(Ph), la V
ss
sau V
oo
- figura 3.
n figura 4 se
terminalelor pentru
matricele duble de VQE21 D,
VQE23D (catod comun), idem pentru
VQE22D, VQE24D (anod comun).
Ceasul orele la 12 iar
la pinul 15 al lui MMC351 se
"O" sau "1" logic pentru
antemeridian sau postmeridian.
Pentru varianta n care
cu LED-uri este cu catod comun, cei
patru catozi ZH, H, ZM,
M se separat, prin
intermediul a 4 tranzistoare (SC107,
108, 109 etc.), iar anozii
segment se
- figura 5.
Din P1 se
TEHNIUM Nr. 3/1999
,
,
VQE21 D VQE23D
VOO

c c
INTRARI
o o
"'

LD
,
v:
IESIRI
" m' ng.
.1 1 02
pl fSl p l
O el [J <lOd2D
MMC.611
"""' .... 3
"""""'"
lE /8t A.r LD PH O C

A O b C d

f g
"""""
X O 1 X 1 O X X X X O O O O O O O b
O 1 1 1 O O O O O O 1 1 1 1 1 1 O O
O 1 1 1 O O O O O 1 O 1 1 O O O O 1
O 1 1 1 O O O O 1 O 1 1 O 1 1 O 1 2
O 1 1 1 O O O O 1 1 1 1 1 1 O O 1 3
O 1 1 1 O O O 1 O O O 1 1 O O 1 1 4
O 1 1 1 O O O 1 O 1 1 O 1 1 O 1 1 5
O 1 1 1 O O O 1 1 O O O 1 1 1 1 1 6
O 1 1 1 O O O 1 I 1 1 1 1 O O O O 7
O 1 1 1 O O 1 O O O 1 1 1 1 1 1 1 8
O 1 1 1 O O 1 O O 1 1 1 1 O O 1 1 9
O 1 1 1 O O I O 1 O O O O O O O O b
O 1 1 1 O O 1 O 1 1 O O O O O O O b
O 1 1 1 O O
,
1 O O O O O O O O O b
O 1 1 1 O O 1 1 O 1 O O O O O O O b
O 1 1 1 O O 1 1 1 O O O O O O O O b
O 1 1 1 O O 1 1 1 1 O O O O O O O b
1 1 1 O O O X X X X
.

.
1 ",. ntveI de tensllrle sus . O - r"Vvel de tenslune )os X - Indlfef"ent
.. - deplnc:ie de ultimul cod aeo aplicat :
LE=Q pentru MMC4611 ; LD_l pentru MMC4543
la MMC4543: pentru ofJsooreie cu calod comun PH-O Figura 3
pentru oflsoarele cu 010d cOI"T"On PH= 1
luminozitatea iar R1=20MQ; R2=360Q; R3=220KQ;
de a oscilatorului se R4=R7=15QKQ;R5=R6=15KQ;RB=22QQ;
la 32.768Hz din C1 (10+40pF). R9+R12=3,3KQ; R13+R19=330Q;
Ora minutul se potrivesc din R20=4,7KQ;R21 =2,7KQ;R22=R23=
Bh Bm - nti minutul apoi ora. 0,56Q/3W;R24=5KQ;R25=1 ,2KQ;
Lista de piese P1 = 1 KQ; C 1 =6+25pF;C2=22pF;
C3=2200f!F /25V;C4=C7= 1 OOnF;
POSTA REDACTIEI
, ,
De asemenea, sperie
foarte mari (300 cm') pe care
trebuie le radiatoarele
tranzistoarelor finale. Aceste radiatoare nu
sunt realizate pur simplu din
ci din diverse profile (avnd
o
b
c
d

f
g
P
K3
K4
Figura 4
" 13
,


1
VQE21 D
10
9
Q
17
5

--!J
<3

Y
Y
:---rf
VQE23D
Y

K1
K2


Fi ur 5
9 o
C5=220pF;C6=220f!F/25V; T1 =T2=
T3=T4=BC1 07(1 08, 109, 171,172,173);
T5=2N2905, 2N2904; T6=2N3055;
Q=cristal de f=32.768Hz;
PM=punte redresoare 1 PM1 (1,2A1
1 OOV); Tf=transformator de sonerie.
multiple aripioare, tocmai pentru
de
OI. OEJI CIPRIAN PAVEL, str.
Mehedinli, Cluj-Napoca Ne
scheme de amplificatoare audio
auto de minim 4x50W sinus. Nu este o
OI.OAN COVACI,b-dul
Bucure,tl Articolul trimis a fost
in vederea
cu alte materiale.
un coJaboralor constant al nostru.
,o<

OI. MAXIM SERGHEI, str.
Frunzelor, Jud. Constanla
practic amplificatorul de
de mare putere prezentat
in revista TEHNIUM nr.1/1987, dar
unele
Tranzistoarele T20 T21 sunt
tranzisloare de putere de tip npn
(BC171, BC172 etc.). Montajul
care trebuie fixat pe radiator
este pur simplu tranzistorul T9 care se
va prinde cu un cu de 3mm
(fiind izolat prin Intermediul unei folii de

