Din revista Electromque

articolul FM
Este vorba despre un mini-
Pral/que nr. 268/septembrie 2002
pentru sunet TV, autor B. Lebrun, pag. 14-16.
radi o de putere, cu de frec-
______ --, i n banda de de
aproxi mativ 85MHz - 110 MHz

de din CV1) .
,r' cu aj utorul poate fi trans
mis la sonorul ur
program TV, pentru a fi ascul
eventual la cu aJutorul ,
radioreceptor FM de bUZl
l
Semnalul sonor se preia d
priza Peritel a televizorulUi
"Jocul" cu Simon in a rel
duce identic respectivele ,
acestor butoane.
face apel la un circuit
integrat de tip PI C16 F84 (MICROCHIP) , iar
butoanele luminoase ale jocului Simon ongi-
nal au fost aici simulate prin asocierea
unui buton cu cu un LED, ambele de
culoare.
cu Simon este titlul celui de al 1--;::::;;:::;::;=====;::::;:;:==;=:;:::;=:] "
r doilea articol pe care vi-! i n rubrica
de articol publicat n nr. 266/iume 2002 al
reviste Electronique Pral/que, autor
C. Tavermer, pag. 44-46. Simon este un joc
creat pentru dezvoltarea memoriei . EI
dintr-un diSC echipat cu patru butoane mari
luminoase de culori diferite verde,
albastru galben). Aceste butoane sunt
lumineze intr-o ordine aleatoare,
fiecare aprindere fiind de o

Cu de fala, revista TEHNIUM a Inlrat in cel
de al 37-lea an de ..longevitate" al secreti-au
constitUit general" le succesive de constructon amatori
,de reVista, adeseori in dubla de colaboratori
de CItitOri f.dan, dar foarte Critici in sensul bun al . I
, cuvantu UI.
colaboratori Cititori ai lui TEHNIUM,
mult mal putini la numar dect
n:'81 deosebit de
tradl\le. In palida pe care le intampina\i - dum-
=- in
cu t011l 1"lro revigorare, InClUSIV a domeniU-
lUi al pentru amaton, aderarea
Romaniei la Uniunea dar nu imediat, I
are mare nevoie ca dv. fiti aproape,
revista atat prtn propuneri de articole Interesante - din
cele mat diverse domenii, nu numai din - dar
prin efortul IInanclar de a o cu regulantate. Cum
difuzarea a Ahile al lUi TEHNIUM,
ne semnala!1 In continuare zonele I in care revista
nu apare sau este foarte greu de "prins"
mul\umim. domnule Felix (Arad), pentru ,deea '
de a se realiza publica "un circuit electronic care ehmme
I
clasice le folosind, de exemplu, un tinstor sau un
triac", foarte repede aparilia lor, tlns-
toarele triacele gasit in domeniul pe care 11
m9nlionall, ca de exolnl1lu acele crow-bar, rrezen-
tate in TEHNIUM. n care tiristorul in caz de pericol
arderea uneI sigurant! fuzibile, protejnd astfel montajul ah-
mentat "in aval"
pentru consecventa n pasiunea dv., dom-
nule Cornel Denghel Vom
schema solicitatA de dv., un multi metru cu CirCUitul
MMP190.
domnule S,ma Atitia (Tg.
I straduiti ne pentru onorarea sohcl-
venite de la cititori. cu articole, Inclu-
siv montaje realizate de dv. scheme dm sau reViste,
dar cu precizarea sursei, C\ a rezultatelor
eventual a unor ebservatii Critice etc.
Cu pfirN8 de domnule ing. Ioan Marglne;;n (Valea
l.:trgp., jllC. nu :rlmltell
noun inli a ' .. colul Busola bal/sl/cz, despre
r.2re ne precizali ca are r:aracler de noulate. Cel mal inctical
e.tL o prezAnta!, int;i la OSIM, pentru a-i ob\lne protectia

Solicitarea dv., domnule Dumllru Popescu
este chiar in paginile acestui Contactati-ne
telefonic, daca doriti o copie respectivul articol.
Alte numeroase sohcitarl ale dv. sunt ..in lucru" sau
rezolvate lacil prin articolele publicate in paginile reVistei.
in incheiere, in nlJmele colecllvuiui redacllonal al meu
personal urez n anul ("'.are vIne impliniri in

n cariera sallsfaelil
pe domeniul hobby-ului dv. binein191es. mult norClC,
_ vt.rb9. unei, olum!=! car,e pe Internet - alt fost
eel de pe Ttt3.nir.
Alexandru Marcu/eseu
TEHNIUM decembrie 2006
SUMAR
CONSTflUCTORUL NCEPATI)R
SIBblllzaloare de
Alimentare.. ampl1llr:AroarelOf
Detector PO"tru Ira:cclc do
Adaptor pontru Mr1area dlOdclor ZonN
EXPerimont
HlFI
Ampllhcnlorul HAflER OM200
PrOiectare::! reieialor de 5ep.."Ir.nQ
Traductoarc pcmlru Irocvenll" lna!\ll
l"emlS HIn cu dlfulO_ coaxial
Amp[,j catOI 'IudiO Pf tformanl
. Ci "
LA CEREREA CITITORILOR
indeprtarea IMoctolor
el
pag 1741
AcrOlonlz.,IOI
PIR
AUTOMATlZAAI
AplicarII prachec cu relee de timp
ophca
pag 48-Si
I ATELIER p<tg ) 5":
Vsnator de turatil:' pentru molonrelfl e ..
CITITORII RECOMANDA P 9,56S\
Noulall ......Chl' nuvisioalcle
LABORATOR
Allmentator
pAg 62
DIVERTISMENT
REVISTA REVISTELOA
pag 66
pag 67
TEHNIUM
Rt"V/slj peIIlfU rf'rsl!U'_ 'JtiI Jma/on
in anul 1970
Anul XXXVII nI 363 decembne 2006
EdilOi
SC Presa Nallonali SA
Presei libere nr_ 1.
C!5ula Po,tali 68, Bucure, U 33
Redactor-sef flL Alexandru Mlllcul e!Ocu
Secrelanal maeheta 8rllsld Ion Iva,cu
Rcdacll4 Plata nI '.
PreS(!1 Corp C. etal'. c"m1'!fo1 1: I
Telefon 31791 23.31791.28Fu 2224832
(mal! pr!1SClnal1ona\.'1 O yahoo com
Abonamento
La oneo ortciu (Nr 4120 dtn CalaloglJl ProStI
DTP ClemenUna Geamba, u
Edllorul sllcdactta 1$1 dech.,a 011(.1-' rcsponsablhtalo
in opIniilor rocomal'\dAn[I)' $1 formulAIe-
in 10\1151.1. aceasta revenind Integral <lulofllo'
ISSN 1224-5925
O Toala dreplunlo rezerval!)
Reproducerea InlegraIJ sau este tu de$dv t$tre
InICrI!!'! In absonta aprobAn, scnse prltalal) .1 tdI )lulUl
Tlparu/ Aomprlnl SA
"_SA
OI' i. BueurC$1l
.. ,..
ro L1U
3
________ CONSTRUCTORUL l NCEPTOR--------
Ing. GH. REVENCO
n marea majoritate a cazurilor, montajele elec!ronice
sunt alimentate de la de curent alternativ, pnn
Intermediul unor scheme de redresare, care au fost
tratate in articolul publicat in nr.1/2006 al revistei TEH
NIUM din care se vede tensiunii radresale
este in toate cazunle direct cu ampli
tudlnea tensiunii alternative redresoruluL
tensiunea relelei poale avea varlalii chiar mal mari de
.. 10%, acestea se vor transmite
direct asupra tensiunii redresa te,
vanalil Inadmisibil de mari pentru
maJoritatea aplicalillor. Dar stabili
latea tensiunii pe este
de varialia curentului
absorbit de aceasta, deoarece
Orice de alimentare afe
inevitabil o mai
sau mai mare, pe care se va
produce o de tensiune pro
cu valoarea curentului
ce o parcurge, afectnd astfel ten
Slunea pe temperatura
poate avea asupra per-
forman1elor redresorulUl, deci asupra tensiunii pe
Situa1ia nu este nici in cazul in
sursa de alimentare este un acumulator sau o baterie, In
cazul aparatelor alimentate din acumulatorul autoturls-
melor, tensiunea la bornele acestuia poate avea ea
chiar de 10%, datorate sistemului de
(dlnamuIUl) sarclnii vanabile (lumini, claxon etc.).
Bateriile. mal ales sunt relativ uzate, vor
vanalille curentului de De aceea, funclie de
cennlele aparatului alimentat, se Impune stabilizarea
tensiunii in limitele Impuse de acesta. Stabilizarea se
poate lace In partea de curent alternativ, ct in
partea de curent conllnuu, redresor. in cele
ce ne vom ocupa numai de stabllizatoarele de
curent continuu. acestea fiind de mai mare interes pen-
tru constructonl amaton, stabilizatoarele de curent alter-
nativ fund intlmte mai ales in diverse profe-
sionale Industnale.
Pentru marea majoritate a apllcallilor (radlorecep
toare. scheme cu circuite logice etc.), o stabilitate a ten-
SiunII de ahmentare de 3% este de cele mai multe on
dar pentru curentul de alimentare a
boblnelor de dolleXie ale tubunlor clnescop. de exemplu.
este o stabilitate de ordinul a 0.5%. Cu ct
aparatul electromc este mal sensibIl, sau mal precis, cu
atat nevoia de stabilIZare este mai Astfel, pentru
un mICroscop electronic, tensiunea de alimentare nu Ire
bule sA var,.ze cu mal mult de 0,005%. in timp ce ampll-
hcatoarele de curent conllnuu profesionale aparatele
de mAsun! de inaJlIl clasA de precizie tenSIuni
4
cu o stabilitate chiar mai de 0,0001 % Pentru
realizarea acestor cerinle se la stabiliza-
toarele de tensiune.
Stabillzatorul de tensiune este definit in literatura de
specialitate ca un cuadnpol capabil tensi-
unea de in limite foarte strnse (teoretic constan-
Indiferent de varialiile tensiunII de Intrare, ale curen-
tulUI prin sau ale temperaturu mediulUi ambiant.
in unele mai ales in literatu-
ra stabiliza-
toarele de tensiune sunt denumite
regulatoare de tensiune (vollage
regulator, regulated power suply),
termenul fiind preluat din teona SIS-
temel or de reglare De
menl,onat intre regula tor
stabilizator o ca de
la parte la intreg, regulatorul fiind
de fapt un element component al
stabilizatorulul.
mai multe principii sau
de realizare a stablllZ?-
toarelor de tensiune In
funclle de acestea, se poate face claslll-
care:
A modul de aclionare
- cu acllonare (IIniare)
- cu aclionare (in comutalle)
B. modul de conectare a elementuluI regula tor '
- stabilizator serie in raport cu sarcina
. stabilizator paralel
C. principiul (metoda) de stabilizare:
- stabilizatoare parametrice
- stabilizatoare cu reacl,e (in
D. modul de realizare.
- cu componente discrete
- cu Circuite Integrate.
Toate aceste tipuri de stabilizatoare se mai
in in cataloage putere, tensiune
sau de polaritatea tensiunii de
destinalie (de uz general, profesional. militar).
In prezentul articol ne vom ocupa numai de stabiliza-
toarele de tensiune cu
Stablllzatoarele parametrice (paralel)
Cel mal Simplu stabilizator de tenSiune este cel cu
Zener. destul de des in aplicallile practice
Schema sa este in figura 1
Acesta este un stabilizator parametnc de tiP
elementul prinCipal fIInd dioda Zener.
Stablllzatorui parametnc numai
pe neltniantatea caracterlsticli curent - tensiune a dIS-
POZItivulUi electronic folOSit, in acest caz dioda Zener
TEHNtUM decembrie 1006
--------CONSTRUCTORUL !NCEPTOR----___ _
cu SI este o p-n
dopatil. AtunCI cnd joncliune este in
sens invers, la o intenSitate a electnc.
care de.pinde de tensiunea de
se produce un fenomen de curentul
crescnd foarte abrupt la foarte miCI ale tenSiunII
de polanzare Altfel spus, tensiunea la bornele
dlodel aproape pentru varialll destul
de mari ale curentului ce o parcurge. Fenomenele fizice
ce se produc sunt destul de complicate 111, putnd avea
loc datorate ma, multor
fenomene, la tensiuni de pol ari zare dlfente. cum
Ilustrat in figura 2a.
In funclie de doparea joncliun,; de dimenSiunile
acesteia, se poate controla destul de precIs
fenomenul Zener (numit numele fiZICianulUi
amencan care l-a studiat), putnduse obline tenslum de
deschidere. Uz, de la cliva volli la sute de volII. in
figura 2b este caractenstlca tensiune -
curent a dlodel Zener. care ne permite o
a propnetal,lor stabilizatoare ale acestuI dispozitiv.
cum se vede, UzB>UzA.
poate fi de zecI sau chiar sute de mlilvoili la diodele de
uz general (mal mare la dlodele cu Uz < 6V, mai mlc
la diodele de tensiune mai mare). Se insa actual-
mente diode Zener profeSionale la care vanalle
este numai de ordinul mllivoll,lor. Evident c stabilizarea
este cu mal cu ct van-
aIia tensiunii la varial,a
curentului este mal Acest
raport, care dimensional este o
(o tensiune la
un curent), se
a dlodei, cu Rd
sau Rz deCI Rd
\(1; Acest
II:
parametru este Indicat in ca-
taloagele profesionale constituie
un critenu de apreciere a perfor-
manlelor dlodelor.
Valonle uzuale sunt
cuprinse intre fractiuni
de ohm zecI de ohml,
preferabile fIInd deSigur
cele cu Rd ct mai mic.
din figu-
ra 2b pentru a
ajunge in zona de sta-
bilizare. curentul pnn
trebuie fie de
aproximativ 1 mA (Ia
diodeJe de putere.
crescnd cu puterea
acestora). Curentul
maxim admlslbll pnn
Izmax. depinde
de puterea de
dlslpalle a acesteia. Ia
fel ca la once dispOZItiV
semiconductor.
acestei valon poate distruge dioda. deci
este absolut necesar ca in qlrcUlI existe un element
de limitare a acestUi curent. In cazul stablllzatoarelor ca
acela din IIgura 1, acest rol este Jucat de Rv , care se
astfel curentul prin
TEHNJUM decembrie 1006
avea o va natie cel in lImItele in caro se eshmeaz
se va modifica curentul prin llnand cont de
estlrnate pentru tensiunea de Intrare Pentru a
intelege func110narea acestUi stabilizator. sa pre
supunem Rv a fost astfel incal punctul
de al diodel se afla undeva ntre punctele A
B (figura 2b). rezlstenla de RL scade,
crescnd deCI curentul do de tenSIune
pe Rv va avea tendlnla de ceea ce va produco
o a tenSiunII pe dioda. adlc;; punctul de
se va deplasa spre punctul A. In cazul in
care curentul de scade, punctul de lunctlonam
se va deplasa spre B La a tenSiunII
dioda va deCI pronun!ata a
curentulUI care va face ca tensiunea pe Rv
la valoarea Variatia curentulUI pnn dioda
este foarte mare, pentru vana!1I mICI ale tenSiunII
aplicate la bornele acesteia. Putem spune atunCI, cu
suficient de c tensiunea la bomp.le
dlodel se menllne curentul prin dioda $1
pnn de cunoaste o varialle in limite
destul de largI. Pentru a descne slmphst fenomenul de
stabilizare, putem conSidera dioda in conductle lnver$.U
ca un rezervor de curent, care in in cme curen-
tul de
cednd sarclnli din curentul scade curentul
absorbit de vanallc esto de
al curent in
felul acesta, prin acest JOc ,,1
curen\lIor, curentul total debltat de
tensiunea pe sarcina
aproape constante, dec,
sa obllnut o stabilizare
este mecanismul
in cazul in care anahztlm varlalla
tenSlunu de Intrare Astfel, o
crestere sau o <1 acesteia
va provoca o respectiv o
scdere a curentuluI pnn dlodil
varlalle ce va fi
preluata do rezlstorul
de balast Rv, tens,
unea pe sarCina
aproximativ
constanta. stablllzatr'
DeCI, la curen
tulUi de
curentul dobltat de
redresor tensiunea
pe Rv practic
constanto, rlar la
tenSiunII de
Intrare. aceste
se tensiunea
pe dlod curentul de
ramnnd
constante Dac tons
unea de Intrare scade
sub valoarea Uz
dioda "se stinga'". ar
tensiunea de va fi Uout UJnRv Is
cum se stab,hzatoarele parameltlce
cu diode Zenor nu se preteazA penlru surse cu lenslunl
variabile O 501u\IO de compromis se poate reahza pnn
folOSirea mal multor diode de JenSlu", diferite
5
________ CONSTRUCTORUL TNCEPTOR--------
comU1ablle. Nu este o prea deoarece tre-
0019 schimbat Rv daca tensiunile dorite sunt intr-o
mal de valorI. . . _
Cteva elemente de proiectare cred ca
vor fi utile. fra a aborda cazul general de calcul.
fenomenul de stabilizare este dispunem de
datele de catalog pentru diverse diode Zener. se poate
tace o dimensionare nu-I spunem proiectare)
sufiCient de pentru ama-
tOri. a apela la prea multe formule. In cazul pracllc
Ru
+
Dz
'i
u i
Deci o de 1 W. cum este PL 12Z. va fi
toare scopului propus. Avem leJeritatea de a alege In
zona de stabilizare (intre A 8). punctul de
curentului minim prin ce
corespunde curentului maxim in care in exem-
plul considerat este de SOmA. Valoarea a aces-
tuia este Izk. dar nu este
chiar din acest punct, deoarece inerente ale
paramelrilor componentelor ale tensiunii redresate
pot deplasa acest punct dincolo de punctul A. !n
afara zonei de stabilizare. In
Iz(lU)
le
Rs
cel mal frecvent intlnit
tensiunea
pe limitele de
ale curentului de para-
metrii redresorului a tensi
une de dOrim s-a stabl-
in cataloagele profesio-
nale se dau de mal multe
date. dar sunt: tenSI-
unea Uz puterea
Pdmax. de
unde se poate deduce Izmax
(vezI figura 2b). in cataloagele
IPRS nu numai) mai
parametri. prlnlre care UzT
Iz
'oi il T
-1='"1
.II
unele se ca
acest punct fie ales la
aproximativ 20% - 30% d!n
Izmax al diodei utilizate. In
cazul diodel PL 12Z. care are
Izmax = 79mA. vom putea
alege curentul minim de
15 - 20mA. Pentru curentul
minim de 20mA. curentul prin
va avea valOri cuprinse
intre 20mA SOmA. crescnd
in gol la 70mA. dar curentul
prin rezistorul de balast Rv va
constant la valoarea
-
IzT. care valoarea lensiunli Zener "de
Testare'- la curentul de testare IzT. aceasta
fiind de fapt tensiunea Zener Valoarea acestui
curent de testare este de aproximativ 50% din Izmax.
Mal Izk Izmax. care valoarea
a curentului de la care incepe stabilizarea respectiv.
valoarea (valori
punctelor A. repectiv 8 de pe diagrama din figura 2b)
In de catalog ulUi a fabricantului.
se pot alte pentru electrice de
mai sus. Spre exemplificare. dioda PL 12Z are
toarele caracteristici electrice principale : Pd = lW. UzT
= 12V. Izk = O.SmA IzT = SOmA. Izmax= 79mA. n cata-
log se mai dau limitele de ale tensiunii Uz.
care sunt de punctul de
presupunem acum dorim cu o
tensiune de 12V un aparat cu un consum
. ,.-
variabil Intre 20mA SOmA. Intr-o
putem eSlima prin va trebui Circule un curent
cuprins intre 30mA O. pentru a prelua curen-
tulUi de a asigura un curent constant prin Rv
de SOmA Dar cele mal grele pentru vor
fi la funqlonarea in gol. deoarece in
intregul curent debltat de redresor va
CIrcula prin pe care nu este recomandabil
s-a deoarece o intrerupere a
sarCln" ar putea distruge dioda. DeCI curentul maxim
pnn ar pU1ea fi de cel SOmA. Dar dioda
incepe stabilizeze abia din punctul A. unde curentul
are valoarea Izk. ce-i drept foarte (0.5 -lmA). Deci
curentut pe care va trebui suporte dioda va fi de cca
51mA PU1em acum afla ce putere va trebui dlsipe
dioda: Pd = Uz . tz = 12V.SlmA = 612mW = 0.612W.
8
3
de 70mA. Valoarea rezistorului Rv va depinde de Uz. de
curentul debitat de redresor de tensiunea de
redresor. Uin. care evident va trebUI fie mai mare
dect Uz. Referindu-ne la schema din figura 1, pe Rv va
trebui se o de tensiune cu
dintre Uin Uz. deci conform legii lui Ohm.
Vin-Vz
Rv = unde cu It am notat curentul total
II
debltat de redresor. tensiunea de
redresor este de 1SV. Rv = (15 - 12 )V/0.07A =
430 . Puterea pe Rv va fi PRV = Rv.1t
2
=
43.0.0049 = 0.21W. tensiunea redresorului ar fi de
20V. ar rezulta Rv = 114n10.S6W n cazurile acestea
pe Rv este dar in cazul unor de
de ordinul am perilor. pe Rv ar fi mult
mai mare. deci estimarea acestei este nece-
Valoarea rezistorulul Rv nu este O
sau o a sa va produce o respectiv
o a curentulUI total. ceea ce grafic cu
o translatare a zonei de a dlodei inspre
punctul A. respectiv B. Punnd ca
translatare nu punctul de dIO zona
de stabilizare aplicnd formula de mai sus.
valorile admise pentru Rv. care in cazul exemplulUi con-
Siderat vor fi 38 O - 600 Uin = lSV respectiv
1010 - 1600 U,n = 20V. de valori
pentru Rv este numai in in care
am o a zonei de
de punctele extreme A 8.
TEHNIUM decembrie 2006
--------CONSTRUCTORUL _______ _
acum tensiUnii de
Intrare asupra Apelnd la
de mal sus. explicltnd pe U, = Uz + Rv It.
o sau o a tensiunii Ui va respec-
tiv va curentul total It (deoarece Rv este con-
stant. iar Uz se in limite foarte mici. inct poate
fi considerat constant). producnd o translatare a zonei
de cazulUi cnd se Rv.
Punnd de in limitele A -8 (curen-
tul total It fiind de aproximativ 51 mA pentru punctul A
79mA pentru punctul 8). pentru Rv= 430 Uz = 12V
Uimin = 12 + 43xO.OS1 = 14.19V Uimax = 12
+ 43xO.079 = IS,4V Deci. tensiunea redresoruiui
scade sub 14.2V. ceea ce o de cca
5.3% de valoarea de 1SV. dioda se
I
I
I
I
I
stinge. tensiunea pe sub 12V. iar
tensiunea redresorulul peste 1S.4V. ceea ce
o de cca 2.7%. pericolul dis-
trugerii dlodei prin disipaliei maxime admise.
calculul pentru cazul in care tensiunea
redresoruiui ar fi 20V Rv = 1140. Uimin =
17.8V. ceea ce 11 % de valoarea nomi-
de 20V. Ulmax = 21V. ceea ce 5% din
valoarea de 20V. cele
se trage lesne concluzia limitele de stabi-
lizare. Ia tenSiunii de Intrare. sunt cu att mai
bune cu ct tensiunea de intrare este mai mare de
tensiunea de Aceasta se prin
randamentului energetic. deoarece pe Rv se
o putere care poate deveni cu cea
TEHNtUM decembrie 2006
din Deci dlmenslonarea redresorulUl
trebuie in de limitele de ale ten-
siunii de relea.
de dimensionare mai sus analizate.
se n limitele de a
diodei. sunt oarecum la neaslgurnd o fiabilitate
mai ales la fluctual'lle tenSiunii de relea
se conSiderabil se
o de putere mai mare, chiar aparent avem o
supradlmensionare. Dar de fapt stabilizatoarele cu
Zener. ca acela analizat mai sus. nu sunt recomandabile
pentru n care curentul de in
limite mari, CI pentru relativ am
reface calculele pentru cazul unUI curent de
constant. cu fluctua I'I estimate. de exemplu. de cea
4
5%. s-ar un stabilizator cu un randament mult
mal bun care ar admite ale tensiunii de Intrare
in limite mult mai mari . Pentru cazul cureniilor de sarcina
mari. diode Zener cu Pd de ordinul zeCilor de wall
(Ia IPRS s-a fabricat seria 10DZ .. de 10W). dar acestea
sunt mai greu de procurat, fiind foarte scumpe. Nu se
conectarea in paralel a mal multor diode
Zener in scopul puterii dislpate. dlsper-
Slei relatiV mari a alurii caractenstlcli. o
solulle mal mai apelnd la un
tranzistor ca In figura 3. Acest montaj este echivalent cu
o Zener a d,s,pal,e se aproximativ
cu factorul P al tranzistorului. dar a Zener
este mal mare dect a diodel folOSite. cu U8E . Avem in
acest caz de fapt un stabilizator parametric de tiP
cu tranzistoare
7
______ --CONSTRUCTORUL --------
DetalII de prOiectare, varianta prntru tranzistor pnp,
Zener vanabila alte montaje Interesante se pot
gasi in ar\Jcolul mai pU\In conven\ionale
dlodelor Zener de ing. Gh. Revenco, publicat In
TEHNIUM nr.312005.
montarea diode lor Zener in paralel este con-
tralndlcata. conectarea acestora in serie, atuncI cnd nu
dispunem de o cu tensiunea nu prezin-
niCIO contralndlca\le, cu condi\,a ca toate diodele
suporte curentul necesar. O supli-
mentare a tensiunii de stabilizare
a unei diode Zener, cu un multiplu
de 0.6 - O,7V. se poate realiza
conectnd in serIe cu aceasta
una sau mal multe diode cu SI,
conectate in sensul direct de
conduc\le. caracteristica ten-
SIune - curent a diodelor cu Si
polanzate in sensul direct nu are
panta att de ca a unei
diode Zener. se poate obtine o stabilizare. De
exemplu. este stabilizarea unei tensiuni
de 16.5V. se vor putea monta n serie cu o de 15V.
alte diode cu Si. solu\,e se in
cazurile de stabilizare a unor tensiuni mici, pentru care
nu diode Zener, cum ar fi de exemplu circuitele
Integrate din unele proteze auditive, sau alte montaje
similare. care se la 1,4V. Conectnd
diode cu Si in sens direct, se obtine stabilizarea nece-
Dar inserierea unor diode cu Si cu dlodele Zener
poate stabilitatea a ansamblului,
deoarece dlodele Zener de peste 5V au un coeficient
termic POZitiV, iar diodele cu Si au un coeficient termic
negativ. Aceasta este una din metodele de realizare a
dlodelo Zener compensate termic.
Referitor la proiectarea stabilizatoarelor ca acela din
IIgura I rezultatele printr-un
calcul ingineresc nguros nu sensibil de cele de
mal sus. metode grafice de proiectare, Iar pe
Internet sunt disponibile programe foarte simple de

