Sunteți pe pagina 1din 24

Cunoa;;tem cu totii aceste portavoci electronice, necesare In activitatile sportiv-culturale, mai

nou sl. .. greviste. Problema asentiala a acestor megafoane portabile este autonomia surselor de alimentare, si nu calitatea lor sonora. Cu alte cuvinte, randamentul constituie parametrul lor fundamental: emiterea unei puteri sonore mari, la un con sum cat mai redus. Acest imperativ conditioneaz a, In principal, alegerea difuzorului. Vom lncepe, deci, prin studierea acestui aspect al problemei.

CALITATILE $1 DEFECTELE DIFUZOARELOR ELECTRODINAMICE

Intr-un difuzor cu bobina mobil a (fig. 1), magnetul permanent de forma inelara, A, genereaza un camp magnetic constant. Intr-un intrefier de forma inslara se atla 0 bobina rnobila S, solidara cu membrana M. La trecerea unui curent de audiofrecventa, carnpul magnetic creat de bobina mobila va interactiona cu carnpul magnetic permanent al magnetului. Va aparea o miscare axial a tnalnte-tnapoi a bobinei, In functls de polaritatea tensiunii de audiofrecventa aplicata, 0 data cu rnlscarsa bobinei se produce $i rniscarea membranei. In acest fel, undele acustice se creeaza In ritmul mlscarf membranei sl, deci, al semnalului de audiofrecventa aplicat. Se obtine astfel transformarea semnalelor electrice de audiotrecventa In oscilatii mecanice acustice.

La un difuzor se cauta doua calitaji - din pacato, contradictorii. Mai lntai, 0 reproducere fidela a frecvenjelor intr-o banda cat mai larqa (de la 20Hz la 16 000 Hz). Dupa aceea, un randament ridicat, cu alte cuvinte un raport cat mai mare posibil intre puterea sonora Ps eliberata de difuzor $i puterea electrica Pe primita de acesta.

Acest ultim aspect al problemei se reduce la adaptarea irnpedantei acustice a membranei la impedanta mediului

ambiant (este 0 problema de aceeasi natura ca adaptarea impedantelor electrice pentru transmiterea puterii maxime).

o adaptare buns se po ate obtine prin folosirea difuzoarelor cu palnie, la care unda se propaqa de la sursa catrs iesire. Pentru 0 sursa aproape punctuala, calculele arata ca distorsiunile se mic$oreaza daca S6 alege 0 palnie exponentiala, ca fn fig. 2. Datorita adaptarii bune a impedantelor mecanice:;;i a rezistentelor slabe la transportul de energie, difuzoarele cu palnie au randamente foarte ridicate, de la 40% la 50%, lata de cateva procente pentru difuzoarele de tipul ,Jnalta fidelitate". Acesta esle ptincipalul lor avantaj. Ca dezavantaj, ele au 0 band~ de trecere lirnitata, de la ca\iva Hz la cativa kHz. Din cauza acestei limitari, se lnlocuieste confiquratia din fig. 2 prin cea din fig. 3, la care palnla este dublata. Difuzoarele de acest tip se caracterizaaza printr-o directivitate importanta $i o robustets mare, mai ales In conditii de I ucru vitrege.

AMPLIFICATORUL DE PUTERE

Pentru a reduce lirnitarile specificate anterior si pentru simplificarea construetiel, este logic sa folosim un amplificator cu circuite integrate, dln care se gas esc user numeroase tipuri. In cazul de tataarn optat pentru circuitele integrate ~A741 si TDA2002. Schema de principiu a montajului este prezentata In fig. 4. Semnalele de iesire de la microtonul cu electret sunt transmise arnplificatorului operational CI1 prin condensatorul C7. Ca$tigul amplificatorului este fixat de raportul rezistentei RS, pe de 0 parte, si de R9 lmpreuna cu poten(iometrul P, pe de alta parte. EI po ate fi reglat cu ajutorul lui P. Deoarece CI1 se allrnenteaza la 0 tensiune unlca, intrarea sa neinversoare se polarizeaza la aproape 7V prin divizorul R6/R7 decuplat de condensatorul CS. Semnalul de iesire disponibil la bornele lui R 10 se apllca prin C1 la intrarea lui CI2 (amplificatorul de putere). Grupul C5, R3 contribuie la stabilitatea In

frecventa (supri---'! rna frecven(ele ,b lnalte), iar con-

"1 densatorul C3 decupleaza sursa de

alimentare. Ten-

• siunea de alimen-

1'" tare a microfonului cu electret este de circa 6V. la capatul rezistorului R4.

