Mastering the waves

Ham Radio

O prezentare a Societatii Romane a Radioamatorilor - 2013

March 2013,

Transport of the mail, transport of the uman voice, transport of flickering picture in this century as in other our highest accomplishement will have the single aim of bringing men toghether.
Transportul scrisorilor, transportul vocii omeneti, transportul imaginilor mictoare n acest veac ca i n urmtoarele - marea voastr realizare are un singur scop, de ai aduce pe oameni mpreun Antoine Saint - Exupry (1900-1944)

Radioul. inceputuri.

1865 James Clerk Maxwell Teoria Campului EM 1880 David Edward Hughes CW la peste 400 m! Emitatorul cu scanteie. Coherorul. Receptorul cu cristal 1887 Rudolf Hertz Verificarea practica a teoriilor Maxwell. Antena Hertz (precursorul dipolului). Undele stationare (SWR). 1897 Nikola Tesla Alternatorul. 1897 Gugliemo Marconi Primul mesaj (CW) transmis la mare distanta (Canalul Bristol) 6 Km 1898 Nikola Tesla Primul vehicol teleghidat (o barca). Numeroase patente pentru transmiterea la distanta a energiei. Frecventa de rezonanta EM a Pamantului, validat in 1952-Rezonanta Schumann. 1901, Decembrie 12 Gugliemo Marconi Prima radiograma transatlantica din Anglia catre SUA. 1902 Gugliemo Marconi Prima legatura cu o nava in mars. SS Philadelphia. Diferentele de propagare functie de zi/noapte. 1903 Gugliemo Marconi Mesaj radio transmis de F.D. Roosvelt catre Regele Edward. 1904 Marconi -Primul serviciu de informare pentru navele de linie transatlantice. 1906 Prima transmisiune BC AM. 1912 Naufragiul Titanicului

Radioamatorii
Primul Callbook: First Annual Official Wireless Blue Book of the

Wireless Association of America in 1909 cuprinde lista radioamatorilor.

Naufragiul Titanicului a condus la aparitia primei reglementari a traficului

radio, in special cu privire la semnalele de alarmare.

"CQD CQD SOS de MGY Position 41.44N 50.24W. Require immediate

assistance. Come at once. We have struck an iceberg. Sinking.We are putting the women off in the boats.. . Semnalul este receptionat si de Artie Moore, un radioamator britanic. Presa si autoritatile nu ii acorda credit decat dupa 2 zile, ca urmare a confirmarii de catre compania care opera HMS Titanic.
Se infirma anumite teorii legate de propagarea undelor radio; se considera

ca raza de actiune a transmitatorului HMS Titanic era de maxim 400 mile in timpul zilei si maxim 2000 mile in timpul noptii. Artie Moore a receptionat semnalele de la peste 3000 de mile.
The Radio Act prima lege federala (1912) care impunea obiligatia de

autorizare a statiilor de emisie, reglementeaza utilizarea indicativelor si a frecventelor mai mici de 1,5 MHz
The Radio Act prima mentionare a principiului utilizarii puterii minime

necesare pentru stabilirea legaturii.

Radioamatorii
1912 Edwin Armstrong inventeaza receptorul cu reactie. Pot fi

receptionate semnale foarte slabe.

Prin cresterea nivelului de reactie, receptorul devine oscilator si radiaza

energia in antena.

Radioamatorii
1912 John Renshaw Carson inventeaza transmisia SSB pentru rationalizarea

comunicatiilor telefonice.

