Protectia pe,itru acustice

Generator complex de semnale (de

functii) cu XR2206
Modem pentru radio-pachet n carcasa
unei mufe de 25 pini
Compresor de RF
Filtre Butterworth de ordin superior
Amplificator Hi-Fi de lOOW cu tranzistoare
.Functionarea i depanarea
vi deocasetofoanelor (X)
Preamplificator Hi-Fi pentru microfon
-
Milivoltmetru electronic
radiocomunicatiilor moderne -
Edwin Howard Armstrong
ncepem scurta prezentare marelui savant
american Edwin H, Armstrong (1890-1954) cu convingerea
nu o care fi contribui t att de
mult ca acesta la progresul n epoca
sa de pionierat.
De altfel, Armstrong este unul dintre savantii din
domeniul in panleonul Uniunii
de- (ITU), in care se POl
ntlni alte figu ri celebre. fizicianul
matematicianul francezAndre MarieAmpere, inventatorul
telefonului Alexandru Graham BeII , englezul Michael
Faraday i nventatorul radioului , italianul Guglielmo
Marcqni.
Mai putin cunoscuI in comparalie cu alti oameni
de Edwin Armstrong este unul dintre' pionierii
r.adiocomunicatiilor a a oscilat ntre mizerie si
pe de'o partp, glorie bani, pe ae parte',
La varsta de 18 ani, Edwin A. Armstrong,
avnd deja o experienta n ceea ce priveste
pasiunea sa pentru transmisiunile radio, liceul din
Yonkers, New York, in anului 1909. Imediat
acesta ncepe cursurile universitare la Columbia
Universitys School of Electrical Engincering, n New
York.
fn paralel cu studiile efectuate n laboratorul
Armstrong asupra
semnalelor radi o acestora n propria sa

atunci exista ca la
semnalul radio ncamplificat fie ascul tat n (sunetul
fi ind foarte slab avnd doar energia
de undele electromagnetice in propagarea lor),
ncercandu-se pri n puterii la
emisie si antenelor .
. Armstrong primul nu acesta este
drumul de parcurs o de
a semnalelor receptionate. In acest scop a studiat
cu circuitele care utilizau noul tub cu vid cu trei
electrozi . denumit aud ion (trioda) . inventat cu timp
in (i n 19Q6, de LeG DeForest) .
In ceea ce priveste brevetarea inventii lor sale,
Armstrong a comis mari erori , care I vor
pe de o parte, el autointitulat le ca fiind
i n sistemele de fir"
doar partea de iar pe de parte, a amnat
data acestora absolvirea
(in iunie 1913). '
absolvirea E.H. Armstrong
un post de asistent la Universitatea Columbia si
i ncepe predea notiunile de comunicatii radio unei clase
de Au fost, de asemenea: efectuate
i n laboratorul "praf. Michael Pupin-, prima
dintre acestea pentru un grup de ingineri de la British
Marconi Company, iar cea de-a doua, luni mai tarzi u,
consta n extrem de a unor mesaje
radio de un grup de specialisti de laAT& T, in Europa.
Brevetul de pentru receptorul cu
a fost publicat pe 6 octombrie 1914, la timp
ce n Europa se primul mondial.
Avnd un acord asupra filial a firmei
Telefunken din Long Island (New York) receptorul
lui Armstrong n anul 1918 cnd Statele Unite ale
Americii n Pesle noapte, circuitul lui
Armstrong devine lumii radio. E.H.Armstrong
in -Electrical World- un articol despre acesta,
apoi la Institute of Electrical Engineers i n
1915. Pentru prima triodei era
corect, teoria inventatorului acesteia care nega
posibilitatea unui curent alternativ n circuitul
anodic al tubului.
Edwin Armstrong, in de 27 de ani, se
in armata primind postul de
(ulterior maior).
La inceputul anului 1918 Armstrong
un complicat receptor, compus din opt tuburi, avnd o
sensibilitate si o stabilitate denumindu-I
Armstrong a solicitat brevetul pentru
acesta pe 19 februarie 1919, acesta fiindu-i acordat 16
luni mai trziu.
Tntorcndu-se Armstrong vinde
receptorului cu firmei Westinghouse (pentru
100.0005).
n anul 1922 cea de-a treia sa inventie
cu superreactie. .
Firma R.C.A. a brevetele
superheterodinei ale circuitului cu pentru
200.0005 si 80.000 de actiuni, ceea ce l-a transformat n
milionar pe E. Armstrong.'
In anul 1933 Armstrong a patru brevele
de asupra circuitelor folosind de
de Industria radio, care ncepea
ia a fost foarte de aplicarea
principiului modulatiei de deoarece acest lucru
ar fi necesitat fundamentale n sistemele de
emisie Pentru a-i demonstra valoarea,
Armstrong a construit si a operat o statie MF complet
la Alpine (NewJersey). '
La varsta de 63 de ani. cu
moralul la in seara zilei de 30 ianuarie 1954
Armstrong pune pe fereastra
apartamentului din New York). O de
in domeniul radiocomunicatiilor, de o
moarte .
a lui Edwin Howard Armstrong
a impulsionat dezvoltarea a radiocomunicatiilor,
care a condus la aparaturii superperform'anle
de Multumim, domnule ARMSTRONG !
. Naicu
Redactor ing. NAICU
Abonamentele la revista TEHNIUM se pot contracta la toate oficiile din prin filialele
RODIPET SA, revista figurnd la 4385 din Catalogul Presei Interne.
Periodicitate :
abonament : 6000 de
Materialele n vederea se trimit recomandat pe adresa: OP 42, CP 88. Le
cu deosebit interes. Eventual, un de telefon la care fi
Articolele nepublicate nu se restituie.
.
AUDIO o
PREAMPLIFICATOR HI-FI PENTRU MICROFON
O
8
ing. Nicolae Sfetcu
Semnalele echilibrate de nivel 2), A01, cu un server de c.c. asociat. peste 135kHz inainte de a ajunge pe
mic se pot amplifica prin folosirea unui A02. A01 distorsiuni mici intrarea C11. O filtrare se
etaj de intrare cu un peo de 600,Q, iar A02
amplificator de (AI) ca un offset in c.c. Ia 'sub 1,5mV.
preamplificator.A1(Clsauromponente Tn cazul unei fixe
disaete) o reducere (egale cu 2) in etajul A01,
a zgomotelor. prectJm cel datorat general al preamplificatorului va fi:
alime:rGc'i SI. foioSllld un amplificator G=2x(10.000.Q/p+1VN),
adec.a 1::e zgomot redus, se unde p este valoarea a
n al doilea etaj, cu R3-C1,
la 241kHz.
Pentru o audio de
600n, distorsiunil or cu
este in figura 2.
depinde de alimentare,
putnd ajunge la 1 OVrms n cazul
lm zgox'lllt mic de operare n cazul
""'Q-ofoaneklr de

P, n n. unor tensiuni de alimentare mai mari.
In figura 1 pentru etajul propriu-
zis de preamplificare se C11,
iar A01 sunt utilizate ca buffere
la Preamplficatorul are un
ajustabi l intre 6+66dB.
Sensibilitatea preampl ifi-
dorim un fix pentru Rezistorul de n serie, R4,
preamplificator, n locul poten- nt r- un fel, posi bilitatea
se o sarcini i, dar este
cu de cel mult 1 %, a
valoare din
P=20.000/(G-2) 10].
P se
va monta ct mai aproape de CI1 .
pe ntru izolare la
1% THO

catorului pentru zgomotul de intrare Limitarea semnalului se
este de 1nV/Hz, cu o suprimare prin 0.1%
L-________ ______ -1
a semnalului distorsiuni reduse. prin perechi de diode I
este ajustat de Zener n Z1 -Z2 Z3-Z4. 0.01%
P, ntr-un interval de 1+1000VIV
(0+60dB). ale CI1
(pinii 2, 3) permit semnale de intrare
compensate, cu o
Limitarea curentului la 1-____
tra nzitorii se prino.co1% G_ A
de Rp1 Rp2.
O este Frecventa
Figura 2
radio. Tn CI1 un bufferde
de curent mare cu dat (egal cu acest scop, CN de
Z2
C,
.
'"
22CO.JF/l1N
""
J
,
",

cG,
o
"
p
""
5
,
""
2
6
"
J AO,
,
,
a'176
",
o 5
lJ
""
221K
C2
O,
2xOZ5Vl
C6 -
'''''''
'SV 0---.... -"'-----.... -----0",
Figura 1
221K
I Nr. 9/1998
OUT
1

AUDIO
A-=
scurtcircuit. Se pot utiliza tensiuni de
alimentare mai mari sau mai mici de
18V, o
de acestea a semnalului maxim la
al imentare de 22V.
Cablajul dispunerea
pieselor sunt prezentate in
figurile 3 4.
TEHNICON
Tensiunea de
al imentare este de
caracteristici le electrice ale circuitelor
integrate.
Tn cazul nostru, SSM2017
OP176 permit o tensiune de
Bibliografie
Analog Dialogue,
1994;
Analog Devices,
"Design - In Reference
Manual", 1994.
Sirene piezoelectrice
pentru alarme auto
(75.000Iel)
Contacte import pentru
portbagaj,
(8.000Iei)
3 ,
l
1
o 4;


CN = [J
1
>le


,
Figura 3
S-a in anul 1957 la Poiana
Mare, jud.Dolj;
A absolvit Facultatea de
a
in anul 1983;
Este doctorand n "Electrochimi e
coroziune
n
in cadrul Institutului de

A absolvit cursurile Centrului pentru
din
Domeniul Nuclear (specialitatea:
Control Nedistructiv);
A activat ca inspector AQ,
laboratoare control distructiv
nedistructiv (punerea n
a laboratoarelor, dezvoltarea CNO
cu turbionari), Serviciu
de Asigurarea din cadrul
Romag, Drobeta Turnu Severin
(contribuind la proiectarea
implementarea Sistemului de
Asigurare a
2
Ce,
<>
o


o
<'>
o cc::::::J:> RS
1"
o

, o
01[1
W
o

l'
+
Ce,
Figura 4
ing. Nicolae Sfetcu
A lucrat la proiectarea,

repararea aparaturii electronice la
ALFA Ind. Electronics;
A predat cursuri de reconversie
n domeniul
electronicii industriale;
"
=
"
a D
=
RI

ro
e.
o
-:- ' OUT
A publicat n numeroase ziare
reviste din articole de
de Tehnologia