proiectare a unor astfel de stabilizatoare. In concluzie,
acest tiP de stabilizator, care prin Simplitate.
dar o stabilizare un randament ener-
getic mic. este recomandat pentru montajele cu un
curent de mic cu moderate. Am
Siderat analiza acestuI tiP de stabilizator,
deoarece. cum vem vedea in continuare, in toate
stabllizatoarele mai mult sau mai pU\In complicate
performante, dlodele Zener sunt nelipSite, Iar pnnclpiul
lor de este cel deSCriS mai sus.
Slablllzatoare parametrlce in conflgura\ie paralel se
pot realiza cU tranzlstoare.in figura 4 sunt prezentate
patru scheme elect"ce reprezentative pentru astfeJ de
stabilizatoare: cu tranzistoare npn, pnp, cu mlnusul
comun sau pJusul comun (conectabll la
8
TenSiunea de este cu suma dintre tensI-
unea diodel Zener tensiunea dintre baza emitorul
tranzistorulUI , Uout = Uz + UBE , care i n aceste
cazuri este chiar cu tensiunea dintre colector
emitor. principiul de functionare, care este
la toate cele patru variante. presupunem
tensiunea de are o de Deoarece
Uz poate fi din rela\ia de mal sus
UBE obligatoriu va a
tensi unii dintre emitor va
produce o a curentului
de implici t a celUI de
colector, ca urmare va
de tensiune pe RI ,
ceea ce conduce la
tensiUnii de la com-
pensarea presupuse.
Deci tranzistorul
curentul de colector,
care conduce la ajustarea
de tensiune pe rezistorul de bal ast RI ,
men\innd astfel tensiunea de La
tensiunii de care poate II de o
a curentului de prIn ra\iona-
ment UBE va curentul de colector
tensiunea pe RI de asemenea vor readucnd
sistemul la starea slabiliznd astfel tensi unea
de Stabilizarea la variatia tensiunii de intrare se
prin mecanism, aceste variatii se
vor transmite prin RI la producndu-se
fenomene ca acelea mai sus analizate. Deoarece dioda
Zener curentul de al tranzistorului,
se vor putea stabiliza astfel puteri de cca p O"
mai mari dect in cazul stabilizatoarelor cu din
figura 1. nu pierdem din vedere faptul tranzis-
torul folosit va trebUI suporta multipli-
care de p ori a puterii disipate. La tranzistoarele de pu-
tere, p este relativ mic, de ordinul zeci lor, dar salvarea
poate veni de la tranzistoarele Darlington.
in figura 5 este o
care tot un stabilizator parametric de tip
deriva\le, dar la care tranZistorul ca repetor pe
emitor, avnd ca dioda Zener, iar baza este
printr-un divizor rezistiv. Tensiunea de in
acest caz este de rel a\i a:
Uout =
RI + R2
--- Uz + UBE, din analiza se
R2
tensiunea de poate fi aC\lonnd
asupra dlVizorulUi R 1, R2, dar mal interesant este faptul
tensiune poate fi mult mai mare dect Uz
(binein\eles Uin este de mare).
conflgura\ii serie - paralel , care pot realiza
performante superioare 12].
(Continuare n nr. vIItor)
TEHNtUM decembrie 20
06
-------- CONSTRUCTORUL ______ _
ALIMENTARE A
Montajele realizate cu amplifica-
toare operal lonale (AO) sau cu com-
paratoare de tensiune Integrate pot
fi alimentare fie de la surse de tensI-
une U, fie de la surse
dlferenllale de tensiune, +U -U in
raport cu un punct de zero comun
OP\lunea intre cele SOI U\ii
reallzatorului apll-
ca\lel !". dar

A AMPLIFICATOARELOR
sltualll In care alimentarea
este de
natura schemei (de exem-
plu, pentru a se putea efec-
tua reglaJul de oflset).
Auto"i articolelor care
diverse montaje cu
AO . fac uneori precIZarea priVind
pOSibilitatea de allmenlare fie cu
tensiune unica, fie cu tensiuni dife-
ren\iale, dar nu amintesc ntotdeau-
na modul concret in care se rea-
transpunerea schemei de la
un tiP de alimentare la
aceste lucruri se presupun
cunoscute, numai ... ntot-
deauna incepatori, care nu
le-",u ntlnit. La nceput, construc-
ta", amatori se la
realizarea diverselor montaje,
selec\lonate din sau reviste
n/ocmai cum sunt prezentate acolo:
Mal teo-
- adeseori intmpi-
nand unele nevoi, lipsuri in dotare
etc. - ei prind curaj incep
"umble" pnn schemele de prIncipiu,
adesea" cu bune rezultate, care le
dau o satisfac\le Incomparabil mai
mare dect copierea a
solutiei propuse de autor
Subiectul pe care il aici
este unul elemenlar, am putea
spune chiar face parte din
abecedarul practice a
ampllficatoarelor operationale.
Tocmai de aceea mi-am propus
reamintesc aici cteva reguli p"n-
cipii generale care - din expe-
rien\a proprie - sunt foarte ulile pen-
tru constructorul amator

AtunCI cnd se pune
problema trecerIi de la ali-

Pagini realizate de f1z. ALEXANDRU
sau consumatorul celui une
ori reducndu-se efectiv la un banal
consumator (LED, difuzor, releu
etc.). Intotdeauna acest al doilea
bloc este cel care "decide" pOSibili-
tatea de alimentare, in functie de
natura semnalulUI de care are
nevoie la intrare pentru funcllonarea
(continuu, alternativ, sime
tri c, nesimetric) , de amplitudinea
r----------l
I
I
1
I
I
I
I
I
I
I
I
I
1
I
I
+
- -::> Out
I
llIn- NJ
,j: - I
lIi.+ !
1
I
-
L __ J
acestui semnal (nivelul tenSiunii de
a AO), de curentul maxim con-
sumat, ca de natura consuma-
torului final. De aceea, cnd
vrem trecem de la un tip de ali
mentare la prIma este
o privire la acest
bloc de execu\,e. Uneori blocul de
executie ambele tipurI de
alimentare, dar pentru a trece de la
Blocul d.
executIe ,
I
I
M
+u
rN
-u
1
2
mentare cu tensiune dlfe-
la cea cu tensiune
sau viceversa, mon-
talul cu AO trebUie "sectia-
u


nal" mintal in cele
blocu" constituente: blocul
de cel echipat
efecliv cu ampliflcatorul
opera\lonal configurat i n
vederea unei anu-
mite operatii (comparator,
osciiator, amplifi cator etc.),


blocul de execulie, care
poate fi PriVit drept sarci na I
o
TEHNtUM decembrie 2006
V
9
________ CONSTRUCTORUL
3
C,
O,!', ,
R",
+
Out
NJ
+
R,

Bl ocul de comand
.I.
R'h
NJS Out
': C,
r'l R,
Y
I
5
I
10
M
R2
RJ
R2
100KO
R,
100KO
[JoI
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
R+
1000
CT
)50
L _ _ _ _ __
ie Blocul de execut
R.

R4
;
Cz
A
[JoI
Re

R
OZ ,
CT
u
-
I
1+
- -
-
-
U
9- '8V
una la trebuie
I se lUi mici
modif icar i. De exem-
plu, avem un montaj
de miniautomatizare,
in care bl ocul de
este un
comparator de tensI-
une realizat cu AO_ iar
I
blocul de execulle este
reprezentat de un etaj
tranzistorizat de ampli-
ficare in curent, care
un releu
I
electromagnetic ReI.
Din ce motive o fi avut
dumnealuI, autorul a
allmentarea
montalulUi cu tensiune

de cu 6V, iar
releul Rei l-a luat cu
tensiunea de
6V, allmentndu-I de la
una din "ramurile" ten-
siunii
Pentru trecerea la ali-
menta rea cu tensiune - in
acest caz de 12V - in de mo-
I
dlllcarea pe care o vom
opera in blocul de va tre-
bUi releul, de
I
alegnd unul cu tensiunea
de 12V, pe care il vom ali-
menta din noua tensiune
de 12V
in cele ce ne vom refen
expliCit la transpunerea de la ali-
I
menta rea cu la
cea cu de tensiune
putnd "
din aceasta.
in primul rnd, cum spuneam,
trebUie mintal monta-
jul in cele blocuri constituente,
o reprezentare
I
ca aceea din figura ,_ Ai ci ,
blocul de a fost figurat cu
alimentarea de la suma celor
tensiuni ale sursei t U,
la tensiunea 2U. Este
posibil ca el fie alimentat , in
unele cazuri, de la una din
"ramuri", cea (intre +U M)
\
sau cea (intre -U M).
lucru pe care trebuie
de care trebuie cont la
transpunerea cum era
I cazul in exemplul de mai sus.
il al doilea rnd, trebUie facem
I
precizarea allmentarea dife-
nu este intotdeauna obliga-
toriu fie de forma tU,
in multe cazuri ea putnd fi
cu tensiuni sensibil diferite ca va-
loare +Ul -U2 (de
I
exemplu, +SV -9V).
este de mare
TEHNIUM dece mbrie 2006
--------CONSTRUCTORUL _______ _
pentru nu intotdeauna
avem la un allmentalor
Simetric cu tensiunea
_ Alimentarea I
simetrica se Impune (este de dorit)
doar cnd blocul de
necesita un semnal maximal vrf la
vrf la intrarea sa, implicit la I
AO, destul de rar intlnite, de
altfel.
Uneori, allmentarea
este cu o
nesimetne pentru a
compensa nesimetria tensiunilor de
de la AO in raport
cu tensiunea de alimentare
cea nesimetrie
structurii interne a
De exemplu, pentru ampllllcatoarele
operationale din familia 741, tensi-
unea de "jos" (in cazul ali-
cu U) este in
Jur de 1 ,8V - 2V (in loc de zero), pe
tensiunea de "sus"
ajunge la cca U - O,8V,
cum se in figura 2.
Pentru a mai modi-
necesare acestei transpu-
neri, am ales exemplul foarte Simplu
Ilustrat in figura 3_ Foarte pe scurt.
doar acest montaj
un avertizor cu
pentru unui prag
maxim de prestabilit.
Blocul de il constituie un
generator de semnale dreptunghiu-
Iare, pe principiul oscilatorului de
relaxare cu AO. Pnn introducerea lui
R 1 se poate bloca intrarea in
avnd astfel pOSibilitatea
"am pragul de Intrare in
la O valoare a
termistorului Rth, implicit
la o Practic se
alege Rl se - in
de Rth disponibil - astfel ca genera-
torul fie blocat, dar foarte
aproape de pragul in
la temperatura
Blocul de este prac-
tic un simplu consumator, mai precis
capsula CT, in serie cu
rezistenta de limitare R4 cu con-
densatorul C2. pentru blocarea
componentei continue.
in acest caz simplu, blocul de
executie nu Impune
(de fapt nici nu benefiCia
de ea) . in schimb, blocul de
are nevoie de un punct
median de tensiune, in jurul
se trenul de oscila
dreptunghiulare. acest punct
a fost ales tocmai in zeroul comun
(M, OV) al sursei de ali-
mentare, de 9V. pentru a
trece la allmenlarea cu tensiune
U (in acest caz nici valoarea ei
TEHNIUM decembrie 2006

6
. , NJ"> Out
R,
1+ ,
u",-:
-
Uo
u'"
;
:.
C.
;
C,: R.
nefiind este necesar sufi -
cient i n alt mod punctul
median necesar blocului de
cea mal
pOSibil este in figura 4
n introducerea unui divizor
rezlstiv, RS-RS, cu valOri egale ale
celor reZistente, alimentat de
la noua de tensiune U.
Punctul median al acestui divizor va
fi racordat in locul vechiului zero al
sursei la toate
componentele blocului de
care erau Initial conectate la
De fapt, prin acest artificiu simplu
am creat din sursa de tensi une
U o U/2, pe
care in exemplul de mai sus am
folosit-o doar pentru alimentarea
bloculUI de Procedeul
este destul de larg dar
are un neajuns, in sltua11ile in care
blocul de (etajul cu AO)
un consum mare in curent
continuu
mare in curentul de Intr-ade-
in c.c. valorile lor din
divizor (RS, R6 din "gura 4) trebuie
dimensionate astfel curentul
de repaus prin divizor fie mult mal
mare dect curentul de al AO,
deoarece aceste sunt i n
serie cu AO. atuncI
cnd AO trebuie deblteze un
curent mare de procedeul nu
mai este convenabil deoarece ar
soliCita un curent prea mare prin
divizor,
in astfel de cazuri
in inlocuirea celor rezlsten1e
din divizor prIn diode Zen'!r,
DZl DZ2, cum se In
f igura S_ Procedeul se pe
proprietatea diode lor Zener de a
avea dinamice foarte
miCI, in acest fel curentul de repaus
prin noul divizor putnd fi luat numai
cu mal mare curentul de
In plus, acest curent poate fi
reglat pnn alegerea val o!"
adltlonale R, care In
acest caz va fi mult mai cea
mai mare parte a tensi unii U fIInd
pe dlodele Zener
Aminl1m faptul nu intot-
deauna sursa trebuie sa
fie obl igatonu lucru ce
alegerea dlodelor Zener
din "zestrea" pe care o avem in la-
boratorul propriu. O condl11e se
Impune, anume aceea de a
verifica in prealabil dlodele Zener
folosite, pentru a ne aSIgura ele
au dInamice
mici. Nu InSIst cu detalii , deoarece
tot la propun expe-
rimentarea unui lester Simplu in

Precizam mai inainte solulla
cu divizor rezistlv (figura 4) nu este
pentru montale cu AO
care au mare
n curentul de Atunci
cnd AO ca amplificator in
curent alternativ, curentul de repaus
prin divizorul rezi stlv poale fi luat
mult mai mic. Singura condllle
ca el fie mare in corn
paralle cu de polanzare de la
AO, condl\le formala. insa,
deoarece dIn de re-
nu trec de microampen
Pentru ca nici func1ionarea AO in
regim c. a. nu fie se
poate proceda cum se in
figura 6, unde R2 din diVI-
zor sursa de tensi une U au
fost in alternativ prIn
conectarea i n paralel pe ele a cte
unui condensator electrolltlc de va
loare sufiCi ent de mare, el. respecllv
C2. in acest fel o
foarte in c.a. i nlre (OV)
minusul lUi U prIn ZC1, respectiv
i ntre plusul lUi U prIn ZCl
Impedanta sursei U de C2.
deci funqionarea in c.a. nu va ,. afec-
de valoarea curentulUi de repaus
pnn divizorul rezlstlV.
in continuare, ca o apllca11e prac-
la cele discutate mal sus, pro
pun constructonlor tncepcUon
transpunerea de la allmentarea
la cea cu sursa uniCa
penlru un montaj (deosebit de util)
prezentat in trecut .
11
_____ CONSTRUCTORUL 1NCEPTOR ---------
DE1ECTOR
PENTRU T USEELE DE
KJ- ,A74'
DIL 2.7 pinl
La ploco
eloctrod
Rz
10KO
R, R.l
'OOKll 'OOKO
in trecut al revistei
TEHNIUM (nr. 3/2006, pag. 13-14),
sub Iitiui "Comutator comandat de
semnale parazite", am prezentat o
a ampliflca-
toarelor care poate
servi - nlre altele - la depistarea
traseelor unor conductoare ale
relelei electrice altemative de 220V
care sunt ingropate in tencuiala
din apartamente. Realiznd
efectiV montajul, mam convins de
marea lUI utilitate
foarte bune ce se poate
obllne printr-o construclie
un reglal atent. Singurul neajuns pe
care mi l-am a fost
alegerea a dlfe-
renl lale cu 6V, pe care, pen-
t ru probe rapi de penlru dimi-
nuarea parazil,lor relelei), o
Improvlzasem prin divizarea cu AO
a tensiumi unUI acumulator plumb-
aCI d sulfunc model sertlZat,
de 12Vn Ah, DeSigur, aparalul n
(dant portabil), nu
putea alimentat de la o
12
C, Re
47pF 'OKO
O,