In comunicatiile radioamatorilor se foloseste LSB pentru frecvente de purtatoare mai

mici de 10 MHz si USB pentru frecvente de purtatoare mai mari de 10 MHz

1945 Radioamatorii incep utilizarea SSB in legaturile radio. 1957 SSB devine standard al Fortelor Aeriene Strategice ale SUA Formula lui Carson exprima largimea de banda ocupata de un semnal FM

CBR-Banda de frecvente ocupata Df este valoarea maxima a deviatiei de

frecventa fm este valoarea maxima a frecventei semnalului modulator

Radioamatorii
1917 Edwin Armstrong inventeaza receptorul heterodina. Sensibilitatea si, mai ales,

selectivitatea se imbunatatesc. Principiul sta la baza majoritatii receptoarelor de uz domestic. Receptorul a fost dezvoltat pentru echipamentele de DF militare.
Frecvente intermediare standardizate: 455 KHz, 10,7 MHz, 38.9 MHz (TV Europa) or

45 MHz (TV USA), 70 MHz pentru SHF terestru si satelit. Interdictia de emisie in frecvente FI.

1933 Inventeaza transmisia FM de banda larga. In contradictie cu J.R.Carson, care

nu gasise un avantaj in modulatia de frecventa. Demonstreaza avantajul WFM din punct de vedere al raportului SN si publica concluziile in periodicul Proceedings of the

Reglementari
Undele radio se propaga la distante mari, ce nu tin seama de granitele nationale.
1865 - International Telegraph Union 1906 International Radiotelegraph Union 1925 - The International Amateur Radio Union 1925 Prima alocare de frecvente pentru uzul radioamatorilor 20 m - USA 1932 International Telecommunication Convention care consacra fuziunea

intre International Telegraph Union si International Radiotelegraph Convention.

In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, activitatea radioamatorilor a fost

interzisa in toate tarile beligerante.

ITU si IARU impart globul in 3 regiuni:
Regiunea 1 Europe, Orientul Mijlociu, Africa, fosta URSS (inclusiv Siberia), Mongolia; Regiunea 2 America de Nord si de Sud si zona Pacificului (la Est de International Date

Line); Regiunea 3 Asia, Australia si insulele Pacificului (la Vest deInternational Date Line).

Reglementari
Definitia radioamatorismului potrivit reglementarilor in Romania
Serviciul de amator = serviciul de radiocomunicatii avand ca scop autoinstruirea, intercomunicatiile si investigatiile tehnice efectuate de radioamatori, in conditiile legii, interesate de tehnica radiocomunicatiilor, numai in scop personal si fara nici un interes pecuniar

Certificatul de radioamator. Clasele. Privilegiile Autorizatia de radioamator. Indicativul. Locatia. Echipamentul. Respectarea reglementarilor referitoare la nivelul de perturbatii. Interdictia de a utiliza serviciul de amator pentru terte parti. Exceptiile.

Benzile de frecvente
CCIR (Consultative Committee on International Radio) a stabilit, la Conferinta

din 1937 de la Bucuresti principiul de organizare a benzilor de frecvente astfel incat numarul alocat benzii sa aproximeze logaritmul mediei geometrice dintre frecventa minima si cea maxima, exprimata in Hz.
Propunerea a fost adoptata de ITU. A nu se confunda cu Planul de alocare al frecventelor care stabileste tipul de

serviciu radio in ecarturile de frecvente!

Benzile de frecvente
Spre deosebire de serviciile comerciale, radioamatorilor li se pun la dispozitie intervale de frecvente (BENZI DE FRECVENTE).
Radioamatorii au permisiune de a utiliza benzi de frecvente in toata gama definita

de ITU (130 kHz 250 GHz).

Fiecare din benzile de frecvente prezinta caracteristici specifice. Propagarea prin unda de suprafata, reflexie ionosferica, transduct, LoS.

Ce transmitem?
Voce

Ce transmitem?

Date (text si fisiere)

Ce transmitem?
Imagini

(statice si dinamice )

Cu ce si de unde?

Cu ce si de unde?

Cu ce si de unde?

Cu ce si de unde?

Cu ce si de unde?

Cu ce si de unde?

Cu ce si de unde?

Cu ce si de unde?

Cu ce si de unde?

Cu ce si de unde?

Cu ce si de unde?