Este pasionat de editarea
de pagini de Web,
precum alte servicii pe Internet;
Este un membru al "Inventic Club"
din Craiova al Astroclubului din
Bucuresti;
n este filialei
din a
Generale a Ingineri lor din
Romnia;
bine limbile
(avnd atestat
profesional);
Este pasionat de Internet, bridge,
sport;
Este are 2 copii.
TEHNIUM Nr. 9/1998
AUDIO
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOARE DE 100W HI-FI
Elma Electronic, Constanta
,
in n care aparatura de -putere de pe o radiatorul finali lor trebuie
fie bine (eventual cu un
ventilator) trebuie avem
nu pentru un timp ndelungat
puterea Pentru
incintelor acustice se va inseria cu
acestea o de 5+6A se
poate monta o cu
releu (firma acest
montaj , la de 53.100 lei).
redare a sunetului (CD-playere , de 4Q: 10QW sinus:
casetofoane de calitate, -sensibilitatea la intrare: circa 1V;
casetofoane digitale, etc.) a ajuns de intrare: circa 30kQ;
aproape de -distorsiuni la 10QW: <1%;
amplificatoarele incintele acustice -banda de 10Hz+70kHz.
aferente trebuie fie pe Amplificatoarele de
Acest lucru distorsiuni de putere uzuale sunt cu
orice fel ct mai reduse, limitatoare de putere electronice
viteza de mai ncorprate, pentr u prevenirea
mare, pentru a putea reda fidel finalilordin cauza unui curent
semnale orict de capricioase, cu prea mare ce lear putea parcurge ca
salturi de la niveluri mici la urmare a unui scurtcircuit pe sau
niveluri mari si invers. a puterii maxime admise. in
Un amplificator ce aproape teorie .. , n sa constatat
atinge dezideratele de mai sus este finalii oricum se n
produs de firma fiind mai sus amintite in plus,
un produs comercial. am preferat modului n care
ntruct va viteza de aceste l imitatoare, la puteri mari,
n favoarea unui sensibil apropiate de puterea etajul
mai mic prin folosirea ca finali a unor final se precum o
R5
'"
' 16
"6
r

yg
15 II 13

R7
"3

03 RO
Ris' "*"
Rl 9
"2 "3
Descriere
cum se din
figura 1, structura acestui etaj final
este aproape perfect cu
etajului final, unde tranzistorul
final este simulat cu T9 T11 (trebuie
un avantaj practic foarte
important pentru de
amplificator: nu se
accidental unul din
tensi unii de alimentare).
t
v e
,.
+50'1
18

' 00
110
Icq
-
"9 032
'" '<>/2
SIli
20
J 035 li


r.l
RI
-
",
.7QV L
/ 0." ,.

T
C6
'"9


fi
,
r
C7
'"
-
'*",e
"5

R4 RI D '17
020
'" ..
Re Rl4
e, '#

4E
12 14
\;1\
P'
RO Rl2 RIS
tranzi stoare mai lente, cum ar fi
2N3773.
remedierea acestui aspect ,
i nkx;ui finalii originali cu unii de mare
(2N6338A, 2N6339A; conform
ecr..elorde catalog, aceste tranzistoare
au de de circa
4OMHz),
Caracteristici tehnice
tensiune de al imentare:
_-=fIJV:
1'DINIUM Nr. 9/1998
+
.r
16
'"
Figura 1
reteznd orice vrf de putere
mai limitnd astfel
dinamica intregului audio. Pentru
a preveni acest lucru , montajul
conceput de firma nu este
echipat cu o de acest gen;
astfel, mai ales de o
de alimentare

etajul
final va n voie, oferind un
sunet cl ar acolo unde amplificatoarele
similare abia sunt inteligibile.
D, C8
OII,
' ''4'
I50W
4
' 31
P.l
r


111
GND
030
';:C11 Apoi
Etajul de intrare este format din
amplificatoare
complementare, de
semnal distincte: pozitive
sunt conduse spre prin T1 , T5,
T8, T10, iar cere negative prin T2, T6,
T9, T11,
se
prin intoarcerea unei din semnalul
de spre intrarea (baza
lui T3, respectiv T4).
3
amplificarea (prin
intermediul circuitului R21-CS)
o foarte de
(R23-C6),
Stabilitatea amplificatorului este
de de mai
sus de circuitele de
a fazei (filtrul Boucherot, realizat cu
C9-R34 grupul R3SL 1).
Tranzistorul T7 este conectat
ntr-o de cu rolul
de a regla curentul de repaus al
(cu ajutorul semireglat;lilulLii SR1) .
PentrU a realiza
T7 trebuie montat pe radiatorul -
finalilo( (izolat o de
desigur). compens9(e se
pe faptul
a unei
semiconductoare polarizate invers
scade liniar cu cresterea temperaturii.
n cazul nostru, ' scade
emitor-colector a tranzistorului super-
acest lucru echivalnd cu
curentu lui de repaus,
prevenind ambalarea (pentru
detalii suplimentare revista
TEHNIUM 9/85 HiFi&Audio 2/91).
Pentru diminuarea distorsiunilor
de neracordare, etajul final (in
o
4
C?,,:::,
Eb1i
o

AUDIO
AS) are un curent de mers in gol de Lista de piese
circa 50mA poate fi vari at in R1 =R28=3,3kQ; R=27kQ;
de din SR1. Acest reglaj R3 = R4 = R 1 9 = R20=6 80Q;
poate fi realizat cu ajutorul unui RS=R6=R11=R12=R15=R16=2,7kQ;
osciloscop sau Mia ureche", R7=R8=R13=R14=R23=R31 =1 00Q;
incercndu-se minimizarea R9=R10=10kQ; R17=R18=2,2kQ;
distorsiunilor. O mare trebuie R21=1kQ; R22=R24=R2S=22kQ;
semireglabil ului, orice R26=R27=390Q: R29=R30=220Q;
contact imperfect putnd duce la . R32=R33=0,33QJ5W; R34=R3S=10QJ
distrugerea finalilor si a prefinalilor. 2W; SR1=10kQ; C1=1I--lF/SOV;
lucru se ntmpla C2=2,2nF; C3=C4=1QI--l F/SOV; CS=
'curentul de repaus .prea mare C7=C8=47nF;
'(peste 1 :C9=4 7nF/250V.; C 1 0=C1-1 =1 00I--lFI
curenful derepau's se 63V;' 0 .1 =1 N4001'; ' T1 =T3=BCS46;
fie prea mit ntJ se pOie regla T2=T4::>BC556; T5 =BD140; T6=
mai mult, v3Joarea lUi R28 T7::;BD1"3Sj T8=BD681;
(chiar la 1k.Q). T9=B06'82; . T1 =2N'3773;
Puterea transformatorului, l f=cca. ;20spire cu $=1,5 direct pe
peritru varianta stereo. trebute fie R35.
de cel 300W (o seqJune de circa
21cm
2
) , pentru a acoper lejer
necesarul de putere CurelllH in
secundar va fi de circa lA (c:::onout1or
Produsul 1x100W"
produs de firma Elma Electronic este
executat pe o de pertinax, cu
dimensiunile 137/9'3mm, emai lat
serigrafiat Radiatorul este nervurat pe
ambele are dimensiunile 1701
122127 mm. 128.500 lei.
cu <I>=2mm). Redresarea se -va face
cu o punte de 400Vf2OA (sau QJ 0I0I:Je
de putere), iar mirajul cu conoe'l-
satoare de minimum 68OOJlFI63V. Comenzi se pot face la telefon
In figura 2 este prezenta- 041/69.42.88,telefon/fax041/69.09.80
cablajul imprimat (vedere
a amplificatorul ui.
Figura 2
sau la adresa .
nr.2, cod 8700.
str.
TEHNIUM Nr. 9/1998
AUDIO
PROTECTIE PENTRU INCINTELE ACUSTICE
,
Elma Elect ronic, Constanta
,
Incintele acustice sunt, probabil,
cele mai scumpe cele mai fragile
componente ale unui sistem audio.
Oare dintre noi n-a m
regretat la un moment dat nu am
dotat amplificatorul cu un sistem de
care de cupleze rapid
incintele acustice n critice?
La ora toate
amplificatoarele de fidelitate sunt
cu alimentare eliminndu-
se condensatorul de Acest lucru
este benefic, pe de o parte
Rl O
3K3
RII 'o
2K2 10uF
curent un timp destul de
lung. Pe ce tensiunea scade,
etajul final se poate dezechilibra la
apare o tensiune (cu
"bum"-ul de rigoare) care pn
la a
condensatoarelor mai sus amintite.
Uneori, din diverse cauze,
folosim incinte acustice cu puterea
mai dect puterea
pe care o poate debita
amplificatorul. n mod normal, nu este
o volumul la un
R8 ' C8 R9
27QK 470uF 2K2
'11

(0
C3 2xl N4148
.. l QvF
SR1
, 02
IOK 2
l OuF R5
OI 22K
"
1/2LM339
2K2
INlIlME
-
alimentare;
decupla rea incintei l a
puterii prestabi l ite de
uti lizator.
Descri erea
pentru
a fost ca element
central circuitul integrat LM339, care
patru comparatoare cu
n gol.
La aplicarea ten siuni i de
alimentare, totul este n ordine
n etajului final audio, C6
05
1 N4148
- 12V
O,
lN4148
R.
12V/30rr>A
(PR40881
RO
l' 100
eel 71
03
lN4148


1/2lM339 l J2LM339
Rl
7
20K 13
12 6
8C051
C6
0 R2
I Dof
IOK
-
13
BCi71
joase sunt reproduse corect, scade
de cost etc,), dar poate fi
distructiv, cnd , din diverse motive
(arderea unui final, defectarea
de
unui brat al tensiuni i de alimentare),
etajul f inal se
trimite" spre O tensi une
de valoare foarte mare,
Un fenomen se
produce in momentul
etajul final trece printr-un
timp de relativ scurt,
apare la un impuls de mare
amplitudine cu o
care se aude in boxe
::a un pocnet puternic, distruge
.woofer-ul (di fuzorul de joase).
Datorit faptului la filtraj se
b:lsesc condensatoare de
aar Mi ocri'1:! acestea se ca
s-;: acumulatoare,
Nr. 9/1998
nivel rezonabil gata Da r
sistemul nostru audio
unor prieteni, Cne ne
vor cont amplificatorul
poate debrta 100W, iar boxele
doar 50W?
este simplu:
un montaj electronic care
mai din elanul
decuplnd incintele
acustice se o
putere
Un astfel de montaj , conceput
de fimta Elma Electronic,