TEHNIUM Nro 3/1999
hA'
'""
IN'
hE
'"
IN2
2
..,.,.
7

13
"
..,.,.
"
Rl
TDA821 O


3 6
47<# 47<#
J
11

v ,.v
..,.,.
220 220
"X:Z,2W
...,,-
..,.,.
23
STARTER ELECTRONIC PENTRU FLUORESCENTE
Este binecunoscut principiul
de al unei cu
Pentru nceput, aceasta
are nevoie fie
de o tensiune de valoare
(n jur de 1kV). aceea, tensiunea
n starea de
este de valoare mult mai
(mult sub tensiunea de
este
perioada de nceput a n
care se amorsarea Tn
mod clasic, tensiunea de valoare
"aprinderii" tubului o
elemente de circuit:
droselul starterul. Starterul este, de
electromecanic o
serie de probleme n
avnd n plus O fiabilitate
De aceea, se
nlocuirea acestui starter
electromecanic cu variante electronice
ale sale, care nu mai prezinte
(subansamble) n
Starterul electronic prezentat
n are o particularitate anume
utilizarea tiristorului de tip Y1112,
special conceput n acest scop de
firma Texas Instruments. De altfel,
acest tiristor un nume propriu:
fluorac/or, ceea ce n
plus faptul din acesta
este destinat acestui scop.
schemei din
este n continuare.
La conectarea tensiunii de
aceasta parcurge droselul (L)
filamentele de la
fluorescente, aplicndu-se
redresoare, din diodele
D1+D4. Tensiunea de la
prin rezistorii R1
putere prea mare? De asemenea,
scheme de convertoare de tensiune c.c.
12V/40V la 5-6A, probabil in scop.
revista TEHNIUM n continuare.
schema amplificatorului n
punte cu circuitul integrat TA821 O pe care
o Cteva caracteristici:
U
oc
=9V+20V (14,4V tipic), f\ 4U.(pag.23)
OI. OUMITRIU 1. CONSTANTIN,
Adjud, jud. Vrancea Tmi o cu
mai mune aparate la care
Repet, dar cu de nu expediem
scheme la domiciliul cititorilor. ti o
parte dintre acestea n paginile revistei, in
decursul timpului.
24
R2 un curent de tiristorului
Th2 (Y1112), care l duce n
Prin acest tiristor (Th2)
deschis grupul de diode D6, D7
D8 se nchide circuitul prin care
un curent de valoare relativ
care parcurge filamentele
fluorescente, Pe grupul
de diode D7 D8 apare o de
tensiune (de circa 1,3V) care, pe
traseul R4, RS
condensatorul C1. La o
valoare a tensiunii de
pe acest condensator se atinge 220Vca
pragul tensiunii de al
tiristorului Th1, la care acesta
Prin deschiderea
acestuia se
circuitul de al tiristorului
Th2. Acesta n
se va bloca atunci
cnd curentul prin el va cobor
sub valoarea de
fabricantul tiristorului anume
200mA, n acest caz. Tocmai
aceasta este particularitatea
de a acestui tip de
tiristor, care-I face apt pentru
acest gen de Un
tiristor nu se
la curentului prin
el sub o valoare nici la vreo
pe ci la trecerea prin
zero a tensiunii sale principale (a nod-
catod). fac tiristoarele
speciale cu (stingere) pe
de tip GTO. Dar nici unele
dintre aceste tiristoare nu ar putea fi
utile la de ci doar tiristorul
Y1112, special conceput se
blocheze sub o valoare a
curentului care l parcurge.
Ne ca la fiecare articol
pe care l adresa
autorului pentru ca cititorii poate lua
cu acesta anumite
Acest lucru nu este posibil.
pentru ca un
articol fie publiCabil este tocmai aceea
de a toate elementele necesare
pentru ca montajul pe care l
fi executat practic de cititori.
Dar este necesar ca cititorii "se ajute
singuri" printr-o oarecare

pentru aprecieri
nu
ing. Naicu
Este evident , din analiza
schemei electronice, nu este
nlocuirea tiristorului Th2
(Y1112) cu unul pentru
acesta nu ar putea fi "stins"
amorsarea fluorescente,
inutil, cu
negative care decurg din aceasta
(consum inutil de energie,
montajului etc.) .
O,
821<
R2
821<
'w
Dioda DS este o
de tip Schottky (BAT8S) avnd ca
principali parametri : U=30V, I=O,2A,
t<SnS.
Montajul prezentat, foarte
simplu de realizat avnd un gabarit
redus, o extrem de
(aprindere plpiri) o
fiabilitate.
Bibliografie
Elektor, nr.2S91260 iulie-august, 1992.
OI. SANOU GHEORGHE, sat
com. Comu-Luncu, jud. Suceava
oferiti serviciile unor firme interesate
de promovarea unor idei sau realizarea
unor kit-uri electronice. V-am publicat
adresa, deci cineva este interesat
va contacta. atunci eu cred este
bine faceti "un nume" in domeniu,
publicarea un'or articole in revista
TEHNIUM fiind calea cea mai
Articolul "Casetofon stereo auto"
este un ncepuI. la ca
nu tocmai
debuta!
Naicu)
TEHNIUM. Nr. 3/1999

,
TEHNIUM 3/1999
CUPRINS,
AUDIO

EgaJizCll" grafIC stereo cu 5 canale ing. Adrian Oprea ... _ .................... Pag. 1

Preamplificator Hi-Fi pentru magnetofoane sau casetofoane
- ing. Emil Marian ,............................. . ......... __ ....... Pag. 5
\

CQ-YO
Ecillpament pentru trafic Iri UUS, pe repetoare via satelit
- ing. Vasile Dromereschl ............ ........................................ Pag. 9
LABORATOR
un 0SCi1oscop 1 (IV)
ing. Nalcu. ing. Gheorghe ................. Pag.12
Generator de ton Ing. Naicu ................... ............. , .................... Pag.11
Generator de semnal In domeniul lQHz .. 1MHz - ing. Florin Grula .. , ......... Pag.18

Ceas electronic _Ing. Daniel-Sorin DobrotA ............ ___ .............. " ................. Pag.22
Starter electronic pentru l:impi nuoresoonte - iog. Nalcu ................ Pag.24
. . .. ........................ . ............... Pag.23