1,2KO
R4
0%
10KO
' N4007
offoet
asemenea
mi-am propus trec pe o ali-
mentare cu de lensiune
de la balerie sau mlniacumulator.
Problema alegerii n-a fost foarte
deoarece montalul con-
cu releul cteva
zecI bune de miliamperi (mergnd
la aproape 100 mA). n
urma unor pe mai multe
exemplare, am ajuns la conclUZia
se poate folosi foarte bine pentru ali-
menlare o batene de lip 6F22, cu
tensiunea de 9V.
Rezultatele au fost sur-
de bune, motiv pentru care
m-am deCIS prezint constructo-
rilor nu n4mai)
In plus,
lranspunere a
de. I!" la
unrca poate fi (de fapt, a fost
ca o pe post de
exemplu concrel, a considerallilor
general e expuse in precedentul
articol din rubnca de
Pentru unII clillori inleresali nu
+6V
T
2N2905
Rol
12V/40mA
-(JII
vor fi pulut procura ante
rior al lUI TEHNIUM, reamintesc n
figura 1 schema monlajului n
n varianta Iar n figu-
ra 2 preZlnl noua
cu alimentare de la bateria de 9V.
rapid cele
scheme, se n primul
modificari minore care nu
nimic de a face cu Iranspunerea ali-
pe tensiune Aslfel,
tranzislorul T, de lip PNP, care fu-
sese folosit penlru amplificarea
in curent
Rei , a fost nlOCUit cu unul Similar,
dar de NPN Aceasla a
Impus inversarea penlru
dlvizorul rezlstiv din baza tranZlS'
torului , ca pentru flllrat
de la AO (Dl-C3, In noua
De asemenea, au fosl
LED-uri de . culo
n
diferite, alimentate pnn
Rl0, de la tensiunea de 9 ,
pnn cte o pereche de contacte de
lucru ale releului, astfel ca LEDl
(verde), pnn contactele kl normal
TEHNtUM dece mbrie 200
6
--------CONSTRUCTORUL 1NCEPTOR- ______ _
inchise, indi,ce starea de repaus
a releulUi Rei, Iar LED2 pnn
conlaclele k2 normal deschise
semnalizeze starea I
modilicare, de dala
aceasta de Irecerea allmen-
larii pe 9V, a lost inlocuirea releului
Rei de 12V/40 mA printr-un
model cu la 6V
Aslfel de relee, de asia-
se acum pe din
sunl foarte ieftine (mai
R
150
+U'
S
OZ 10KO
,
PL4V3Z
"
cu vreo 2-3 V peste zero
(arbllrar) al minusuiui lensiunli U
penlru a pulea polariza stalic comod
sigur baza Iranzislorului T n
schimb, blocul de cu AO
(ampllflcalor de semnale allernalive
foarte slabe, esle pre-
cu reglalul lenslunli de oHsel
decI va trebuI alimenlal obligato"u
cu lenslune dar nu
'
am pulut opla penlru
02
lN4007
Rol
O,
6V
'N4t48
AD
,O
T
zoruiui R+DZl +DZ2 care va realiza
surs,a de tensiune tU'
- cum spuneam mai sus _
nu trebuie fie fI-
guros in cazul de re-
zerva mica de tensiune U de care
dispunem m-a d.elermrnal sa optez
penlru simetrie, In limllele
pieselor. Aslfel, am plecal de la o
pereche de diode Zener DZl DZ2
sortale (din clasa de pulere de 1 W
sau l ,3W) penlru o lenslune Zener
R,o
k,
JJOO
NO
k2
U
.. Bat.
NI
'lI/
Rj
2N2219
R.l R,
'OOKO 'OOKO
az; Ra
e3
Pl4V3Z Re HpF
',JKO
-U' 10KO
'OZ"DZ2-
150
KJ-PA74'
impereehoote pentru Dil 2.7 pinl
cca J,9V 10 20mA
iefllne un pachel de
proaslel ), avand un curenl de
undeva n jur de
60-80 mA. Esle personal
am fost obligat Irei exem-
plare, pentru primul avea un pin
prea scurt pentru a putea fi implan-
lai pe placa de mania), iar al doilea
"uita" uneori con-
tac\ele NI la eliberarea
In de pragul concrel de
lenslune penlru
a raleului se va alege v.aloarea rezis-
de limllare R9. In acest sens
se va cont slmullan de
tensiunea la bor-
nele bateriel n
Pentru transpunerea montajulUI
pe alimentare cu tensiune
generale
din articolul precedent al rubncli de
blocul de
nu alimentare
La AO trebuie doar
un semnal alternativ,
oscilaliile evolund in jurul unuI nivel
static de tensiune care fie
TEHNIUM decembr ie 2006
n articolul prece-
denl la figura 5, folosirea unUi
divizor R+DZl +DZ2 penlru
unei surse dlferenliale t U'
de la tensiunea U.
U' am folosll-o doar
penlru allmenlarea blocului de
"zeroul" ei servind ca
punct de penlru Inlrarea eta)u-
lui cu AO binenleles, fIInd trans-
ferat la ca puncl stallc (nivel
de lensiune n jurul
se vor semiallernanlele
semnalului de
schema din figura 2,
mici ale
divizoruiui R+DZl +DZ2, anume,
reZislenlel de limitare R in
egale, Rl = R2 = din
considerente de "slmetrlzare
repet, aici nu era strict
inlroducerea condensatoarelor C 1
C2 n paralel cu DZl respectiV,
DZ2, penlru anihilarea zgomotuiui
propriu al diode lor Zener.
Singura care ne mal
este dimenslonarea dlvr-
LED,
M
LED,
(R)
UZl = UZ2 3,9V la un
curent de Circa 20 mA, O valoare
mai mare a tensiunilor tU' nu
puleam lua, factorul IImllant consti-
tUlndu-1 tensiunea U la bornele
bateriei in intr-adevar, atuncI
cnd esle o astlel de balene
poale avea n gol o lenslune de
pe la 9,6V (am un
exemplar cu 10V), dar n n
cazul montajului nostru. tensiunea
scade pe la cel mu119,2V-9,OV
Pe ce batena se
tensiunea in scade
progresIv, de la un moment dai
bateria devenind practtc Inutilizabila.
Problema este, deCI, de a ne
decide la ce Infenoara
Umin dorim sA mai putem loloSI
batena. in inc<1 bune de
funcllonare a montajul UI. cum
toate cu care au
un anumit grad de va
Irebui facem o alegere "acoperi'
toare", e drepl, n limite restrnse,
pentru tensi unea U nu no permite
un "joc" prea mare.
13
_____ ___ CONSTRUCTORUL 1NCEPTOR--------
Dupa ma, multe socoteli, urmate
de masuraton experiment ale cu
patru asti el de bate", (nu d,ntre.
scumpe), am aluns la conclullaca
se poate cons,dera plal a tens, un11 U
i n de aprox,mat' v (Um,n -
8,2V; Umax = 9V). Tocma, de aceea
am ales diode le Zener cu tens,unea
de 3 9V pentru ca la Um,n = 8,2,!
o d'ferenlJ
\Um,, = Umin- 2UZ=8,2V-7,8V = 0,4 ,
care va reprezenta de ten-
s'une pe de hm,tare R.
\Um", = Rlmin = O,4V . .
unde Imin este intens' tatea . m,-
n,ma (Ia Um,n) a curentului prin dMzor
Pentru diodele Zener ut lllzate
(3,9V, d,n clasele de lW sau 1,3W) ,
o slabilizare ne-ar
alegem un curent m'nlm de
20-25 mA, ca plasam
lor ct ma, departe de
'cor. dar in cazul nostru nu este
foarte tens'u-
nilor :tU' , ,ar, pe de alta parte, nu
putem cere nici prea mult curent de
la aceea de batene. de 9V,
care mai are de ahmentat
pentru in caz contrar ,-ar scadea
loarte mult tensiunea in
Astfel am aluns la comprom,sul de a
alege R = 30n (respect'v, Rl = R2 =
15n), valoare i' _ corespunde
pnn .precedenta un curent
minim pnn d1V1zor Im,n = 13,3 mA.
Cu alegere, valoarea
a curentulu, pnn d'VlZor ar
rezulta teoretic:
I max = (Umax - 2UZ) I R = (9,OV-
7,8V) 130n = 40 mA .
Practlc, insa, curentul max,m va
Il semnihcatlv mai miC, deoarece -
onct ar fi de bune exemplarele de
d,ode Zener selectate - in
de tens, unea UZ
va gercePtib,1 cu
curentului. e UZ
cu circa O,IV, curentul maxim va fi
de numai 33,3 mA.
Una peste alta,
pertect acceptabila, avandu-se '"
vedere faptul i n scopul
montalul nu se
prea des mci pe ",tervale man de
t,mp. Tocmai de aceea l-am trecut cu
ahmentarea pe 9V, pentru a putea
"imprumuta" bateria de la multi-
metru, atunci cnd doresc
",spectez vreun perete . d",
pentru a putea bate un CUI .
Problema
d,odelor Zener cu tensiunea de CIrca
3,9V o tratez intr-un articol separat ,
pentru ca citlton cunosc meto-
da deci, nU-I
Mal doar, in incheiere,
ca valoarea UZ = 3,9V nu este
in CUIe", la nevoie
sorta exemplare cu UZ de la
3,6 V (dar maxim la 4,OV) , cu
redImenSionarea a valorii
lUi R. Important este alegem
exemplare cu ct mal miCI ale
lUi UZ in plala de curent
14
ADAPTOR
PENTRU SORTAREA
DIODELO L ER
IZ1 - 1OmA
K
112-2OmA
'2
-Jt: Bat.
-
9V
-
2rNce
-
Montajul descris in continuare a
fost gndit ca un adaptor la un multl-
metru de buzunar cu digital, M,
pus pe domeniul de 20V
alimentarea f11nd facuta de
la o baterie de 9V tiP 6F22. EI a fost
conceput la simplitatea
fiind destinat
rapide "pe teren" a diodelor
Zener de tensi uni miCI (sub 7,5V).
in exemplul numenc dat in
dlmensionarea Rl
R2 s-a (aproximativ) pentru
diodele Zener cu tensiunea UZ de
circa 4V pentru valorile
IZ1 , respectiv IZ2, de 10 mA,
respecti v 20 mA. Pent ru a explora
alte plale de curent, de 20 mA
- 40 mA, sau pentru alte valori ori-
entative ale tensi unii UZ, este sufi-
cient se redlmensioneze rezis-
Rl R2. Nu am prevazut
elemente reglabile nici eventuala
comutare a mai multor perechi Rl
R2 tocmai pentru simplitate
Ideea a fost am plecat de
cu precI s de a-mi sorta
diode Zener de c"ca 4V Cnd voi
diode de c"ca 6V, voi inlocui
in prealabil perechea R l-R2.
R,
Rz
2350
"
li:
.'f OZ
8 r-
-
Cu si mplitatea sa, adap-
torul multiple despre
dioda Zener intl, pe oricare
din lui K, se dioda
este Zener in
marcajului , prin eventuala inversare
a ei la bornele A-S, se
polantatea. Implicit, aceas-
verifi care ne spune care este
valoarea a lui UZ, CItind
direct tensiunea de volt-
metru. in al doil ea rnd,
comutarea lUI K notnd cele doua
succesive, UZI UZ2,
pnn .'l UZ = UZ2-UZ1 ,
tensiunii UZ corespun-
unei (aprox,matl
v
)
fixe cunoscute a curentuluI,
.'lIZ = 10 mA, deCI, pnn
(mV) I
. t
valoarea a rezls e ._
dinamice a dlodei, in plala
de curen!. t il
Cel care doresc, nu au dec s
- 1' ) acest
(= sa comp Ice
. l cum este,
adaptor, dar, slmp u . fost
trebuie mi-a
de mare folos prin "trg"
2006
TEHNtUM decembrie
--------CONSTRUCTORUL ___ _
n TEHNIUM nr. 2/2005,
pag.l0, sub titlu Expe-
oment, lansasem o "provocare"
utilizatorilor de acumulatoare cu
plumb-acid sulfuric, care ocazional
le singuri in mai
ales celor care folosesc
toare cu deconectare
care adeseori
nu a fost
Promisesem
atunci continuarea ideii n
dar nu am
cer scuze)
'"'" At.lORU
f\Z.

1
..
-
1
- ..
1
-
--"'1
,..-- \
-
\ u-t rd_ t
--"'1
,.._- r' \
\ I
t + I
\ \
\ r "'. \
\ \
- \
\ _ E \
\
\ . \
u
\ -=-E \
\ .,.- \
\ _ ----' \ \
l.- - --
\ ----'
-
-
- c,t.RE \
lt<c,t.R U =' E + 'inc .
pentru nu
am avut ecouri la "provocare".
Problema nsa astfel de
cu deconectare
se n conti-
nuare, inclusiv n TEHNIUM -
ceea ce nu este - autorii
respectivelor articole nu p un
"degetul pe Tocmai _
aceea consider util sa duc pana
la ideea, cu riscl!.1 ca
cititori nu fie (sau sa creada
nu sunl) Interesall de subiect.
ntreaga de
la observarea unui fapt elemen-
tar, dar din Ignorat de
conslructon
anume expresia a legII
lui Ohm pentru C"CUlt In cele
Ipostaze de a
acumulatorului, respectiv starl!a
de starea de descar-
care. Aceste sunt ilustrate
n figura 1, unde sunt date
TEHNtUM decembrie 2006
expre-
sile legii lui Ohm cores-

dintre ele o constituie polantatea
de tensi une pe
a acumul atorului. Astfel,
n starea de
U:
1
", = ri",I,
are sens al po cu
for1a electromotoare E a
latorului (=, tensiunea la borne
gol), deci tensi unea U masurata
la bornele acumulatorulUi esle
cu suma dintre E uinc' In
starea de descrcare, cana acu-
mulatorul curent pe o
de
de tensiune pe
udeSC =. 'desc 1,
este de semn contrar _lUi E, cleCI
tensi unea U masurata la borne
este cu dintre E
udesc' f'
Deoarece fenomenel.e IZIC?-
chimice interne sunt dlfeme In
cele este firesc ca
+
u R
reZIS-
interne rine rdese
au!), motiv pentru care le-am
notaI dlfen!. o precizare
dar adeseon omis"
sau pur Simplu
ea poate constitUI punctul pnncl-
pal de plecare in
unui acumulator, In ceea ce
construc-
tive (pentru exemplarul testat),
starea de gradul de sul-
fatare a placilor etc dar $1 gradul
de incarcare.
O observal,e ulila este
referitoare la forja electromotoare
E a acumulatorulUl, ca
tensiunea la borne .in gol", dec,
atuncI cnd pnn acumulator nu
niCiun fel de curent, niCI de
incarcare, niCI de
Exceplie poate face, deSigur
curentul Infim absorbit de
vollmetrul cu care
tensiune E. ObserV81
18
15
__ ------CONSTRUCTORUL TNCEPTOR--------
se la faptul elec-
tromotoare E trebuie fie
scurgerea unUi
,nterval (relativ scurt) de timp de
la intreruperea
respectiv de la deconectarea
consumatorului extern. Explica-
in
de loni in interiorul acumulatoru-
lUI, ea in cele
de intensi-
tatea curentulUI de sau
pe care l-am intre-
rupt.
(electrolit lichid) este complet
atuncI cnd denSitatea
electrolitului atinge valoarea de
1,28 g/cm3 (respectiv 1,22 grade
Baume in literatura mal veche).
, .
valoare de denSitate nu
a fost ci
faptului "aici"
acid con-
ductivitate
electrolitului
a devenit in
electromotoare E
la bornele acumulatorului,
ci suma U = E + rincl, unde cel
de al doilea factor depinde n
mod semnificativ nu numai de
intensitatea I a curentului de
ci de
exemplarului de acumulator, de
gradul de etc.
Teoretic, nu tensiunea U
ar trebui
timp
2
lncO,co
tor

se
la aprecierea de
a unui acumulator cu
plumb-aCid sulfuric. Problema
este cea mal deoarece
modernizarea tehnicilor de
a introdus, pe rnd
.inlocuitori" ai parametru:
lUi fundamental care
stare care in teoria
pract.ca) era densi-
tatea electrolitulul, Printre
inlOCUitOri se din
tensiunea la borne in
regim de
unea U dm figura 1 a, in
de care se (adeseori
Incorect) pragul de deconectare
a incArcArii.
teolla un acu-
mulator Cu plumb-aCid sulfunc
16

Rod
la den-
simetrelor incorporate construc-
tiv in acumulatorului),
s-a apelat, ntr-o
de "modernizare", la
tensiunii la borne, iar
mal trziu, constatndu-se toc-
mai ceea ce noi
combatem aici, s-a trecut la pro-
cedee mai sofisticate de
a parametrilor
(curent, tensiune) ai caracteris-
ticii de i
_ "veche" a
Incarcatoarelor bazate pe
tenSiunii la borne n timpul
a dat - mal -
de cap utilizatorilor, Explica-
am prezentat-o deja n figura
1 a comentariul aferent ea
putnd fi astfel :
unea la borne U in timpul
ca", (deCI, ir.treruperea
curentulUI de nu
01
fie pe
parcursul ci elec-
tromotoare E, dar aceasta
presupune obligatoriu intreru-
perea a curentului de
"stabili
interne apoI lui E,
Pentru acumulatoarele de care
ne aici, in starea de
.. w
Incarcare, tensiunea maxima per
element (deci la com-
este de circa 2,5 V,
de maximum 15 V - n se
ia 14,4,14,5 V - pentru un acu-
mulator cu 6 avnd ten-
siunea de 12 V. La scurt timp
ntreruperea
(deci, de la U la E), tenSI-
unea per element
la circa 2,2 V, respecUv
tensiunea acumulatorului cu 6
devine circa 13,2 V (in
se la 13 5 - 13,8 V)
Trebuie valOrile
amintite sunt de
dar depind de
TEHNIUM decembrie 200
6
--------CONSTRUCTORUL TNCEPTOR --------
a
exemplarului de acumulator n
plus, la intervine
Impreclzla a voltmetru-
lui utilizat (a de pre-
cIzie este de dorit fie ct mai
_ dar de minimum 2,5%),
ca, una peste alta, suntem
ne referim la valori
medii la plaJe aproximative.
Cu toate acestea, metoda
tensiunii la borne U pe
parcLJrsul poate da
indiCII Incorecte semnificative
cantitativ, cu att mai mari cu ct
curentul de I este mai
mare. De exemplu, pentru o va-
loare mare a lui rinc'
Zicem, In Jur de 0,18 O, la un
curent de I = 5A
o de tensi:
une de circa 0,90 V. exem-
plarul nostru de acumulator are
E = 14,4 V, iar folosit
este reglat pentru deconectarea
la atingerea valorii de
tensiune U = 14,4 V,
. '
In realitate, el a oprit
de fapt, la E = U - u-
nc
'" 13,5 V.
nu pare foarte mare,
dar cine va avea curiozitatea
necesare) eva-
lueze gradul de va
constata de la E = 13,5 V
la E = 14,4 V ar mai fi
o
cantitate de energie n acumula-
tori
Tocmai din acest motiv am
dorit propun experimentul de
de fapt un montaj ex1rem de
simplu, comod de utilizat, con-
ceput ca un adaptor la un multi-
metru uzual, cu ajutorul
se pot efectua sufi-
cient de sensibile, relativ vorbind
(nu ca precizie n valoare abso-
asupra tuturor de
tensiune Implicate. Acest adap-
tor va trebui folosit n mod
repetat, pentru a prin
mediere, comportarea acumula-
torului in Pentru cazun de
el poate servi foarte
bine la sortarea unUi exemplar
de acumulator de ocazie, de
dintre acelea sertizate, de
12 V 17 Ah, cu plumb-acid sulfuric