Totul a plecat de la asa ceva

CUM PUTEM TRANSMITE INFORMATIA?

CUM PUTEM TRANSMITE INFORMATIA?

ANALOG

si/sau

DIGITAL

Analog se refera la fenomenele care variaza

(in general lent) si care sunt dificil de exprimat numeric (majoritatea fenomenelor, vocea umana) Digital se refera la fenomenele care pot fi exprimate printr-una din cele doua stari: 0 sau 1, inchis sau deschis s.a.m.d. Radiocomunicatiile pot fi analogice dar si digitale.

Clasificarea modurilor de transmisie

Modurile nu se confunda cu tipul de modulatie

ANALOG

FUZZY

DIGITAL

-Emitatorul nu codifica in niciun fel informatia -Receptorul nu distinge DACA se transmite informatie -Receptorul nu distinge CE FEL de informatie este transmisa -Informatia este interpretabila DOAR de operatorul uman

-La emisie informatia este codificata -Receptorul nu distinge DACA se transmite informatie -Receptorul nu distinge CE FEL de informatie este transmisa -Informatia este interpretabila DOAR de operatorul uman

-La emisie informatiaeste codificat -Receptorul distinge DACA se transmite informatie -Receptorul este capabil sa distinga CE FEL de informatie este transmisa -Receptorul INTERPRETEAZA informatia.

ANALOG
Semnalul transmis este VOCEA UMANA folosind

diverse modulatii: WFM, NFM, AM, DSB, SSB

FUZZY
Modurile fuzzy sunt cele prin care informatia este

interpretabila exclusiv de catre operatorul uman, de regula vizual. Corectia erorilor se realizeaza de catre creier, caruia i se recunoaste capacitatea de a recupera informatia afectata de perturbatii Achizitia datelor

Buffering Filtrarea semnalului, rejectia de zgomot Corelare si integrare Recunoasterea formei si a contextului Traducerea din alte limbi

FUZZY
CW Codul Morse -1836
Hellschreiber 1928 SSTV 1957

FAX 1851
RADIO FAX 1928 (RCA)
- Prin definitie, modurile Fuzzy sunt necodificate. Receptia cu erori va conduce doar la dificultati in reprezentarea semnalului receptionat si nu la pierderea acestuia. - Modurile fuzzy sunt asincrone.

FUZZY

CW Codul Morse -

1836

FUZZY

Hellschreiber 1928

Textul este scanat in coloane de 7x7 pixeli cu viteza constanta. 7x7 pixeli este caroiajul folosit pentru reproducerea unui caracter Fiecare pixel determina un 0 sau un 1, generand un semnal folosit la manipularea unui emitator. La receptie, un tambur care se invarte cu viteza constanta scrie pe un suport de hartie de doua ori acelasi caracter pentru a compensa diferentele de viteza si de sincronizare intre Tx si Rx. Semnul este transmis o singura data dar tiparit de doua ori. 112.5 baud (de regula)

SSTV

FUZZY

3KHz BW vs 6 MHz TV clasic Alb-Negru sau Color Rezolutii diverse intre 128x128 px si 256x256 px Transmisia incepe cu un preambul urmat de informatia referitoare la rezolutie si informatia de sincronizare. Se transmite fiecare linie, scanata de la stanga la dreapta.

SSTV foloseste un semnal audio modulat in frecventa, in care valoarea de stralucire a imaginii determina frecventa audio. Informatia de culoare este transmisa separat, folosindu-se aceeasi metoda pentru RGB. Frecventa inalta stralucire mare. Semnalul audio FM moduleaza un emitator SSB

HF Fax si WEFax

FUZZY
Aplicatie asemanatoare cu SSTV, diferind dimensiunea imaginii si metoda de sincronizare.

