GUGLIELMO MARCONI ȘI EXISTENȚA

UNDELOR RADIO

Guglielmo Marconi (1874-1937) s-a născut la Bologna, în

Italia, în 1874. Familia sa era foarte înstărită, astfel că şi-a
făcut studiile sub supravegherea unor meditatori particulari.
În 1894, la douăzeci de ani, Marconi a citit despre
experimentele efectuate de Heinrich Hertz cu câţiva ani
înainte. Experimentele respective demonstraseră cu claritate
existenţa unor unde electromagnetice invizibile, care se
propagă prin aer cu viteza luminii.

Marconi s-a gândit imediat la posibilitatea folosirii acestor

unde pentru transmiterea de semnale pe distanţe mari, fară
fire. S-ar fi descoperit astfel noi căi de comunicaţie, ceea ce
n-ar fi fost posibil în cazul telegrafului. Bunăoară, în acest
fel s-ar fi putut transmite semnale navelor aflate pe mare.
 În 1895, după un an de muncă, Marconi a reuşit
să producă un dispozitiv funcţional. În 1896, el a
făcut o demonstraţie în Anglia şi a primit primul
său brevet de invenţie. Curând, Marconi a
înfiinţat o companie, iar primele
„marconigrame" au fost trimise în 1898. Un an
mai târziu, el a fost în măsură să transmită
mesaje fără fir peste Canalul Mânecii. Deşi cel
mai important brevet l-a obţinut în 1900,
Marconi a continuat să aducă multe îmbunătăţiri
invenţiei sale. În 1901, el a reuşit să transmită un
mesaj radio peste Atlantic, din Anglia până în
Newfoundland.
 Un alt pionier care a contribuit la dezvoltarea radioului, a fost
fizicianul rus Aleksandr Stepanovici Popov, cu al său
înregistrator de furtună, 1895, care a realizat primele recepţii
sistematice, fiind si cel căruia i se atribuie inventarea antenei.
Guglielmo Marconi, sistematizând datele de până la el, a oferit
lumii, în 1896 primul sistem practic de emisie si receptie bazat
pe undele electromagnetice, bazat pe aparatul lui Tesla.
Ulterior, în 1943, a fost recunoscută prioritatea savantului
Nicolae Tesla asupra acestei invenţii (1893). Şi totusi… SUA
atribuie în 1865-1866 dr. Mahlon Loomis, un dentist din
Philadelphia, realizarea primei transmisiuni fără fir, în statul
Virginia de Vest prin eliberarea unui document oficial nr.
129971/30 iulie , şi pune problema exploatării comerciale a
fenomenului. Acestea au fost chiar înaintea experienţelor lui
Hertz, şi chiar a celebrului articol al lui Maxwell din revista
Philosophical Transactions în anul 1865, care se intitula “A
Dynamical Theory of the Electromagnetic Field”.
 Importanţa noii invenţii a fost ilustrată într-un mod spectaculos în
1909, când vasul S. S. Republic, avariat în urma unei ciocniri pe
mare, s-a scufundat. Mesajele radio au permis trimiterea
ajutoarelor şi salvarea majorităţii pasagerilor. În acelaşi an,
Marconi a primit' Premiul Nobel pentru invenţia sa. În anul
următor, el a reuşit să transmită mesaje radio din Irlanda în
Argentina, la o distanţă de peste 9500 de kilometri.

Toate aceste mesaje au fost trimise în sistemul de linii şi puncte

al alfabetului Morse. Se ştie că şi vocea poate să fie transmisă
prin radio, dar această performanţă s-a înregistrat abia în 1906.
Transmisiile radio la scară comercială datează de la începutul
anilor douăzeci, dar popularitatea şi importanţa lor au crescut
foarte rapid.