Schema de prinCipiu a
testerului este in figura 2.
cum se vede, ea a fost pre-
TEHNIUM decembrie 2006
cu posibilitatea de sta-
a curentului de
1, prin intermediul
11, cu posibili-
tatea de intre
tensiunII la borne sub
(11 nchiS) sau in gol (11 deschis),
respecti". a tensiunii
la borne In gol (12 deschis) sau in
RS (12 inchiS),
prin Intermediul comutatorului K
Modul de utilizare a testerului
este la fel de simplu ca
schema lui. Acumulatorul testat
este supus curente de
la care - in plus
de cele indicate - este necesar
cu
intensitatea I a curentului de
(pentru probe, un
ampermetru pus pe domeniul de
6A sau 10A c.c., inserat provIzo-
riu in circuitul de in
11
va fi nchis, 12 - deschis, iar
comutatorul K in 1
pentru 1 a
lui K, instrumentul Indicator M
(un microampermetru de curent
continuu, 50-60 flA la cap
de se nseriat cu

Rad = R1 + P + R2 + R3. Prin
aceasta, el a fost transformat
ntr-un voltmetru c.c. cu 30 V la
cap de Se poate realiza -
mai bine - o de 20 V sau de
25 V (dar nu 15 V, ar fi nea-
coperltor), eu am folOSit un
multi metru sovietic de tip 4
4324, care are pentru tensiune
curent continuu scala
limar 0-30. De la acest
multimetru am folosit domeniul
de 60 flA curent continuu, pentru
care instrumentul indicator pre-
o
RI " 500 O. el va indi-
ca la cap de pentru tensiunea
Ui = Rili = 60 fjA500 O = 30 mV.
Pentru a-I transforma n voit-
metru cu U = 30 V, factorul de
desens,b,hzare este n = UlUi = 1000.
formula rezIs-
este
Rad = (n-1) Ai = 99S500n '" 500 k!l
Practic am materializat pe R.ad
prin selle R1 +P + H2
+ R3, ajustarea a capulUI de
din trimerul R2.
miCI expellmen-
tale, am ales pentru Instrumentul
R 1 = 33 kn; P - 25 kn,
R2 = 100 kO; R3 = 390 kn.
Pentru pozitia 2 a comutatoru-
lui K, instrumentul M l-am trans-
format n voltmetru gen
de tensiune", cu 3 V pe
scala, dar ,.plasati"
In domeniul real de tensiune 12 V
- 15 VAcest voltmetru
nu va fi foarte liniar se poate
reduce mult nelimaritatea plin
sortarea diodei Zener DZ = PL 12
Z), dar el va fi folosit pentru deter-
comparative, unde avem
. ,
nevoie In primul rnd de sensibi-
litate, PractiC, la un moment dat
- '
cand bAnUim se
apropie de deschidem
11 pe
Instrument tensiunII la
borne, de la U la E, ce va-
loarea lui E s-a "stabilizat", tre-
cem comutatorul K in pozitia 2.
valoarea E (nu
scala va fi intre 12 V 15 V),
Apoi inchidem 12,
astfel acumulatorul va deblta
prin de Rs un
curent cunoscut. De exemplu,
putem alege ajusta fin pe Rs
astfel inct curentul debltat I
fie de 1 A. in acest moment Instru
mentul va Indica tensiu
nil de la valoarea E la va-
loarea finala U, fIInd toc
mai Udese = rdesel, Iar pe I
l-am ales de IA, aceasta dife-
in VOlti, va "
numeric cu r desc' exp"
in ohmi.
Practic, pentru a putea ajusta
fin capul de al voltmetrulUi
in valoarea lUi Rad am
elementul reglabil
P, care poate fi de 25 kO sau
50 kO,
-
In vIItor VOI prezenta
rezultate expellmentale
prin testarea unor ncu-
mulatoare sertlzate cu plumb-
acid sulfuric de 12 VI7 Ah
Pn atunCI, avnd toate datele
necesare, cititorii mteresat' pot
Improviza testerul propus trece
la experimente cu ajutorul lUi
(Continuare In nr, viitor)
17
____ -------HI-FI-----------
18
pe a tranzistoarelor MOS-
FET laterale de putere complementare (2SK 134, 2SK
135, 2SJ49, 2SJ50), lansate de firma HITACHI in
1977, firma HAFLER a lansat amphflcatorul
DH 200, ale pot " conSiderate
la nivel de vrf. _
Principalele caracteristici sunt urmatoarele:
Putere 100 W/SQ _
Distorsiuni armonice "0,02% In banda
20 Hz-20kHz
DistorSiuni de < 0,005%
Banda de 1 OHz-40kHz 0,5dB la
100 W/SQ
de intrare: 22 kQ
Sensibilitate: 1 ,5 V RMS pentru
100 W/SQ
de 30
Putere in gol 100VA
in 470 VA
Schema de principiu este in figura, Iar
valorile componentelor active paslve in tabel.
Ampli"catorui are o Semnalul de
Inlrare este aplicat prin intermediul fiitruiui R2, C2 etaju-
lui de Intrare realizat cu tranzistoarele 01, 02, 05, 06,
alimentate prin intermediul generatoare lor de curent
realizate cu tranzistoarele 03, 05 piesele aferente.
Semnalul amplificat este aplicat etajului
realizat in Darhngton, cu tranzistoarele 07,
OS, 010, 011; folosirea negative de curent in
circuitul de emitor al etalelor o linearitate foarte
distorsiuni reduse valori mici ale circuitelor de
C3, RS C4, R lS.
Aceasta praclic lipsa distorslunilor de
de (TIM).
Semnalul amplificat este aplicat prin intermediul eta-
jului tampon realizat cu tranzistoarele 012, 013; in
cirCUitul de se dlsling grupurile D7, DS D9, D 1 O,
cu rol de limitare in caz de
Un alt rol al etajului tampon este de a reduce Influ-
de Intrare a tranzistoarelor MOS-FET
asupra etajelor anterioare; la joase, efec-
tul de intrare (cca 1,5 nF pentru tranzis-
toare legate in paralel) se poate neglija, la
inalte aceasta conduce la dlstorsiunilor.
Rezistenlele R40-R43 au rolul de a preintmpina
osci parazite.
Curentul de repaus (cca 100 mA pentru fiecare
tranzistor final) este asigurat de tranzistorul 09 piese-
le aferente in
Amphflcatorul este cu
cu format din R22, R23, C5, R25; in
scopul reducerii distorsiuni lor condensatorul C5 este
IncljJs in bucla de
.In scopul paraZite, in Cir-
CUitul de se distinge grupul R37, C 11 , L 1, R36,
R3S, C12. Sarcina este cu ajutorul
F4 Amphlicatorul se cu 55 V; se disting
pe fiecare grupurile de filtraj R2S D 11 C20 C7
R34, D12,C21,Cl0. ",
Separarea circuitului de de semnal mic de cel
de este cu ajutorul R45.
Amph"catorul se prin fiabilitate in
speCial datorate schemei
folOSite speCial tranZistoarelor finale.
Amph"catorui DH 200 a stat la baza amplifica-
toarelor DH 2?0 (115 W/SQ, alimentat cu 90V); pe
modificarile Inerente legate de puterii
de tranzistoare
"nale), aceste variante au Inclus un circuit pentru
corectarea tensiunii de nul pe
TEHNIUM decembrie 2006
-----------HI-FI -----____ _
RIGHT
-'"
LIfT
I""",T
pc-e
o,
o.,
SCHEMATIC
DIAGRAM
TEHNIUM decembrie 2006
R"
"
TI,
sw,
..
120V 60tb
220 Y 5OitsOHL
..
100Y 50180 MI
o"t
o ..

I
Het)
Jl: ..
I
J OIJTPU'1
, I
-
Ou
..,.,..
+
+re"
I
'"
o.

\.
-,

Cot
!
I
J """ '1
eA
.. ",
""'"

200V 50160 Ht
..
120Y 5018OH'
I
I
I
19
_________ ------: HI-FI ----------
--
r
COtJl'ONENT VALUES
Il 1,."" 51' c.wbaII fit.\ _ '= GlIw::." .....
CI
10 mfd, 16 V, non-polanzod
203106 AI.
Port No.
electrolytic
139474 C2
390 pF. 500V. 1'01",.
257391
470.000 ohms
264102 RI
139222 C3
0.001 mld, 100V. Film
2.200 ohlns
264102 1 Rl
139223 C4 0.001 mfd, 100V, Film
I
R3
22.000 ohms
470 mfd. 6.3V, non-pol.nzod
100 ohms 139101 CS
202477 R4
139101
clC:C1rolyuc
100 ohms
R5
139222 C6 270 pF. 500V. Mica 257271
2.200 obms
294107
I
R6
139222 CI 100 mrd, 80V. Elccu olYllc
R7
2,200 ohms
139331 C8 0.1 mEd. 100V, Film 264104
330 ohms
R8
139220 C9 680 pF. 500V. Mica 257681
R9
22 oh_
139220 CIO 100 mld. 80V. Elcctrolytoe 294107
RIO
2l ohm.
139393 CII 0.01 mfd. 100V. Film 264103
I RII
39.000 ohms
139561 CI2 0.1 mrd. 100V, Film 264104
RIl
560 ohms
)39393 CI3 390 pF. 500V. Mica 257391
RI3
39.000 ohms
139561 CI4 0.005 mfd. 1 OOOV. Disc 238502
RI4
560 ohms
139220 CI5 0.01 mfd. IOOOV. OilC 238103
RIS
22 ohms
10.000 mld. 75V, Elcctrolyt'c 294103
22 ohms 139220 CI6
RI6
10.000 mld. 75V. Elcctrolytic 294103
2.200 ohms 139222 CI7
Rt7
139331 CI8 680pF. SOOV. Mica 257680
RI8
3300hms
0.0047 mfd. 100V, Film 2M472
2.200 ohms 139222 CI9
RI9
100 ohms 139101 C20 0.01 mrd. 100V. Film 264103
R20
264103
139101 C21 0.01 mrd. lOOV. Film
Rll
100 ohms
R21
22.000 ohms 139223
01 IN4148

2.200 ohms. 1 wall 136222
544148 R23
02 IN4148
I
R24
560 ohm. 139561
Dl IN4148
544148
100 ohms 119101
544148 R25
D4 1N4148
139182
1 R26 1.800 ohms
0 5 1N4148 544148
100 ohms 139101
D6 1N4148 544148
47 oIIms. _ c:omp. 119410
544148
R28
07 1N4148
1.000 ohms 139102
5405 10
R29
08 IN5240B
.70ohms 139471
5405 10
R30
D9 IN5240B
220 ohms. 1/2 "'"U 133221
544148
R31
010 1 N4148
R32 1.800 ohm. 139182
IN4003 544102
R33 100 ohm. 139101
OII
544 102
012 IN4003
R34 47 oIIms. carbon c:omp. 119470
544 102
013 IN4003
R35 2,200 ohms. 1 WlU 136222
5441 02
014 1N4003
R36 1 ohm. 5 "'"U. 10% w."'. 120010
RJ7 10 0hms 1391 00
Diode bridge 544252
I
R18 10 ohms. 2 "'au 190100
OBI
R39 0.5 ohms.1 12 "'"U 133509
R40 220 ohms. 1/2 _,
133221
OI 2N55S0 572550
, R41 220 ohms. 1/2 ",.u 133221
01 2N5550 572550
1\42 220 ohms. 1/2 "'"U 133221
03 2N5550 572550
R43 220 ohms. 1/2 WlII 133221
Q4 2N5401 562401
R44 100,000 ohms, l fl walt
113104
05 2N5401 562401
R45 2.2 ohms. 1/2 "'II' 133022
Of> 2N5401 562401
Q7 2N5401 562401
I
PI 1,000 ohms trmpot 100102 08 2NS415 562415
Q9 NP2222 572222
fi F .... SA SI<>-Blo 3AG 342050 010 2N5550 572550 1
F2 Fuse SA. JAG 341050 QI I 2N3440 572440
FJ F ... SA, 3AG
341050
0 12 2N3440 572440
F4 F .... lA. 3AG
341020 OIJ 562415
014 2SKI34 571134
TI Transfonncr
464002
01 5 2SKJ34 571134
TI Po_ Transfonncr.
0 16 25149 561049
tnternatJonal
464003 017 2SJ49 561049
-
20 TEHNIUM decembrie 2006
-----------HI-A--________ _
pftV
PE r
Ing. AUREUAN MATEESCU
La elaborarea rndurllor ce am plecal pe
baza unor de abordare a acestei pro-
bleme de constructorii amalori. Marea lor majorl-
late de la ideea utiliznd un fillru din comer)
au rezolvat problema, mal ales acesta o
putere ct mai mare! AIIii o docu
mentare solulii despre care au Citii pe nel
dlferile "probleme" dificile, pe care orice
audiofll IrebUie le aiba in vedere le rezolve.
Realitalea e mult mal "rea": Important esle se eVlle
abordarea unor lucruri care nu sunl pe deplin inlelese,
se acorde acolo unde Irebuie, respecllv
folOSirii unor difuzoare de calilate, a unor componenle
de calilate pentru celelalte par)I ale Inclnlelor abordate.
lasndu-se mai pulln Influenlall de leoril de ultim
moment. Articolul nu are ca scop reluarea dalelor con-
slruct,ve ale IIltrelor, formule dale deja prezentate de
mal multe Ori, ci ghidarea conslructorulUi amalor prlnlre
unele faloane nedOrite pe drumul in construclla
unor incinte de calitate.
Date teoretice. Dalele practice, sustinute de ele-
mente teoretice, ca un difuzor nu fie ull-
lizat pentru reproducerea a mai mult de 3 octave - 3,2
octave (o Releaua de separare (crossover) are
rolul de a reduce puterea difuzorulUI la un
sau la ambele capele ale benzii de pe care
trebUie o reproduc. Panta crossoverulUi faza
in sensun opuse. n cazul unor crossovere paslve, se
poate compensa rolalla fazei prin coneClarea cu
tale a dlfuzoarelor vecine. Acesla este In
multe cazun modul de corectare a rolallel fazei aiunci
cnd valoarea acesleia este de 180 grade.
Crossoverele active (electronice) au, de circUite
suplimentare care defazalele
TEHNIUM decembrie 2006
Punclul de Intersectie a caracterlslicllor. Ordinul
crossoverulul. Punctul de ,nlersect,e a celor doua ca-
raclerisllci de se la -3 dB, deCI pulerea
esle cu 3 dB pentru fiecare difuzor, aslfel ca pu-
lerea a celor difuzoare sa fie Se
poate spune asUel col. Ia frecvenla de llere, sunelul
esle generat de cele difuzoare, dlrecllvltalea in
fIInd In prezenl. tot mai mulll conslruclo"
crossovere la care punctul de Interseclle a
caraclorlsticli celor difuzoare se la -6dB, ceoa
ce o reducere a pute ni la 1/4 pentru fiecare
difuzor.
Panta crossoverulUi poale fi funcllo de do-
rlnlele construClorulul. Reteaua de ordinul 1 esle cea
care o panla de -6dB/oclava aSigura o redu
cere a puleril la t 14 la fiecare valoare utilizat"
frecvenl in cazul produselor Ieftine. prelenl" UnII
construclon rotalla de (de 90 grade), fIInd
o redare ca atare o folosesc
in Inclnle scumpe, recurgnd la difuzoare cu anumite
caracle"sllci, care acesl lucru. ESlo 101U$1 o
solul,e mai mult de In cazul ull
lizarll unor difuzoare caractenslici speciale
de ordinul II (-12 dB/oclava) aSigura o
reducere de t/16 pe oclava a pule", aplica le dlfu-
zoarelor Din puncl de vedere lehmc. aceSI liP de relea
de separare asigura cea mal curatA" separare a dllu
zoarelor. cu cele mal pullne compllcalll d,slors,unl
armonlce. Conul sau dlalragmA dnverulUl. pentru dlfu
zoarele de medii inalte. au o menllnulA con-
21
__________ HI-FI-----------
cu reprodusa (excursie
_
de ordinul III (-18 dB/octava) reduce pu-
terea difuzorului la valoarea de 1/64 pe
octava Acest liP de relea o prote."lle dlfu-
zoarelor la puteri mari reduce frecventator
Joase, care au de a distruge dnverele de com-
presie cu harnun scurte. _
de ordinul IV (-24 dB/octava) reduce pu-
terea la 11256 pe Este salulia cea mal pen-
tru controlul difuzoare lor. Din un
acord cntic rareori atms chiar de constructor!! de inCinte
cu de care dispun. in cadrul sistemelor
profesionale ce folosesc crosSQvere active. retelele de
ordinul IV au devenit un standard,
Practica asupra fazelor realizare a
inc!Otelar crossoverelor au condus, In timp, la
cristalizarea a trei legi care realizarea aces-
tora, Indiferent de constructorului: . .
1. Este alinierea a caractenstl-
cilor celor difuzoare;
2. O retea de separare trebuie fie in
complexitate, pentru a se putea obtine un rezultat sonor
ct mai bun;
3. Cu ct o de separare este mai cu
mal dificil este de controlat sistemul n
Pnma lege a condus, in timp. Ia un subterfugiu in
prezentarea caracteristicilor tehnice ale difuzoarelor.
Majoritatea trec n a unui
difuzor o "norma-
care cu o valoare abaterile
de la hneantate. Astfel, caracteristica nu mai este de
produsul mai vandabil.
Firmele senoase, de obicei acelea care in
domeniul profesional, nu pot vinde
lor un produs cu caractenstlca n acest
caz pe mulli ii surpnnde caracteristica a
difuzoruluI, dar
A doua lege contrazice unele tendinte de a complica
lucrUrile, ale unor care se unei
mase de "audiofili" care sunt mai susceptibl1i la ce "se
pare" aud dect la realitatea de legile fiZicii .
Cu sunt mai multe elemente in calea semnalului, cu
att cresc de a fi deformat, defazat, dlstorsia-
nat, Iar "descopenrile comerciale" ale unor
pot fi spulberate de un test corect o medltalle
asupra legilor fiziciI.
Cea de a Ireia lege este o prelungire a celei de a
doua, laptul un sistem minimal ca de
elemente construc\le are mai pullne de a
prezenta probleme dificil de remediat va da rezultate
sonore Incomparabil mai bune.
Alegerea frecventelor de talere. cum se
urechea nu are o senSibilitate in
banda de pe care le poate percepe, Zona
ntre 300 Hz 3000 Hz reprezinta zona in
care urechea are cea mai percep\le.
cel superior al benzii audiO sunt
cepule atenuat, func'le de antrenament nivelul
semnalulUI. Domeniul speCificat, de sensibili-
22
tate a urechii umane, cuprins intre 300 3000 Hz, este
cel ulllizat in telefonie, pentru maximum de Intellglblll-
tate a convorbirilor. Tot in acest domeniu este ca
urechea sesizeze imediat sem-
nalulUI perceput, din care este domeniul ce ar
trebUI exclus din zona in care se aleg de
ale difuzoare lor unei inCinte. Dar, de la la
este cale aceasta pentru detalIIle fiZice,
constructive ale difuzoarelor, care Silesc Inc-
intelor incalce acest domeniu de
unii factori care conduc la
misuri in proiectarea incintelor acustlce.
o Un !Weeter poate fi separat imediat peste 3 kHz,
dar poate fi distrus la o putere ceva mai mare. Cu
ct un !Weeter este mal jos, cu att mal pu-
tere poate suporta. Sub frecvenla de 6 kHz, un !Weeter
cu "bbon sau bullet radiator o putere
cu puterea se
reduce la 1/4 pentru fiecare
Astlel, un tweeter cu puterea de 40 W (Ia
6 kHz) va suporta numai 10 W la 3 kHz. De aceea,
!Weeterele trebUie separate la Inferior al benzii,
in domeniul 4-6 kHz, pentru a se pulea asigura un
in putere dinamic. Un driver de compresie este
mal efiCient o calota cu 12-20 dB.
Partea a domeniului vocii umane,
intre 500-600 Hz zona 4-6 kHz este repro-
de un difuzor cu dia metrul de 4"-5" linear, la
superior al benzii menl,onate, dar sub 400 Hz
sa scade cu circa -6 Driverele de
compresie de uz profesional ating probleme 6 kHz,
dar rareori pot lucra corect sub frecvenle in jur de 800
Hz. Un astlel de driver este capabil suporte 50-100
W la frecvenle de peste 1000 Hz, dar la sub
800 Hz, sunt pentru distrugerea lorl
Un driver de compresie asociat cu un horn are o efi-
cu 12-24 dB mai mare dect un difuzor cu con.
o Zona a vocii umane (100 Hz - 400/800
Hz) poate fi de un woofer proieclat pentru
bas in special, dar nu va fi eficient nu se va apropia
corect de domeniul superior, discutat mai sus. Un mid-
bass de 8"-12", similar in ceea ce construclia
cu un bass, are un echipaj mobil mal O
mai fiind cu circa 3 dB mai eficient dect un
bass, dar cu circa -3 dB sub un midrange.
o Zona sub 100 Hz (bas) este de difuzoare
care permit o deplasare a membranei.
Aceste mari vor provoca distorsiuni de inter-
in zona a vocii umane. De aceea se
reproducerea Joase, sub 100 Hz, cu
un difuzor separat. Acesta fiind mai pulin eficient, pro-
blema se prin utilizarea a difuzoare,
mid-bass-uIUl.
In acest fel suntem ct re Ideea cea
mai o incinta pe 4 cu
woofer, mid-bass, mid-range tweeter. Mai putem
spune o pe 4 poate fi ca o
pe 3 + un subwoofer. ExprImarea bas subbas este
destul de cele cuprinznd
fiecare o parte din
T EHNIUM decembrie 2006
-----------HI-FI-_________ _
Cea mai de chllara bas are frecvenla
de 42 Hz. Ar trebUI ca t011
mUZicale, pe a"ce suport - CD, Vinii etc. - RAREORI
cuprind de sunet cu frecvente sub 42 Hz.
esle s,lual,a in cazul filmelor DVD. Sistemele
audiofile, care sunt capabile
frecvenle sub 42 Hz, sunt privite de in elec-
drept inutile, ca utihzarea unui
woofer n echipamentul unei formatii sau al unei orchestre!
Trebuie mai spunem unui difuzor bass
scade dramallc, cu -12 dB/octav, la 20 Hz de 42
Hz, ceea ce o a puterII aplicate de 16
ori pen!ru a obil ne SPL la cele frecvenle
cllale. In plus, urechea este de 100 de ori
(-20 dB) mal la frecvenla de 20 Hz
de 42 Hz.
unui difuzor este in axa sa la ,
de 1 m, aplicnd aceslUia o putere de 1 W. Ca
e un difuzor woofer sau este
cu 12 dB mai eficient dect un subwoofer cu circa
-3 dB mai pUlin eficient dect un mid-range cu
diametrul de Tweeterul cu este cu circa
3 dB mal eficient dect un mid-range. Driverele profe-
sionale de compresie sunl cu 12-20 dB mai eflcienle
dect un difuzor ou con.
Diferenla de intre difuzoarele unei incinte
este cu rezlstenle serie-paralel care
un L-pad. Se mai potenliametre de pulere
speciale, care permit ajustarea unui difuzor.
Att ct acesle speciale
trebuie permita disiparea unei Importante de
mai ales in cazul Incintelor profesionale, care
la puteri mari IImp indelungal.
am ajuns la concluzia unei
Incinte dota le cu un mare de cl (3-4) astlel am
ajuns in criticilor Incintelor cu un mare de
suslln, au dreptate, un mare de
utilizarea unor relele de separare compli-
cate, cu un mare de componente care produc
rota1ii de greu de compensat, cu Imaginii
sonore cu riscul distorslunilor de tot felul.
De aceea, constructorii de difuzoare au trecut la dez-
voltarea de produse care extensia benzii de
a wooferelor, in unUi coe-
ficient de distorsiuni de intermodulatle
nlce. lucru a fost in cazul tweeterelor. In
prezent, pe se multe variante de incinte cu
2 echipate cu woofere de S .. , incinte cu
sonore foarte bune. Evident frecventele de se
in domeniul care trebUie eVitat, dar este mai
optimizarea unei retele de separare pentru difu-
zoare dect constrUirea unei relele de separare care
eVitarea care apar alunci cnd se
cu sau mal multe frecvente de
Desigur, mal este solutia aproape ideala a
unuI difuzor de Aceste difuzoare s-au per-
continuu cu progresele de mate-
rialele utilizate in constructia lor, dar au ale
melnlor, Impuse chiar de cerinta de a reproduce
banda de audiO.
TEHNI UM decembrie 2006
Fiecare va adopta solulla care I salls.
face, In de gust, dar de genul de
preferal.
Impedanla difuzoarelor. Un calcul corect al relelei
de separare pe care doriti o utllizall se face
valoarea a impedanlel la de talere, va.
loare care, ?e cele mai multe on, de valoarea
a difuzorului, de pro-
Aceasla esle
pentru majoritatea tweeterelor cu bullet radiator
sau drivere de compresie. Dlfuzoarele cu con, in dome-
mul de 200-600 Hz, au valoarea Impedanlel
reale foarte de valoarea Peste
600 Hz, valoarea a impedanlel sufiCient
Imp'unnd corecl" '
In mulll proiectanll Inlraduc n topologia
de separare elemente paslve capabile de a
corecta cu frecvenla a Impedantel
difuzorulUi pentru reproducerea frecventelor medII.
Aceste ale impedanIel o
a relelei din punct de vedere tehnic, dar mflu.
asupra sunetulUI este astfel
acusticieni le inutile costiSitoare, avnd
rolul unor idei "punsle" sau "audlollle", care
muzica de dragul unor daunatoare.
Pericolul relele lor paslve. Relelele paslve sunl for
mate din Inductanle condensatoare, conectate sub
forma unUI circuit rezonant serie, Aeactanla celor
elemente de CirCUlI are ca efect rotalia fazei intre tensI-
une intensitate (curent), astfel puterea se reduce
Cum cele elemente de CirCUit sunt inseriale, faza
celor electnce este n senSUri opuse
intre ele. difuzorul nu este conectat la de
separare, sau difuzorul s-a defectat prin intreruperea
bob Inei mobile, circuitul LC se ca un
scurtCircuit la frecvenla sa de in multe
caZUri, la puteri mal mari debitate de amplificator, aces
ta se
Un alt pericol este reprezentat de utilizarea de relele
paslve de ordin superior ordinului 1'- de
ordinul III se frecvent in instalallile profeSIO-
nale pentru dnverelor de compresie, utilizarea
de ordin supetlor nu aduce niCIun benefiCIU:
- majontatea sunt impreCise InefICiente, chiar
teoretiC, lor le deSCriU ca fIInd supe-
rioare. Cu ct o relea de separare este mal
cu att ea va soliCita o putere mai mare din amplificator,
ceea ce duce la o a pierderilor tOlale, care
distorsiuni ce benefiCIile utilizarii
acesteia;
_ aceste retele complexe dlstorSluOI
tranziente din cauza mare do componente in
calea semnalulUI util;
_ se produc un mare de defazaje;
_ se pun greu la punct, chiar de catre fabncl dOlate
cu aparalura ImplicAnd operat" labonoase de
sortare, avnd in vedere dispersIa componentelor,
utilizarea acestora a devenit un trend mal ales pnn
schImbarea -audloMJlor"', care, ce au
conSiderat relelele de ordInul I ca rllnd cele mal proplco
23
__ --------HI-FI----------
mUZicii prin lipsa colorrli mesajulUI muzical ,
schimbat reclamelor
comerCiale ale a lipsei de de
cred prin utilizarea unor com.ponen.te
CU mai mult sau mai "magice", neajunSUrile
acestor relele pot fi
TrebUie si! utilizarea relelelor de ordin
superior n crassoverele active este altceva, utilizarea
lor fund
de separare active (denumite curent
crossovere active sau electronice) au ntmpinat mult
timp rezistenta utilizatorilor "casnici", din mal multe
motive: . d
_ necesllatea de a utiliza pentru fiecare domeniU e
un amplificator separat. ceea ce costUri
suplimentare deloc de neglijat; . .
_ un sistem care un crossover activ mal
multe amplificatoare, prost reglat, va suna totdeauna
mal prost dect un sistem dotat cu inCinte cu crossover
pasiV. .
in momentul de se o reorlentare
mal multor aspecte legate de aceste crosSo-
vere active:
_ au substanlial costurile unor amplificatoare
suplimentare; .
_ sisteme electronice complexe. utlhznd proce-
soare de semnal, pot mult utilizarea punerea la
punct a intregulUI sistem cu
reglarea sau, mai bine zis, autoreglarea sIstemulUI
ticanal). . .
Din punctul de vedere al mesaiuiui
sonor, diferenta este aceasta din cauza rea
hsmuiui ImaginII sonore, a a trans
parenlel detahilor, provenind din reducerea dlstorsiu
nilor, n special a celor de
Tipuri de relele de separare. MajOritatea relelelor
de separare pasive utilizate in construclia Incinte lor
acustlce numele unor matematicieni sau fizicieni
care s-au ocupat direct de relelele in stabllindu-Ie
Aceste relele, numite curent filtre, sunt de-
finite de trei elemente proprii de panta, frecvenla
de factorul de calitate a.
Panta valoarea pe Ea
este de topologia cirCUitului poate avea,
in cazul nostru, valori de 6, t 2. 18 sau 24 dB pe
respectiv ordinul I la ordinul IV.
Frecvenla de este frecvenla la care reac-
componentelor filtrului sunt egale
frecvenla de a flltrulUl.
Factorul de calitate a descrie curba pe care o la ca-
racteristica de n prealma la frecvenla de