Aceasta valoare este obtinuta cu ajutorul diodei Zenner DZ, polari-

TEHNIUM - ianuarie 1999

TEHNIUM - ianuarie 1999

II

lABORATOR

o

o

+

+ +

..... + +

+ +

.:.- .... +

..r..;. +

'1- ..... + + +

+

+ +

+

+

+ -=++1":+-+

+

o

o

DOC 0

o 0

C C C

o

... 00

o

D <III

III 0 II 0

D ...

o a ...

e 0 0o:!: 0-0

... 0" I

aGoo

......

00 DO

o

° e

0 ..

4> ° o 0

0°0000000

C

0110000011

o

o

o

o

o

o

o

o

o

"

o

"I

a

1 'lIF a C10

a a

Grn- OLiT om

nu va afecta semnificativ raspunsul semnale de intrare lent variabile.

o cermta ssentlala este calitatea co nrl,:m""t,,,,, cr, care trebuie sa aiba pierderi In cursnt

mal mici. Aceasta este necesar pentru sa tunctioneze corect $i sa msntina: cu mici, tensiunea de compensare pe int&:"'''''iIlVfIR masurare.Este recomandabil ca diel satorului sa fie policarbonat, polipropilena (desi, in cazul stiroflexului, gabaritul vafi mare). Se pot utiliza, cu rezultate modeste, $i

satoare multistrat. . .

Asa cum am mai amintit, tensiunea de issire de forma drsptunqhiulara. Daca tensiunea de

este continua, valoarea medie a tensiunii de I liniara si direct proportional a cu valoarea medie de

Cateva date tehnice ale acestui montaj:

- tensiunea de offset echivalenta la ~100 uV'

- am'plificarea W1 curent continuu pe perioada

masurare: -10;

-tensiunea de alimentare: ±3 V ... ±7,5V;

-consumul maxim: 15 mA;

- sxcursla de tensiune de intrare maxima

ieslre unlara: Tn funcus de tensiunea de ±50 mV ... ±0,2 V; -neliniaritatea maxima In domeniuf liniar de maximum 5%;

-excursia de tensiune de intrare maxima: in de tensiunea de alimentare ±3 V ... ±7,5 V; =rezlstenta de intrare tn.dorneniul liniar de

",20 kQ;

-frecvsnta semnalului de tact intern: ~i 70 Hz:

-frecventa maxima a semnalului de intrare: 40

Prelucrarea ulterlcara a semnalului poate face fie in curent alternativ, fie in curent dupa necesitati,

Frecventa maxima a semnalului de intrare

extlnsa, teoretic, spre 85 Hz, dar din motive stituire cat mai aproape de realitate a formei lui original, se pretera 0 limitare la mifnai 40 Hz,

Un montaj perfec;tionat, In raport cu cel d anterior, este cel prezentat tn figura 7. Fata de precedenta, schema mai confine un circuit grare-memorare conectat fa iesirea arrlplilficcltorulLll U1A. Acesta estecompus din rezistorul transfer U2D si condensatorul C10. Pe se poate observa adauqaraa unui circuit

de compensare a offsett-ului integratorului,

P1. Daca se vor folosi ampiilicatoare operattonata c,arE~·· .; ·· nu au terminale de com pens are a putea utiliza artificiul descris in figura 3.

Revenind la montajul din figura 7, nRlrfnrm~ntRIR' notabile, In comparatie cu celalalt, sunt: -tensiunea de offset echivalenta la intrare: ~1

- amplificarea In curent continuu pe penoaca '.ql~C

rnasurara: -100;

- excursia de tensiune de intrare maxima iesire liniara: In functie de tensiunea de "linnl>rJt",.,,, ±5mV ... ±20 mY; -rezistentade sarcina minima la iesire: 1

-Irecventa maxima a semnalului de intrare: ,,,I

(neunitorrnitatea maxima 3 dB).

Reducerea drastica a benzii de trecere la frR,"'_\/~>nt~~ ..•

,,7nalte" se datoreaza filtrului "trece-jos" de la i

C10. Acesta are trecvsnta de taiere de circa 30 conditiile in care sarcina la iesire nu scade sub 1

Reglajul suplimentar de reducerea integratorul se face modiflcand pozltla potentiometrului P1, cu intrarea de semnal tata la .rnasa sl rnasurand cu un rrur-rnvortm unea de iesire pe condensatorul C10. PntAn,ti"''llR:tn

P1 este preferabil sa fie de tip multitura (SP TRIMPOT sau similar, preferabil de import),

tensiunea la iasire, in conditiile impuse anterior LI.""",""/ sa se situeze sub 100 J.l V. '

Prelucrarea ulterloara a semnalul cerinta

AUDIO

Ing. EMIL MARIAN

5 istemelede premagnetizare dinamlca (S.P.D.) a benzii magnetice au constituit, Inultimul

limp, un punct de atractie pentru producatorf de aparataj electroacustic (magnetofon, casetofon etc.). Bunele perforrnante oferite de metoda premagnetizarii dinamice au confirmai justetea dotarii aparatajului destinat inregistrarii pe banda magnetica a lntorrnatiei sonore cu sisteme de acest tip. Esanta sistemului S.P.D. 0 reprezinta reglajul continuu al nivelului curentului de premagnetizare In functie de amplitudinea, trscventa si mai ales de compozitia spectrala in banda audio a semnalului care urmeaza a fi !nregistrat pe banda magnetica. Problema nu este deloc slmpla, deoarece reglajele msntlonate impun 0 anumlta structura a blocului electronic destinat inregistrarii magnetice.