- decuplarea incintei la
unei tensiuni continue de valoare

- cuplarea a incintei
la pornire, pentru evitarea
- decuplarea a incintei la
tensiunii alternative de
+"
, C5
10 R7
I'"'
22K
r
MA
"
<2)
-
Figura 1
(conectat la intrarea neinversoare a
comparatorului 1) se lent prin
R8. n momentul n care tensiunea de
pe intrarea neinversoare
tensiunea de la
int rarea inversoare), comparatorul
trece n starea "sus"; T4 este polarizat
prin R9 bobina releului.
Fenomenu l descris mai sus
2+3 secunde este chiar
temporizarea la pornire. Durata poate
fj prin modif icarea
a grupul ui de
temporizare (C6, R8).
Pentru ca la oprire decuplarea
nu se cu ntrziere din cauza
electroliticilor de pe alimentare trebuie
in
tensi unii alternative (acesta este
motivul pentru care montaj ul se
n curent altemativ). Acest
lucru este realizat de comparatorul 2,
5
AUDIO
destul de complicate.
"''''0 . e, r-;;;;;--"1. .. Important!
- O - Produsul se poate livra prin
... "'A ct (cu plata la primire) la de
"' 'il "':<P L..... o 54.000 lei (varianta mana). Comenzi
-O _,o se potface la telefon 041/69.42.88 sau
041/69.09.80 sau pe adresa: str.
El
nr.2, cod 8700.
""" _______ __________________ -.
Figura 2
care n starea "sus" n
timpul sistemului audio. La
oprire, C5 nu mai este al imentat se
foarte rapid pri n R7.
Comparatorul trece in starea it
pe C6 (echivalent cu
decupla rea releului) .
Eventuala
de fa etajului final trece
pri n R1 este in bazele
tranzistoarel or T1 T3.
polaritatea este T1 este
saturat I pe C2.
Comparatorul 3 trece n starea "josW
si, ca in cazul de mai sus,
condensatorul C6. in
cazul in care tensiunea este
T3 n
polariznd tranzistorul T2, care pune
la condensatorul C2.
o- - . Ma;a
O---IesI'o
Decuplarea la puterii
prestabilite est e de
comparatorul 4, care trece n starea
"jos" cnd semnalul de , ______________ f9.oc ""=c:
3
=--__________ _
redresat de 01 02, ca
valoare tensiunea de Puterea NOUT TI EDlTORlALE
,
la care se decuplarea incintei
acustice se cu semireglabilul
SR1.
Real izarea
Montajul realizat de fi rma
este executat pe o de
perti nax dublu cu dimensiunile
65x53mm,
masa de semnal
este cu cea de alimentare a
montajului. Conexiunile vor fi cu
atenpe, pentru a preveni surprizele
(in figura 2 se un
exemplu de preluare a tensiunii de
alimentare direct din


corect
numai la etajele finale alimentate
Etajele finale n punte nu
se pot conecta dect cu
6
celui deal
treilea titlu din seria Electronica
Este vorba despre lucrarea
" 101 montaje practice de
amplificatoare audio de putere" de
Naicu Emil Marian pe
exemplar 40.000 lei).
Cartea se
sau
amatori, constructori sau de
electroacustic, sau simpli
utilizatori.
n paginile cititorii vor
att teoretice de pentru
cei mai bine
domeniul amplificatoare lor de
ct un mare
de scheme practice de cablaj
constructive).
prezentate (in
peste 101) sunt realizate
cu tubur e ectronice cu vid, cu
tranzistoare sau cu circuite integrate.
Sunt prezerna:e att scheme simple
de amplJ"JCa1Dare audio, realizate cu
un "lc de componente
electronice. a-.. nd o putere
dar scheme complexe, de mare
perlonnant. realizate cu cele mai noi
competitive circuite integrate
specializate
Autorii au consultat o
bibliografie cu
la zi din
n
publicului o lucrare
TEHNIUM Nr. 9/1998

AUDIO
FILTRE BUTTERWORTH DE ORDIN SUPERIOR
Aurelian
ing.
Introducere
Filtrele ButtelWorth sunt filtre
active polinomiale, caracterizate prin
cea mai de
Filtrele polinomiale sunt filtre
la care atenuarea in afara benzii de
trecere este o
valoare pentru orice valoare
a avnd deci, o
CQncret, panta de
atenuare de este
cu 6ndb/oct., unde n este ordinul
filtrului, determinat de n circuite Re
identice.
-------------------,
.
R R
+c

R
ale componentelor electronice, ceea
ce constituie un avantaj apreciabil 1n
definirea selectarea elementelor
unui filtru de acest tip. Filtrele
BuUerworth sunt recomandate pentru
simplitatea de realizare,
n in care nu este o
precizie De aceea,
materialul de se
amatorilor care doresc realizeze un
filtru performant, ntr-un timp scurt
calcule laborioase.
filtrelor cu
Butterworth
.,,
.
R R
,
+
+c
c
+c
c
fo- l !2l1flC
Figura 1
Din punct de vedere al
tranzitoriu, filtrele
Butterworth sunt convenabile pentru
A(dB)
Schema prin intermediul
se poate un filtru cu
Butterworth este
t--................ __
3
10
0- '
-20
0-'
0-3
0-'
0-'
"
0.3 0.4 0.5 0.8 1 2 3
, , ,
10
Fig>a 2
cele mai multe dintre
aJrente.
Caracteristica de este
relativ la eventualele
0,586
1,000
0,152
3,382
0,068 1,482
0,199 1,555
0,039 0,889
0,120 1,000
n figura 1. Ordinul fintrului - n- , este
determinat de circuitelor RC
identice, asociate la nl2 amplificatoare
n este par, sau la
4,02
6,02
8,22
10,36
12,46
14,6
1,610 16,7
1,653 18,82
(0+1 )12 amplificatoare
n este impar. Schema
n figura 1 corespunde unei structuri
de filtru trece-jos. Pentru
de filtrare de tip trece-sus, este
inversarea componentelor R
C. n ambele cazuri, de
este fiind cu Ft=11
2nRC.
cum se poate observa,
numai parametrul a de la o
la alta a filtrului. Valorile acestui
parametru in functie de ordinul filtrului
sunt listate n tabelul
R R
c
filtrelor Butterworth
este caracterizat printr-o
in banda de trecere, chiar n
imediata a de
Acest tip de este
cunoscut in literatura de specialitate
sub denumirea flat".
de este la
-3dB, n raport cu amplificarea Ar n
banda de trecere care depinde de
ordinul fillrului.
1n figura 2 se
filtrelor Butterworth de tip
trece-jos, pentru un de circuite
RC cuprins intre 1 10.
Penlru a ilustra cele prezentate
anterior, cu cteva exemple
de concrete.
Filtre trece-sus
Filtrele trece-sus sunt utile
pentru atenuarea unor componente
spectrale nedorite, situate sub o
Un exemplu tipic l
constituie filtrele subsonice sau
anl irumbte, care atenuarea
a foarte joase,
situate in afara domeniului de
audibilitate. Aceste componente de
foarte pot n
cazul folosirii unor pick-up-uri modeste,
sau la ascultarea unor benzi
magnetice discuri vechi, deformate
(ondulate), redate printr-un sistem
audio de calitate. De cele mai
multe ori, aceste componente de
foarte nu sunt
-<>
o
.,
."
30

c
o-JI
a).
dB
b).

c
II
R_30K:
-:;:- C- 22CnF
, '"'0<'''''''
"
Figura 3
reziduale in sistemele care
cu sau pentru
ngustarea benzii de n unele
canale de transmisie.
Filtrul prezentat in figura 4a are
de la 7kHz panta
de atenuare cu -30dB/oct. Este
"" ""
..
c
"
_1
,
"""
un filtru ntlnit la unor linii de
ntrziere analogice sau digitale are
rolul de a atenua componenta
a de tactl
cum se poate
vedea in figura 4b, l a 15 kHz
(valoarea de
atenuarea este de -32dB. Elementele
AUDIO
in fi gura 5a este
schema unui filtru mai complex, cu
de tiere la 3,3 kHz
atenuarea de -60dB/oct.Un asemenea
filtru ingustarea benzii de
a semnalelor vorbirii, la
strictul necesar
In conformitate cu rezul tate le
analizelor spectrale, vocalici
din punct de vedere
lingvistic se sub 2,5kHz.
Componentele vocalice situate peste
3,3 kHz au o intensitate att de
nct pot fi considerate nesemnificative
din punct de vedere perceptual. Al te
componente ale vorbirii sunt
consoanele fricative. categorie
caracterizat prin benzi de zgomot cu
diferite, situate ntre aproximativ
2 .SkHz 12 kHz. Ponderea
a benzi lor de
zgomot ale tricativelor este in
ca:z&Avorbri o.lfente, cnd
este foarte mare.
Un asemenea filtru poate
utilitatea n aparatura
radIoamatorlor care in fonie
sau pentru simularea
canaeiortelefonice. in acest ultim caz,
pentru o simulare ct mai se
un filtru trece-sus, ca cel
prezentat n figura 3. De
componentele RC au valorile de 12k,Q
respectiv 47nF, pentru ca
de fie de 300Hz. Prin
percepute direct, dar ele pot afecta
ntregul material sonor. Paradoxal, dar
aceste componente parazite pot fi mai
dect auzite.
membrana unui difuzor de
sau a woofer-ului dintr-o cu mai
multe in momentul unui
material sonor provenit de la una dintre
sursele anterior:
observa membrana se
lent inainte inapoi, cu o excursie ce
poate atinge sau chiar 1cm!
acestui filtru au fost calcu late in inserierea celor filtre se
conformitate cu valorile a, pentru filtre
de ordinul 5.
un in domeniul
300+33OOHz, domeniu in care sunt
de a unui filtru
subsonic se pentru o
valoare de 20+30 Hz (pentru a nu --i>
afecta componentele utile de
panta de atenuare de -18 +
-24dbJoct.
in fig ura 3 este
schema unui filtru trece-sus de ordinul
3. Pentru valorile RC indicate,
de la -3dB o
.,
este cu 24Hz, iar atenuarea este
de -18dB/ocl. n un 10
semnal perturbator cu de .20
3Hz poate fi atenuat cu aproximativ
54dB. Caracteristica de a 30
filtrului este in figura 3b.
Fi ltre trece-jos
Filtrele trece-jos sunt utile
pentru componentelor
8
R
o- L r,- -j '
a).
'"
b).
"
".
"""
,
_C
rE
+ c
'------11-----'
c
+c
.-
F,.,
'" , ..
Figura 4
TEHNIUM Nr. 9/1998

AUDIO


.
, ,
-<>
R_II)(;
C_().lr1'.
,
c
"
"
.
.
.
.
.
.
.
x

..,
. .