Trebuie revin la menliunea pe care am mru
n alte articole. anume aceea modul de compor-
tament al relelei de separare se la funclille sale
electrice de transfer, care nu sunt identice cu modul de
compertament al de transfer acustic ale difu
zoarelor utilizate.
Constructorul amator trebuie fie foarte precaut in
elegerea unUI filtru cu un nume sonor, sau adopte o
24
relea de ordin superior, mai. ales in u.rma
unor Informal,i pe care nu le poale verifica lipsa
aparaturli de se gasI doar
in laboratoarele unor producatori . .
Alinierea Termenul a fost utilizat In tre-
t referitor la amplasarea incintelar de sonorizare n
largi, cnd apar fenomene de ecou reverberalie
din cauza unor dlstanle mari intre Incinte _ .
in ultimii ani acest termen a revenit In
audioWllor, mai ales in urma unor referiri ale
rilor de incinte, cafe produsele
lor din marea de produse de fel. Fiecare pro-
rezolvarea unor astfel de probleme
ca fiind o descoperire "desco-
peririi apei calde in Colentina", termen deja consacrat.
aliniere de la faptul la
punctul in care caracteristicile de ale difu-
zoarelor care se intretaie (frecventa
de a filtru lui). membranele celor difuzoare
trebuie lucreze n in cele mai multe din cazuri,
cele difuzoare. montate pe a Incintel,
un decalal , nefiind aliniate pe Aceasta
o de timp intre sunetele emise de
cele difuzoare la frecvenla de ceea ce
un lob in polar, n numai la
frecvenla de Acest lucru nu serios
energia sunetului nici calitatea sa. Desigur se pot
adopta solulii pentru rezolvarea acestei probleme,
solulil care pot complica construclia incintei, dar nu
probleme insurmontabile. Privind ilustraliile unor
reviste din domeniu, se imediat solulli industri-
ale pe care constructorul amator le poate extrapola la
sale. De altfel, diferenlele mici in alinierea
a difuzoarelor sunt greu sesizabile greu de
alinierea pe este relativ
de rezolvat, posibilitate, de a utiliza filtre
de ordin superior, proiectate pentru coreclia
nu este la indemna amatorului. Aceste relele introduc
pierderi suplimentare care. in final, sunt in detrimentul
inclntei in exemplificnd legea conform
binelui este mai binelel"
un lucru Important: unii au creat In
cinte dotate cu difuzoare plasafe pe felele laterale sau
pe spatele acestora. clamnd o mai dispersie
-
n alte bla, bla, bla-uri, de reclama.
Neavizalii "audlofilii" sunt de cu astfel de
"de vrf de cercetare in domeniul
acustlc". Acustlcienii atrag atenlia plasarea dlfu-
zoarelor in dlreclii diferite duce la defazalelor,
dezalinierea lobi nedorlll n
caracteristica incinte lor distorsiUni tip pleptene,
Inteliglbiiitatea semnalului sonor,
reclama de a aliniamentului temporal.
Utilizarea a unor difuzoare de cali tate este
mult mai dect mullimea de comer
ciale in ultima vreme ca un la lipsa de
Interes a plelei . Totul depinde, in final, de Interesul
judecata a constructorulUI amator.
TEHNIUM decembrie 2006
-----------HI-FI-----_____ _
Pagini realizate de Ing. AUREUAN MATEESCU
Calitatea reproduc_erii frecvenJelor nalte depinde de calitatea tra-
ductoarelor utilizate. Intre audloflll informalii diverse, unele
alunse mitUri, despre unora dintre ele. Trebuie speCificat
fiecaretlpde tradu.ctor (dinamiC, plezo, c.u con, electrostatic etc.)
are deficlenle care-I fac pretabll la una sau mai multe
tlpu" de aplica!'" ca vreunul dIntre tipuri fi denumit
"nec plus ultra' in acest domeniu. De multe ori, reclama exce
a nu in ultimul rnd, testele incorecte sau
credulitatea potenlialilor utilizatori au dat la aceste
"mituri" ale unor produse.
. In numerele anterioare ale revistei Tehnium am prezentat
diverse traductoare pe care le-am avut la dlspozille cu care am
I

I I

.:1('25<;,,1' dlmen lum fiZice pentru or'dl
TEHNfUM decembrie 2006

realizat diverse proiecte de Incinte,
astfel unele date despre ce se
poate procura de pe plala
Nu am prezentat mci nu
o voi face) produse care nu au fost
importate sau sunt acceslblle prin
comenZi pe Internet, nu le-am
exp.erlmentat testat personal.
In cele ce voi prezenta
tweetere de calitate excelen-
de Tymphany (Qrup
ce a preluat grupul danez DS'r -
respectiv Vlfa, Peerless
ScanSpeak). Cele produse
sunt dlspenlbile la Importa-
tor care se de PAudio
Selenium (www.dlfuzoare.ro).
Spre deosebire de tweeterele
prezentate acum, care erau
produse din domeniul profeSional.
aceste produse sunt destinate Utl'
in Incinte de aud'l,e hl-fl
aceste produse se
pot ullllza nu numai la proiecte DIY,
se pot utiliza cu rezultate excelente
la inlocuirea unor tweetere
defecte in incinte de calitate foarte
vom vedea de cel
BC25SG15-04 - este o
cu bobina de 1". pe
straturi, cu conductor de alu-
miniu cu ferofiUld de
densitate Pentru varianta cu
Impedanla de 4 ohml, la diS-
pezi\ie, parametrii sunt
_ Re = 3,08 ohml
_Fs=1100Hz
_ SPL = 92,1 dB
_ diametrul bobinel = 25,4 mm (1")
25
I
_ -------HI-FI-----------
-
Sfl..CoI&]
1-
,
1
,
-;
--
7P lf- I 1--tV--;'
, -- :- -i 'H+I - - -
f-/' '1 I ' , I
,.
'''''
- bob,nei = 1,8 mm
- magnetul este ecranat pentru
aplical,i ce presupun Interterenle cu
apqratura TV.
In fl9ura 1 sunt prezentate ca-
ractenstlclle dimenSionala ale pro-
dusuluI, Iar n figura 2 caracterIstica
sa de
Se faptul traductorul
este liOiar in gama t 500-30000 Hz,
astfel ca este recomandat pentru
inlocuirea att a traductoarelor
defecte, la up-gradarea unor
Incinte dotate cu traductoare de ca-
litate mat Uniaritatea ca-
racteristiCI! permite acest lucru
deosebite.
XT2STG3Q-04 - este deja un tra-
ductor mal deosebit. audiat,lil
lIor n acesta
tweeterul care o serie de
Inc,nte hl-end produse de foarte
multe ftrme din diverse colturi ale
lumII. Este un -double nng radiator"
sau tweeter cu concen.
\patent Vila) ghid de
unda centra (patent Vila) s' bob,na
din fir de aluminiU acopent cu cupru.
26
, o I
Traductorul are un liniar
la 20 kHz, cu distorsiuni
extrem de micI cu o de
de 530 Hz, poate" cuplat
la o foarje cu un
woofer de calitate. In plus, poate"
utilizat ca de schimb de
cea mai calitate, ct ca up-
grade la orice Patrametril
tehnici sunt:
-Z=4ohmi
- Impedanla = 19 ohmi
- Re = 2,9 ohmi
- Fs = 530 Hz
- SPL = 91,5 dB
- dlametrul boblnel = 26 mm
bobinei = 2 2 mm
_ intrefieruIUl'= 2 5 rnrn
. In figura 3 sunt date caractensli-
clle dlmenslonale, iar in figura 4
caractenstlca de a traduc-
torulUl. in acest caz se o
limantate foarte a caracteris-
tlCl1.
Testele efectuate prin inlocuirea
unor tweetere dm dotarea unor In.
cinte aflate la dispoziile au relevat
observalli:
1-
I
"' 20 1<- "!V/l.
",. -t-rlll'z 1
-
- in Incintele cu impedanla de
4 ohmi nu a fost nicio
modificare, inlocuirea fiind
SPL-ul incintel tweeterului
coincid. releaua de separare
are circuite de compensare a
impedanlei, acestea se
scot in cazul calotel
BC25SG 15, dar in cazul radia-
torului dublu Inei. Nu s-a observat
necesitatea acestor cirCUite;
- nu sunt necesare in
de separare in cazul
XT25TG30-04, deoarece acesta
poate" cuplat la o foarte
de tweeterele
- in cazul BC25SG 15-04 nu este
modificarea relelei de
separare, frecvenla de
este de peste 2,5-3 kHz;
- valorile SPL ale twee-
terelor descrise ale Incinte lor
atunci se impune
unor divizoare L-pad carB
SPL-ul tweeterului. Calculul dlVI-
zorului se face clasic (a fost prezen-
tat in
este modificarea
TEHNtUM decembrie 2006
------------HI-FI --_________ _
relelei de separare ,mpedanla tweeterulUi inlOCUit
este de a tweeterulUi procurat. Faptul nu
tweetere cu cu cel din nu este
o dar o modificare a
unor componente.
un caz concret pentru edificare:
- presupunem avem o cu impedanla no-
de 8 ohml, cu tweeter cu impedanla de
8 ohml, cu o relea de separare de tip Butterworth, de
ordinul II, cu panta de 12 dar tweeterul
care o s-a ars;
- nu am putut procura un tweeter de calitate dect cu
Impedanla de 4 ohml;
. . frecvenla de este de 3 000 Hz filtrul are o
de 0,6 mH un condensator de 4,7 micro-
farazi, unei impedanle de 8 ohmi a
tweeterului,
- la de filtrul trebuie f,e
echipat cu o de 0,3 mH un condensalor de
9,33 microfaraz!.
Se observa pentru o functionare corecta a
tweeterului cu Impedanla de 4 ohml, In filtrul inclntel tre
buie inlOCUim bobina cu una cu Inductanla la
tate ca valoare, iar valoarea condensatorulUi trebUie
operalie se numai la secl,unea
filtrului care tweeterul, a se umbla a ele-
mentele ce constituie reteaua de separare a wooferului
caz).
In cazul unei incinte cu de 4 ohmi la care
se inlocuirea tweeterului cu unul cu impedanla
se va face operallunea respectiv se
valoarea inductanlei se reduce la
valoarea condensatorulu!. Normal "pe teren" avem un
filtru pe care trebuie Se va ndica schema
filtrului, identificnd componentele aferente difu-
zor. Se condensatoryl cu unul de valoare
sau caz. In cazul inductanlel se

l- ,
;
I ,
,
!b-t
,
"

r --:; :

I
tI
()
f=
-
t7f
1-
.
.E
n I

- -
JL

l7W
'fi
-IA ,
lj

I
10'"
,
-
50
ID ZII
T <,
TEHNtUM decembrie 2006
va apela la cineva care poate valoarea
mductanlei se va inlOCUI cu una cazulUi
valoarea Inductanlei trebUie aceasta se
poate face prin debobmarea srmel masurarea din
cnd in cnd a ,nductanle, (se dupa debob,na
rea a circa 5-10 Splre, a srma. numai prin
lacului pe o pentru contactul
el8<.;:tric al instrumentului de
_ .In cazul n care este utilizarea unei
dlvlzoare pentru egalizarea SPL-uIUi tweeterului cu cel
al incintei, aceasta se va realiza preferabil cu rezistente
de putere neinducttve. cu oxizi metalici putere de mi-
nimum 5 W. Incinta este de mare putere. se vor uti-
liza rezistenie bobinale in cazul in care nu
se cele neinductive, abaterile fiind neseslzablle
la ureche.
o acei care doresc sa
un tweeter defect sau vor sa up-gradeze o
nu trebUie se de faptul
inlocuirea unui tweeter de 4 ohml cu unul de 8 ohml (sau
6 ohmi), sau Invers, este o sau caracterlslicile
inclntel vor fi depreciate!
Un ullim aspect prelul acestor tweetere'
BC25SG 15 are prelul de ,nclus,v TVA. de
85 RON/buc.
XT25TG30 are prelul de vnzare, inclusiv TVA. de
160 RON/buc.
Poate unora, pretul li se va ridicat, comparativ
cu produsele aflate curent pe plalii, dar comparalla este
dlferenla de penormanle fiind incomparabila.
De altfel, aceste produse au prelul comparabil cu
tweeterele pe care le-am mai prezentat in n
ultimul timp, produse cu care pot fi echipate Inc,ntele cu
pretenl,i de fidelitate hi-end.
-

