,l'

N .23
... ~ "'," ",. pag.
I
8-9)
n cu aproape
treizeci de ani, casetofonul audio
a devenit sistemul de
redare pentru sunet, cel mai
popular accesibil maselor largi
de de La nce-
put a fost considerat o
dar, an an, a fost
nat, complicat,
cu alte circuite electro-
nice n combine muzicale,porta-
sau automatizat,
lund locul pe deplin fostelor
magnetofoane cu
prin actuale ale
celor mai bune apropiin-
du-se de calitatea sonore
a unor sisteme numerice pe disc
sau mult mai
complicate, de nAlrAr1II::1t
Casetofonul audio sub
orice de prezentare, un
aparat care cerea un minimum
de cel mult de schim-
bat la ani o capul de
redare eventual o curea de
caucuc. Apoi totul a
fie din alt unghi de
vedere, din momentul n care,
de casetofon, apare un
calculator personal, tre-
buie i se ru' ....nir;:lrn;:>ll ...
muncite cu ore pe o
audio, pentru ca, astfel
programele
fi utilizate n alte
rescrierea lor
hecare cnd e nevoie de ele,
De obicei, orice calculator
tru amatori este livrat
gistrator de memorie
aceasta fiind dintr-un
casetofon care se se
deja n dotarea amatorului,
cu un teanc de casete
pe care se imprime
mele. Rare snt cazurile care
pro-
gramelor din prima
Se din prospectul ori
calculator regula de
aceea trebuie se potri-
cu nivelul de im-
primare mai ales, de redare al
casetofonului pentru ca
mul fi ro"n,.,6I'r'<>t n
RAM-ul computerului la nevoie.
De multe ori se regla-
jul optim, care poate consta
din reglaje separate, destul
de greu de dozat cu
unul pentru
pentru redare.
preciZie
de volum pentru cele re-
glaje poate continua
un timp nedefinit spre
utilizatorului. In cazul unor case-
tofoane cu nivel de imprimare
automat, trebuie se regleze cu
numai nivelul Dar
nu totdeauna casetofonul la dis-
se bine dispus
de musafirul nepoftit cu clape
cu ndrjire conserve
programele computerului. Ce
este oare de De urmat
oare sfatul binevoitor dat de unii
2
de calculatoare
modul de utilizare anexat
tutui, ca se schimbe cal3elofc)-
nul care nu programe cu
unul compatibil, asemenea
aparate ar n copac, nu ai
altceva decit ntinzi mna ca
culegi bani,
- un model mai scump, implicit
mai bun. Sau sfatul mai bine-
voitor al de
a se procura un sistem cu dis-
chete "floppy-disk" sau, mai
bine, cu disc hard "winchester",
aparate al cost
mult valoarea
nu este rar cazul cnd un
de lux sau chiar cele
pentru calcula-
nu n
schimb, o de
zeci de an de zgomo-
cu devotament
calculatorului. Tre-
depistate remediate con-
lucru <:''lnormale ale unor
pentru ca ele
conserve programele
rului la care se de
asemenea normal
pentru programe-
in-
cidente, acolo unde
nu, de obicei
probleme, unde acord n-
tre casetofon calculator.
Un caz foarte trist de stricare a
unor este un sistem
mecanic prost conceput sau
prost Nu snt rare ca-
zurile n care casetofonul ejec-
caseta n timpul mersului,
rupnd sau' "ciufulind" banda. De
asemenea, un sistem mecatronic
prost reglat poate duce la strin-
gerea - grav
- pe roia de presiune sau pe
capstan. Ce se imp.une este ime-
diata remediere a re-
glarea a siste-
mului mecatronic. In vederea re-
unui program de pe
aceasta poate
fi suficient de bine pen-
tru a fi pentru ca progra-
mul fie salvat, ca n
figura cu B. Se
un flacon curat de cu dia-
de 2 ... 4 cm, pe care, cu
curate uscate, a
ulei, se
nainte napoi, de
de ori, a produce n-
ton,no,'o'" ei. In majoritatea cazuri-
lor, e chiar
banda astfel poate fi
n continuare nici
un inconvenient. Trebuie
spus faptul la
casetelor foarte utili-
zate "ciumate",
mai pe cu oxidul
cu ondulare a
suportului, persistente
n pofida remedieri.
Atunci cnd se folosirea
unor asemenea casete vechi
pentru se reco-
a cel 1 m de
de la fiecare
iar noile se
doar de la un minut de pauza, de
rulare n gol, n SUs .. Cu ocazia
acestor remedieri la casetele
vechi, se mai pot face altele.
Astfel, caseta trebuie
cu lucrndu-se pe o
pe o foaie de hirtie
Unele casete au pierdut
ruburile; ele pot fi nlocuite cu
eventual
scurtate. Alte casete sint asam-
blate prin lipire. Ele trebuie des-
cu cu ajuto-
rul unui bine cu
grija de a nu minile de a
nu distruge aspectul casetei.
Reasamblarea se face,
prin lipire cu de po-
dizolvat in ti ner sau solu-
de lipit cauciucuri de bici-
cu un minim, pentru a nu
inutil. Cu ocazia demon-
se praful
cu un tam-
pon de n spirt, se
starea pieselor din inte-
rior. Astfel, presorul cu
se va confectiona
3/1990
TEHNiUM 3/1990
ghida}

II. ,
ghidaj
care noile
imprimar. casetofoane, nde-
osebi, banda vine cu presiune
redusa din contac-
tul cu fiind de-
fectuos mai ales banda este
riscul de a
ramne insuficient
cauza nervi
pierdere mq ales
se imprima un program mai
lung. Demagnetizorul este
de construit folosind un fost
transformator de audio sau
cadre, montaje cu tuburi
demonteaza ta
lele, se cteva
tale false din carton gros de
circa mm, se apoi nu
mai tolele "E" toate de o parte,
alternnd la 5 tole de ferosili
ciu cte o de carton.
Scopul acestor tole false, inter-
calate, este dispersiilor
magnetice n exteriorul miezului
n zona de deschidere a toletor
. tolele ..1" restul de
"EU disponibile pentru
alte Se
o cutie din tabla de fier n
care se introduce ansamblul n-
tolat al Pe se-
cundarul tensiune se
un ca indica-
tor
prealabil se
voltmetru tensiunea
,evident, mai dect
unei Un
pator tip buton un
cordon un n circuitul
flacon
primarului transformatorului
este gata de folosire.
ind cu un capac
sau pe care
pla:sell:Za banda
nainte de
se
benzile magnetice de odce fel
o de cea 2 m,
fie sau total. Se co
2
la se pe
de pornire timp.; de C-
teva secunde, timp n care ca-
seta se
total. folosire,
magnetizorui se ntr-uri
sau ambalaj oarecare,
pentru a nu fi utilizat din gre-
dect numai n mod voit, la
nevoie.
unui indicator de ru-
contor este

necesare computer. In lipsa
amatorul pooate folosi anun-
cu voce prin mi-
crofon, ntruct calculatorul este
total imun la programe audio
fiind receptiv numai la
cele codificate n de instruc-
Deci nainte de fiecare pro':'
gram, n se poate
un care de-
I.m;[ij!rea unor programe, eventual
eroneaza.
de
n nici un caz

pe care le
(C\ ghida} cap
W incorect corect,

capac plastic
3
II

(URMARE DIN NR. TRECUT)
ia
acest seg-
de coordo-
axa
punctul A (V FA, O),
un a.
a trece prin-
punct (x
o
, Yo) are o
m = tga,
y - Yo = m.(x - .)(0) (3)
se transpune n cazul de
VE', Mo(xo,
prin
Este de observat panta
= tga are dimensiunile semnifi- ,
unei electrice,
a unei
electrice, r:
iar vom cont
Ohm pentru circuitul
U
a
= RI
F
(6)
de legea lui
figura 3,
V
F
(7)
aceste
calculele