DIGITAL
Obiective:
Interpretarea automata de catre masina Informatie fara erori Robustete in conditii dificile de propagare sau S/N

redus Viteza
Metode:
Ingustarea benzii ocupate (BW) prin reducerea

vitezei de transmitere FEC Forward Error Correction ARQ Automatic Repeat Request

DIGITAL
Initial au fost preluate din sfera comerciala

Ulterior, au fost dezvoltate de comunitatea

radioamatorilor Odata cu accesul la calculatoare, modurile digitale au evoluat si a crescut numarul de utilizatori

DIGITAL - INCEPUTURI
Folosit de radioamatori SUA dupa WW II prin conversia echipamentelor comerciale si militare Foloseste FSK cu doua purtatoare corespunzatoare MARK si SPACE (1, respectiv 0) spatiate (ecart fata de purtatoare): SUA: 2295/2125 Hz Europa: 2125/1955 Hz La sfarsitul anilor 50 era deja raspandit in comunitatea internationala a radioamatorilor Foloseste codificare BAUDOT pentru transmiterea caracterelor. Viteza de transmisie este: 45.45, 50, 75, 100, 150 and 300 baud Codul BAUDOT poate acomoda doar 32 simboluri (5 bit). Codul BAUDOT a fost cunoscut ca standar de comunicatie sub ITA-1

RTTY

DIGITAL - INCEPUTURI
Radioamatorii au folosit RTTY

RTTY

AFSK, moduland un emitator SSB. Este implementat in diverse SW. Desi robust, este consumator de banda In RTTY de amator se foloseste ITA-2
Caracteristici: N-ARQ (neconectat) N-FEC Asincron Conversational

AMTOR DIGITAL - INCEPUTURI

Amateur Teletype Over

Radio Dezvoltat de radioamatori din SITOR (Simplex Teletype Over Radio comunicatii maritime) Implementeaza, ca o noutate, sistemul de corectie a erorilor ARQ Forma specializata de RTTY - 7-bit ASCI Implementeaza functii FEC si ARQ pentru corectia erorilor Mod FSK cu shift 170 Hz si rata de transmisie de 100 Baud. Un mod robust, adecvat

AMTOR - FEC

AMTOR - ARQ

DIGITAL - INCEPUTURI PACKE

1969 ARPA ALOHA NET sistem de coordonare a transmisunilor radio pe un singur canal in frecvente de radioamator. 7 colegii conectate. 1978 Prima legatura PR radioamatori din Montreal
TRANSPARENTA Te conectezi la statia corespondenta Scrii mesajul catre destinatar Mesajul receptionat este afisat pe ecran CORECTIA DE ERORI TNC detecteaza erorile TNC corecteaza erorile prin ARQ FUNCTIONARE AUTOMATA Procesul de transmisie si receptie este automatizat BBS Store and Forward Clasa IP 44.x.x.x

Revolutia in comunicatiile digitale automate.

Packet Radio Mesaje + Fisiere VHF 1200 bps AFSK 1000 Hz UHF 9600 bps FSK

Modemul 9k6: http://www.amsat.org/amsat/articles/g3ruh/109.html

MODURI DIGITALE MODERNE

Pot fi clasificate dupa largimea de banda, raportat la banda normal ocupata de o transmisiune de voce SSB: 3 kHz:

Moduri de banda ingusta FSK / PSK

Moduri de banda larga MFSK / MPSK MFSK OLIVIA THOR THROB MT63 FSK441 JT65 WSPR

PSK31/62/125/250 QPSK31/62/125/250

APRS HF / VHF /UHF

ECHIPAMENTUL TIPIC PENTRU DIGIMODES MODURI DIGITALE MODERNE

Calculator (PC, MAC, LINUX, ANDROID) SW (Digipan, HRD, MixW, FLDigi samd) TRX SSB + antenele adecvate Interfata

DIGIMODES
Automatic Packet Reporting System
AX.25, 300, 1200 , 9600 bps, punct-multipunct Destinat comunicatiilor tactice in timp real Permite furnizarea de informatie de pozitie (GPS) si de stare (telemetrie) E-mail