4
i
1-



:
:
tiJ \
t
-
I
,
21<
\r
'-

"tiI< 20It

_______ ----HI-FI -----------
'"
1 T1A
de
FIDELITATl.
cu DIFUZOR
COt\XIAl
, n

,
t1._____ --,

TQP
28
Revistele de specialitate de pe mai toale meridianele
tendlnla conslructorilor de Incinte, de 8 se orlenla din nou
Incinte de inalt randament cu performante acustica
prin utilizarea de de cahtate,
metri de putere foarte buni.
este la integrarea de a unei
Incinte, pe firmele cu tradilie, au periecllonat in timp
diverse variante de traductoare (Ta':lnoy, Cabasse.
Ciare, Kef, PHY-HP) , in prezent alte ',rme, Incluslv .cele ce
produc traductoare profesionale, au abordat SOIU!18
zoarelor coaxiale, De curnd, Cabasse a dlsponlb,-
lIzarea publicul larg a unui traductor nu
mal putin de 4 difuzoare speCializate, care, aSistate de un DSP
amplificatoare poate reproduce cvasl1lniar audio
de 20 Hz la 20 kHzl Acest traductor apariila oricaror
defazaje n banda de ceea ce coerenta
maximum de mesajulUi ...Desigur
pretul acestei nu este mic. producatorII de
ductoare profesionale care au abordat construc11a de coaxlale
au obtlnul performante foarte unele din aceste
putnd fi ulilizate in construc1111e DIY, deoarece pot fi abor-
dabile ca prel sunt Iiniare in ceea ce comporta-
mentul in banda de
Teoretic, azi este obtii aproape orice produs prin
Intermediul magazinelor virtuale. Constructorul DIY trebuie
nu UIte o in cazul traductoarelor
acustice: nu a ascultat traductorul pe care vrea
achizitioneze, este bine nu
I
mare de bani pe ceva impalpabll, mal precIs Inaudlbil , malnte
de a-I achita! Aceasta pentru n lipsa unei experienle
vaste, va fi de propria sa alegere, vina aruncnd-o
pe traductorul nevinovat. Un exemplu este mult mai edificator'
un lraductor de construit funclioneze singur
ntr-o care redea tot (sau aproape tot) spectrul
audio, va profund pe noul posesor care va observa

_ difuzorul nu reproduce prea bine frecventele joase;
- are o prestalie mai in domeniul mediilor-inalte
al frecvenlelor inalte;
- nu are un Xmax mai mare de 1-2 mm;
- nu are o putere mare;
a costat de cteva ori mai mult dect un set de difuzoare
specializate pe sau trei care ii asigurau o putere
o liniaritate mai
prin absorb1ia suficienta a informatiei
de pe net, constructorul se in fala unor probleme pe
care cu greu le va rezolva probabil, va opla pentru solutia
de a vinde setul bucluc
O solulie care un compromis foarte bun n fala
difuzorului de este utilizarea unui traductor
coaxial. Acesta esle un woofer a este
permitnd montarea in spaliul creat a upui traductor spe-
cializat pe reproducerea frecven1el or inalte. In acest fel se pot
rezolva cea mal mare parte a neajunsurilor prezentate de Ira-
ductorul de Tntr-un alt articol am prezentat ull-
Ilzarea unuI coaxial profesional cu dlametrul de 12", potrivit
pentru uz profeSional, dar pentru Incinte de Principalul
"neaJuns- al il reprezenta volumul mare al incintei in care
a fos,t montat, . lucru normal de altfel, dar pulin convenabi l n
spalll restrnse. Trebuie n prezent, incin-
tele care sunt Voigt-urile echipate cu acest
coaxial de 12 , In faptului camerei este
16 m2), Iar cel care au studiat proiectul prezentat
10 au observat incintele sunt -mici
Rezultatele excelente obtlnute cu acest traductor m-au deter-
minat caut o solutie pentru o care se
spalii de audille mai apropiate de realitatea
Ocazia a fost tol prin impor1atoru-
lui de. traductoare P. AudIO, SC Difuzoare SAL din Tumu
Sevenn, care a adus in coaxialul imbunatA1it cu indicatiVUI
BM8CXA, cu diametrul de S", 200 mm.
C.aractertsticlle tehnice ale coaxial ului BM8CXA
- Impedanta ohmi 8
- puterea (RMS/program muzical) W 1001200
- SPL (woofer) - dBl1W/1 m ' 95
TEHNIUM decemb,ie 2006
-----------HI-FI--________ _
-
,
120 -rl.,....,...j !!i; ::;:
110
:1: ;
, :: tt : :" ,: ' f;f' :
100 : ,. : ,:, ;: 1:, ,
90 r-;.-' +-:-1: 1-'-:j-:.: 1,:11'
80 S : :S. rtr: 1'1: ,: ,,', !JW.. ,m :
V: ,::,m .
70 .: . : : : In :
,
:
60 : : : :
20 100 Frequenc:y il<
,
,

- Ots woofer
- Fs woofer, Hz
- Xmax, mm
- cu fir cupru pe suport Kaplon
Driver
0,21
53
3
400C
- putere RMS, W 30
SPL,dB/1W/1m 105
- banda Hz 80020 000
dlafragma titan
- diametru mm 34,4
- unghi dispersie, grade 90
Traductorul (figura 1) are un turnat din aliaj
pentru a se asigura o rigiditate riia este din material
textil tratat membrana wooferului din
Tweeterul (driver de compresie) este echipat cu o din
titan pur are o presiune medie de peste 100 dB.
Caracteristica este pentru alegerea unei solutii
corecte pentru releaua de separare a incintei. Atragem atentia
cele caracteristici nu sunt normalizate, fiind cele reale,
deci. aspectul relativ al caracteristicilor nu trebuie
spen8. Mulll de traductoare acustice ca-
racteristica de a produselor, ceea ce
tot ce este cuprins in intervalul +/-X dB este
reprezentat ca o linie dreapta. X = +/1,5 dB, aproxi-
marea este dar Intervalul este de +/-3 dB,
cum se curent, lucrurile nu mai sunt foarte
corecte pentru utilizatorul difuzorului. Putem avea cazul in
care caracteristica prezinte vrfuri de +3 dB de
--3 da, ceea ce
- o abatere de 6 dB ntre frecvente reprodusa
de difuzor, astfel una din ele se va auzi de douA ori
mai tare ca intenSItate dect
- ampllficalorul ar trebui livreze, de medie, o putere
pentru a accentua frecvenlele in cazul frecventelor
redate cu o presiune cu +3 dB! Abaterile de la liniari-
lalea caraclerisl1Cli de nu pot fi evitate in totalitate,
asUel nu un difuzor perfect complet neutru acustlcl
De altfel. s-a observat inclntele care au caractenslicl de
foarte liniare, obtinuta prin mari eforturi ale con-
structorilor lor, nu sunt foarte bine colale de potentialii benefi-
ciari, un sunet lipsit de fru-
musete, tehnic vorbind, sunt cele mai apropiate de per-
fectiune. Desigur nici realizarile tehnice care "pun de la ele-
nu sunt bine cotate, coloralllie puternice care tlmbrul
sunetului nefiind agreate. Trebuie mentionat faptul ure-
chea nu percepe valon ale dislorslunilor insumate de
la 3%, dar e relallv la timbra le.
Inc!ntel. in figura 3 sunt prezentate dimensi
unile unei Incinte tiP Voigt, pentru o de
frecventei de in aer liber Fs a
wooferului. solulie la
frecvente foase al wooferulUl, cu sacrificiul reducerii puterii
maxime suportate de woofer Pentru limitarea acestui efect,
TEHNIUM decembrie 2006
1p1< 20K
,
dar mal Important - pentru reducerea distofSlumlor
prtn reducerea suprafele;
deschise a InclOtel Precizez toale dimensiunIle din ligura 3
sunt interioare, date pentru a nu limIta ullhzarell
matenaiuiui d.e care dispune constructorul Se poate folOSI. in
ordine, din es.enle tari, de grosime mare, MDF sau
PAl. poate.'J 18 mm, 22 mm sau 25 mm, in funclle
de speCIfic faptul fnnd o tip
horn, nu esle Imperallv", utilizarea unUi material anume care
Tn opinia unora va aSIgura efecle antirezonante super'loiH8
problema o vom rezolva in alt mod pentru De
aceea, In cele ce voi lua in calcul utilizarea da MOF
sau PAL liP. cu grosimea de 18 mm, materiale ce POl II
procurate pe loc la atelierele de specialitate Nu reco-
mand utilizarea de PAL melaminat, pentru comphcal1i1e care
apar: aphcarea de cant, costul materialulUI ridicat Rsamblare
& '
greoaie cu SIlicon. In calculul suprafetelor, care vor fi debitate
la atelier, se va avea in vedere aplicarea une, fele suplimenta
re. care va fi cu adeziv n exces puternic pe
fata Incintei asamblate. pentru a nu risca apaTllia de zgomote
parazite la puteri mai mari
de urmat
se face un calcul amanuntit al suprafelelor necesare pen-
tru o pereche de Incinte;
.Ia cea de a IIa fata aplicata, se va lua in calcul ca aceas-
la acopere complet partea supenoar a Inclnlet, de la
deschiderea din partea Inferioara ia partea
- se materialul necesar;
se asambleaza materialul cu adeZIV lip aracet de tc"tmplc1ne
se las se usuce minimum 24 de ore Se pot folosi
lip Rigips pentru mentinerea in pOZitie la uscarea
adezivului Se pot scoate ulterior sau pol ramne rn matenal,
naInte de asamblarea peretelui laleral, pe peretII Interal!
pe cel din spate se pot liPI, in de placa bIIu
minoasa autoadezivA. Atentie, nu se plaseazt1 sub 10nele do
liplre cu aracet. Llimea de cirCA 30-40 mm esle sufi-
cienta. Rolul acestor este de a reduce suphmentar vibmlu
le peretilor, fara a prea mult grosimea materialului uti-
lizat Pentru aceste se YQr aSigura suplimentar
cu autofiletante potrivite plate sau crenelale
Acest tralament se poata aplica inClnteror Cu perei' relallv
subtiri, mai ales acelora din clase ieftine, la care economia
Tratamentul nu este foarte teftln Matenalul se
poate procura de la Monacor RomaOla (Ca un fapt divers, dar
Interesant, !febUle sa amintesc cit bltumlnoase au
inlOCUIt o solulle care s-a incercai cu ani rn urma, $1 anume
placarea cu fohi de plumb. metal greu Inert 5oIu1
1
8, cu
rezultate excelente, nu era niCI pe departe $1 delhplrea
In timp a unor mici suprafete ducea la zgomote parazite ce
necesitau demontarea ,"cinte!);
_ se complet inclOtele $1 se decuparea
pentru difuzor la dlametrul cerul. uscarea completa se
trece la o a suprafetelor, in special 8 fetei pe
care a se aphca dublura.
29
_------===HI-FI ----------:
3
I
,
,
I
,
I

dublura felei va f. un si
se dublura pe fiecare cu adeziv in exces
68 menllne cu ajutorul unor din vreme, o pre.
siune pentru o lipire pe suprafata, Se inde-
parteaza. adezivul in exces cu o
dupa uscarea se trece la fintsarea pnn
a SUprale!elor Se va executa o evazare pnn a felel
opt cale pentru a se evlla efectul de tub. Adnclmea evazArii se
scAzAnd din groSimea materialuluI 12 mm, grosi.
mea ramei toalelalului;
se rKOmandi\ ca fata Inclntel fie racordata Cu
peretele lateral pnntr-o suprafala. obllnuta. prin frezare cu
o frezA cu ghld,al. sau chiar prin grosiera
CU o masm de slefUlI cu nu aveli expenenla
eSle insa. mal bine nu vA hazardall in '
FinUi8rea IOClntelor depinde de gustul ins:' pen-
tru a obllne un rezultat de calitate se recomanda aphcarea
unuI de spntz chil cu ln!ilnre slefuirea aten.
ta a Intregii suprafele (minimum 48 ore) se
Itn intreaga se poale aplica o vopsea
auto, de exemplu uscare si corectare
pflT'l Itna. de un lac mat, semitransparent. Se mai poate
aphca foI e autocolanla ce fum Irul. solulie care
PUII lA cere
ne tele se YQr dota. pentru o iZ<are de SUprafala
de 8 la,..., OJ vArlun (spike-un) din otel (prezentate deja
""1 r8Yisti) Acestea pOt II procurate din magazinul MUZICA
unde POt ft Pfoeurate $,1 alte accesorii de baroe'
sectiuni accesorii pentru fixarea unei
Cona.trUC'la retelei de separare Releau
4doptatA (figuri 4) a fost pe baza ::arare
celor traductoare $1 s-au
:.nanza!lta carade stlQ..J de a a",r.-bI I
CIntAtra'" ;-oa.re '-' '" U UI It).

20
uniformizarea presiunilor acustica ale woolerului dri
varului ;
alegerea unei frecvenle de intrun domeniu care
evitarea accidentelor din benzile de ale
traductor. Din acest punct de vedere. zona 2-2,5 kHz
pare a fi cea mai pentru ambele traductoare.
avem in vedere caracteristicile de acest
domeniu este acceptabil pentru woofer. care acest
domeniu are tipice inainte de atenuarea
de la superior al benzii de redate. Din punc-
tul de vedere al driverului, acest domeniu este acceplabil din
mai multe motive:
este sufiCient de de Fs, situata sub 800 Hz;
se zena 12 kHz unde SPLu! driverului este maxim. . ,
In jur de 108 dBi
driverulul de zona in care redarea calotei de
Utan un ton metalic dur mesajulUI sonor.
Pentru s-a adoptat'tot filtru BuUerworth de ordinul
II. ce asigurA o de 12 Pentru mbinarea
caracteriSticilor traductoarelor se face in acest caz la -3 dB. Iar
in final se obtine o de + 3dB, s-a corectat reteaua
pentru a se. asigura o intersectie a caracteristicilor la
astfel obtinem O de frecventa Avand In
vedere o astfel de de separare produce un defazaj de
180 se Impune conectarea ca a dnveru
lUI lata de conexiunea wooferuiui Constructia usurea
lA corectie. TrebUie mentionat in cazul tradUC
toarelor separate. montate pe aceiaSI panou corectla de
(uro delay plane), inversarea polantatll tweeterulUi se
lace ma. mult orbeste, avnd in vedere un constructor OIV
nu dls.pune de aparatura diferentelor de
SI ca atare nu poate interveni in corectarea relelel de se-
parare dect are ureche suflclenl de pentru a Spre-
formarea SI profunzimea Imaglnu stereo
s age) multe cazun, niCI nu este aceastn
conectare In dar este difiCil de constatat de calre u
BmatOf' .
TEHNIUM decembrie 2006
------------HI-FI---________ _
Pentru 8 nu Interveni In cIrculatia aerulUI in Intenorul mcm.
tei. se montarea retelei de separare intr-o cutie
cu de borne sau, la alegere,
pentru bi-wlrlng sau bl-amp-Ing, de cahtale. care
utilizarea cablunlor de sectiune mare sau a
bananeler de 4 mm, Prinderea se va face in dreptul traduc.
torului, pentru scurtarea traseelor Cablul se va trece prin
ce vor fi cu slhcon.
Componentele retelei vor '1 de caltlale. Bobinele se
vor executa cu de cupru cu grosime de mimmum 1 mm,
pentru a se obtine o rezistenta in c.c sub 0,5 ohml. Este de
preferat ca bobina In serie cu wooferul fle cu
de 1.5 mm, chiar va ca gabarit De
preferat o a mductanlei corectate bobinele ca
atare.
Condensatoarele utilizate vor fi. preferabil, de lip MKP sau
MKT daca POSibilitatea, se vor cu o punte
ALC pentru O valoare ct mai de cea SI cu
dlferen1e minime ntre o aUa Condensatoarele vor
avea in paralel condensatoare MKT sau MKP cu valoare drt
0.1 microfarazl la mimmum 160 volli
Cab/area se va efectua Cu cablu pentru inCinte cu secli-
unea de minimum 2,5 mm
2
cu papuci pentru driver
+
capete cosltonte pentru Vlooler, care dispune de cc:>nectoare
cu arc, aunte. CablUrile se \/'Or sultClent de lungi pentru a
permite manevrarea cowuatuiui la montare si demontare
Materialul de amortizare. Acest matenal este foarte
Important pentru a evtta apati1,a undelor stationare. a co--
Ioratiilor nedonte prin multiple rezonante '" special In dOme
nlul lrecvenlelor medl
Pe peretII laterah, pe cel &upenor pe peretele dIn spate
se va apl'lC8 un strat de maleTlal fonoabsorbant cu grosImea
de 5 mm. material utilizat ca de croftone pentru
cu O culoare predominant Fllcarea se face
de inchiderea .nclntel CU a/utarut UrlOl' puncte de pre
nadez BSlgurafa cu c:lpse sau hoftzsurubun m!CL
matenall.\lul se tace la limita de viZibil tale pnn
deschiderea de la par1ea mIe
O de rrunel cu groSImea de 40 mm egala
TEHNIUM decembrie 2006
cu a tnlenoruiui inClntel se va plasa. din parlea InUIlSf}, pe
peretelrt inclinat, panA la peretele supefior $1 apoI lAsat !!oor
la deschiderea dIn partea inferioara Matefl<l.lul se va
pnnde pe peretele supenor cu holt!Surubun.
Monlarea coax.alulw se va face de preferat Cu suruburl
speciale, prevtlzute cu p'uiile captive in matanal cu dlametrul
filetuiui de 5 mm Aceasta Si datorita faptulUI Ci'! un coaXIal cn-
peste 5 kg, centrul de greutate montaj tund muU
in intonorul tncntei doci un eforl mare pe filetul din matertalul
de prtndere
Se poate opta $1 pentru constructIa unei rama drt prOiectie
pe care se inltnde un matenal rar transparent acUSltc in Ion
cu fintsarea inclntei, fixata cu elemente specialiZAte SBU cu
arici. Pentru audllil se recomanda. ca remele slI fie scoase do
pe pentru sufiCient de mult calitatea
audl!lsi. fapt pe care Iam observat la majofltatea InClnlalo,
ConsIderatII finale, Am fost intrebat de mal multe ori cu ce
netnle de pe pot compara tnClntele pe care 10
.o;onstrulesc Am cd nu SQ pot compara cu ceea ce se
in reteAua de ITlRgazln(! -specIalizate" De ce'
folosesc traductoo.1re de cali1ate al pret. intrun 'lei
pentru Incinte de cate mAI mulle ori pretul
unor InCinte ce se in raIOanele 8upermatketunlor
c2
4
am adoptat solutii tehnice eate In regim de producAtor
speCializat nu se folosesc dect la IOClnle foarte SCllmpe de
ordinul a mii de euro La acest pre1 sunt prohlblllve pentru
marea majoritate a lubltonlor mUZICii. dar pot fi reahzllle cu
cl"1ellulell mult mal miCi dar cu afort. $1 rabdare de
cAtre un constructor amAtor bine Intenlrenal Gi I ps,t 1e
preJudeCAti. ..... II I
lipsa prejudecatIlOr '1 donnta do a f8allza C8'-kI uw ea I a 8
sunt extrem de Importante. AlunQ cnd pleci de la Ideea ca nu
po1l depil$l un produs industrial m8llef'tin sau mal scump cAnd
le COlTlpari cu reah,11,1 de 50-100 USO evtdent reu ta (1
de apoi cAnd melomani ec .. le ..,.,Ie nu
deloc rou$lte dar pretul celor de calitale este prohibitiV
ca rosI ar avea copierea unor in traduc
loare de calitate o munca vor ti garurtJia Obtl leffl
l.nQr rezU"ftalc net sup6f1ORr9
31
____________ HI-FI-------------

PlOI. Ing.
EMILMARIAN
32
-II.
N
-
"
- !j
!!
S
O
'"
li.
,...
-
'"
M

- -
'" '"
-
'"
-
Q

::f
'li

Q;
It>

!j

- "'-
o
!j
M

00 -
-
u
'"