V
F
Pentru a analiza rezultatul (8)
nut, la scopul
LED-UL
tensiune?
stabiliz t r
propus, acela de a stabiliza tensiu-
nea V F de la bornele LED-
ului n raport cu tensiunii
de alimentare, Ua. conform circuitu-
lui din figura 3. Mai precis,
elementele acestui
circ4it (tensiunea de alimentare Ua.
de limitare R, exemplarul
de LED), astfel nct unei
date .:lUa a tensiunii de alimentare
o ct mai
AV F a tensiunii directe la
bornele LED-ului.
Tensiunea de alimentare U" este,
n general, de montajul mai
complex n care dorim
celula de stabilizare cu LED, deci o
vom presupune att ca
valoare ct ca de

de ntre Uam U",tI.
presupunem, n continuare,
am exemplarul de LED,
am. ales o de lucru
din caracteristica sa am dimensio-
nat pe R cont de plaja Ua )
astfel nCt ne n per-
n interiorul domeniului li-
niar ales. maxime
"l. = U
aM
- U
am
(9)
a tensIunii de alimentare U
a
i va co-
respunde, conform (8), o
a tensiunii directe:
r
"l.VF = VFmax - VFmin = R + r . "l.Ua
(10)
o putem transcrie
sub forma:
R + r R
=--= +-= S (11)
r r
unde raportul j.UaI j. VI' a fost nu in-
notat cu S. EI are ntr -a-
devar unui factor de
stabilizare, indicnd de cte ori snt
mai mici totale ale tensiunii
directe la bornele LED-ului n raport
cu tensiunii de alimentare.
(pentru cei ce nu au
aprofundat teoria cu aju-
torul diodelor Zener), rezultatul (11)
ne stabilizarea este cu att
mai - factorul S cu att
mai mare - cu ct dina-
a LED-ului, r, este mai
n cu de
limitare R.
Concluziile snt acum evidente n
ceea ce
LED-ului: avem tot interesul ale-
gem un exemplar cu o li-
suficient de mare a caracteris-
ticii, dar mai ales cu panta ci't mai
mare n respectiv cu
ct mai
Practic putem prin-
tre LED-urile uzuale de 20 mA
exemplare care pe domenii
relativ largi de tensiune/curent, re
dinamice r de ordinul a 4 -i-,
8 n sau chiar mai mici.
n ceea ce de
limitare R, concluzia este de aseme-
nea formal: avem interesul
o alegem ct mai mare n raport cu
r. Pentru o tensiune de alimentare
valoarea a lui R
este de de ,8
LED-ului n
zona vom
ncerca pe R peste
n
rii factorului de stabilizare, conform
(11), vom risca "mpin-
gem" LED-ului. Ia
derea tensiunii Ua inspre zona de
cot a caracteristicii, unde
r este considerabil mai
mare.
a de din
acest cerc vicios o nlo-
cuirea de limitare R
printr-o de curent constant cu
valoarea I aproximativ la ju-
Iiniare
nate. Se astfel la proprieta- '.
tea a surselor de curent
'constant de a manifesta
interne foarte mari, mergnd la
ordinul sutelor de kiloohmi sau
chiar al megaohmilor. cu mijloace
relativ simple de realizare (vezi
"Tehn.um" numerele
9/1988-2/1989).
Pentru verificarea rezultatelor te-
oretice mai sus am efec-
tuat un experiment pe care l re-
n cele ce
EXPERIMENT
Folosind principiul descris, ne-am
propus stabilizarea unei tensiuni de
cca 1,5-1,6 V, cu un factor S ct mai
bun, n n care ten-
siunea de alimentare este U
a
= 12 V
3 V, deci U
am
= 9 V, U
aM
= 15 V.
.J.ll
a
= 6 V.
In prealabil am efectuat o sortare
20
16
14"
12
10
dintr-un de 12 LED-uri de
20 mA, de culori diferite,
pentru care am trasat caracteristi-
cile -- V
F
n plaja curentului direct
5 + mA (fig. 7).
Am considerat adecvate scopului
propus LED-urile 1, 9 10, care pot
fi presupuse chiar identice, n limita
erorilor de Am ales ca
domeniu I
f
de lucru plaja 10 mA +
20 mA, careia i corespund valorile
tensiunii directe V
F
de 1,55 V res-
pectiv, 1,58 V (medii experimen-
tale). Prin urmare, dina-
r n acest domeniu este, con-
form (5):
r = (1,58 V. - 1,55 V)/(20 mA - 10
mA) = 30.
Valoarea R din figura 3
am ales-o astfel ca la tensiunea ma-
U
aM
= 15 V, curentul prin LED
nu limita
a plajei propuse, respectiv 20 mA:
R 2:: 15 V - V = 671 n.
20 mA
Practic am luat R = 680 n este
de verificat ne n
plaja atunci cnd tensiu-
nea de alimentare scade la valoarea
U
am
= 9 V.
In aceste au rezultat
ale tensiunii directe la
bornele LED-ului de aproximativ
.:lV
F
= 30 + 40 mV, de
r 3 il
.j.V
F
=-_,j.U
R+r a 680n+30
6 V = 27 mV
ct se teoretic, pe
baza (11).
Factorul de stabilizare
practiC a fost: '
S = 6 V = 150 + 200
30 + 40 mV
de valoarea teoretic
R
S = 1 +-.. -= 228.
Rezultatele snt,
tat de bune. n
locul R am monta o
de curent const?ljt de de
15 mA 1 mA
unei . AI
F
= 2 mA .i-ar
corespunde o ' .. eri a tensiunii
directe D"V
F
= r . j.I
F
= 3 n . 2 mA =
6 mV, un factor de stabilizare
S = .:lU/.:lVF = 6 VIS mV = 1 000.
1,'-4-1, ..... 5 ---'1,'-6 ......... 1,7'--.... 1,8-...J.l.9-..... ..... ,1-2.J..).-2 ... ,3-2 .... ,4-2.1..,5-- VF (V)
TEHNIUM 3/1990
care
CUTIE CU
IC

DEC
Constructorul amator are 'adeseori
nevoie de cu valori di-
verse ct mai exact cunoscute, nu
pentru a le introduce n
montaje definitive, ci mai ales n ve-
derea unor sau. optimi-
experimentale ce o
cizie Vom considera un
gur exemplu de acest fel, anume si-
'in care se determina-:-
rea interne R, a unui in-
strument indicator M, atunci cnd nu
la alte aparate de
cu precizie
In figura 1 este o
a problemei, unde - pentru
concretizare - am presupus M
este un microampermetru de curent
continuu, cu scala liniar
cu a acului, avnd in-
la cap de L = 50 La
bornele instrumentu'lui se conec-
nti o de curent con-
stant, 1. avnd
foarte mare n cu valoa-
rea a lui R, (n cazul nostru
am presupus R, este de ordinul a
500 O). De sursa I poate fi cea
din figura 2. Se fin curen-
tul sursei (din Pz) nct acul instru-
mentului indice exact la cap de
deci astfel ca I = 1. = 50 n
se introduce n pa-
ralel cu M, prin nchiderea ntreru-
K, o varia-
(n P
1
), care se
astfel ca acului coboare
exact la scai ei. no-
cu R valoarea de regla; a lui Pl
n acest caz, este deducem
+
R, = R, deoarece curentul sursei
nu s-a modificat practic ca urmare a
manevrei efectuate, deci cei 5.0 fJ.A
snt n egale prin
cele RI R plasate
n paralel.
Problema ar fi astfel
am putea suficient de
precis pe R, dar noi am presupus n
contrariul.
Ne ntoarcem astfel cu gndul la
etalon care, prin tato-
nare cu ne-ar peh
mite substituim di-
a lui R printr-o determinare in-
(metoda. De
data aceasta ne-ar trebui mai multe
precise n jurul valorii de
50.0 n, de exemplu n plaja 400 -7
60.0 n (chiar foarte multe, am
opta pentru clasa de precizie de 1%,
foarte greu de procurat destul de
co.stisitoare) .
In alte avem nevoie de re-
etalon cu valori de alte or-
dine de (ohmi, zeci de ohmi,
kiloohmi etc.). Concluzia este evi-
anume s-ar dovedi deo-
sebit de - chiar n laborato-,
rul constructorului - o
cutie cu etalon
principiu! decadic: Ea ar per-
mite selectarea a
valbri dorite, din
domeniul pentru care a fost conce-
"
De exemplu, n figura 3 este suge-
o
pentru acoperirea intervalului 1 n -7
1 000 n n trepte de cte 1 n. Ea se
compune din 28 de de
precizie trei comutatoare rotative
cu cte 1.0 fiecare. Nu insis-
asupra ei, deoarece numai
gndul acestor com-
ponente l de la bun
nceput pe amator.
propunem n schimb
atent figura 4, al aranja-
ment permite, prin "jocul"
nchis-deschis ale
(simple) K
1
-7K
4
, tuturor
valorilor R ntregi din intervalul 1 n
-7 10 n. Atunci cnd toate
toarele snt nchise, se R = O,
putem face ab-
de contactelor
ale firelor de Logica de
este
suma R
1
+ R
2
+ R3 + R
4
are valoarea
de 10 n, pentru unei rezul-
A
R
f
R'
3 9
---1
30J1. 90.n.
B
A
R3---1R9 R
300 900 B
..n.. Jl
TEHNiUM 3/1990
tante R dorite vom nchide acele n-
care ne elimi-
narea din circuitul serie a
1.0 il - R. De exemplu, dorim
R:::: 7 0, vom scurtcircu-
ita n total 10 O - 7 il = 3 n, de
nchizind pe K'1 K
2
(sau K
1