APRS

Bob Bruniga, WB4APR, 1980

DIGIMODES
Infrastructur

APRS

a
Terminal

mobil, portabil Obiect I-Gate Digipeater

DIGIMODES (Q)PSK31
Pot fi transmise ca BinaryPSK sau

QuadraturePSK Set de caractere standard , varicode N-FEC Moduri conversationale (keyboard modes) desi relativ recent s-a implementat si telemetrie sub PSK Nu permite transferul blocurilor mari de text Relativ robust in conditii de propagare dificila BW 31,25 Hz (aproximativ 20 PSK31 QSO intr-un singur canal de voce) 32 bps (PSK31)

DIGIMODES MFSK
O frecventa purtatoare este modulata

in amplitudine cu 8 pana la 32 de subpurtatoare audio, fiecare modulata in faza. Este implementat FEC Foloseste setul ASCII-256 cu varicode. Caracterele minuscule sunt trimise mai rapid decat majusculele. Modulatia este sincrona cu 4 sau 5 bit/simbol. Metoda FEC este standard NASA

DIGIMODES MT63
MT63 foloseste OFDM (Multiplexare in

frecventa cu modulatie ortogonala) 64 de subpurtatoare fiecare modulata diferential (BPSK). Contine un altgoritm FEC unic, ultraredundant. Apt pentru comunicatii in medii extrem de dificile Largime de banda intre 500 Hz si 2000 Hz

EVOLUTIE

Algoritmi de compresie a datelor > Limitarea

BW Cresterea puterii de calcul > DSP Miniaturizare > Portabilitate

DIGIMODES

HF

Dezvoltate pentru robustete in conditii specifice de

propagare pentru unde scurte (HF) Corectia erorilor este rareori folosita; atunci cand este implementata este de tip FEC. Compromis intre banda ocupata si viteza de transmitere Se pot transmite: text, fisiere, e-mail Dezvoltare accelerata odata cu extinderea utilizarii placilor de sunet prin implementarea algoritmilor DSP

COMUNICATII INTEGRATE VOCE-DIGITAL

A.L.E.

ECHOLINK

CODEC/VOCODER

A.L.E. Automatic Link Establishment

Vocea este transmisa

analogic Prin MFSK, in mod automat, statia radio verifica conditiile de propagare in diferite benzi de frecventa Controller-ul statiei realizeaza o harta de propagare bazata pe frecventa, ora si indicativul statiei corespondente Sistemul este transparent in sensul ca operatorul nu este preocupat de verificarea conditiilor de propagare atunci cand doreste sa comunice cu un corespondent anume Permite transmiterea de SM (Short Messages)

ECHOLINK
O prima forma de

interconectare VOIP pentru acoperirea unor distante mari intre corespondenti Vocea este transmisa in FM catre statiile-nod Statiile nod sunt interconectate via IP prin SW Prin DTMF se selecteaza destinatia VOIP. Conectarea poate fi temporara sau permanenta Semnalul audio intre Principalul dezavantaj: PC-uri este PCM

Necesita semnal CD.

Un pas inainte: CODEC VOCODER

Vocea este prelucrata numeric si transformata in

pachete de date Odata cu vocea se transmit si date (pozitie, SID, status, telemetrie samd) Vocea digitala poate fi transportata prin TCP-IP Se folosesc doua metode:
CODEC COding - DECoding VOCODER Sinteza sunetului

Un pas inainte: CODEC VOCODER

UN PIC DE TEORIE
Esantionarea semnalelor analogice

ESANTIONAREA SEMNALELOR ANALOGICE

Esantionarea reprezinta transformarea unui semnal continuu analogic intr-unul discret . fS (Hz) = 1/T - Frecventa de esantionare fe este definita ca numarul de esantioane intr-o secunda Care sunt circumstantele in care se poate realiza o reconstructie perfecta a semnalului analogic pornind de la semnalul discret?