,
,
Rguo 5
b).
fltill
[&]

"""
161:61
-
, ,
:J:' , :J:' ,
O).
sau policarbonat
metalizat. Nu se utilizarea
condensatoarelor ceramice .


,. t>
Referitor la componentele
active, amplificatoarele
pot fi de tip 741. n
schema din figura 4, circuitul integrat
de la intrarea filtrului este un LM310,
dar poate fi inlocuit cu 741 conectat
ca repetor. filtrul de
ordinul 10, din figura 5, a fost realizat
de noi cu ci nci circuite integrate
ROB101 (cu compensarea
pentru a evita eventuale de
instabilitate.
300 JK3 1lK6
primii trei vocal ici. n
afara acestui domeniu de
sunt situate componente spectrale
extralingvistice, din
punct de vedere al
n figura 5b este
caracteristica de a filtrului
realizat, n a proiectare s-au
folosit parametrii a
filtrelar de ordinul 10 (l inia
Caracteristica de transfer cu
linie corespunde in
care se filtrul trece-sus.
Constructorul amator ar putea
fi surprins n
schemele din figurile 4 5, valori
nestandardizate indicate cu
zecimale. Ele au fost nscrise cum
au rezultat din calcule. Dar, cum
s-a anterior, in cazul filtrelor
Butherworth, componentelor
nu major
filtrului.
de valorile rezultate din
calcule se admit de
maximum 2,5% pentru rezisloare
maxmum 5% pentru condensatoare.
n cazul f iltrelor de ordin 3 sau 4.
Pentru filtre de ordin superior lu 4
rezistoarele vor avea de 1 %,
iar condensatoarele de 2,5%. Concret,
valori apropiate de cele indicate n
scheme se pot avem in
..,edere dispersia n cadrul
seriilor standardizate. Singura
ar fi aceea ca inainte de a le folosi n
montaj, componentele pasive fie
selectate prin intermediul unor
ohmetre capacimetre digitale, corect
etak>nate.
Se impun si unele
,
nHNIUM Nr. 9/1998
Bibliografie
referitoare la calitatea componentelor
pasive, utilizate n filtre. Pentru filtre
de ordinul 3 sau 4, se pot folosi
rezistoare cu strat de carbon. Pentru
filtre de ordinul 3 sau 4, se pot folosi
rezistoare cu strat de carbon. Pentru
filtre de ordin superior lui 4, se
rezistoarele cu
Condensatoarele folosite pot
fi cu mica mylar, styroflex,
- Gazin, J. F. - Filtres actifs a
amplificateurs operationnels, Manuel
d'applications, SESCOSEM;
Bildstein, P. - Filtres actifs,
Your Internet Business Solution
-

!Explorer
E-mail
et

WebTalk
Numai prin noi aveti acces la
,
Internet din tara , cu
,
costuri minime!
InterComp
Tel: 01-323 8255 Fax: 01-3239191
Email: office@starnets.ro
http://www.starnets.ro
Paris, Editions Radio
II
Netscape

ReaLAudio
News


TelnetlFTP


HOT JAVA
9
A
Efectele folosirii unui compresor
de JF sau RF n de emisie a unui
de radioamator sunt
binecunoscute, iar a le mai repeta
acum credem a fi nejustificat. Facem
doar o ntr-un astfel
de compresor filtrul sau filtrele folosite
trebuie banda de trecere ceva
mai dect filtrul din pe
care are loc formarea semnalului SSB;
n caz contrar vocea operatorului
apare se
un filtru EMF-SOO pentru acest scop,
cele mai indicate sunt filtrele de
cu trei la fiecare
terminal. fn figura 1 este
schema iarn figura 2 modul
de trecere de pe amplificatorul de
microfon pe compresor cu ajutorul
celqr relee, notate K1 K2. n
i:
"'
R13 II R12
Jh
"
-b
"
c"
-11

"' '" ,

-EE
II
-
,
,
i-
"'


"
CQ-YO
COMPRESOR DE R.F.
ing. Claudiu latanIY08AKA
figura 3 se schema de
montare a pieselor componente.
Descrierea schemei de
principiu
Semnalul de de
la microfon trece prin condensatorul
C1 ajunge pe baza tranzistorului T1,
de tipul KT3102D, de zgomot redus,
in montaj de amplificator. Semnalul
amplificat trece prin ooodensatorui C5
rezistorul R5 ajunge pe pinul 2 al
circuitului integrat CI1 de tipul
K140UD7 (sau poate fi j3A741) In
acest etaj n de ampUu<fnea
semnalului, cu ajutorul comutatorulu:i
S1 se poate modifica caracteristica
a semnaluM
de timbrul vocii operatorufui. in
acest caz este punte in T.
necesitate se pot modifica sensib

.,C12
f'
".

ni
""
\,Il
val orile lui C4 R12 , R13. Din
semireglabilul R14 se poate modifica
tensiunea la Tranzistorul T2,
KT312B. este montat ca etaj repetor
pe emitor. Pe drena tranzistorului T3
trebuie o tensiune audio de
150+ 160mV. Transiztorul T3, care este
un FET de tipul KP3031, rolul de
modulator echilibrat. Tn fond, el este
un mixer de -
n cazul de pasiv - situat intre 500-
503kHz, in ntre O+3kHz. Pe
poarta lui se semnalul de la
oscilatoruJ cu de 500 sau
503kHz, echipat cu tranzistorul T7, de
tiplA KT315G. Rezistorul R21, notat cu
asterisc pe are valoarea intre
7500 2KQ, valoare astfel ca
pe poarta tranzistorului T3 existe o
tensiune de Q,6+0.65V. Pe sursa
fi"
C'
.L 1 l
-::;:-
'fi
F-
IS :!: ' C26


"
" J
"" m?}'"
"
,-
J""""\
<1,
."
il -

"
CII (i;
R14 -il' 12
II '" _
,
""
RO
r
C1O

RIS
Rl1 =



""
."
fi

'il'
-
.,
Ii'."

'lr
1i
""
""
CIr'
t:;
!" :r -,
13

C"I
'"
t' 1"" "
'"
..,
w=:C I
: ",. '"
v Do 18
'"
L.: 12
"" "
I
"- "'"
'"
L
I'"
...

-
ne

1'" 11l
S
r.P

II
,3( X!::j
T'
01_K14(lD.l;
ct2_K&U.'llIA.
.",
01.D2 .. ID603A:

Q..QI::Ir 5O'lO-t!. Figura 1
10 TEHNIUM Nr. 9/1998

"
tranzistorului de mai sus se
semnalul DSB. Semnalul astfel obpnut
trece prin primul filtru, unde are loc
anularea uneia din
cum folosim filtrul cu litera N sau V.
1n cazu l acesta nu are
tipul fillrului nici
cristalului deoarece n final se
o tensiune audio dar de o amplitudine
La din filtru se
semnal SSB. Semnalul atenuat de
filtru este amplificat de tranzistoarele
T4 T5, primul fiind un bipolarde tipul
KT3117Acu si liciu, de
(200MHz), iar al doilea FET de tipul
KP303E. Semireglabilul R26 de 3,3kQ
semnalul astfel nct pe
diodele D1 , D2 (KD503A sau 1 N4148)
fie la valoarea de O,6V. Cele
diode au rolul de a semnalul
constant la valoarea de mai sus.
Semnalul SSB de valoare
n al doil ea filtru (F2). Acest al
doilea filtru nu are alt foI dect a anula
reziduul benzii laterale in
cazul nu a fost n ntregime
de primul filtru. Tranzistorul T6 este de
tip cu T3 are rolul de refacere
a deci de detector de
produs, de asemenea pasiv. Att
detectoarele de produs ct
modulatoarele echilibrate realizate pe
scheme pasive nu introduc zgomote
nct semnalul este de
o
Circuitul integrat CI2 de ti pul
K544UD1A (sau poate fi I3A740) are
rolul de amplificator al semnalului
extras n sursa tranzistorului T6. Din
semireglabilul R31 de 40kQ
semnalul de al compresorului
necesitate. Normal este ca el
fie la valoare cu semnalul
obpnut de la amplificatorul de microfon.
Reglajul
Pentru reglarea unui astfel de
compresor radioamatorul constructor
trebuie perfect
"tehnica SSB", n caz contrar este
obligat apeleze la o
n acest domeniu.
a
155
I
,
, .
,
,
,


o
Fl
o
P3C49
3 4
. ., , -


Figura 2
.......... . .......
TEHNIUM Nr. 9/1998
este reglat corect intregul montaj
descrie un amplificator de microfon,
dar acesta prost. Sunt strict
necesare aparate de
un voltmelru de C.C. , pentru
a tensiunea pe tranzistoare
circuitele integrate; un osciloscop,
pentru a vizualiza forma semnalelor n
diferite puncte caracteristice aici
semnalul audio, semnalul
dat de osci1atorul cu cristal. semnal ul
DSB, cel de SSB, refacerea
semnalul la din
compresor. Niveluri le din punctele
caracteristice au fost deja date n
prima parte a materialului. Mai este
1
----,
o o
F2
80
11
necesar un voltmetru electronic de JF
RF.