tras cu ochiul la figurile
6, prins ideea n continuare:
anume, de a completa circuitul serie
cu alte seturi de cite patru re-
astfel dimensionate nCt
suma 1.0.0 il (fig. 5),
respectiv 1000 n (fig. 6).
ne oprim direct la 6,
care permite selectarea
zultante R cu valoarea
intervalul 1 n ...;." 1 .000 n.
rezultatulUI este
du' de substrac-
tiv, suma a rezisten-
telor din circuit este de 1 0.00 n.
Pentru unei rezultante
rite, R, va trebui deci
din circuit o
cu valoarea 1 000 n --
De exemplu, ne propunem selecta-
rea lui R = 729 n. Avem de scurtcir-
cuitat n total 1 000 n - 729 == 271
n, 200 n + 70 0+1 n. mai
multe variante posibile, una de
nchiderea lui K3" (200
K
4
' (50 il), K3' (2.0 f) K
1
(1
Modul de lucru este numai n apa-
complicat, deoarece
pune mici calcule
aranjamente nu tocmai familiare
dar poate fi deprins foarte re-
pede.
de varianta din
3, pentru
niu total "pas" de
din figura 6
(reoocerea de
etalon, greu de procurat de
dar mai ales nlocuirea comutatoa-
relor rotative cu 10 prin intre-
simple, accesibile),
ca dezavantaje. Printre acestea
din pe mo-
dul mai greoi de
unele valori R dorite se ..."."""",",,,1._
prin nsumarea unui numar
mare de individuale (ma-
ximum 12, de numai 3 n va-
rianta ceea ce impune exi-
sporite privind precizia aces-
tor compooente. De asemenea,
A
10 0,
de
dar noi
de zi cu zi o eroar.e.re-
de -7 2% n cazu!
electrice este to-
'in
R
B
__________________ __ o __
T I E
m
de transceiverul
din 360 mA
semnal) 1,1 A cu semnal.
are montat T34 tip
KT908, atunci va absorbi din re(ire-
sor 5 A, iar pentru T34 tip 2N6456
curentul va fi de 3,5 A.
Semnalul de la microfon
avea amplitudinea ntre 5 mV.
Scala cifre, dar nu-
mai ultimele cifre snt variabile,
prima fiind indicInd n perma-
cifra 3; va
peri tot cmpul
tre 3 saa 3 999.
Alimentarea cu energie
se face dintr-un redresor care poate
asigura S A 12 V
sau dintr-un
COMPONENTE ECHIVALENTE
MAA661 =0 TAA661
KF'I67 == BF167
KS500 = 2N2222
KSY62 = K.S500 = 2N2222
KCS07 :=
MH7490 = l,1
MH7400 CDB400
MH7493 = CDB493
MH7472 COB472
KF173 =
KF910
KSY34 = 2N3866
BF173
= BC337
MAA5S0 == TAA550
KA206 = 1N4148
KY130/300 1N4004
KY130/80 1N4002
KZ723 OZ10
KZ722 ==, DZ8V2
GA201 EF0108
GA20S == EFD103
GAZ51 EF0108
KB213 =BS139
3/1990

TEHNIUM 3/1990
7
-
i i f nice
D MITRU CONSTANTINESCU

deci
mascat de semnal
REGLAREA MONTAJULUI
realizat
alt regla; dect
R27. Reglajul aCl3SIUIa
intercaHnd
receptor amplificator
programul, de cu o
Pentru nceput, cursorul se aduce n
partea de jos (tensiune pe
cursor); n pauzele de semnal se
aude pregnant zgomotul. Aducn-
du-se cursorul n partea de sus,
se reduce,
stereo se sesi-
zarea acestor se mane-
cursorul astfel nCt la
jele mai puternice ale
de stereo se
iar la cele slabe ZQ,Omlotul

tensiunii

descris se poate all-
preamplificator sau din
la .nive-
al j mentatoru.l
curentul electric
n rest
(amplificator
TEHNIUM3/1990
7#

.
e . ,-f

'-D
Ln
N

]/6

o:: 0-.0::
o:: o::
-
-:1'

(Y) a:: a::: a::
LJ LJ
W
'/()v
C"T
W



w w
/E-J/4EI

.. ;::! cP

IJ"I
R/7
1;41

N
W
Li

81

r--
U

+
. ., . "
TEHNIUM 3/1990
de memorare a
Pr/:'7p.ntPl impulsurilor
role de
benzii n
qJI de T7 prin intermediul"
integratoarelor MILlER (T6. T10)
al circuitului logic (T1, T2, 01,
02, T14, T15, 08, 09)
cu C1, C4, R4, R13, R16, R17 for-
circuite de derivare necesare
n cazul n care oricare din discuri
s-ar opri pe un sector lumnos 10-
totranzistorul ar saturat.
Impulsurile apar la trecerea de la
un sector opac la unul transparent
(sau invers) prin fluxul luminos.
n care se T5,
T3, T4 Tl1. T12. T13 permite du-
blarea impulsurilor, n
acest fel durata mi-
de temporizare dntre im-
tranzistoarele blocate sau
turate, cea din fiind
sare s-a memorat prima
care,
TENSI UNILE SiNT MASURATE PENTRU
,.
POPESCU
REDARE, RULARE
MOTOR IYRIT KZ DESCHIS lJ.n APRINS
ELEMENTE TIP
Ti, T2, T4, T5, T7,
T12, T14,
01, 02, 03, 04, 05, 06, D7, 08, BA170, BA171, 1N4148
09,011,012,013 LEO (VEZI TESTUL)
D10 vezi tabel
Evident, se pot utiliza alte tipuri echivalente n locul celor propuse.
2.
de


monostabi I ui
de
(VOO) timp de s de
la ultima retriggerare; n
CI
3
nu impul-
monostabilul, bascu-
TEHNIUM .3/1990
Hnd, va baza tranzistorului
montajul
de la sursa ",,,,-nprn,,,
toate cifrele au fost formate
n conformitate cu codul stabilit pe
o incremen-
tarea celei de-a 16-a poarta

saturarea la
este ca

este ca
retriggerabil;
3) pentru ca montajul con-
redus, este necesar ca C
1
,
fie minime, T
1
cu mare si
de ct '
releul de sensibilitate
se
menzii releului, se
zistorul cu o nj:llrt:>rht:>
NO ale
tru o mai mare t:>r""'Inr",nito
ca o pereche de ,...,..., ... t"',rto
ale releu fie conectate
n cu B-E a tran-
acest fel, tt:>nnrJl")'T7"'_
mtE3Qratlllui 4047 se
TOR
01 . ...... 9
10
R26
R27*
010** PL3V9Z
PL4V3Z
012,013
PLSV6
PL5V1
" ;:::
'O
C) ""II----4It-+-+-+-t-+-+-+-1_+_
'"' i: OO/l--i--1r+-t--+-+-I-+-+-..
It) :t t--..
68,0 kn
2,2 kH
10";0 kH
3,3 kH
0,82 kO
0,62 kn
PL6V2
PLSV6
s, fiind mai mult de!::{"sut'l-
snt de pro-
pentru
leului.
3. DE MONTAJ
ecranat
staniol,
PiESE:
CI 1 - Mi\1C 4520; CI 2 - MMC
CI 3 - 'MMC 4047; CI 4 -
P2, P3, PS, P6 -
- MMC 4011; P8
T2 -
109; 01 -7 07 - Ci -
tantal; C2 - 0,33 J..LF; C3, C4 -
J..LF; CS, C6 - 100 nF; R1 - 20
R2 - 610 k!l; R3 - 220 kH; R4
R21 - 20 R23 - 2
- 20 V/20 mA;
12 V