NYQUIST SHANNON

fs>2B
Teorema esantionarii garanteaza ca semnalele prealabil limitate in banda pot fi reconstruite perfect din versiunea lor esantionata, daca rata de esantionare este mai mare ca dublul frecventei maxime a semnalului de reconstruit.

Codec
ADPCM

PCM -

Semnalul audio este esantionat Esantioanele primesc o valoare numerica Valoarea numerica este exprimata in biti Valoarea in biti poate fi supusa unor algoritmi de compresie Frecventa de esantionare este determinata de aplicarea ecuatiei Nyquist dupa identificarea frecventei maxime a semnalului supus esantionarii si limitarea acestuia prin filtrare. Vocea: PCM: Esantioanele din semnal au valorile: 7, 9, 11, 12, 13, 14, 14, 15, 15, 15, Teoretic: 200-3000 Hz 14, etc. Practic: 300 -2400 Hz Valoarea exprimata in semiocteti: 0111 (230+221+211+201=0+4+2+1=7), 1001, 1011, 1100, 1101, 1110, 1110, 1111, 1111, 1111, 1110, etc. ADPCM: Valoarea esantionului se poate exprima ca diferenta fata de valoarea precedentului. Avantaj: injumatatirea la 2 biti Dezavantaj: acumularea erorilor la frecvente inalte >

VOCODER
Banda audio este impartita in sub-benzi Detectia anvelopei si rectificarea in LPF Semnalul de amplitudine rezultat moduleaza un semnal de banda foarte larga (Noise Generator) Semnalele complexe rezultate sunt filtrate si mixate

AVANTAJ MAJOR: BW mai mic decat cel predictionat de Nyquist ; se transmite informatie referitoare la anvelopa semnalului si nu esantionarea lui.

VOCE DIGITALA

TRANSMISIA DIGITALA A VOCII

SISTEME UTILIZATE DE RADIOAMATORI

Hf voice
Un produs comercial AOR AR9000 Protocol OPEN SOURCE(G4GUO Charles Brain) dar vocoder proprietar AMBE Experimental folosind diverse SW (FDMDV) si CODEC2 free.

D-STAR
Standard proprietar Vocoder AMBE proprietar, necesita licentiere pentru utilizare Un singur QSO in canal radio Un singur producator de echipamente, ICOM

DMR

Standard IEEE Vocoder AMBE+2 Aplicatie comerciala Doua QSO intr-un canal radio Piata concurentiala.

VOCE DIGITALA

NOI

AM

ALES

DEJA

DMR: VIITORUL COMUNICATIILOR RADIO DIGITALE

Mike Swiatkowski, AA9VI (aa9vi@arrl.net) Traducere: YO3HJV, Adrian Florescu

Digital Mobile Radio

Standard public international ETSI
Peste 6 producatori de statii radio capabile DMR Calitate a vocii superioara modurilor mai vechi

de voce transmisa digital Exloatare mai buna a acumulatorilor Mai multe grupuri independente pe acelasi canal radio Capabilitate de transmisie de date

DOUA repetoare intr-unul singur!

Costuri reduse de infrastructura un echipament, doua repetoare!

Largime de banda redusa la 1/2

fc - 12.5

fc

fc + 12.5

fc 6.25

fc

fc + 6.25

Canal traditional DMR Largime de banda Largime de banda 12.5 25 kHz kHz 1 Canal radio 1 Repetor 2 Canale separate 1 Repetor

Spectru radio mai bine utilizat decat cu vechile metode digitale

fc 11.25

fc

fc + 11.25

fc - 6.25

fc

fc + 6.25

Spatiu de garda pana la 10 kHz Intre canale BW total = 22.5 kHz

Canalele adiacente Nu necesita Spatiu de garda BW total = 12.5 kHz

Semnal mai bun

Fara zgomot de

fond sau paraziti Acoperire radio mai buna ca alte moduri de DV (Digital Voice) Corectie de erori si verificari CRC redundante pentru refacerea semnalului vocal

Semnal mai bun

Ascultati! DMR mai bine ca FM

Bateria tine mai mult!