Este cunoscut faptul ca premagnetizarea statlca rsprezinta un compromis intre capacitatea magnetofonului sau a casetofonului de a lnregistra semnalele audio de diferite frecvente, astfel tncat, in final, in functie de calitatea benzii magnetice utilizate (practic, proprietatile stratului magnetic activ) se aleg ranurnlte valori optimizate pentru curentii de audiotrecventa iAF (care rsprszlnta sernnalul audio ce urmeaza a fi lnregistral) si de lnalta frecvenia ilF (curentul de premagnetizare).

Alegerea nivelurilor lor optime se face tlnand cont de urmatoarele considerente:

- nivelul maxim pentru banda de audiofrecventa, in care sistemul de inregistrare-redare este destin at din constructie sa functionsze (in functie, deci, de complexitatea si performantele lui);

-tipul de banda magnetica utilizat;

-raportul semnal/zgomot maxim;

- procentajele de distorsiuni THO sl

TID minime.

Sa nu uitarn insa ca semnalul audio prezinta 0 compozitie spectral a In frecvsnta deosebit de cornplexa, lar nivelul sau este variabil In parrnansnta. Datorlta acestor considerente, un reglaj static prezinta intotdeauna anumite limitari, .care se rnanitssta In mornentul in care parametrii lui nu mai corespund in privinta valorilor maxime prevazute initial. Pe de alta parte, este cunoscut faptul ca 0 !nregistrare magnetica realizata cu un nivel redus al curentului iAF (fapt ce ar elimina depasirile de nivel maxim) prszlnta inconvenientul inrautatirii raportului general semnal/zgomot al sistemului de inregistrare-redare, iar posibilitatile de utilizare a benzii magnetice (In ceea ce prlvests magnetizarsa) nu sunt in acest caz folosite pe deplin.

Sistemele de premagnetizare dinamica elimina majoritatea inconvenientelor rnantlonate anterior, largind substantial posibilitatile de utilizare a benzii magnetice la inregistrarea intorrnatlei sonore continute de un semnal audio. Proiectan\ii de electronic de acest tip au de

la1 la2 Ia3 I3

lp Ip1

Ip2 Ip3

ral

Ia2 la3 13

formante. Ele permit variatia nivelului curentului de premagnetizare ifF conform considerentelor msnticnate anterior.

Desigur, primele montaje de acest tip au avut 0 serie de deficiente functionala, Primul inconvenient major a fost autoexcitarea dinarnica a etajului functlonal, care determine, in functie de frecventa $i nivelul curentului iAF, nivelul optim al curentului ilF. Realizarea unor constante de timp, prin amplasarea unor condensatoare care sa realizeze 0 retardare gen bucla de reactie negativa, nu reprszlnta intotdeauna solutia optima, deoarece in acest mod se diminueaza viteza de raspuns a sistemului. 0 alta cauza a tunctlonaril nesatisfacatoare a unor sisteme S.P.D. 0 constituie instabilitatea in functionare a oscilatorului de stergere $i premagnetizare (O.S.P.), datorata de cele mai rnulta ori rnicsorarii, din diferite cauze, a tensiunii de alimentare a montajului. Datorita acestui fapt, la dimensionarea O.S.P. este necesar a se prevedea un consum energetic de cca trei ori mai mare decat cel normal, alaturi de 0 configuratie a schemei de asa natura tncat nivelul si trecventa curentului ilF sa fie cat mai constante (evident, Inainte de a comanda nivelul ilF de catre S.P.D.). 0 solutie de ameliorare a perter-rnantelor unui O.S.P. deja realizat 0 constituie majorarea numarunn de spire al bobinelor din transformatorul de adaptare si, pastrand totodata raportul initial de transformare (evident, daca O.S.P. contine trans!ormator), micsorarea capacltatil unor condensatoare de cuplaj de traseul uneori, schimbarea O.S.P., In sensu I

tip, dar tac-

tor de amplificare In curent h21 E mai (cu cel putin 40%).