TV programe ce se pot
"
In Romn'ia
27.5"West
Intelsat
VA-F11
8West
Telecom 1 A
3West
Telecom 1 C
Dr. flz. DRAGO . FALIE
7 Ost
Eutelsat I-F 2
I
190st
Astra
1000st
Eutelsat I-F 4
\
13Ost
Eutelsat I-F 1
60 Ost
Intelsat VA-F 1
Pina in momentul de fata, deasupra Europei nu au fost lansati
satelitii artificiali destinati transmisiilor de televiziune direct din
satelit (D.B.S.). Cu toate acestea, serviciile destinate acestora au
fost preluate de catre alti sateliti de telecomunicatie din alte benzi
de frecvente, urmindu-se intr-un fel istoria din Statele Unite. In
S. U .A., datorita posibilitatilor tehnologice de care dis-pune aceasta
tara, in jurul anilor 1970 au inceput sa apara instalatii pentru
receptionarea emisiunilor de televiziune ce se transmiteau direct din
satelit. Aceste emisiuni, transmise in oenzile de frecvente alocate
serviciilor de uz profesional, erau destinate, in maJ;e parte,
retransmiterii pe canale de televiziune terestre sau pe reteaua de
televiziune prin cablu, in alte regiuni ale tarii. In acel moment s-a
pus problema legalitatii receptionarii acestor emisiuni in mod
individual. Situatia era confuza datorita faptului ca receptia
individuala cu toate ca nu era considerata ca ilegala, totusi nici nu
era aprobata de vre-o lege.
In Octombrie 1979, FCC-ul, forul echivalent cu MTTC-ul din tara
noastra, a decis ca statiile de receptie particulare a emisiunilor
transmise direct prin satelit sa poata functiona liber, fara nici o
din partea guvernului federal. Aceasta decizie presupun ca a
avut la baza faptul ca majoritatea emisiunilor se autofinantau prin
reclamele intercalate in cursul programelor transmise. A fost adoptata o
lege ce prevede dreptul de receptie al acestor emisiuni fara perceperea
vreunei taxe, pentru programele destinate transmisiei prin cablu contra
cost, cei interesati urmau sa-si codeze sau secretizeze transmisia
pentru a nu putea fi receptionata decit de persoanele autorizate.
Aceasta decizie a FCC-ului a atras dupa sine dezvoltarea spontana a
companiilor productoare de echipamente de receptie cit si a celor de
difuziune a emisiunilor, intensificindu-se si programul de lansare a
satelitilot artificiali de telecomunicatii.
Deoarece satelitilor de telecomunicatie operationali in
perioada 1970-1980 emiteau in banda C, de 4 GHz (3,7 - 4,2 GHz), primele
instalatii de receptie individuale au fost realizate pentru aceasta
banda de frecvente. In continuare,datorita extinderii televiziunii prin
satelit, practic, in S.U.A. cea mai utilzata banda de frecvente a ramas
banda C, benzile de frecvente superioare, de abia in ultimii ani au
inceput sa aiba o extindere notabila.
Majoritatea antenelor de receptie din banda C aveu un diametru mai
mare de 3 m, datorita intensitatii mici a semnalului receptionat.
Ulterior, dupa lansarea unor sateliti mai puternici si prin
inbunatatirea cifrei de zgomot a convertoarelor, a fost posibila
reducerea diametrului antenelor. .
Ulterior, in Europa s-a petrecut un fenomen similar creindu-se
posibilitatea receptiei individuale a emisiunilor transmise de satelitii
ce emiteau in benzile de frecvente alocate te ecomunicatiilor
profesionale. Intrucit cea mai utilizata banda de frecventa in care
emiteau acestia era 10,95 11,7 GHz, si instalatiile de receptie
individuala au fost realizate pentru aceasta banda. Acei ce doresc sa-si
achizitioneze un LNC din Statele Unite trebuie sa fie atenti specificind
exact banQa de a acestuia deoarece un LNC pentru banda C este
practic in Eur0pa. in Europa, desi satelitii pentru
transmisii DBS nu au fost lansati inca, se extinde din ce .ce
receptia individuala a emisiunilor de televiziune transmrse de
satelitii existenti. In acest scop au fost lansati sateliti noi,
fi de exemplu ASTRA. .
Unele companii ce difuzeaza emisiuni de televiziune prin sa
percep o anumita taxa pentru dreptul de a fi receptionate si pentru
mai sigure de acest lucru unele dintre ele folosesc diferite sis
codare a semnalului. Alte companii folosesc sistemul de reclame
a-si acoperi cheltuielile. Receptia anumitelor emisiuni este dec
ca fiind complet gratuita cheltuielile de transmisie fiind sup
guvernul unei anumite tari. De exemplu, WORDNET-ul este finan
catre Guvernul Statelor Unite. In plus, fata de cele de mai sus
legi privind dreptul de a receptiona emisiuni specifice f
stat in parte; acestea pot stabili ct'rteptul de a receptiona
pornind de la principiul ca orice semnal ce vine din 'cer si c
gradina mea devine proprietatea mea si deci este la latitudinea
vreau sa-l receptionez sau nu. De partea cealata a extremei se si
opinia ca 'orice vine din exterior si indiferent pe ce cale, este rau
ca atare este interzis de a fi receptionat.
In continuare vom prezenta date referitoare la unii sateliti
pot receptiona.
--:I-tltlJ'lsat VF 12. Pozitie orbitala' 60 grade E.
Azimut 44 gr. S-E, elevatie 29 g,. (pt. Bucuresti).
Intelsat VF 12. Pozitie orbitala 60 grade E.
Azimut 44 gr. S-E, elevatie 29 gr. (pt. Bucuresti).
Program ore limba
tran.
RTL
WDF
Tele 5
BFS 3
BR 3
AFRTS
9
10
24
10
10
Germany 24
Eins Plus 4
Pro 7 12
germana
germana
germana
germana
germana
engl.
germana
germana
frecventa sunet
GHz MHz
pol.' nr. codat
o/v transp. da/nu
9,745 III
10,105
11,138
11,174
11,174
11,495
11,550
11,600
6,65
6,65
6,65
6,65
6,65
o
O
o
o
o
digital V
6,65 o
6,65 o
3W
4W
4W
3E
5W
6W
nu
nu
nu
nu
nu
B-MAC
nu
nu
DFS 1 Kopernikus. orbita1a 23,5 gr. E.
Azimut 4,31 gr.E , elevatie39,2 gr. (pt. Bucuresti);
Program ore limba
tran.
3 SAT 9
SAT 1 17
Eins Plus 4
RTL Plus 8
Pro 7 .12
West 3 10
Tele 5 24
BFS 3 10
germana
germana
germana
germana
germana
germana
germana
germana
frecventa sunet
GHz MHz
11,600
11,600
11,625
11,675
12,558
12,658
12,692
12,725
6,65
6,65
6,65
6,65
6,65
6,65
6,65
6,65
'iol. nr. codat
o/v transp. da/nu
v
v
o
o
o
v
o
v
B2
B1
CI
C2