FDMA DV mai vechi (FDMA) DMR (TDMA)

Pentru fiecare ora de utilizare a unei statii portabile TDMA, consumul de energie este cu 19% pana la 34% mai mic decat statiile FDMA. circa 40% prelungire a timpului de QSO in comparatie cu statiile analogice
http://dmrassociation.org

Date si Voce simultan

Slot 1 Voce

Slot 2 - informatieGPS
(sau alt canal de voce cand nu se transmit date GPS)

Furnizati pozitia GPS in timpul legaturii!

Conectivitate IP 1 sau 2 Sloturi (canale)

Conectare la nivel regional, national sau international
SLAVE SLAVE

Interconectare
SLAVE
Repetor MASTER Repetor

SLAVE

SLAVE

SLAVE

SLAVE

Dynamic Mixed Mode:

Primul sosit Primul servit
Analog
SAU

Analog

Slot 1 TDMA Slot 2 TDMA

Repetorul detecteaza dinamic tipul semnalului la intrare. Inteconectarea prin IP nu este posibila in DMM

Slot 1 TDMA Slot 2 TDMA

DMM este posibil doar pentru repetoare Stand Alone

Mesaje tip text (SMS)

Pot fi trimise catre un corespondent, un grup anume sau catre toti. - Alerte - Intalniri - Evenimente - Anunturi

Modele vechi de statii radio

XPR6550 Portabila
XPR4550 Mobila Atentie la banda de frecvente! 403-470 MHz, nu

450-512 MHz (frecvente pentru uz comercial).

Modele noi de statii radio

XPR7550 Portabila
XPR5550 Mobila SL7550 (subtire, compacta, ca un telefon mobil)

 Motorola Amateur Radio Clubs si alte cluburi care intretin repetoare

XPR8300/8400 si MTR3000 Peste 90 de retele locale interconectate din USA, Germania, Australia, Africa de Sud, Noua Zeelanda, Spania, Elvetia. Austria, Canada si Finlanda. (O crestere de aproape 4 ori intr-un an!) 100% Digital. Voce si text. Net-uri saptamanale destinate discutiilor tehnice. Peste 1200 de utilizatori inregistrati Pentru a va inregistra si a afla mai multe:http://dmr-marc.net Tot aici gasiti link-uri catre partenerii nostrii si catre grupul de discutii

Grupuri de discutii (2012)

Time Slot 1, Talk Group 3 USA, Africa de Sud, Pacificul

de Sud Time Slot 1, Talk Group 1 apel in Europa si DMR Net saptamanal. A nu se utiliza pentru trafic in USA! Time Slot 2, Talk group 2 Trafic local pe repetor. Time Slot 2, primii 4 digiti pentru ID-ul statului USA Sistem de link-uri TS2. Fiti politicosi si utilizati Time Slotul adecvat pentru discutii locale pe repetor; nu monopolizati reteaua interconectata pe time Slot 1 daca nu aveti de ce.

Reguli de politete in MARC-DMR

TOATE STATIILE RADIO TREBUIE SA AIBA UN ID

VALID obtinut online de la http://dmr-marc.net. Statiile fara ID valid nu vor putea opera in reteaua MARC-DMR. Nu va creati singuri acest ID! Nu transmiteti semnale de test pe Time Slot 1. Activati peste 90 de repetoare. Faceti testele pe Time Slot 2 (local), identificandu-va. Ca si in alte moduri de operare, trebuie sa va identificati cu indicativul propriu.