ntregul montaj se pe
o de circuit imprimat dublu
de dimensiunile 155x80mm.
Schema de montaj este n
f i gura 3 Cele relee sunt n
de repaos semnalul de la
microfon n amplificatorul de
microfon. Cnd se
S releul iar
semnalul de microfon
compresorul a a fost
n prima parte a materialului.
Schema a releelor este
n figura 2, cu pinii
spre cablaj. Releele sunt de tipul P3C-
49 cu indicativul PC4.569.425 sau
PC4.S6P.431 pent ru tensiunea de
lucru de 12V. bob inei este
de 270Q. Curentul maxim consumat
22mA. Sunt de dimensiuni mici, au o
foarte sunt
au o mare de timp n
exploata re de
garantat este de dar n realitate
sunt mult mai multe. Bobinele L 1 L2
se pe de tipul
CB-129. L 1, bobina de acord
120 spire cu Cu+Em cu
dia metrul de 0,15mm, iar L2 din
avnd 15 spire.
cum din figura 3, aici se
de montare a pieselor pe
de metoda prin
corodare a placatului . Metoda
aici este cea mai avnd multe
avantaje pe care le poate deduce orice
S-a la 26 iunie 1937, n
l ocalitatea Borogani, raionul
Combrat (Republica Moldova);
A absovit liceul teoretic din 8arlad
in 1955;
A absolvit Facultatea de
din Institutul
Politehnic 1964;
A activat la la Trustul de
Hidrotehnice, apoi din
mai 1971 ca inginer la
Exploatarea de
din
apoi ca serviciu de
la 1 ianuarie 1989 la de
12
radioamator constructor. Acele


pe care se lipesc terminalele
pieselor se cel mai cornod la
pantograf. Cine nu are acces la
ceva poate un
dispozitiv sub forma unui cam pas. Un
vrful .::are se
pe placat, iar are
un care taie folia de cupru
pe o de Acele
n realitate pot avea un
dia metrul mai mare dect n desen.
Piesele se de la
o de 5-8mm. Cercurile care
au in interior un cerc mic sau cele
notate cu -+- se concentric o
de diametrul exterior a capsei
folosite. capse argintate cu
diametrul de 2mm. Aceste capse se
cositoresc pe cele a
Fi resc, n acest caz, se
ins pe partea a
pl acatului deoarece ambele
constituie "masa montajului-. Se
deoarece toate
de pe, se fac pe partea
de cea cu piesele. La fel se
cu pentru $1
pe desen nu apare cercul
concentric. Cele circuite integrate
se pe soduri, iar sodurile
se cu pe
Toate soclu riie au n acest
scop. Terminalele soclu lui fie la circa
5mm de Montarea
releelor se face Pe
fiecare termina! al releului se
cositoresc capete de cu
diametrul de 0,5+0, 8mm e
ing, Claudiu latan
CQ-YO
posibil sau apoi
acestea se lipesc n locurile indicate.
Cele filtre se monteaza pe
a pieselor se de
cu cele existente pe
filtru, aceasta pentru a fi mai
conectarea terminalelorfiltrului.liniile
punctate ecrane care se pot
realiza din de cupru sau chiar
din sticlotextolit.
Acest compresor corect
executat substituie un liniar de
n anumite de medie putere.
Lista de piese
C1=O,SMF; C2=C14=C29=
220pF; C3=30MF/1SV; C4=1000pF;
CS=SMF/1SV; C6=100MF/1SV; C7=
C8=4,7MF/1SV; C9=C24=O,47MF;
C10=C21=C22= C2S=C27=O,1MF;
C11 =C13=C31 =C33=C34=1 MF;
C12=20MF/15V; C15=C18=C35pF;
C16=O,068MF;C17=300pF ;
C19 =C20=C26=C2868pF;
C23=C30=O,01 MF; C32=15MF/15V;
R1=330k; R6=330; R2=R16=1Sk;
R3=2,7k; R4=R7=R8=R11=12k;
RS=R10=R2S=100k; R9=100; R12=
R13=R1B=R34=470k; R23=470;
R14=10k semireglabi l ; R15=3k;
R17=R33=1 k; R19=120k; R20=270;
R21=7S0; R22=1,8k; R24=3,3k;
R26=3.3k semireglabil; R27=R32=
10k, R28=R29=43k; R30=S1 k;
R31=4Ok semireglabi J; T1 =KT31 020;
T2=KT312B; T3=T6=KP3031; T4=
KT3117A; T5=KP303E; T7=KT31SG;
CI1=K140U07; CI2=KS44U01A;
01 =D2=KD503A; 500kHz:
F1 =F2=EMFOP-SOO-3, 1V.
din (adjunct
iar din 1992 director
tehnic in 1996, cnd s-a
pensionat;
A devenit radioamator de emisie,
incbcativul YOBAKA n anul
1966;
Adebutatn Tehnium n anul 1974,
avnd n prezent peste 20 de
articole publ icate;
Este pasionat de radioamatorism,
fiind un bun constructor amator;
in prezent n Brlad;
Este are un fiu.
TEHNIUM. Nr. 9/1998
'.
CQ-YO
MODEM PENTRU RADIO-PACHET
N CARCASA UNEI MUFE DE 25 PINI
Este prezentat un modem, care
nu de ali mentare
se poate mont a n
carcasa unei mufe cu 25 pni.
Acest modem se poate utiliza
la viteza de 1200bauds pe 144MHz_

Pe baza schemei de principiu
(figura 1) este de
Semnalul provenit din
calclJlator (DTR, pinul 20 sau 4 din
portul serial) se printr-un divizor
de tensiune la pinul 14 al CI1 (TxD).
"
.
= -
......... "!'N ' !'N
" ,
,
Acest circuit integrat.
nivelurilor logice aplicate,
semnalele audio ce
se culeg de la pinul11 se prin
al CI1 (RxA). Valoarea R6
(47Q) poate fi
in functie de circuitul din
.' .
transceiver.
P2 la
reglarea de Semnalul
digital apare la pinul 8 al circuitului
integrat CI1 pri n
intermediul lui R9 tranzistorul T2 care
nivelul pentru portul serial.
Grupul 01, C3 C4
semnalul de ceas. Pentru CI1 grupul
T1, R3 R4 un inversor.

Figura 1
o
condensatoare un
potent iometru P1 la intrarea de I ==:-'-=oi
microfon a
8LVE
Cu ajutorul lui P1 se poate regla :
de De rezistorul R5
este nevoie numai la transceivere de
tipHANDY
Semnalul de trecere pe emisie ___ ,
(PTT) de la borna RTS (pinul
4. respectiv 7) a portului seri al.
Tranzistoarele T3, T4, T5
component ele aferente acestora
un circuit de limitare a PTT-
ului.
Tranzistorul T3 este ales la un
curent de SOOmA deci. se poate
folosi pentru comanda unui releu.
Semnalul de se
prin intermediul R6
al unui condensator serie la pinul 4
TEHNIUM Nr. 9/1998
Rgll"O 4
-

,
,

--
o
O
Al imentarea este de
circuitul integrat stabi lizator 78L05.
Diodele 03 06 a!imentarea
acestuia.
punere n
reglare
Placa de circuit imprimat se
poate realiza dar avem
ca cele se
perfect (figuri le 2 3). realizare
trebui e verificate atent scurtcircuitele
sau i ntreruperile pe trasee!
Plantarea cere
-
-
-
Figura 3
_ o
o
_ o <O, o
-
-
-
-
-
-
-
0 ..... 0
o
Figura 5
. "
13
Q
VIDEO-T.V.
DEPANAREA VIDEOCASETOFOANELOR (X)
Surse de t ensiune de ali mentare
ing. Naicu
ing. Fl orin Gruia
(urmare din trecut) pentru sursa de tensiune de pentru CLOCK.
TEN SAI - VR4100, TVR-150 (figura de SV (SW SV). A treia
9) A doua intre pinii 7 8 ai
Alimentarea se face cu ajutorul intre pinii 5 6 ai transformatorului, prin
transformatorului de la de transformatorului , prin intermediul de
curent alternativ de 22QV/50Hz. intermediul fuzibile de RB06 (10n) doua redresoare
Secundarul are patru BOOmA puntea redresoare din de opuse.
Prima diodele 0808+0811, de tip ISR 133- Primul, realizat cu ajutorul diodei
ntre pinii 3 4 ai 200RT. La bornele condensatorului redresoare 080S, de lip ISS14SRT,
transformatorului, prin electrolitic C804 (2200JlF) se o tensiune la
intermediul fuzibi le de 1,2SA tensiunea care se bornele condensatorului electrolitic de
puntea redresoare de diode 0816. de la stabilizatoare. Primul filtraj C903 (100JlF) care este
tip 2K8P.02M. La bornele este realizat cu ajutorul tranzistorului la valoarea de 30V cu
condensatorului eleclrolitic de filtraj regulatorserieOB01,detip2SD1944J, ajutorul diodei Zener 0803, de tip
CB08 (4700JlF) se tensiunea K la tensiunea MlZJ30.C.D.RT (Uz=30V).
de intrare n de 6V. AI doilea redresor este realizat
tranzistorul regulator serie OB02, de 1n baza tranzistorului 0801 se cu ajutorul diodei OB04. La bornele
tip 2S01944J, K.ln emitorul acestuia dioda Zener 0806, de tip condensatorului CB02 se
se obtine tensiunea MTZJ6.8ART (Uz=6,8V). AI doilea tensiunea dar la
de 12V (SW 12V). rn stabilizator este realizat cu tranzistorul polaritate
tranzistorul 0802 o tensiune regu lator serie 0800, de tip stabilizatorului de -36V, realizat cu
de de la dioda Zener 0807, 2SB8910.R la iesire dioda Zener 0802, de tip
de tip MTZJ13AR.T. (Uz=13V). MlZJ368.C.RT (Uz=36V).
rn paralel cu dioda Zener este (SW SV). Tranzistorul 0800 este Ultima
conectat tranzistorul de blocare a controlat n de tranzistorul 0803. intre pinii 9 10 ai transformatorului,
sursei 080S, de tip DTC 124EST. de tip DTC124EST, a o tensiune de SV
Acesta este comandat n de cum am se tot din filamentului display-
semnalul de pornire a sursei notat tensiunea diodei de 0807. uit.!" De remarcat dioda Zener 0801,
(POWER CONTROL). cu blocarea tensiunii acestei de tipMTZJ6.2ABCRT intre
Cnd se blocarea, diode, prin intermediul tranzistorului tensiunea de -36V punctul median
tranzistorul 080S va fi adus in 080S, seva bloca tranzistorul 0800 virtual aeat cu ajutorul
scurtcircuitnd dioda de al sursei de SV. Tot din
Tranzistorul Q802 se va se culege cu ajutorul de filarreol in acest fel, se un
bloca. Dioda 0807 drept R813 o tensiune poten;ial negativ al filamentului de
un letcon cu vrf La c- a":b": 'a":j-u:"" ' GOLOSTAR VCP-4300W!!
realizat vom ncepe cu lipirea fie de 4310WII432OJ/4330114340114350
trecerilor de pe o parte pe alta (fi guril e PI HER) . ScheMa blocului de alimentare
4 5). Reglarea de emisie este este in figura 10.
La regla re nu avem probleme mai trebuie doar Alimentarea se face de l a
deosebite, e-ste nevoie doar de un din P1. Pe ct posibi l de 220V 50Hz prin intermediul
multimetru. care fuzjbjle F101 (31SmA), a
lnaintedeamontamodemul in o (aproximativ mIrului an parazit L101lC101 a
carcasa lui, la portul serial, 2,SkHz). La transceivere HANOY este transformatClnli de In secundar
semireglabile fie n montarea unui divizor secundare.
de mijloc. suplimentar 10x Alimentarea se poate face cu
Deoarece alimentarea este din Cristalul de este cel de ajutorut ooui acumulator auto de 12V.
portul serial este nevoie de un program PAL cu Prima
de test sau chiar tfpcx care aplice de 4,433 ... MHz. prin intermediul
tensiunile la portul serial. (Traducere arlicolullui fuzibi le F102 (1,2SA),
se fac mai nti la Balazs Tibor/HG8LVB din revista puntea redresoare din diodele
stabi lizator, prin verificarea tensiunii de RADIOTEHNfKA nr.211998, Ungaria, 0106+0109. La bornele conden-
SV la efectuatll de ing. Richter Zoltan/ satorului C104 (2200JlF) se
Se cursorul lui P2 la Y06GUO) tensiunea care se
3,02V. Cu aceasta de tranzistorului regulator serie
14 TEHNIUM Nr. 9/1998
VIDEO-T.V. ================================
Darlington Q101 , de tip 2S01 276. In folosirii acestui gen de alimentare. Din
baza sa se dioda Zener tensiunea de 12V se tensiunea
Z0101, de lip ZD13BL (Uz=13V). in de 9V cu ajutorul circuitului
emitorul tranzistorului se integrat stabil izator IC102, de tip
tensiunea de 12V. in acest AN7809.
punct se aduce. prin intermediul A doua
fuzibile F104 (1A) a diooei puntea redresoare
(avnd rol contra inverse) din diodele 0110+0113. La
01 02, de tip 1 N4001 , tensiunea de bornele condensatorului electrolitic de
12V de la acumulatorul auto. n cazul filtraj C1 06 se
li
i
,

------ --- -- -- -- -- -
r""'" --r"- --:.ioi-- - r--
(. .;J ;> . (.) (.
-
I

!
<>
Q
-
III

.Q>


11111111

I
III
I
li'
I
;
i
1 f-
il
ii
-+
,
,



11
f

li
,

-, ,.