5
6
7
nu
nu
nu
nu
nu
nu
nu
nu
ASTRA IA. Pozitie orbitala 19,2 E.
Azimut 10,02 gr. V ,elevatie 38,8gr. (pt. Bucuresti).
Program
Scr'een
Sport
ore
tran.
18
TV 3
(Scansat) 8
Eurosport 18
Children 's
Channel 5
Life
limba
engleza
engleza'
engleza
engleza
frecventa
GHz
11,214
11,244
11,259
11,273
sunet
MHz
6,50
digit
6,50
6,50
pol .
o/v
o
o
v
o
nr. codat
transp. da/nu
1
3
4
5
nu
da
nu
nu
style 5 engleza 11,273 6,50 o 5 nu
TV 1000 7 engleza 11,303 digit o 7 da
BBC 0,5 engleza 11,318 6,50 v 8 nu
Sky One 19 engleza 11,318 6,50 v 8 nu
Film Net 24 engleza 11,362 6,50:0 IL da
Sky News 24 'engleza 11,377 6,50 v 12 da
Eutelsat lFl. Pozitie orbitala 16 gr. E.
Azimut 14,24 gr. V, elevatie 38,3 gr. (pt. Bucuresti).
Program ore limba
tran.
frecventa sunet
GHz MHz
pol.
o/v.
nr. codat
transp. da/nu
_________________________________ 004"__ ______________ - --- - - - -- -- --- -----,---
Nordic
Channel
Program
3 11,476 6,60 v 10 nu
Eutelsat IF4. Pozitie orbitala 13 grade Est,
Azimut 18,4 gr. E, elevatie 37,6 gr. (pt. Bucuresti)
ore ;Limba
tran.
frecventa sunet
GMHz MHz
pol.
O/V
nr. codat
transp. da/nu
spot
E/V

RTL plus 8 germana 10,760 6,60 O 1 nu v
Intelsat VF-11. Pozitie orbitala 27.5 grade Vest.
Azimut 62,4 gr. Est elevatie 17,3 gr. (pt. Bucuresti).
Program ore
tran.
BBC TV-
Europe 17
Children' s
limba
engleza
frecventa sunet
GHz. MHz.
10,995 6,65
pol.
o/V
v
70 _____ --. _____ -.-____ "'P'5''<V"-::--_--:r_-=
nr. codat
transp. da/nu
lE 'pa
Fig. 2: EUTELSAT ea
I-F-1 (ECS1)
10,95 GHz - 11,70
GHz'
Spotul Est
tBC
Tleclub
3 Sat
Film-Net
TV 5
2 germana
6 germana
6-7 germana
24 engle,za
8 franceza
1,5 engl
4 engl.
, One World
Chanel
Word Net
Sat 1 18 germana
Galavision
Europe 24
EBC 0,5
Eurosport 4
Sky' One 6
Super
Channel 20
engleza
germana
engleza
engl.
10,987
10,987
11. 091
11,140
n,472
11,472
11,486
11,508
11,565
11,650
11,650
11,650
11,674
6,50
6,65
6,60
6;60
6,65
6,60
6,60
6,65
6,65
6,65
6,60
6,65
6,65
v
V
V
V
O
H
O
V
O
O
O
O
V
7
7
8
9
4
4
4
10
6
5
6
6
12
nu
da
nu
da
nu
nu
nu
nu
nu
nu
nu
nu
nu
Eutelsat 1F5. Pozitie orbitala 10 grade E.
'Azimilt 22,4 gr. V, elevatie 36,8 gr. (pt. Bucuresti).
Program ore . limba
tran.
frecventa sunet
GHz MHz
pol.
O/V
nr. codat
transp. da/nu
V
V
E
V
V
V
V
v
V
V
V
V
V
Video
------------------------------------------------------------------------
3 SAT
Rai Uno
TVE-1
SIP Canal
Courses
Rai Due
TVE-2
Program
World
Net
Pace
Program
10
18
14
8
11
germana
itaI.
spaniola
itaI.
10,989
11,010
11,149
11,472
11,840
6,65
6,60
6,60
digit ..
6,60
v
o
o
v
o
7
1
3
10
6
nu
nu
nu
da
nu
Eutelsat 1F2. Pozitie orbitala 7 gr.E,
Azimut 26,36 gr. V , elevatie 35,8 gr. (pt. Bucuresti).
ore
tran.
4
2
limba
engl.
engl.
frecventa sunet
GMHz MHz
11,503
11,676
6,60
6,65
pol.
O/V
o
o
nr. codat
transp. da/nu
6
2
nu
nu
Intelsat VAF 12. Pozitie orbitala'l gr. V.
Azimut 36,3 gr. V , elevatie 32,4 gr. (pt. Bucuresti).
ore limba
tran.
frecventa sunet
GHz MHz
pol.
o/v
nr. codat
transp. da/nu
PAL
PAL
PAL
B-MAC
PAL
Video
SECAM
PAL
Viiieo

Nor-Net 1
West 3 10
Tv Norge 3-4
Tv N 3-4
SVT 1 6-7
SVT 2 6-7
NRK 8-9
germana
10,969
11 ,,010
11,016
11,016
11,132
11,177
11,683
6,60
6,65
6,60
6,60
digit
digit
digit
NRK. Pozitie orbitala 5 gr. V.
o
o
o
o
o
o
o
1W
2W
2W
2W
3W
4W
9
nu
nu
nu
nu
da
da
da
Azimut 28,9 gr. V , elevatie 35,07 gr. (pt. Bucuresti).
Polarizare circulara.
Program
Tele-X
ore
tran.
8-9
limba filrecventa sunet
GHz MHz
12,322 digit
pol.
L/R
L
nr. codat
transp. da/nu
32 da
Telecom 1C. Pozitie orbitala 5 grade Vest.
Azimut 40,8 gr. V, elevatie 30,5 gr. (pt. Bucuresti).
Program
M 6
ore
tran.
10
Antenne 2, 18
La Cinq 24
Canal J 10
limba
franceza
franceza
franceza
franceza
frecventa sunet
GHz. MHz.
12,522
12,564
12,606
12,732
5,80
5,80
5,80
5,80
pol.
O/V
V
V
V
V
nr. codat
transp. da/nu
R1
R2
R3
R6
nu
nu
nu
da
TDF lA - TV Sat2. Pozitie orbitala 19 gr. W.
55,2 gr. V, ,elevatie 22,5 gr. (pt. Bucuresti).
Program ore limba
tran.
12 franceza
T,EHNI UM 3/1990
frecventa sunet
GHz MHz
11,881 digit.
pol.
R/L
R
nr. codat
transp. da/nu
9 da
PAL
PAL
PAL
PAL
C-MAC;::
C-MAC
C-MAC
Video
C-MAC
Video
SECAM
SECAM
SECAM
PAL
Video
D2MAC
Fig. 3: INTELSAT
VA-F12
10,95 GHz - 11,70
GHz
L-__ _______ _______ ___
Spotul Vest
Channel 10
Under Net
CNN 24
Discovery
Channel 6
SIS 3-4
engleza
engleza
engleza
engleza
engleza
Pan Am Sat 1.
Program
Galavision
ore
tran.
U.S.A. 24
Spot Ost
80
70
6D
40
limba
engleza
11,015
11,135
11,155
11,175
11,591
6,60 o
6,60 o
6,65 V

6,15 O
digital o
30
Pozitie orbitala 45 gr. V.
2W
3W
2E
4W
5/6W
nu
nu
nu
NU
da
PAL
PAL
PAL
PAL
B-MAC
frecventa sunet pol.
o/v
nr. codat Video
GHz MHz
11,515 6,80 o
transp. da/nu
19B nu
Fig. 4: INTELSAT
VA-F11
10,95 GHz - 11,70
GHz
NTSC
30' L-___ ____ L_ __ ___ ___ Spolul Est
- 20 10
Fig. 5: TELECOM
lA
12,5 GHz ..;." 12,75
GHz
8 Vest
10 20 30

10
I
ft
I
se determine media
a n note ce le are un elev (precizate
una cte n este cel
egat cu 3. se dea un
n nu satisface
este figura 9.
P""'f'i"',:,rn am notat cu x varia-
bila n care se citesc rnd pe rnd
cele n note, cu s variabila n care se
notele, iar cu 1 variabila
care notele furnizate. Struc-
tura repetitiva n acest
s-a prin nca-
dreptunghi.
Exemplul 3
un natural n,
se cifrele lui ncepnd de la
cifra spre cifra de rangul
cel mai mare.