RADIOAMATORISM
SCOPUL
Experiment Autoinstruire Socializare in grupuri de interes Dezvoltarea hobby-ului

MIJLOACE
Diseminarea informatiei in afara comunitatii

radioamatorilor Furnizarea de solutii aplicabile umanitar sau comercial

SOCIETATEA ROMANA A RADIOAMATORILOR

Infiintata in anul 2009 ca ONG. OBIECTIV: PROMOVAREA SI DEZVOLTAREA

RADIOAMATORISMULUI IN ROMANIA MIJLOACE:

Actiuni de prezentare si informare in randul tineretului a

radioamatorismului, cu accent pe latura educativa, stiintifica si tehnica a acestei activitati; Actiuni de sprijinire a aspirantilor la calitatea de radioamator in vederea dobandirii cunostintelor si perfectionarii calitatilor cerute pentru a deveni radioamatori; Aciuni n vederea promovrii radioamatorismului ca modalitate de autoperfectionare a cunostintelor in domeniul comunicatiilor, electronicii si electrotehnicii;

SOCIETATEA ROMANA A RADIOAMATORILOR - ACTIVITATI

BIBLIOTECA VIRTUALA RESTITUTIO

Carti in domeniul radiocomunicatiilor publicate in Romania, scanate si publicate in format electronic. 30 de titluri cu peste 140.000 descarcari! REPETOARE
1 repetor vocal in Bucuresti + Digipeater APRS 1 repetor vocal pe Vf. Furnica + Digipeater APRS
RADIOCLUBUL YO3KSR RVSU (Radioamatori Voluntari in Situatii de Urgenta)
Manual de comunicatii in situatii de urgenta Procedura de comunicatii in situatii de urgenta Protocol cu Societatea Romana de Cruce Rosie pentru asistenta in

dezastre
PERIODICUL RADIOMAGAZINYO PARTICIPAREA LA PROIECTELE STRATOSPHERIUM SI

ECLIPSER

SOCIETATEA ROMANA A RADIOAMATORILOR - RVSU

O echipa de radioamatori voluntari care, folosind experienta in radiocomunicatii si echipamentele detinute, participa ca voluntari la asigurarea comunicatiilor in situatiile cu potential vatamator pentru participantii la diferite evenimente.
Prima evadare

mai 2012

Ciucas Trail Running Ciucas

octombrie 2012

STRATOSPHERIUM I
Lansarea unui balon cu He in stratosfera pentru obtinerea de date stiintifice Sahateni, octombrie 2011 Echipa: Stiinta si Tehnica, ROSA, YO3KSR Altitudine: 35.000 m, record Europa de Est Durata zbor: 2 ore Urmarire in timp real: APRS

STRATOSPHERIUM II
Lansarea unui balon cu He in stratosfera pentru obtinerea de date stiintifice Rusetu, august 2012 Echipa: Stiinta si Tehnica, ROSA, YO3KSR Altitudine: 30.000 m Record de durata: 6 ore Urmarire in timp real: APRS Experimente ale comunitatii la bordul balonului Urmarire in 4 judete: Ilfov, Ialomita, Buzau, Prahova

ECLIPSER I
Fotografierea eclipsei totale din stratosfera Cairns, Australia, noiembrie 2012 Echipa: Stiinta si Tehnica, ROSA, YO3KSR Altitudine: 30.000 m Urmarire in timp real: APRS Experimente ale comunitatii la bordul balonului Urmarire in 4 judete: Ilfov, Ialomita, Buzau, Prahova

ECLIPSER I
Fotografierea eclipsei totale din stratosfera

PARIUL NOSTRU CU VIITORUL

COMUNICATIILE DIGITALE SDR
COGNITIVE RADIO

Surse
http://www.qsl.net/zl1bpu/CMSK/cmsk.htm

http://www.g0hwc.com/
http://hfradio.org.uk/ http://www.nonstopsystems.com/radio/radio-

sounds.html https://sites.google.com/site/sv1grn/digimodes http://en.wikipedia.org/wiki/Nyquist%E2%80%93S hannon_sampling_theorem#The_sampling_proce ss