-
'"
-
-
"
o
TEHNIUM decembrie 2006
----------HI-FI= ________ _
F,
11
II
220'1
II
1\
c,
II
1\ C3
Tr.
-+-
-t
Orice aparat etectroacustic are in componenta sa un
amplificator de audio de putere, i n scoput re
ct mai fidele a informatiei continute de un program
muzical. De performantele ampllflcatorul ui audio, i n
ceea ce puterea incintelor acustice,
banda de frecvente de lucru raportul semnal zgomot,
depinde calitatea in momentul audlti el.
Din categoria amplificatoare lor performante i ncadra bile
in clasa HIFI , avnd concomitent un pret de cost relaliv
face parte amplificatorul prezentat in acest
articol. Faptul el este realizat cu componente elec
tronice active pasive simple ii foarte mult
de functionare in ti mp, deoarece i n cazul, cu totul
accidental , de apari tie a unei defectiuni, amplificatorul
se poate depana foarte simplu (prin i nlocuirea compo
nentelor deterlorate).
Mentionez faptul acest amplificator audio a fost
realizat practic de elevII din clasele a XIIa, de profil
constitUind un subiect
excelent ce o aplicatie pentru
Examenul de Competente Profesionale.
Performantele esti mate initial de altfel, confirmate
practic) ale amplificatorului audio sunt
Puterea PN 30W
TEHNIUM decembrie 2006
+u.
+
R,
C.
CNO
=
+
Ro
Cs C7
-u.
Impedanta de intrare ZI 471dl
Impedanta de (sarcina) Ze 80
Tensiunea de .. !rare O,85VRMS
Banda de BW. 15Hz 35kHz
Atenuarea la capetele BW ABW = 3dB
Raportul semnal zgomot SIN 75dB
Viteza de slewrate SR , 20
Distorsiuni armonlce totale THD -; 0,08
DistorSiuni de Intermodulatie TlD S 0,02
Tensiunea de alimentare U A = 30V
Curentul de mers in gol '0 = 70mA
Curentul nominal lA
Schema a amplificatorului (un canal Intor
matio
nal
) este n figura 1. schema
se ea toate etajele
tunctlo
nale
prop", unuI ampltllcator de
anume:
- etatul de Inlrare;
elajul pilot;
sursa de tensiune
etajul Itnal;
etajul negalive totale;
etatul de .
Semnalul de Intrare se etalulUi de Intrare prin
33
___________ HI_FI------------
nteTll'edlul grupuluI Rl. Cl EtalUI de intrare este format
d ntr.un amplificator dlferenl,al. in componenla
tranzistoarele T1 T2. Rezistenla R2, amplasata
In baza tranzistorului Tl, Impedanla de intrare
a ampliflcatorulu!. .
Baza tranzistoruluI Tl Intrarea nelnver-
soare a amplillcatorulUi d,ferenl,al, iar baza tranzistoru-
lUI T2, Intrarea Inversoare. Rezistenlele R3 R4 repre-
sarcina amplificatorului dlferenllal. Un ftltraj supli-
mentar al tensiunii poziltve de alimentare a acestuta
este reahzat de grupul C2, R12. In emitorul ampllfica-
torului d,lerent,al, in locul "clasicel" rezislenle unice a
lest o Ea este din-
tr-un generator de curent conslant, lormat din tranzistorul
T3 componentele electrice pasive aferente (RS, C3,
Dl. D2, D3, R8). cum bine se un gene-
rator de curent constant o
in curent continuu foarte mare in
curent alternaltv. Acest artificiu de montaj amplifi-
catoruiui dlferenllal o stabihtate in funclionare
4
18
=
..
o
T 5
O
!
in ceea ce banda de frecvenle BW
eventualele vanalli de de mediu ambiant.
tranzistoarele Tl T2 lactor de
amplificare in curent, h21 E (condllie obligatone la
realizarea conflguralla a etajului de
intrare permite o reducere a zgomotuiui de
fond, CMMR "- 3000 (CMMR - Common Mode
Rejection Ratio)
varialia a tensiunii de alimentare
a etalulul de intrare varialiile de ale
mediuluI ambiant din amplificator nu
funcllonarea a acestuia.
Semnalul de Intrare amplificat de amplificatorul
dlferenlial este preluat din colectorul tranzistoruluI Tl
aphcat galvanic in baza tranzistoruluI T4. Acesta
funclia etajului pilot, anume amplificarea
in tensiune a semnaluluI de Intrare in colectorul
tranzistorului T4 se sursa de tensiune
ce conline tranzistorul T6, inseriat galvanic cu o
de Ea este
TI{ T?
= =
-

o
o
1
O


m
R9
...
Il

."
.- .- .- u
-.-

v
D &
'"

.-
.-
'f
Rl6


L fU


--
O
6
Rl Rll
O
- -

- 30V
OUT
fiHP ",
+ 30V
<;N{J
34
TEHNtUM decembrie 2006
I
r
I
I
------------HI-FI--------__ _
dintr-un al doilea generator de curent constant for t
din grupul R9, Rll. Avantajele
au fost menl,onate Deoarece ea o
de sarCina RECH foarte mare 'n
curent alternatiV, amplificarea in tensiune 'a
etajuluI pilot (A" REC!-IR10) va fi foarte mare - fapt
Iniilal. Amplificarea va fi ulterior STRICT regle-
de bucla de reacl,e de
etajul negative . totale Condensatorul C6,
amplasat mtre baza emitorul tranzistorului T 4 repre-
cu el un filtru activ care stabili-
tatea a amphflcatorului, blocnd amplificarea
a semnalelor electrice de
Sursa de tensiune este cu aju-
torul tranZistoruluI T6 al componentelor electnce afe-
rente (R13, R14, R1S, C7). Ea un montaj de
tip .Ia care avem posibilitatea de a regla va-
loarea tenSiunII de polanzare UCE a tranzistoarelor din
etalul final. Reglajul tensiunii . UCE se face
cursorul poteniiometruiui semtreglabil R14. Condensa-
torul C7 a fost pentru un filtraj suplimentar al
tensiunii UCE' comportarea a
sursei de tensiune in timpul regimunlor tran-
zitorii de lucru ale amplificatorului.
Etajul final al amplificatorului tranzistoarele
T7 T8. Ele sunt tranzistoare de tip superbeta, care
o amplificare mare in curent, bunei
a etajului final. Condensatoarele C8 C9
cu tranzistoarele T7 T8, filtre
active trece-jos. Ele fundamental stabilitatea in
a amplificatorului, prevenind amplificarea
semnalelor ultrasonore. R16 R 17 repre-
negative locale de curent, care de
asemenea funclionarea tranzistoarelor T7
T8, menlinerea etajului
final ntr-o de temperaturi. Grupul Cl0, R18
clasicul filtru BUCHEROT, care previne
oscilaliile ampliflcatorului, mai ales n timpul regimurilor
tranzitorii de lucru. Bobina L 1 a fost pentru a
TEHNtUM decembrie 2006
ofenamphlicatoruiui caracterul reZlstlv-tnducllv. care
cuplajul cu o de
Etalul reacllel negative totale este realizat cu alutorul
grupulu_, RS, CS, R7, C4. EI con-
troleaza stnct amplificarea in tensiune a amph-
flcatorului:
A
R.
1 + - (A.40dB)
R,
EtajUl. de protecl,e este lormat din grupul de slgu
fuzlblle Fl, F2 F3. Siguraniele Fl F2 prote-
Jeaza difuzorul WOOFER (cuplat galvanic) din InCinta
acustica, daca se produce un scurtcircUit al tranZiS-
toarelor_ T7 sau T8. decuplnd Imediat sursa de tenSiune
aferenta. este la scurtcirCUit sursa
de ahmentare cu energie Sigurania F3
din Incinta la
cu cca lS+20 Y. a pute", nominale livrate de amplificator
(un semnal de Intrare mult mai mare dect cel nominal).
DeSigur amplificatorul, constrUit. trebUie ah-
mentat. cu energie (practiC, tensiune).
cont ca o audiile nu poate fi dect cel pulln
stereo, recomand sursa de alimentare a
este in figura 2.
Transformatorul TR o putere de cea lS0 VA
avnd secundare ce livreaza
de 2x23V curenlli de minimum 3A puntea
redresoare PR 1, care tenSiunile alternallve in
tensiuni continue pulsatoni. Ftltrajul tenSiunilor este aSI
gurat de grupul de condensatoare C4, CS, C6, C7
Buna funCllonare a punlli redresoare, precum
carea grupului de condensatoare in regim de repaus
sunt aSigurate de reZistenlele Rl R2. Proteclla
a sursei este de slguranla FI
Realizare regtaJe
Montalul se pracltc pe o de sticlo'
textolit placat cu folie de cupru. O pracllc de
35
___________ HI-FI------------
cablaj Imprimat, care a dat rezultate foarte bune, este
prezentata in figura 3 (un modul ampli fi cator).
Dispunerea componentelor electrice pe
cablaj Imprimat este in .figura 4. Se vor folosI
componente electrice de cea mal calitate, verifi -
cate electric mecanic inainte de montare, O vedere
a cu toate !'omponentele electronice
este prezentata in figura S. In mod practic, pentru un
amplificator stereo, cu canale . L
R. se module Identice. Pentru sursa de
tensiune U A = 30 V nu am prezentat cablaj ,
deoarece montajul este extrem de simplu. Se
fuzibile FI , F2, FI ' F2' se
tot pe de cablaj Imprimat! sursei:
fuzibile F3 F3' se In soclurl
montate pe panoul din spate (sau lateral) al
torului stereo. Pentru tranzistoarele finale 17, T8, 17
T8' pentru T6 T6' a fost un radiator comun
din aluminiu, cu aripioarele de amplasate pe o
parte, TranZistoarele se
galvanic de radiator cu de rondele de tre-
cere a dintr-un material elec-
trOizolant (textolit, teflon etc.),
Radlatorul pentru amplificatorul va avea
dimensiunile de minimum (340 x 80) mm , iar grosimea
de cea 30 mm (partea cu ariploare de
realizarea a sursei duble de tensiune
a montajului radiator plus module amplificator,
se trece la reglaje. Se cele
tensiuni +UA ale sursei de tensiune, care trebUie
fie (in gol) de cca 32V. Se cursoarele
semireglabile R14 RI4') la o
inspre terminalul R15 R 15').
Se scoate din soclu fu zi FI ulterior se
Introduc in locul ei terminalele unui miliampermetru de
curent continuu (pe gama de cca 500mA), evident,
polaritatea miliampermetrului de sursa
de curent plusul AMC ului spre sursa de
tensiune, Iar mlnusul spre montaj). Se (scurt
intrarea amplificatorului. Se cu
energie primul modul al amplificatorului stereo
se (cu cursorul
semireglabll R14, ce miliampermetrul un
curent de mers in gol 10 = 70mA. acest lucru se
sursa de tensiune se i n locul
miliampermetrului FI . Se
algoritm de reglaje pentru al doilea modul al
amplificatorului stereo. aceste reglaje, amplifica-
torul este gata de (evident,
purile de la Amplificatorul sursa de tensiune
se intr-o cutie (cu
de cea 1 mm), iar in partea 61 din spate se
radiatorul cu cele module audio.
Realizat montat corect, ampli fi catorul stereo va oferi o
salisfacjle audiofllulu;'
Lista de componente electrice (pentru un moduJ
amplificator)
Rl
R2
R3
R4
RS
R6
36
5,6kn 1 0,25W
47kn/0,2SW
8200/0,SW
8200/0,SW
8200/0,SW
47kn/0,2SW
R7
RB
R9
Rl0
Rl1
R12
R13
R14
RIS
R16
R17
R18
R19
CI
C2
C3
C4
C5
C6
C7
C8
C9
Cl0
CII
C12
C13
C14
LI
01
02
03
TI
T2
T3
T4
TS
T6
17
T8
1 ,2kn 1 0,25W
3,3kn 1 0,25W
lkn/0,25W
10kn/O,2SW
2200/0,2SW
1000/0,5W
5600/0,25W
2kn/O,5W
5600/0,25W
O,470/SW
O,470/SW
100/0,SW
1000/1W
47"F
47"F
47"F
47JlF
S6pF, ceramic
56pF, ceramic
100nF, pol iester
100pF, cerami c
1 OOpF, ceramic
47nF, poliester
100nF, pollester
220"F
1 OOnF, poliester
220"F
1 0-11 spire di n conductor
CuEm01mm
lN4007
lN4007
lN4007
MPSA06
MPSA06
MPSA06
MPSA56
MPSA06
BD135
BDX53C
BDX54C
Lista de componente el ectri ce pentru sursa de
tensiune
Kl - comutator 220V/l A
FI - 1 A
Rl - lkn/2W
R2 - lkn /2W
Pl - punte redresoare 10PMl (cu radiator)
CI - O,I JlF 11 00V
C2 - O,I"F 1100V
C3 - O,I"F 1100V
C4 - 4700"F 1 40V
CS - 4700JlF 1 40V
C6 - O,I"F 1100V
C7 - O,I"F 1100V
BIBLIOGRAFIE
NAICU, EMIL MARIN, 101 MONTAJE
PRACTICE DE AMPLIFICATOARE AUDIO DE PU
TERE, Ed. 1998
revistei TEHNIUM, anii 1998-2004
revistei ELECTRONIOUE PRATI OUE,
anii 2000-2004
TEHNIUM decembrie 2006
_--------LA CEREREA CITITORILOR------_ _ _
A INSECTf.lLOR
" "
.",,-
IIU".'
h .. Of"'"
-c:>
.,.,
..
" ,!:


V
a
,
1.'''''
"
/'
-

, ,
"

u .. ,..
.. "
.. .. ..
" ---
-....
....... .., ...
_ ..
..
""'.
" ""'.
"
, ..

'"

" ,--
Problemele cu Insectele - n special cu
- sunt zilnice, ndeosebi n z!lele
Maj oritatea schemelor pentru Indepartarea
insectelor generatoare audio pe diverse
frecven1e, ncepnd cu 15 kHz terminnd cu 40
kHz, unele cu forme de asimetrice, pentru a
avea de armonici Aproape toate aceste
Tub norescent
-
..-
"
" ,--

-
montaje s-au dovedit ineficiente n lupta cu
insectele.
Propunem unui montaj
atrage diversele Insecte, In special seara, le
acest circuit cu tensiuni pe-
riculoase de aceea trebuie manevrat cu
la' testare punere n
Fata placat. cupru

1-

C I Tensiune mare
I

<' I 6OOv--800v I
Montaj

electronic
TEHNIUM decembrie 2006
_________ LA CEREREA CITITORILOR----------
Montajul se compune dintr-o (tub fluores-
cent sau un bec) care este _ de.o
la tensiune ndlcata curent
mic in - figura 1 - s-au utlhzat un tub fluo-
rescent de 20 W defect (care are arse)
un cvadruplor de tensiune alimentat de .Ia
La montarea tubuluI necesara
cuitarea in prealabil a plnllor corespunzaton
filament. valorii micI a conden-
satoarelor de C3, C4 (10 nF/800 V),
unea este mare numai in momentul apnndem
instantanee a tubuluI, care scade foarte mult
(cca 50 V) curentul este limitat de Rl
(47 ohmilt O W). Diodele sunt de tiP 1 N4007, Iar
Ct, C2-4,7 "F/400 V, nepolarizate. .
Circuitul de in tensiune care distruge
insectele atrase este un simplu triplor de tensiune
alimentat tot din R2, R3 = 20
kOlI W curentul atunci cnd sunt distruse
insectele, dar pentru o
atingere a grilei metalice. Pentru grila tre-
buie realizat un suport din baghete de plastiC (4, 6,
8) pe care se fire neizolate, la dis-
de 1,5-2 mm unul de altul. Grosimea firelor
poate varieze intre 0,3 0,9 mm.
in figura 2 este o colivie care se
poate realiza din discuri. din textolit placate cu
cupru numai pe o (cea din exterior), Iar pentru
bare se poate utiliza mal de 0,8 mm
_ 09 mm. din barelor se cosi-
la un disc, iar la discul
opus. Pentru rigidiza re, capetele barelor cositori te
se lipesc cu adeziv pe a discului
opus, sau se pot decupa in sau mai multe
discun din teX10ht ne placat gaunte, care se vor
introduce intre cele discuri de alimentare.
Pentru gabaritului se poate opta
pentru utilizarea unui bec economic de 8 W cU o
colivie (forma nu
A
ZATORE
EC'T
Schema pro-
este un
de
aragaz electro-
nic care tunelio-
la tensi-
une IR 1900
+3V. Montajul
este realizat
schema
unui dispozitiv
de
care se
in co-
La
CI
. """''''''''
este un convertor de tensiune autoblocat, realizat cu
tranZistorul T1 (pnp) tiP BD 238 (in schema este
folOSit S8550/40V/l,SN1W/l00MHz) un transformator
realizat pe o de cu (din
colector) de 95 splre, cea de (din de 75
spire, Iar secundarul de tensiune de 800 splre.
TenSiunea din secundar este cu dioda Dl-
BA 159 (FA 107) se unui circuit de producere a
inaltei tensiuni necesare arcului electric. Circuitul este
dintr-un tiristor un minitransformator realizat pe
un baston de cu diametrul de 4 mm lungimea de
30 mm, pe care sunt boblnate pnmarul.
de 32 spire, secundanul, de 1900 splre in
7 pe lungimea fentei, peste pnma
Tensiunea de dioda Dl
condensatonul CI. 470 nF/2S0 V, prin pn-
Cnd tensiunea pe CI atinge valoarea de
deschidere a dlodei Zenner D2(DZ 150}, aceasta
tlristorul in pentru deschidere. Se poate
ullliza un tlristor cu tensiunea de 200 V un curent de
mic. de tipul KT 220 (in schema se ull-
componenta PCA606j, La
deschIderea tlristorului, capacitorul se in
paralel cu bobina, formnd un circuit oscilant paralel LC.
CI incepe se descarce prin iar in cirCUit apare
38
KI220
01
o,
OZ150
vce .,..
1
01
..,,,.,
"
-
un curent
Prin procesul de
a
condensatorului,
energiei
capacitorului expri-
n termeni
electrici este com-
prin
energiei bObinei,
in termeni
magnetici. Cnd
capacltorul este
complet
tensiunea pe
turi este tiris-
torul se va bloca
(orice tiristor se
cnd
curentul prin el este
Rl mai mic dect cel de
680 sau cnd
tensiunea pe el
devine zero).
Curentul in circuit ar
trebui se anuleze,
dar
bobinei
unei tensiuni
de care
face ca in cirCUit
curentul continue in sens, capacl-
torul, dar cu polantate dect _cea la inceput
(prin D3 in paralel cu tiristorul) . In secundar apare,
tensiunii induse, un salt de tensiune mare, care
produce arcul electric de aprindere determinat de dis-
(3 mm-4 mm) dintre electrozi (ellbernd
energia din procesul repetndu-se ct timp
este alimentat montalul.
TEHNIUM decembrie 2006
---------LA CEREREA CITITORILOR--______ _
:
AEROIONIZATOR
Conform unor statistici, un european petrece 8
ore la locul de 7 ore in camera de zi 7 ore
in dormitor. Cea mal mare parte a zilei noastre o
petrecem in inchise (conform statisticii de
mal sus, 90% din timpul nostru). Astfel, nu sunt
deloc indiferente calitatea aerului pe care il
factorii care calitatea aeru-
lui din interiorul
cum aerul este compus din 78%
azot, 21 % oxigen, iar restul de 1 % compus din
diferite gaze. Cu toate avem nevoie de aer
"bogat in oxigen", de oxigen din aer
poate la 16% iar
cantitatea de bioxid de carbon, care este
mult sub 1 %, poate de trei-patru ori,
cauzeze vreo
La birouri, ozonul se in urma tensiunii
electrice care este pentru fotocopiere,
proces in care moleculele de oxigen compuse din
doi atomi se n atomi de oxigen.
atomi de oxigen liberi n contact cu mo-
lecJ,Jle de oxigen (02) ozonul (031.
Intr-o mare, ozonul ochii
mucoasele poate cauza dureri mari de cap .
Probabil au deja mirosul specIfic al
ozonului . nasul nu este cel mai adecvat
instrument de semnalizare: o cantitate de 0,02 ppm
(mult sub limita se simte deja, dar nasul se
poate cu mult mal mar: foarte
repede, n acest fel nu ne m.al avertizeaza.
Studii repetate au ca sub unor
..
,-
,,,
'_"Do'
,
"
..
.-
TEHNIUM decembrie 2006
..
,.
.1 - _, ..... , ...
u - t" . te'" ,,-
fenomene naturale ca razele cosmice,
s?lare, electnce din furtu-
nlle etc., molecula de oXigen fiind o mare
cantitate de oxigen se va sub de loni.
Vom in ionul POZitiV, care provine dintr-o
02. care a pierdut un electron, lanul
negativ de oXigen, care provine tot dintr-o
de oxigen, dar care a captat un electron. in atmos-
mai sunt ioni pozitivi negativi, cum ar
fi: CO
2
, NO, N
2
etc. normal de lonl din
aerul natural efe la
3
nivelul solului intre
1400-2000 ioni/cm . Raportul optim dintre 101111
pozitivi n+ lonii negativi n- din este
n+/n- = 1,2 ... 1,4. De golirea aerului de
normal de ioni are un efect sever
asupra organismelor vii. cu
ioni pozitivI este o aci care are ca
efect pH-ului a de
atmosfera este cu 10ni nega-
tivi, ea devine determinnd pH-
ului dnd stare de inviorare, sporind capaci tatea
de Astfel, aerul cu
sau moderat cu ioni negativi distruge
microbii, contribuind la buna a sn-
geluI.
..
Pentru refacerea a echilibrului de lonl
sau pentru a crea pozitive sau nega-
tive se cmpul electric efectul benefic
al plante lor. Se poate realiza un dispozitiv aeroio-
nizator (fig. 1) care din sur-
plusul de loni (negativI sau POZitiVI), acesta
SPAI Ol$rollTIVUL
Ot IOHllARL
011 P"