cu x variabila a" va-
loare de nceput este n, iar cu q va-
riabila n care se partea n-
a lui x la q ce
se va nota cu q:=[x/10J). In felul
acesta c:=x-q'10 atunci
cnd x este egal cu n, cifra
lor. vom efectua x:=
q q:=[x/10), atunci c:=x-q.10
se va cifra zecilor. Aceste
se vor succeda att ct
x)9, problemei fiind cea
figura 10.
Variabila de lucru x
are ca valoare pe iar n
continuare valorile ei snt q.
de exemplu, n este 123,
atunci valorile lui x vor fi, pe rnd,
123; 12; 1, iar cele ale lui q vor fi 12;
1-
Pe structura fun-
anterior vom
mai utiliza una a re-
prezentare este cea din 1
Se aici este
de n
ce la structura con-
este nai ntea de
De deosebirea
cele structuri
tive: la
cu E3 de
structuri care se constituie n
la exemplul 3 reluarea
pentru mai multe nu
un atunci este cea
figura
viatura prin care
torul cu va-
loarea 1, nu se reia problema cu un
alt n, pe cnd se
se un alt n. '
5
rezolve
lui 3 numai
cuprinse ntre 1
este n 13.
3. Probleme rezolvate
Pentru a consolida
prezentate aici vom rezolva c-
teva probleme.
3.1. Se n valori furni-
zate una cte una. se determine
care este maxi se precizeze
este
1. Prin am notat valori-
lor ce se vor citi.
2. Variabila x este
curent analizat.
3. n m se valoarea ma- reod
iar n r se de
ale acesteia.
3.2. Fie a, b; c trei variabile reale.
if c
se precizeze valorile lor pot m - a
constitui laturile unui cal-
culndu-se aria acestuia (cu
lui iar n caz contrar se
dea "Nu constitui laturi m < 5
ale unui .
n problemei am
de la ideea a, b, c pot
triunghi
else
c
f
/3
TEHN'UM 3/1990
structuri
lets,=O
ltt i :=1
while
let S:=S+X
tef i::: i +1
end
let m:= sin
writt m
el!lie
write
ce [
n
nU1
3"
nu
da

structuri eaf
unt il (
k = 1
nu
(
write x
b. n loc de a folosi sqrt, puteam
scrie:
let s:=(p.(p-a).(p-b).(p-c)) il (1/2)
caracterul l' nsemnnd ridicarea la
putere; astfel se pot realiza
la PlJtere.
c. In evaluarea valorilor expresiilor
numerice se cont de
(n ordine
- se cont de paranteze, n-
cepnd cu cele mai interioare;
- evaluarea numerice;
- la putere;
-
-
Cnd consecutive
de prioritate, se ordi-
nea stnga-dreapta, exceptnd "ridi-
la putere, cnd aceasta este
d reapta-st ng a.
3.3. Se n triplete a, b, c_
de numere ntregi. se precizeze
TEHNIUM 3/1990
cte din triplete au elementele strict
pozitive.
cu x variabila
tripletelor cu prioritatea
din care se va cu
zero deoarece valoarea ei se va con-
strui din aproape n aproape. Cu i
vom nota variabila care tri-
pletele citite. n aceste solu-
problemei este mai jos.
S-a introdus, prin
acest exemplu, un cuvnt cheie,
and, care
cum se mai
(not) (01"), toafe
tre.i (noi, and, 01") ay,nd aceste prio-
n evaluarea expresiilor logice.
3.4. Se o succesiune de
n elemente din 11, 2, 3, 4,
5, 6, 7, 8, 9J. se precizeze de cte
ori trei elemente consecutive (n Of-
unti! k =1
Se
coincid, ca
2, 3). dispunnd tot
3 elemente conse-
cum se tripletul
mereu n este a, b, x, iar k
este de triplete cu pro-
prietatea din proprietate care
este a+b+x=a.b.x, deoarece singu-
rele numere naturale nenule cu
proprietate snt 1, 2, 3.
(CONTINUARE N NR. VIITOR)
Solulia 3.1.
read n
x
x
m<x
then
m:=x
r:=1
m=x
inen
enel
end
end
wrUe m, r
let r:=r+1
3.2
reaei a, b, c
da
II
da
let p:=a+b+c
it mal( (a, b, C)<P/2
then
c
let(p. (p-a). (p-b).(p-c))
write constituI triunghi, cu aria: ",
s
eise
wrile "Nu pot constitui laturi ale unui
triunghi"
eno
Solutia 3.3
reaei n
let x:=O
let i:=1
while i:Sn
reaei a, b, c
it a.b.'O and b.,c.>O
iilen
let x:=x+1
enel
let i:=1+1
end
wriie x
3.4.
n, a, b
k:=O
iet i:=2
while t<n
reaei x
it a+b+x=a.b.x
end
let a:=b
let b:=x
let 1:=i+1
end
wriie k
15

INTRODUCERE
N TELEVIZIUNE
Ing. CRISTIAN IV ANCIDVICI
(URMARE DIN NR. TRECUT) rii detaliilor fine ale unei imagini co-
Pentru scara de gri (imagine AN)
semnalele de culoare se
de la emisie. Pentru astfel
de imagini avem:
E' R = E' G = E' s (26)
Vom deci:
E'R - E'y = E'R -- (0,3 + 0,59 +
+ 0,11)E' R = E' R - E' R = (27)
E' s - E' y = E' s - (0,3 + 0,59 +
+ 0,11)E' s = E's - E' s = O (28)
E' G - E' y = E' G - (0,3 + 0,59 +
+ 0,"11)E' G = E' G - E' G = (29)
acestor re-
trocompatibilitatea respectndu-se
unul din principiile de ale TVC.
n receptor se sem-
nalul video de E' y pe cei
trei catoz; ai tubului cinescop tri-
crom, iar semnalele je
culoare (E' - E' y; E' G - E' y
E' B - E' y cele trei grile
de cinescop va
efectua automat extragerea sem-
nalelor primare (E' R' E', E' B)
care vor modula de qascicul
ai celor trei tunuri. de ten-
siune ntre catodul
tun (E' y se cu o' de
180) este:
(E' R - E' y) + E' y = E' R
(E' G - E' y) + E' y = E' G
(E' B - E' y) + E' y = E' B
(30)
(31)
(32)
Refacerea celui de-al treilea semna!
de culoare (E' G - E' y)
are loc n receptor, cum s-a mai
precizat, cu ajutorul unui montaj ce
va realiza indicate n ex-
presia de mai jos:
suma
lui E'
19%
E' G - E' y = -0,51 (E' R -
- E' y) - 0, 19(E' B - E' y) (33)
de vedere fizic expre-
ne faptul semnalul
de culoare este egal cu
51% din amplitudinea
- E' defazat cu 180
defazat tot cu 180.
lui E' B - E' y (
Studiul experimental al
practice a dus la definirea unei mire
mult mai adecvate
cazuri ntlnite
descrierea acestei mire, albul de
amplitudine se
de la cele trei semnale
luate o
100%. Pentru culori
vor considera