Un factor esential la S.P.D.II constituie cunoasterea cu oreczie.a > zonei sale de lucru. Ea se partimentul semnalelor Inalta:;;i cu amplitudine supsnoara a benzii de apar cele mai mari dificulta\i In n,,,,,,,,,,,,,lrlp. [nreqistrare magnetica a unui In mod practic, sistemul S.P.D. mentina liniaritatea caracteristicii

, amplltudlne-ffecventa a semnalelor frecventa inalta si nivel mare.

Totodata, S.P.D. trebuie sa

tionsze in aceste condltii $i pentru tranzitorii sau de scurta durata lui general propriu curentului ini!ial in regimul premagn . Acsste depaslri au loc in mod deo1!rece lnsusi algoritmul procesului Inregistrare-redare lrnpllca 0 ridicare i !iata a nivelului semnalelor audio trecventa tnalta, Inainte de a se Inregistrarea lor pe banda Functionarea S.P.D. se bazeaza

ficarea dinamlca instantanee a curentuluiijc in tunctie de nivelul

pozitia spectrala In frecventa a iAF. Daca in spectrul de trAI~v",nt" curentului iAF predomina joase :;;i medii (f::-; 4kHz), magnetica se rsalizeaza ca conditiil~ stabilite pentru premaanE,tizarea. statica. In aceasta situatie, n·i""~"r·il" privesc amplitudinea semnalelor electrice de frecventa tnalta (inevitabile in de inregistrare-redare pe tical sunt compensate conform I

lui standardizat NAB, realizat catre preamplificatoarele de In redare. Conform acesitJi algoritm, semnalelor de frscventa medie sl este ridicat suplimentar In lnregistrarii de catre oreamoltticaton inregistrare, iar la redare, torul de red are rsallzeaza 0 complementara, astfel tncat pastrata liniaritatea caracteristicii de

fer globale amplitudine-frecventa temului de inregistrare-redare. 0 cresterea nivelului nalului audio In zona frecventelor sistemul S.P.D. acnoneaza de asa

tncat mlcsoreaza instantaneu tudinea curentului 'IF la un nivel ~M,rlA'·~r' minat, astfel incat sa fie pierderile informationale ca

semnalele de nivel mare $i

lnalta. Actlunea vizeaza concornnens evitarea aparitisl distorsiunilor sl, totodata, mentinerea tmbunatatlraa raportului sernnaracomorar sistemului de inregistrare-redare.

La realizarea caracteristicilor de

fer teoretice ale sistemului S. porneste de la diagramele ce re(lre;zJnl,a curbele de magnetizare experimental) pentru "'AI11n~IAIA

cu spectru bogat In diferite valori ale tizare ilF, sl anume curentii

Aceste diagrame sunt

1. Sa presupunem

loarea optima a pentru regimul de Se obsorva ca. in aces!

nedistorsionata a unui

frscventa fj,folosind zare curentul 101, este

tru valorile curentului 0::-;

~ ----,.!I·Jilj.);j'!t'.I.]&I"'11".

Va prezentarn un model de rnasa dernontabila destinata tenisului de masa, Cele doua sernitabliiale mesei au dimensiunile de 1 525 x x 1 370 mm si sunt unite printr-un sistem de prindere cu balamale tip banda.

~-~- -~~ --~.

""''''''"""

'-''>

TEHNIUM - ianuarie 1999

B

_~I*ii3;D)eW3_

---------------------------------

ill __ -_.~=-===

~_a _

d ,-b

c~@I~

h~

~- •.•. a-~

iC3-b-C::: )

@

c

CD

b·"E:9"

a-,S..61

~d

IDO-a @ \~

b -

'tf-c

TEHNIUM - ianuarie 1999 ED

~>

<0 N N

AMPUFICATOR DE4W

Un amplificator de putere medie (4W) este prezentat 1n figura alaturata, EI este echipat cu patru tuburi, astfel: preamplificator de semnal ~i zgomot mic: EF86 (T1), amplificator de tensiune (T2)ECC81 ~i amplificator final (T3) EL84 sau echivalentul lui, 6P14P de productie ruseasca, La intrare pot fi aplicate semnale de valoare mica (de ordinul rnlllvoltllor), de la un microfon, 0 doza piezo s.a .. Ca transformator de lesire (Tr2) poate fi folosit cel de la televizoare sau de la orice radioreceptor cu tub final EL84.

Transformatorul de retea (Tr1) va avea 0 putere de aproximativ 80W. Tensiunea care se aplica pe anozii tubului AZ11 va fi de 220V. Filamentul tubului AZ11 se alimenteaza cu 4 V. Montaj u I poate fi asamblat pe 0 placa de cablaj imprimat sau pe un saslu de aluminiu cu cablaj conventional.

Atentlel.. Date fiind tensiunile relativ mari (250-300 V) care allmsnteaza tuburile din montaj, se vor respecta cu strictete normele de protsctla privind

..