! .
,
-,


i.
,
ii Il'"'


n
IfI
-.
.,

ii ii
tensiunea de 11V,
ca atare prin intermedi ul
fuzi bile F103 (630mA) .
Dioda 0105, de tip 1N4005, este
ntre bara,?e 11V
de 9V, fiind In etajul denumit
DRUM BRACKET din tensiunea de
11 V se tensiunea de
6V cu ajutoru l circuitulu i integrat
stabilizator ICl 01, de tip AN7806. rn
etajul POWER II se tranzistorul
comutator al tensiunii de 9V, 0104, de
tip 966Y, comandat n de
tranzi storul TIL 0105, de ti p DTC144.
Tranzistorul 0105 n
comanda de pornire a sursei P.CON
(POWER CONTROL).
Tn cazul din
acumulator, din tensiunea de 9V, pri n
i ntermediul diodei 0105 care se
deschide, se stabil izatorul
de 6V (IC101 ).
(]
1 1
w


+t.
;;;:-:
li
.
,
!

"
i . i

ii

i'
, il
I
li
i-
i l
il
i!
. ,
,
,1
..
,
:,
...
;!
si
1" 'i
! !
"
" , , -
'l;
I
,
! I !
I

1 I

TEHNIUM. Nr. 9/1998 -
I
DRUM BRACKt:T
PHILIPS VR-6742175
SHARP ve6S1 /GH/SH
SHARP ve674B
.'.
SHARP ve68S SD/SS
Figura 11 schema
a acestui bloc de alimentare.
Alimentarea cu curent electric se face
de la avnd
tensiunea de 220V sau 240V/50Hz.
este cu ajutorul
fuzibile F901 (SOOmA).
Filtrul realizat cu bobinele L901 C901
are rolul de a diminua parazi'ii electrici
prin de alimentare. n
interiorul transformatorului de
T901, in circuitul primar
TF al punct de
topire este la circa 130C, Secundarul
cinci

puntea redresoare
din diodele 0912"1-0915, de tip
ERA 1S-01. R928 (0,3Q)
are rol de La bomele
condensatorului electrolitic de filtraj
C916 (2200).lF) se tensiunea
de 9,4V care se
tranzistorului regulator serie 0906, de
tip 2SB772 R, O. Pe sa se
tensiunea de SV,
(ATSV) . Baza
16

C'"
-
-
O"
-
-
o,
""'


n'(I>
-
...
..
tranzistorului 0906 este de
amplificatorul de eroare realizat cu
circuitul integrat IC902, de tip MS237L.
Tensiunea de eroare este din
circuitul de cu ajutorul divizorului
rezistiv R924, R92S, R926. Tensiunea
de SV se cu ajutorul rezistorului
R910 pe baza tranzistorului 0903
drept tensiune de A doua
prin
intermediul de cu
rol de fuzibil R916 (0,2Q) puntea
redresoare din diodel e
0908+0911 , de tip 11E1 . La bomele
condensatorului electrolitic C911
(2200pF) apare tensiunea
de 22V care se
tranzistorului regulator serie 090S, de
tip 2S81039. Ca in cazul primului
stabi li zator, baza tranzistorului
regulator este de un circuit
integrat, IC901, de tip M5237l pe post
de amplificator de eroare. Tensiunea
de eroare este din circuitul de
cu ajutorul divizorului rezistiv
format din R919 , R920 R921.
Tensiunea are
valoarea de aproximativ 12V este
permanent (AT12V, ALL
TIME 12V).
Si a treia
, '
-' ........ ""
VIDEO-T.V.
POWER II
,
'.
'.
o"
,.
" 101 I '\11--.<,,",
I
1 ______ J
Figura 10
prin intermediul unei
cu rol de fuzibil R907
(O,27Q) o punte redresoare
din diodele 0904+0907, de tip ERA 1S-
01 . la bornele condensatorului
electrolitic de filtraj C904 (2200)lF) se
tensiunea de
23V. Ea se tranzistorului
regulator serie 0902, de tip 2S8974,
la iesirea sa tensiunea
de l' Sv. Controlul bazei
tranzistorului 0902 se face cu ajutorul
unui amplifica!or de eroare
realizat cu tranzistoarele 0903
0904, de tip 2SC945. 0903
pe tensi unea de SV drept
tensiune de de la
stabilizatorul respectiv, iar 0904
in tensiunea de eroare
din circuitul de cu ajutorul
divizorului fonnat din R911 , R915 si
R914. in momentul
de SV, se va bk>ca sursa de 1SV.
A patra
prin intermediul
de l imitare a curentului
R930 (8,2 Q) redresoare
de opuse.
Primul, de tip dubl or de
tensiune, este realizat cu ajutorul
diodelor redresoare 0902 0903, de
TEHNIUM Nr. 9/1998
'.
"
VIDEO-T.V. =================
lO
tip ERA 15-01 a condensatoarelor
eleclrolitice C906 ego?
Tensiunea
are valoarea de 50V.
AI doilea redresor este realizat
cu dioda 0901, de tip ERA 15-01
o tensiune la
bornele condensatoruJui electrolitic de
filtraj C904 de -44,8V.
tensiune se tranzistorului


P
!..;

regulalor serie Q901, de tip 2S8548,
in emitorul tensiunea
de -30V,
(AT30V) . in baza lui Q901 este
dioda de 0917, de
tip RD33EB (Uz=33V) . Totdin
re se preia cu ajutorul
condensatorului C902 (1IlF) tensiunea
care va servi drept
de pentru ceasul VCR-ului
' ,1,
.!!
i!
.. . )
(CLOCK). Ultma
la
filamentului display-ului. Ea
otensiune de 3,av.
este la o de
tensiune de -20V de
diodei Zener 0916,
de tip R010EB (Uz=10V) la de
-30V.
- continuare n viitor -
!.1.
.,
."

" 15

Ig,,, li,,,
" Iii


,

,j
!
' 1
!
,

!
l u
,
- 1;
,
j
-,.
l!
"


.::l
li!
>C'
li!

-<:1 -.
f. :!, 'i
li;
i"
!J, ;,i,
l'eJ

L.'
!!. I
L.


,-<:1

[-<:1
13'


I l'
iy;
i
,
\- :

(


,
,
I-<:l!:
.<:j
It!",

li '..;j:;:j" !
,..;j
1
'"
-
-
! ':=( -ei
2
"
O>
u:
!-
TEHNTUM Nr. 9/1998 17
- urmare din trecut -
FILTRUL PENTRU DE
1000Hz
Caracteristica de este
n tabelul 3.
Banda de trecere la -3dB este
ntre 900Hz 1100Hz.
Tranzistoarele T4 T5 sunt
amplificatoare, T6 fi ind doar un simplu
Tabelul 3
I I
20 50
l 0f 200
Nivel dB} 23. 5 -22 -21.2 -20
recv z
LABORATOR
MILIVOLTMETRU ELECTRONIC(III)
repetar pe emitor. in bucla de reactie
un circuit dublu T a
de lucru este
in jurul a 1000Hz. Cu ajutorul lui R21
se poate regla precis acordul mIrului
pe 1 kHz. Cu R17 se
ansamblului , in fel nct fie
unitar, cu sau filtru introdus, pentru
1000Hz.
500 875 930 lK 1.07

-15 -6 -3 O -3
ing. Florin Gruia
Desenul circuitului imprimat al
blocului de filtre este dat in fi gura 10 ,
iar schema de ampl asare a
componentelor in f i gura 11.
Etajul fi nal
Schema acestuia este
n figura 12.
Date tehnice:
-tensiune de intrare 20SmV;
-banda de
3MHz(OdB); 10Hz(OdB)-12MHz(-3dB);
. Udet(coJector T3): 2,SVvv (pentru
cap de
Ni vel dB -22 -30,5 -37,5 -39 -42 -47 . Cnd tensiunea de alimentare
scade cu O,5V (12V la 11 ,SV),
1""
18



f igo.Jc 11
. .. ______
'"
<30
el
"'"
""
-
"
'"
- -
" "
e.
'"''
<K7
""
lIT'A
CJ ,.".
-
-+9.3V
"
"
i!C172:1
9C172!1
"
' 00

+5.38V N
,

e,
" , ".