de
care ies din camera
semna-
au spectrul de la
ca si semnalul de
ochiul uman
n percepe-
lorate, s-a ajuns la concluzia
este inutil se aceste
semnale de culoare cu un spectru
de foarte larg, care
ofere posibilitatea unor de-
talii de mare ale' imar .. lii.
Deci ochiul fiind mai sensibil
la detaliile de culoare cu dimen-
siuni sub o pentru
transmisia de cromi-
semnalele aferente vor avea
o ceea ce
realizarea a circI';telor re-
ceptorului TV color. n acest scop,
Efl' EG E G' nainte de a
fi Introduse In corectorul de gama
n dispozitivul de matriciere,
o atenuare a fomponentelor de
In acest fel semna-
lele de nu mai reproduc
rapide, detaliile fine
ale imaginii. Din multiplele expe-
cu mai
s-a constatat puterea de rezo-
a ochiului de de
culoare este de trei la zece ori
mai dect cea corespun-
unei de
cire. banda de frec-
a semnalului de
este cu cea a semnalului
alb-negru (circa 6 MHz). Banda
semnalului de
de la un sistem ia altul, n PAL
fiind de 1,3 MHz, iar n SECAM de
1,5 MHz.
Spectrul semnalului de lumi-
E' y ca cel al
de culoare snt spectre discrete, cu
de energie n frec-
care snt ntregi ai
liniilor respectiv
multipli pari ai
liniilor. Pentru a efectua transmisia
de n
de ca n alb-negru, se
seama de particular;tatea spectru-
lui semnalului TV. Semnalele dife-
de culoare trebuie intercalate
n zonele cu energie Se va
face o a tuturor compo-
nentelor spectrale ale semnalelor
de culoare cu f
H
/2, printr-o
n jurul unei purtatoare
(care n cazul de se
f
sp
), undeva
spre mai nalte din
spectrul semnalului E' y, astfel ca
benzile laterale rezultate
prin la limita supe-
a benzii necesare pentru E' y.
se alege pentru subp(jr':
o cu un
multiplu impar al frecven-
, te; de linii de forma:
f
H
f
sp
= (2n+1) . - (34)
2
liniile spectrale ale semnalului de
se vor situa la
tea intervalelor ntre componentele
spectrale de Aceasta
o intercalare
sere) a spectrelor semnalelor de
astfel nct
se asigure transmisiunea n
de ca la AN
va
fi semnalele
de culoare, o
n cazul siste-
NTSC sau o modu-
n (n cazul
SECAM).
n se
din nsumarea a sem-
nale modulate n amplitudine cu
. (MA-PS), n
cazul de a semnalelor
de culoare.
nu este
prin antena
ea este (prin n-
spectrelor, cum am
semnalului de
formnd un semnal complex,
cum. se poate vedea n figura 18.
Gabaritul forma_ serftn,alului ,re-
zultat (n snt reprezen-
tate n figura 19. Semnalul complex
are semnale auxi-
liare, se cu CVBS, con-
componente de culoare (Ed,
video (E' y), stingere sau blancare
(BH+V) sincronizare (SN+V)'
cum se va vedea, se mai introduce
un semnal de sif'1cronizare a culo-
rii E
sc
numit burs!. Acesta se intro-
duce (cu unele care
de sistem) pe palierul posterior
al semnalului de stingere B
H
. Deci
semnalul complex de TVC-CVBS
se poate scrie sub forma:
E = E' y + Ec + Es (35)
n care
Es = SH+V + BH+V + E
sc
(36)
Procedeul prin care s-au realizat
translatarea spectrelor, intercala-
rea semnalelor de culoare
s-a n final semnalul
TVC-CVBS se codare, iar
blocul care ope-
se codor. In radio-
transmisia se face ca n
TVAN, la emisie semnalul TVC-
.CVBS modulnd conform standar-
dului o i
se sunetul. La redare,
demodulare este o trans-
n RF) se face decodarea n-
tr-un decodor ca se din
nou semnalele Decodorul
de produs,
cnd cu MAO, sau
cnd
Pentru o mai a
problemelor expuse, n figura 20
este o
de separare din semnalul video
complex color sau alb-negru a im-
pulsurilor de sincronizare pe de o
parte a semnalului video pe de
parte. deci
cele despre
care am vorbit la sinteza unui sem-
nal de Schema
apel doar
uzuale, T1=
B-C109 sau BC149, T2=
ASY26 sau ASY76 T3=SC171,
se 172, SC 107, BC237,
SC238 sau alt echivalent.
rea se face de la o obligatoriu
cu tensiunea n-
tre 12 V -;- 15 V. Semnalul video
este injectat pe la borna A
,,,,,"rrr,,,,,..., unui grup RC
baza
r-nn""'",,,n practic
ochiul are posibilita-
tea maxima de a discerne detaliile
colorate mai fine, Aceste culori se
amplasate
culorilor" 21), Re
o de la nr.rtr.f"'-:>I ..
albastru-verde,
de
numindu-se axa
avnd cea mai
se mai de banda
laraa sau de mare S-a
TEHNIUM 311990
________________ __
tot prin
mai la care
de a ochiului
ximativ trei ori mai dect
tru axa I care este
violet-purpuriu spre
treCnd tot prin albul
denumirea axa Q.
de
axa Q este mai
de
sau de
axelor 1 Qcu abscisa mar-
puncte
toare unor culori fictive, pe caJe ie
vom denumi, de asemenea, I Q,
iar semnalele
tora vor fi E' 1
cazul
se va vedea mai
este
1,3 MHz, iar pentru Q este 0,5 MHz.
SISTEMUL NTSC
Acest sistem a n S.U.A. la
sfrsitul anului este compatibil
cu 'TVAN este
ntr-o serie de din America de
Nord, de Sud, n Japonia etc.
Caracteristicile principale ale
acestui sistem snt:
- canalului de 6
ecartul ntre de sunet
cea de imagine fiind 4,5
- de imagine
o de amplitudine
(MA);
- de sunet este mo-
n (MF);
- semicadrelor este de
60 Hz cu n
respective);
- liniilor este 15750 Hz
liniilor 525.
de reduse a
canalului TV, limita a
benzii video se la circa 4,2
MHz. Ca urmare, s-ar trans-
mite semnalele de culoare
cu de 1 -7 1,2 MHz, ar trebui
la circa 3
MHz banda inferioara ar
ajunge la circa 2 unde
componentele semnalului snt
lEHNIUM 3/1990
semnalului
cazul unei de ampli-
tudine cu
este transmis numai sem-
acestui din
vector. figura se poate
observa forma undei modulate
pentru semnalul
n dreapta
palierele po-
SUBPURTATOAREI
(CONTINUARE N NR. VUrOR)
Amplftu dinea EfrEy
pentru galben

!
I
r
r I
I
I
1
rr
I
I
I (
t
I
t 1
I
!
ro
I
I
I
r
I
I
I
1
17
Student LAURENTIU
Fila. de A
din zona de atribute a memoriei video la HC--85 au
bit 7 - flash; bit 6 - bright; bit 5, 4, 3 - paper; bit 2. 1, O -
Bitul 6 la HC-85 nu 'este folosit (intensitatea culorii pe ecran este ace-
indiferent de valoarea acestuia). Acest lucru este un inconvenient, de-
oarece se reduc de ale calculatorului de asemenea
snt multe programe la care dintr-un meniu este mai
luqitoare dect celelalte deci nu va fi
In figura 1 snt prezentate cu linie necesare
bright. Piesele suplimentare snt un tranzistor
diode 1N4148 trei de 1 kIl, 2,2 kn 2,7 k!l. Bitul 6 este
din circuitul latch SN74LS374, trecut prin multiplexorul SN74LS157
BOADEA) aplicat apoi unei Semnalul trece prin
numai n acel moment culoarea nu este (negrul
bule bright) deci cel una dintre diode va conduce.
este negat printr-un inversor, este aplicat repetorului pe emitor cu
care va conecta de 2,2 kn la +5 V.
Poarta E2 trei inversoare El nu snt conectate n schema calcu-
latorului, deci pot fi folosite.
Montajul fiind deosebit de simplu, se va executa n aer, direct pe pinii in-
tegratelor.
Circuitul din figura 2 o la proiectare, anume deco-
dif)carea a accesului la memoria video.
In timpul unui ciclu de a memoriei dinamice,
Z80 pe magistrala de adrese registrelor R
. pe I pe A8-A 15. registrul I o valoare cu
Propun o de nlo-
cuire a etajului final al pick-up-ului
"CONCEAT 2030" care este echipat
cu circuitul integrat CI A2030 pe fie-
care canal.
Din schema am eliminat
CI A2030, fiind produs de o
(nu se n
l-am nlocuit cu {3A741
tranzistoare 80234
2N3055.
n acest caz montajul prezentat n
figura este echipat la in-
trare cu {3A 741, care
este alimentat direct din sursa
pick-up-ului, de 32 V (care este bine

Etajul final se compune din tran-
zistoarele complementare 80234
2N3055, n de repetor
simetric (notate n cu TI
respectiv T 2).
este n
de amplificator nein"ersor, tensiu-
nea la (pin 6) n repaus fiind
prin polarizarea
a neinversoare cu le
de valoare mare, 100 kH, care for-
un sistem cu
care este nzestrat aparatul.
din {3A741, pinul 6,
direct cele baze ale tranzistoa-
relor finale 80234 2N3055. care la
rndul lor difuzorul de 13 W/4
n.
Aceasta este schema de
nare a etajului final al unui canal; ai
doilea canal va avea o iden-

Pentru simplitate vom monta cele
circuite integrate fJA 741 pe
cablaj de circuit imprimat.
18
de la circuitelor
integrate le-am cu de
conexiune locui CI A2030
pe care l-am extras din (vezi
schema).
Fiecare pereche de tranzistoarE!
fi SHSlzat un acces fals la
procesorului. Din toate
tAnnl"lf,Yl'l';:!f(I vor incorect datorita
IPvl:>mnl" de
date tensiunile
toate cifrele
de la CI A2030.
TEHNIUM 3/1990
Toate aceste microacumulatoare
o mai
n astfel de
relativ rar
exemplu
se folo-
scurte durate, mlcroa-
cumulatoareior este suficient
se o la trei luni.
se vor folosi
ntre
microbaterii
de 2--3
fi
acestor microacumula-
car)acita
1
tea de 30 mAh du-
(CONTINUARE PAG. 21)
ALEX.ANDRU NICA,
_WWI-
..... .
Personal am scris programul n
cod folosind o din
ROM pentru realizarea
L8JJ.odo(in
Reper 1
II
lor, ntruct altfel aprinderea stin-
gerea decurg att de rapid nCt nu
snt observate.
19
PENT
CI

cei n realizarea
specifice unui
elevi, trler! mLlnC!tOrl
care doresc se
zeze cu tainele artei a
n sfera de
club firesc, fnrmArAlli
cinematografice, a unor COITlOietente
ti analiza
FORMATUL
N
in general, pelicula de ci-
neamatori poate fi in
categorii: 8 16 mm. Formatul 9,5
mm, cu avantaje incontestabile
n ceea ce calitatea
centrale, a
fost abandonat.
Filmul consacrat pentru amatori
este cel de 8 mm cu
rale, iq ultimele decenii di-
mensiune fiind prin decupa-
rea la a filmului de i 6 mm
(acest tip de fiind CW10SCUI
sub numele de 2x8 sau
Pelicula se
unei benzi flexibile formate dintr-un
suport transparent sau mai
multe straturi
(materiale alb-negru sau color) cu
mai multe straturi auxiHare (de pro-
mpotriva zgrieturilor.
electrostatice, halourHor de
reflexie, luminii de o
culoare etc.). Suportul peliculei
perforat pentru asigurarea de;pla:sslrii
unitaren timpul

Formatul
apreciat

sul
normal (35 mm)
iar formatul
inferior dimensiunii de 35
destinat amatorilor. Nu
este de interes n con-
text o
Primele filme
-guste Louis
mea de 4,2 mm.
propuse de Thomas
fost adoptate pe
de abia 11
terii celei de-a 7-a
1n cazul filmului de
20
TEHNIUM 3/19.9flc
n practica
amatori snt utilizate
rilmelor
magnetofoane,
catoare, mixere
nectate prin
la capete


poate avea efecte nAI"lf"II"nPl
ce
; drumul imaginilor, dar
da la accidente
aceea nu este
utilizate cabluri cu
cu
Orice

lor la borne sau mufe are

rului de semnale sonore
tate la alta.
n mod. curent se
cu trei contacte
sesc semnale mr,nn,U",,,,.,.,::.1
cu cinci contacte
lor stereofonice).
contacte pot fi
semnalelor mcmc,rOlillce.
I''!rP'7p.i''lt::lm
dintre constructorii
nu cunosc valoarea rezis-
toarelor marcate cu
de diferite culori. Pentru deter-
mina aceasta putem utiliza calcula-
torul de buzunar.
[Il
m
(JJ
m
TEHN'UM 3/1990.
-----------.----------............. .
fine con-
ORWO-1
2
Hexametafosfat 2.0
5,0
40,0
40,0
2,0
20
3-4
liculelor pozitive, pentru
contrastului, neglijarea detalii-
lor fine de
ORWO-19
GEVA-
ORWO-14 KODAK
ERT-203
0-76
3 4 5
2,0 2,0
2;0 0,3
150,0 38,0'
1,0 20,0
2,0
0,5 I 0.85
18 18 20
12--15 8-10 5-6
2 --,- masa; 3 - radiol
cu preamplifi-
- legat la 1;.5 -
mono (fig.4)
- 3--
1 - frec-
3 - retur
de "Electrofar"-Bucu
semiconductoar
sau F307 sau alta echiva
Reper 3
Reper 4
... 1,25 V
3mA
RELEU REGULA
Clasicul regulator electromagnetic
de tensiune care autotu-
rismul .,Trabant" dotat cu dinam pe
6 V cum Rrac-
tica, o cu surprize. Inlo-
cuirea acestui releu cu un montaj
electronic fiabilitatea asi-
un regim optim de a
acumulatorului, cum re-
vista .,Radio Televizia Elekhonika".
Ca element disjunctor servesc
diodele VD5-VD8. Circuitul 555 are
de element de comparare n-
tre tensiunea bateriei de acumula-
toare tensiunea de dinam.
Cnd se cheia de contact
(K). becul EL se aprinde la porni-
rea motorului, dinamul o
tensiune din ce n ce mai mare. Ast-
fel la terminalul 3 de la
circuitul 555 deschiderea
lui VT1 implicit, deschiderea lui
VT2 VT3 astfel acumulatorul
dinamul.
Cnd tensiunea dinamului este
mare prin R8-R11 VD5-VD8, se
introduce energie, la acu-
mulator consumatori.
Din RP1 releul se ca la
-10C, releul
STABILIZATOARE
Circuitele stabilizatoare de ten-
din seria {3A 78XX au o
de att n dome-
niul industrial de ct
pentru bunuri de larg consum, res-
pectiv pentru montajele realizate de
constructorii amatori.
Aceste circuite integrate admit un
curent de de 1,5 A la tensiuni
cuprinse ntre 5 V 24 V.
acestor circuite este {3A 78XX, care n
locul literelor XX apar cifre ce
valoarea tensiunii stabilizate,
concret avnd 8 valori, anume
{3A7805 are tensiunea de 5 V,
iar {3A 7824 are tensiunea de
24 V, ntre aceste valori existnd
{3A 7806; {3A 7808; {3A 7809; {3A 7812;
{3A 7815; {3A 7818.
Puterea nu poate
2 W, radiator.
BETA - 8/1989
RECEPTOR
Una din circuitului
TCA440 este planta rea sa n radio-
receptoare chiar n etajul de intrare.
In bobina L 1 cu
condensatorul de 10 nF
de 100 kO u.n adaptor pen-
tru In toate circui-
tele oscilante, elementul variabil de
acord l constituie diodele varicap
88113 comandate prin tensiunea
UD' Cnd se
de aproximativ 800 kHz, tensiunea
de a diodelor varicap este
de aproximativ 8,5 V, iar pentru
de 1 620 kHz tensiunea
este de 30 V. Tensiunea de 30 V de
se unui potentio-
22
masa
mentru de 50 kH prin acesta se
acordul n banda.
n montaj (receptor UM) este cu-
prins un flitru ceramic SF 445
kHz, care selectivitatea.
Deci L 1=105 spire; L2=7 spire, am-
bele din CuEm 0,1; L3=80 spire; L4=
35 spire; L5=15 spire; L8=20 spire;
L9=50 spire; L 10=22 spire; toate din
CuEm 0,1; L11=440 spire din CuEm
0,03. Bobinele au carcasa de 8 mm
cu miez (de la gama UM din radio-
receptoare).
La diodei AA 118 (FED108)
se semnal AF.
RADIO PLANS, 6/1976
A
TEHNIUM
sector 2,
111\\\\\\\\
- emulator Z 80 - cel mai
sofisticat instrument
service-ui echipamente-
comandate de acest tip de
este un
amlarruc, por-
tabil. Poate fi utilizat att n
la testarea a
aparatelor plachetelor, ct
n activitatea de service, pentru
detectarea localizarea
a ciefectelor.
23
MARIAN MIHAI-""'fCIUUlI'G
Cel mai simplu
din blocul
cte 3 spire. Ulterior
cordare a circuitelor.
FRiNCU VIOREI..
Turnu-Severin
Cu televizorul nu pot fi
receptionata emisiuni n
CCIR.Convertorul la care
a fost experimentat cu
ndicate n
CRETU MIHAI-
Nu putem trece
a' dv.
dioreceptoare