"
''''
" ,,"
"
"
' ....... .......... _-----
RlO
"'"
+956Y
+5.9311
C>
"'"
'""
-+991V
OI
",,,,,
,,,
""
'"
."
'"
"
'"
'"'
13
0017'"

l 1K 100
Figura 12
"
ac172S
'"

e7
100-'
""
TEHNIUM Nr. 9/1998
LABORATOR
8
Figura 13
- Cnd tensiunea cu O,SV
cu 0,5%.
Cnd alimenlarea scade cu 1V
(12V--+11V), scade cu 1%
respectiv cnd cu 1V
(12V--+13V), cu 1%.
Tranzistoarel e T1 T2 sunt in
montaj cu
din detector in emitorul
lui T1, cu
R7 n baza
tranzistorului T2 se aduce
Tabelul 4
-1
mV/div 77 97 12 2
66
- ,-

110
Figura 14
de c.c. din colectorul
tranzistorului amplificator al
detectorului T3. Condensatorul C2
la semnalul
alternativ. Tranzistorul T4 montat in
conexiune -bootstrap" n paralel pe
de colector a lui T3, au rolul
de a de
a lui T3, pentru o mai
liniarttate a detectorului. Oiodele 02
03 sunt de tipul 1 N914,
deoarece cel mai bine la
-14 -1 -1
154 194 242 274
+
foarte inalle. Instrumentul
indicator este de 1001lA, cu ac de
este posibil cu scala ct
mai mare. ntre cele
scale, prima avnd cap de
cifra 100, iar cea de-a doua fiind scala
decibelilor, este in tabelul 4.
Condensatoarele Cl, C2, C4,
C6, C7 sunt cu tantal , Cl C3 sunt
ceramice, iar CS este multistraL
Grupul C1, R5
global la inalte,
31 345 388
+
mV/div 435 488 548 614 689 774 868 974 100div
+ 12V
CI C2

lrol
10<><
IOV
Regk;lJ 1 'N
RI
11<6
"
1<6
C3

2.2J
OI
PL5V6

TEIINIUM Nr. 9/1998
..
,
'"
"
"""
,
,
12
""'IC
4

+ 16V
"
"
IIl\J\l<.f
lSV
C2
.
10<><
1 V
Figura 15
, ,
, ,
, ,
,r-->f . SI
:: >-il": 1
ce
220"
1\lOOI

22CVco
" Q
" I
'--0-_-"<0_--'
19

70
0 '0' O
el lOO'lf

- El 0-+0

G- --.(>+
- o O
D2
0 EV
- _ O 12
.,
O
36
o--
,""'-'
Figura 16
din emitorul lui T1.
Grupul C3, R12 de
la foarte inalte,
unde apare rotirea fazei.
R19, de

de cap de n de
dispersia de sensibilitate a
instrumentului folosit. La aplicarea a
100mV (1 kHz) la intrarea etajului final ,
ambele reglaje R7 R19 trebuie
fie aproape n mijlocul plajei de reglaj.
R1
""
11.5mA
11
C' {-
D'
BCl 77
'oo<r
1'l5V6
D2

tensiunea de sursa se
Tensiunea de eroare se
cu R1 , R2
R3, in baza lui T3. Rezislorul R2
la reglarea a tensiunii de
e de dorit fie ceramic.
Toate sunt cu
iar condensatoarele
sunt multistrat.
Transformatorur de TR1
are date:
. TOLA E8;
.... 5.6V
2mA -<>
"
8C177
C2 C3 D2
''''
11191
R3 R5 R6
"
"'
RIO
= .
"',n""
21<2 SKI 51K
R2 R4 R7
!iOO 300 10(
Figura 18
'"" "" ""
LABORATOR
Figura 17
- miezului S=1,2cm
2
;
- de spire n primar:
N22OV=6160 spire;
- dia metrul srmei din primar:
O,OBmmCuEm;
-tensiunea din secundar:
22Vac;
- de spire din secundar
N22=700spire;
- diametrul srmei din secundar:
O,2mm.
Desenul circuitului imprimat
este dat n figurile 16 17.
Calibratorul
Schema este
n figura 18.
Tranzistoarele T1 T2
un multivibrator cu o
stabilitate a amplitudinii .
Tensiunea de alimentare este
suplimentar cu dioda Zener
D1 . Simetria se cu R7, iar
ampl itudinea de cu R2
(180mVvv).
1n figura 19 se o sugestie
asupra desognului panoului frontal.
Schema circuitului imprimat este
n figurile 13 14.

Sursa de alimentare
Schema este
n figura 15. Ea este absolut
la scurtcircuit perfect
n timp.
Tranzistorul regulator de
tensiune este T1, montat n conexiune
Oarlington cu T2. Tranzistorul T3 este
amplificatorul de eroare, el n
emitor dioda de 01,
O
O
O
AUDIO FREQUENCY MILIVOllMETER
""
'"
"
0
v
'"
O
10
""
,
D
.,.,
' OI
/.
3 -10
."
3(1
.,
-'"

1O /,
'"
->1
..,
:1
\'\ ""
UD
ro
\""
,'"
O
" cu ajutoru l rezi storuJui R4 din O
tensiunea de de 12V.
O
rol
O
O
"""
La unui scurtcircuit pe O + O
tensiunea devine OV, iar curentul L..: _____________ -=:-_--,,,.. ________ __ -'
prin dioda D1 se Agl.lO 19
20 TEHNIUM Nr. 9/1998
"
LABORATOR

GENERATOR COMPLET DE SEMNALE (DE FUNCTII) CU XR2206
,
ing. Naicu
ce in numerele
precedente ale revistei noastre a fost
prezentat pe larg circuitul integrat
XR2206, generator de
(producnd semnale sinusoidale,
dreptunghiulare, n dinte de
triunghiulare), ne propunem in cadrul
materialului de oferim o
cu acest circuit
integrat. Este vorba despre un
generator de (de semnale) care
poate fi foarte util n laboratorul oricarui
electronist amator.
Complexitatea este
relativ in schimb utilitatea
generatorului de semnale oferit este
deosebit de mare Acest lucru se
Innon:; MA
lesife semnol
sinusodol sou
Iriunghiulof
Iesire
mullip liCOfQf
,
, ,
/li

acestei mici bijuterii, care
este circuitul integrat XR2206 (produs
de firma EXAR) ce
reuneste intr-o DIL (plastic sau
Mu"pllcalor
si 'ormalor
de semnol
slnusoidol
"
r
"
"

"
]
RaQloiul formei
semnolulul
+Vcc
"
XR2206
=
Masa
Copacilo( de [
lemponzore
r o
,

l1
I
Comutare L
de curent I
Iesire de
sincronizare

Byposs
-'-J Inlrure FSK
Prin generator de se
un generator de semnale care
poate sintetiza o oarecare de
timp. este, de
dreptunghiul ara sau
(dar poate fi exponen-
etc.).
FIgura 1
. ""
r
__
I Tr.
:::f
,
'5Yoo
, ,
yt---'
JUl
0--..... <>1 i\l'
"".
=mo'
aepl.
.".

CI e 3
QOJF .1'.ro-f
C2
22();).JF
Sll3
<al
o,
IN448
7815
02
INAI48
7915
14 9 13
XR2206
o
,
7
C9
RO RO
21<2 1K
"
P1
' OOK
UO
Figura 2
TEHNIUM Nr. 9/1998
C7
Ik
LED
.,
750
C5
03
4148 :1.CO'IF
-:;:- .",.
5
SR4
04
lN4148
6
2DK
C6
:r
ooo
'
ClI
''''
C12
'000'
C13
, "'"
2
5
NOlA
Pl _ Rag!oj hacvanlo
se!TVlCI de iesire:
P2_Redol anplltucine
sarfu6 de
4
r-:-
3
--

2

3'

2
".
, 4'
'.
,
'RO
5K
R
51K
R7
SKI
4
21
cu 16 pini, o multitudine de
capabile genereze semnalele
de amintite anterior.
de la fel de celebrul
ICL8038 (Intersil) - prezentat el pe
larg i n numerele anterioare ale revistei
TEHNIUM - acest circuit integrat de
tip XR2206 (Exar), cu o vechime
de decenii pe de
componente, nu pare n
prezent (sau n viitorul previzibil) nici
un concurent serios. De altfel, acest
lucru nici nu avea sensul, atta
vreme ct cele circuite integrate
generatoare de
extrem de performante, de
util izat, fiabile avnd un de cost
modic. Aceste circuite integrate,
de MAX038 (de mai
la
categoria generatoarelor de
78 15
O
2
1). Intrare;
2) . Maso(GND);
3), Iesire,
Er
m
2 3
Figura 3
La data articolului,
de cost al unui circuit integrat
de tip XR2206CP (modelul cel mai
curent, n de plastic, avnd
gama de ntre O
7SC) era de 54.600 lei de
58.700 lei pentru ICL8038CCPD) pe
la magazinele de
profil.
Capsula acestui circuit integrat
termina l elor sunt
prezentate n fi gura 1. Se pot observa
patru blocuri principale: un
oscilator comandat n tensiune (VCO),
un multiplicator analogic formator
pentru semnalul sinusoidal, un
amplificator tampon avnd
unitar un ansamblu de comutatoare
de curent.
Acest ultim bloc are rolul de a
transfera curentul oscilatorului
una sau alta dintre externe
conectate ntre pinii 7 8 ai circuitului
integrat cu scopul de a furniza
determinate de nivelul
logic prezent pe pinu! 9 al circuitului
integrat (FSK - Frequency Shif! Keying
Input).
22
semnalelor furnizate
de acest circuit depinde de
valorile a elemente externe:
rezistoru! R plasat ntre pinii 7 8 ai
circuitului integrat condensatorul C
plasat ntre pinii 5 6. Plaja acestei
se poate ntinde n domeniul
0,01Hz 1MHz, cu o foarte
stabilitate (20ppmrC, tipic).
Factorul de umplere poate fi
reglat ntre 1 99%.
oscilatorului poate fi ntr-un
raport de de 200:1 , cu
ajutorul unei comenzi de tensiune
un coeficient de
distorsiune foarte
Tensi unea de alimentare a
circuitului integrat de tip XR2206 este
ntre 10V 26V.
Schema a
generatorului de este
n figura 2.
AJimentarea se face cu tensiune
de 15V
cu aj utorul unui transformator
de cobortor de tensiune (220VI
2x15V), cu o putere de 6VA.
Secundarul lransformatorului cuprinde
si metrice de 15V
fiecare, cu
Redresarea tensiunii alternative
furnizate n secundarul
transformatorul ui se face cu ajutorul
unei redresoare (PR) integrate,
de tip 1PM1 sau Se poate
utiliza o punte redresoare
cu patru diode discrete de tip 1 N4001,
caz n care trebuie operate pe cablaj

Tensiunile redresate
la sunl
filtrate cu ajutorul perechilor de
condensatoare C1-C3, respectiv C2-
C4, care se
stabilizatoarelor de tensiune continua
integrate, realizate cu circuitele
integrate 7815 (tensiune
respectiv, 7915 (tensiune
la acest ora
tensiunile de +15V respectiv, -15V
n raport cu masa.
Pe constructorii mai
n lucrul cu
stabil izatoarele integrate de ambele
i capsulele
celor circuite integrate (7815
7915) sunt identice, pinii acestora nu
au Acest lucru
este prezentat in figura 3.
La stabilizatoarelor
integrate se mai face o fittrare
a tensiunilor cu ajutorul
condensatoarelor C5-C7 (pentru
tensiunea de +15V) respectiv,
condensatorul C6 (pentru tensiunea de
15V).
Diodele 01,02,03 04 nu au
nici un rol in ci
doar unul de n cazul
unor supratensiuni la sau a unor
tensiuni de polaritate (di n
cauza sarcinilor capacilive).
tensiuni i de +1SV (care
circuitul integratXR2206)
deci implici t
generatorul ui este de
diodei electroluminiscente ...
(LED) , care este pe panoul
frontal al aparatului. Curentul prin
este limitat cu ajutorul
R1. La valoarea n
(750Q) LED-ul va fi
parcurs de un curent de 20mA.
Montajul prezentat
comutatoare: K1 (cu 4 K2 (cu
4 3
de
are expresia: f=1/RC, unde
R este fie
la pinul 7, fie la pinul 8 al circuitului
integrat de tip XR2206, iar C este
capacitatea nt re pinii 5 6
ai circuit integrat a
valoare se poate comuta cu ajutorul
lui K1
Circuitul integrat XR2206 poate
lucra cu independente:
cea de la pinul 7 al circuitului integrat
din nserierea lui R6 cu P1)
cea de la pinul 8 (RS). Selectarea
uneia dintre aceste (care
de se
face prin intermediul pinului 9 al
circucitului integrat. acest pin
este n aer (neconectat) sau legat la o
cu tensiunea de cel 2V,
atunci numa de la pinul 7
(R6 P1 ) este n
schimb, niveful tensiunii aplicate pe
pinul 9 al tiroJitul ui integrat este mai
mic sau egal cU 1V, atunci numai
RS (de la pinul 8) este
in circui t.
de
este ntre valori
determinate de valorile de
la pinii 7 8. Acest lucru
posibili tatea unei modulatii de
(dar acest lucru nu este
utilizat i n prezentul montaj) .
in schema un rol
important il
TEHNIUM. Nr. 9/1998
LABORATOR =================
P1, care are rolul de a regla
ntr-o intr-un
raport de 1:100.
n figura 4, unde este prezentat
panoul frontal al generatorului nostru
de P1 este notat
(1Hz+100kHz).
Cu ajutorul comutatorul ui K1 se
poate, de asemenea, regla
de dar in trepte (patru game de
Din motive de stabilitate s-
a preferat limitarea maxime
a generatorului la 10QkHz. Circuitul
integrat XR22Q6 permite o
a la
1 MHz, caz n care se va folosi un
condensatorde 1 nF pe comutatorul K1
(care va avea, in acest caz, cinci

Pentru a calcula
extreme n cadrul
celor patru game se va cont
de la pinul 7 al circuitului
integrat poate avea valori cuprinse
i ntre 1kQ 101kQ (R6+P1).
Pentru unei
foarte bune in cu
temperatura, constructorul
ca valoarea acestei fie
ntre 4kO 200kO, iar a
condensatorului (dintre pinii 5 6) intre
1nF 100).lF.
detenninat de puntea divizoare
rezisti cu ajutorul
R3 R4 (de cte 5, lkO
fiecare). Nivelul acestei tensiuni de
curent continuu va fi deci din
valoarea tensiunii sursei de alimentare,
7,SV.
Cu ajutorul semireglabilului SR2
(conectat la pinul 3 al circuitului
integrat) se poate regla amplitudinea
tensiunii de la pinul2 al
circuitului integrat. Valoarea
amplitudinii tensiunii de este
invers cu valoarea
semireglabilului SR2.
Nivelul semnal ului alternati v
cules la este de circa 6Vvv.
Reglajul simetriei semnalului
livrat la se cu ajutorul
semireglabilului SR4 (conectat ntre
pinii 15 si 16, iar cursorul la
Semireglabilul SR3 (conectat la
pinul 14 al circuitului integrat)
reglajul formei semnalului sinusoidal.
i n continuare modul
in care se cele patru forme
de Selectarea acestora se face
cu ajutorul comutatorului K2 care are
trei de (trei circuite).
Generarea semnalului
sinusoidal are loc atunci
terminalele (pinii) 13 14 ai circuitului
GENERATOR DE FUNCTII
,
Gamele de
sunt prezentate n tabelul de ma ijos:
100kQ 1kQ
1Hz 100Hz
10Hz 1Khz
100Hz 10kHz
10nF 1kHz 100kHz
CirCUitul In e rat AK. 9 2206
la pinul 2 semnal alternativ
(sinusoidaJ sau triunghiular) care are
o Nivelul
acestui semnal este aproximativ
cu tensiunea de
polarizare de la pinul 3, care este
TEHNIUM. Nr. 9/1998
Figura 4
integrat XR2206 sunt intre
ei pri n intermediul semireglabilului
SR3. n comutatorul
K2 se pe pozira 4 (de sus din
unei ntre
pinii 13 14 (de circa 500Q, in cazul
nostru) conectarea in circuit
a la pinul7 (R6 P1).
La pinul 11 circuitul integrat
in semnal
dreptunghiular (rectangular). O parte
din acest semnal se culege de pe
cursorul semireglabilului SR1 se
la mufa BNC
SEMNAL DREPTUNGHIULAR att pe
schema pe panoul
frontal. Acest semnal dreptunghiular
este aplicat la 1 (cea mai de
jos, n a comutatorului K2 de
acolo la De asemenea, acest
semnal dreptunghiular, atunci cnd
comutatorul K2 se pe 2 se
la pinul9 al circuitul ui integrat
de tip XR2206 (intrare FSK),
i n care la se semnal in
dinte de (tensiune liniar
n afara acestei conexiuni
(conectarea pnilor 11 si 9 ntre ei) prin
trecerea comutatorului K2 pe
2 se va desface ntre pinii 13
14. ntre ei a
pnilor 9 si 11 rezistoarele conectate
la pinii 7 si 8 vorfi conectate alternativ.
in' cazul la a
semnalului triunghiular (comutatorul
K2 pe 3) pinul 9 este n
aer (neconectat), iar intre pinii
13 14 este Amplitudinea
semnalului triunghiular (furnizat la pinul
2) este aproximativ 1e cea
a semnalului sinusoidal.
Condensatoarele C7, ca C9
au rol in decupJarea pinilor circuitului
integrat.
Semnalele furnizate [a
eliminarea componentei continue
FORMA SEMNAL
(CU aj utorul condensatorului C14) se
P2, prin
intermediul se poate face
reglajul amplitudinii semnalului (notat
AMPLITUDINE SEMNAL pe panoul
frontal al generatorului).
Partea din semnalul oferit de
generatorul de XR2206
de pe cursorul P2
este la intrarea neinversoare
(pinul 3) a circuitului integrat TL081
(amplificator Acesta
o amplificare cu
valoarea: A=(R7+R8)/R7=11 .
23
LABORATOR
Semnalele de avnd cu K1 (in trepte) P1 CircuitulintegratXR2206 poate
forma cu K2 (reglaj continuu) se la mufa BNC realiza de amplitudine, cu
dinte de sau are valoarea de ajutorul multiplicatorului din structura
_________ sa care poate realiza produsul
dintre ampl itudinea semnalul ui
triunghiul ar sau sinusoidal
tensiunea la pi nul 1 (AM
tnput) . ntruct in montajul
prezentat nu se
facilitate de circuitul integrat
de amplitudine), pinul
1 al acestuia se la
pentru a se evita posibile
parazite.
Figura 5
- - - -- - - -- -- - - --- r - - -- - - -- - - --
"J51- <i. =1{j!--------------, '1. f ---- -- ------ ____ o
III (
!(T.T - - - - - - - - - - - -) 1 f - - - - - - - - W - - - - -
"Rl"]----- - ---- .... 1 I .' .,..-- -
I':'I.T - - - - - - - -..... 1 I I I I r - - - - - 10*--- --
C\:nO-1:C---...... I II I I , '---lS2------
"Wl'>:!"<II:--\ 1 1 1 r
( r-
tii 1 r (
24
1 1 1 1 1 I
o o o o o o o o o o o o o o o o o o o
'''''' 22C1Vco

Figura 6
o o o o
o o o o
Cablajul acestui generator
complet de este prezentat
in figura 5, iar schema de plantare
a componentelor n figura 6.
Cablajul realizat (inclusiv partea
de alimentare cu tensiune, nu
numai generatorul propriu-zis) are
dimensiuni reduse (1S0x100mm
Z
).
Acesta a fost realizat pe
sticlotextolit simplu placat, dar nu
s-a putut evita a trei
pe acesta.
Reglarea generatorului se face
conectnd un osciloscop la
sa (pinul 2 al circuitului integrat de
tip XR2206) . Se
semnalul sinusoidal (k2 pe
4) in prima gama de (k1
pe 1). Se din
semireglabilul SR3 pentru a se
reduce la minim distorsiunile
semnalului. Apoi se din
SR4 pentru celei mai
bune a semnalului (cnd
a semnalului
devWle cu cea
Se apoi din
SR2
unui semnal maxim la
(p .... 11 2).
AcesIea sunt reglajele privitoare
la generatDrul integrat XR2206.
Apoi se sonda osciloscopului
la iesirea a
(pe mufa BNC) se
din semireglabilul SR4
in vederea amplitudinii
dorite a semnalului, dar
distorsiuni. Tn principiu la acest
montaj amplitudinea semnalului
de trebuie fie de 20Vw
pe o de minim 2kQ.
Bibliografie
- Fundion Generator XR2206,
EXAR. 1976;
- Electronique Pratique nr.204,
iunie 1996.
TEHNIUM. Nr. 9/1998
TEHNIUM .9/1998






CUPRINS:
AUDIO
Preampli ficator Hi-Fi pentru microfon - ing.Nicolae Sfetcu ................ Pag. 1
Amplificator cu tranzi stoare de 1QQW Hi-Fi ...... ... ... . .. . Pag. 3
pentru incinte le acustice ....... ... . ..... .. ...... ... . .. .. Pag. 5
Filtre Butterworth de ordin superior
-Aurelian .. ....... ... ...... ... .... .. .. Pag. 7
CQ-YO
Compresor de R.F. - ing. Claudiu latan.
Modem pentru radio-pachet n carcasa unei mufe de 25 pini
VIDEO-T.V.
...... .... .. ... Pag.10
... . Pag.13
depanarea videocasetofoanelor (X)
- ing. Naicu, ing. Florin Gruia ..... . . .Pag.1 4
LABORATOR
Milivoltmetru electronic( lI l) - ing.Florin Gruia ... .... ... ..... . ..Pag.1 8
Generator complet de semnale (de functii) cu XR2206
- ing. Serban Naicu ...................... ..
,
. .. ..... Pag.21
,