w
..
-

-
39
________ -LA CEREREA CITITORILOR---------
cu tensiuni cuprinse intre 2000 V-6S00 y, sau
poate realiza un dispozItiv care lucreaza la ter
sl
uni mai mari, 1200 V-2S00 V, clre prin _eect
Corona (descarcare in aer) poate sa produca
negativi in care de tensiunea Utl
IIzali! de timpul ct este In .
Rolul cel mai important al plante lor . dintr-o
ineapere nu este producerea de oXigen, CI aSigu-
rarea unei optime a aeruluI capacitatea
de a absorbi unele toxice. Folosirea
plantelor pentru toxice din
aer a fost ideea omulUI de de la NASA, dr.
B.C. Wolerton. in urma sale a rezultat
u - e.
== el
2U
unele plante pot reduce unor
toxice, cum ar fi formaldehida, benzenul ,
oXldul de carbon. au rolul cel
mai important in acest proces il
plantelor. plante s-au dovedit a fi efec-
tive in reducerii de materiale
toxice: aloe, filodendron (Philodendron Selloum)
Dracaena Fragans.
Prin amplasarea mai multor plante putem
umidltatea aerului din asi9urnd astfel o
mai mai reducem can-
titatea de praf care In aer. Plantele mai au
avantajul de a cantitatea de
ce temperatura Pentru a umidi-
tatea aerulUI, este de recomandat folosirea
plante lor cu mare sau a celor ale
se in Plantele nu numai
gradul de umiditate al dar Induc o
destlnd atmosfera cresc la
stres.
de cu diametrul de 20 mm
de 14 mm. primare. 35 sp,re
(O 2 mm) fiecare, iar secundarul de
600-800 spire (0,02 mm): Datorita cupla)ului
intre colectorul lui TI baza lUi T2, precum mtre
colectorul lui T2 baza lu: TI, 'prin CI q,2
(33 nF), montajul incepe sa osclleze Intrand In
pe rnd cele tranzistoare . .
rezistoarele RI , R2 (100 _ kO) se aSigura
polarizarea Se constata cel .
de colector bobinalul. primarulUi In sensuri
opuse, astfel in secu'}dar, prin la
o tensiune alternativa. Cu aceste componente, In
Fir nylon
Fir
radiani
-- -

aerionizator
secundar tensiunea este de 400 V, de
de 100 kHz se poate modifica prin
alegerea lor Ct, C2. Tensiunea din
secundar trebuie de cel
10 ori pentru a o tensiune de
cteva mii de aceasta realizndu-se cu multl-
plicatorul de tensiune care are la mai multe
celule ale dublorului SCHENKEL, figura 2.
MontalUI propus este compus dintr-un convertor
cu acumulare de energie un redresor cu multipli-
care de tensiune. Oscilatorul Simetric in contratimp
este realizat cu tranzistoarele TI, T2 (BD238), pe o
de celule depinde de tensiunea
pentru ionizator de tensiunea de intrare de care
dispunem (in se 7 celule - 5600
V). Deoarece curentul de este mic, s-au
ales condensatoare de valoare 10 nF, dar la
tensiune de lucru de cel 1000 V. Diodele
alese sunt BA 159 sau BY 238. Prin
R4, R5, R6 (2,2MO), tensiunea sI!
la dispozitivul de ionizare. Cu toate ca
se o tensiune foarte mare, nu
pericolul de electrocutare deoarece curentul .este
foarte mic, dar este indicat nu se niciun
punct al circuitului in un timp _sct,!rt
chiar oprire, deoarece rama"
Lampa cu neon introdusa mdlca
ionizatorului
TEHNIUM decembrie 2006
---------LA CEREREA CrmORILOR---------
a produce iom negativi este sufiCient
cuplam multlphcatorulUi la un fir r.adiant
- figura 3 - din cupru sau mal bine din
inoxidabil (0,1 mm), care este suspendat intre doi
la de minimum 0,5 m de tavan.
Placa metalica cu gauri
-SOOOv

aerOlomzator
Izolarea firului suspendarea se prin
fire de nylon la ambele capete, iar
cu montajul se face prin fir izolat cu vinilin,
ct de scurt se poate. ..' .
O modalitate de a produce lom negativI este
aerului intre doi electrozi figu:
ra 4. Orice vrf este capabil produc;a
a moleculelor de aer care Vin In
contact cu el. O modalitate de realizare este din
tije metalice cu diametrul de 2-3 mm.
lungimea de 150-200 mm, in care se pot da
0,5-0,8 mm, la 15-20 mm una de alta, In
care se introduc ace cu bine (pot fi
lipite cu cositor). intre vrfuri nu mal
mare de cca 3 mm. O constructiva este
realizarea pe cablaj imprimat, iar in dreptul vrfunlor
acelor se cu diametrul de cel
sau o in care se practica 5-10
unde sunt plasate ace de la nivel, a
placa. La aceste variante se poate
un mic ventilator, la 12 V (cel de procesor), pentru a
crea un curent de aer a
Montajul este alimentat la 12 V, cu_ un consum
mic, este indicat se utilizeze m habltaclul
autoturismului; astfel se confort se eli-
stresul la pe man. De
TEHNIUM decembrie 2006
asemenea, poate ajuta la prafulUi,
polenuluI, fumului, sporilor de mucegai a altor
facton alergiCI din aer, se produce in cantitate
foarte ozon (0,008 ppm) . Astfel sunl
rate pOluarea mirosurile.
-sooo.

t t
.
1- /
aerOioruzat
I
Moleculele de oxigen sunt transformate in mole-
cule de ozon fie printr-o la ten-
siuni foarte mari (cum ar fi cele din cazul ful-
gerelor), fie prin folosirea luminii ultraviolete (cum
ar fi cea din razele SoarelUi). Un atom de oXigen se
desprinde din molecula de ozon cu
celelalte particule poluante din raza sa de acllune.
Ozonul este foarte mstabil, ceea ce duce la pro-
ducerea acestei Fiind unul dintre cel mai
puternici care atomii de oxigen
incep oxideze particulele care cu
el. Mai exact, ard particula care
fizice. Ca rezultat, particu-
la nu va mai fi toxlea nu se va mal putea repro-
duce este blolog.iea). Cu alte cuvinte, parllcu-
lele respective devin InofenSive. Cnd alomul de
oxigen particula, acesta este de aseme-
nea distrus. Acest proces in '!10lecula de
O din ozon, aer proaspat curat.
2
Se
alege producerea lomlor negativI (se pot pro-
duce iom POZitiVI, pnn schlmbar_ea sensulUi
diodelor din multlphcator) deoarece In
noastre iom lipsesc, el fIInd de
materialele plastice care s-au subslltult celor cla-
sice.
41
_________ LA CEREREA ClmOAllOA----------
o 1 I uit 1 (ri.\'!l Il R (OV a,
T { '( il \ (' /11 D{ ho I
.....----------=--,,
[1 . ..-1:,
,
"

"
'Q
'"
'1 , ,.
bucur pot dumnea-
deoarece posed un Tesla
BM324A, care mi-a dat multe in
exploata re. Din sCrIsoarea dv. am dedus apara-
tul ce-I este defect am considerat
nu de pe
o descriere a principiului de
a modurilor de lucru va facilita
exploatarea schemei in vederea iar ulte-
rior, in caz de putea explaata aparatul
mult mai eficient.
cum se schema este foarte sim-
aparatul fiind in un oscilator echipat cu
o de RF ( foi asi ta in acest caz ca
care banda S - 250 MHz in 9
comutabile prin schimbarea exterioare
ce bobinele de acord. In de
este conectat un mlcro"!mpermetru mtr-un montaj
cu senSibilitate relllabila (cu RS, accesibil de pe
panou), care permite curentului de

utn

,
,
"
al ascilatorului.
, ,
I
I

\-il' >J
'"

J

lll,l. I.Sl6l1
"
,
BM 342 A
Acest aparat att de simplu poate realiza mai
multe selectabile de pe panou cu ajutarul
camutatorului modului de lucru. Astfel, pe
GDO, aparatul ca simplu ascilator c"u
frecvenja de_ pe scala]
corelata cu bobma In aceasta
se apropie bobina aparatului de un
cirCUit acordat pasiv, deCI care nu este sediul unor
electrice, se butanul de
acard al aparatului,
mentului de de pe panou, in momentul m
care de a circuitului testa! este
cu oscilatarului, are lac o
destul de a curentului de (datOrita
unui fenomen de a energiei oscilatorulUi
de circuitul testat), de instru:
menI. Din acest mativ acest tip de aparat se mal
GRID DIP METER al
cade", curentului de Pentru o
TEHNIUM decembrie 2006
LA CEREREA CmTORllOR ________ _
mai este o. aarecare
Astfel, se va plasa bab,na aparatUluI ct mai
aproape de CIrCUitul testat, se va regla convenabil
senSibilitatea se va foarte
fin pana la mlnlmului Curentului
de g"la. ApOI se va departa aparatul de cirCUitul
testat, este cazul, se
va reface acordul. Cu cat dintre cele
cirCUite va fi cu atat va fi
mai ( m limita disponibile)
deoarec(,! mmlmul va" fi mal iar
reciproca a celor do.uf,! Circuite .asupra de
acord va fi m"!, mica. In optime de utilizare
apar.ltul afera o I?reclzle _de de 2%:
Daca nu avem cat d"e_ cat o asupra
domeniuluI "de m care. se circuitul
testat, masuratoare"! va _ fi mai
deoarece v"! trebUI sa se Incerce cu mai multe
bobme, pna la determinarea
are marele avantaj de a permite
de a circuitelor
deconectarea acestora din montajul respectiv
In GDO aparatul poate fi folOSit ca gene-
rator de "semnale . ne'!10dulate," cu
corespunzatoare Indicata pe scala. sem-
. generat se face in numai p'rin
boblnel exterioare, nefIInd deCI reglabil etalonat
in amplitudine. Cu toate acestea, paate fi foarte util
pentru teste, acard, semnale etc.
Pe TM, semnalul generat ca pe
GDO va fi modulat in amplitudine cu SOHz de la

Pe IW, aparatul ca
de cu care se poate
unui semnal incident, de exem-
plu asc;.ilatorului local al unui receptor sau
al unUi In acest scap se bobi-
na dameniului de dOrIt
se apropie de sursa de semnal (circuit oscilant,
etc. ). Semnalul astfel captat este mixat cu
cel generat de aparat, a este
Cnd cele
vor fi foarte aprapiate, prin fenomenul de va
rezulta un semnal de ce poate fi
ascultat intr-o ce se paate conecta in partea
a aparatului. La
de este cu cea
pe scala aparatului. Pentru a prinde
mai ales pentru de peste
10MHz, acordul trebUie manipulat cu foarte mare
deoarece butonul respectiv nu are un
demultiplicator faarte bun.
Pe AW, aparatul ca
unda metru cu absorbl,e. Procedeul de utilizare
este cu ce descris la GDO, cu
deosebirea de circuitul testat este
activ, deci semnale care vor fi captate de
Circuitul acordat al undametrului, iar acesta
se pe de instrumen:
tul de va indica un maxim. Deci, in aceasta
rolurile celor circuite acordate se
oscilatorul fiind scos
din .
. Acum, cteva pentru depanare, nu
cum &e de fapt defectul pe care-I
In primul rnd electroallmenta-
TEHNIUM decembrie 2006
rea tensiunea de filament trebUie fie de 6.3V
Iar tensiunea de alimentare pe C7.
este accesibil scaaterea capacului
ule sa fie de cca 200V in gol (cnd nu este
fonectat la aparat cu babina oscilatorului)
ce la cca 1l5V cu bobina
a.. " serva'!l deCI din tensiunea
anod,ca se" tUbulUI electronic numai cnd se
bobmele. Tensiunea pe anod va trebui
s le de cca 75V. in acest caz cu cea de
(puncte relatiV accesibile la saclul tubu-
UI. a"derea de tensiune de la 1l5V la 75V este
cauzata de R10, care este de curentul
al tubului (cca. 8mA) . acestei
caderi de ne da tubul elec-
tronic Este tensIu-
nII pe Rl din catod. care trebuie fie de
cca 0,2V, daca tubul este bun. tensiunea din
catod este mult mai tensiunea pe anad
mare, sau de cea
masurata pe C7, deducem avem un cansum
mic dect narmal, ceea ce se paate
mtampla cand tubul este uzat, avnd emisia cata-
d,ca tceste tensiuni sunt bune la a
examinare Vizuala nu se campo-
nente sau conexIuni deterlarate, suspectul prinCI-
pal poate fi tat tubul electronic, a crui scade
cu uzura. Eloate afecta de
Simpla este schimbarea acestuia. S-ar
putea in tip
(6J 1 Pl Mantajul Vt functiona aproape sigur cu
orice tiP de pentada de Rt= cu panta mal mare de
5mAN, sau chiar cu o dar s-ar putea fie
schimbarea saclului, iar disponibil
este destul de mic. Tubul 6J 1 P poate ti inlOCUit cu
tubul 6 J 2P sau 6J 3P la saclu.
Punerea in a de se
paate face faarte Simplu cu ajutorul unui radlore-
ceptar sau al unui teleVizor (in lipsa unei
de laborator Astfel, se va
activa GDO sau TM, se va canecta la
aparat babina Qamei de
a radioreceptorului sau a teleVizorului se va
butonul de acard al in
jurul de acord a receptorului,
semnalului generat fiind in printr-un
zgomot speci fic. Deaarece amplitudinea
este relativ mare, testul se va putea face chiar de
la a de metri. La mici se vor
putea .. _
Nu recamand sa tranzlstariZarea, In
cazul in care unUi tub electrOnic compatibil
este deoarece este destul de
mare. tranzistarizate
diferit de cel in va trebUI se
in sistemul de masurareflndlcare,
mai mult ca sigur vor trebui modificate bablnele.
Toate aceste pot afecta senSibil
etalona rea s-ar putea fie. mal slmp!u se
realizeze un alt aparat tranzlsto"zat (exista destule
scheme in literatura de speCialitate), dect se
tranzistorizeze cel in
Cu stirnI!,
Ing. Gheorghe Reveneo
43
_________ LA CEREREA CITfTORILOR---------
D0111lZului DU111itru Popescu,
Stimate domnule Popescu,
Am identificat articolul
care ne intrebat. el a fost publl
cat in TEHNIUM nr. 1/ 1981, pag. 9,
sub titlul "Recuperator de
autor ing. N. Florescu, Tltu.
este vorba despre o
foarte. avanta-
nu pierdut deloc
interesul In actuale, ba
zice. Pe atunci nu
aveam ne plngeam,
acum avem, dar avem contoare,
mai 9hivernisim, deoarece
din ce In ce mal mult.
-
Pentru cititori s-ar putea
fie de subiect, re-
amintim in acest articol
nat era o
foarte (reproducem
cele figuri cu lor), ., _
care permite unul volum de prrn recuperarea
durii "pierdute" in jurul unui ochi de aragaz aprrns. Cu alte cuvinte,
fierbe oala cu sarmale avem berechet pentru a toate vase-
2
le din .
nu procura respectiv al lui TEHNIUM,
vom oferi o copie Xerox acest articol.
1
- --
-
'i. Teav
dE' fixare J Rele )f
de
Ir
D0111lluiui Ioan Diaconescu,
putut procura numerele 2 3/2006 ale lui TEHNIUM, domnule Oiaconescu, astfel
observat solicitarea dv. de privind gardurilor electrice a nceput fie
Mai avem alte promisiuni, dintre care un articol serios am fost se n lucru.
atunci propunem varianta n figura dintr-o mai
veche a celebrei de scheme MARKUS. Din alte date n cu acest montaj nu
(att am copiat atunci n dar schema este foarte ii da de cap.
Este vorba despre un oscilator asimetric care un tranzistor de putere (aici PNp, dar se poate
transpune pentru un NPN, mai
180()-
10KO
(Pul .. ra\o)
44

- 6V
- (Ac.)
r--t----- La gartlul de procurat) un transfor-
electric . '1
2.
lTJ
Ne2H
22KO
d.
Tr. filament tmpomantare
P
mator pentru fllamente (probabl ,
2 x 6,3 V), recuperat de la un
televizor cu tuburi scos din uz.
dori experimen-
acest montaj, nu
de
muncii ge-
nerale prezentate n TEHNIUM
nr. 2/2006, pag. 41, n articolul
"Garduri electrice", autor ing.
i. Lungu.

TEHNtUM decembrie 2006
LA CEREREA CITITORILOR ________ _
typcA(AR ooat)
,
,
,
I
_ .... 1 a'r"'J
I ..
.,
-
_It..,
,
...

H -.
,
=t.

III
<ou'-on)



o


,

-
-
-

-
-

l
I I
V1'"

j

('


-

'!


1 _L
.) 6:'_:0
,
"'."<" aa..u.'wa.I
-

10
Pagini realizate de Ing. CORNEL
PIR provine de la pasiv, cunoscut de
ca termic. Acesta radio
de obiectele calde. De asemenea,
corpurilor aflate in emit mai
In paSiv dect fundalul pe care se
vii cu motoare calde emit ter-
pe care detectoare le PIR o pot sesiza att ziua ct
noaptea. in pasiv nu trebuie con-
cu cea in apropiat de tele-
comenzile diverselor aparate (TV, video, aer
etc.); pasiv nu emite niciun fel de care
ar putea fie corpulUI uman este
mal la lungimea de de 9,4 micrometri.
poale cu oarecare alenuare
prin materiale opace penlru cum sunt germaniul
SiliCIU!.
Senzorul plroeleclric este construit din materiale
cristaline care pot genera sarcini electrice de
cnd sunt supuse la de once sau
Cnd suma un anumit
nivel, apar la nivelul cristalulul, sarCinile elec-
trice se se pot pune in cu un dis-
POZitiV cu FET inglobat in structura a senzoruiUi
Elementul senZitiv, sensibil intr-o mare de
este acoperit cu un filtru care care
Sosesc la banda 4-14 micrometri, devenind astfel foarte
TEHNtUM decembrie 2006
sen,sibil la corpului uman.
In de tipul de filtru utilizat la diS'
pozltlvele PIR au diverse domenii de aplicare, astfel:
cele de tip A, cu filtru din siliciu, cele mai ie"ine, au
banda cele de tip B, tot din SiliCIU, dar cu banda de
la 7 in sus (trece-sus) sunt utilizale in detectarea
corpurilor umane; cele de lip C, din cu
(4,35 sunl u""zate in detectoarele de
cele din siliciu, cu banda de 4,5 sunt utilizate
in detectarea corpurilor umane; cele de tip E, din SIliCiU,
cu banda de la 5 in sus, sunt utilizate in detectoarele
de corpuri umane.
Detectoarele cu senzor piroelectric pot fi dotate cu
diferite tipuri de lentile: pentru animale de
tip perdea sau tiP condor. FIInd un senzor paSIV, se
in special in dispozitive de in
delecta rea neautorizate. Aria de detectare
este de partea de dimensiunile
geometrice ale detectorulul.
O pentru un senzor PIR este
in figura 1. Sursa dispoZitivului FET (p,n2)
se printr-o de 100 kn la
devine semnal de intrare pentru etajele de amplificare
care Ampldlcatoarele au banda la
aproximativ 10 Hz pentru a elimina zgomotul de
un comparator cu care
45
_____ ----LA CEREREA CITITORILOR---------
1YPICAL CONFIOURATION
FRESNEL lENS
'\
IR f ILTER

ENERGY ,
\
.kl
,
,
PIR
V

1
2
3
<
poate fie activat att de ct de cea
a semnaluluI de la senzorulUl .
In figura 2 este schema (ridi-
a unuI produs larg economic,
CU HALOGEN CU SENZOR DE
Schema este in lurul cirCUitului
Integrat LM324, care 4 amplificatoare ope-
rationale blocurile din schema de principiu.
Elementul de sesizare PIR este alimentat prin Rl R2
(33 kn). Semnalul cules de pe R2 este amplificat cu un
etal lormat din amplificatoare. UIC U1B. cu fac-
torul de amplificare mai mare de 200. Ampliflcatoarele

PIR
1
...
AMPUFI ER
COMPAAATOR
OUTPUT
sunt in montaj de curent alternatiV, primul nelnversor. cu
factorul de amplificare aproximativ egal cu raportul
A = 1+(R3/R4). in montal inversor. cu factorul
de amplificare A = (R20+R8)/R5. Din potenliometrul
semireglabil R20 (SENSI) se senSibilitatea
montajulUI. C3 izolarea din punct de vedere gal-
vaOlc dintre amplificatoare. Prin dlodele Dl D2.
ampliflcatorului comparatorul cu
UlA. semnal la Intrare (detectat de PIR).
comparator uluI este aproximativ OV. Orice salt pOZitiv de
tensiune de la comparatorului se transmite prin
dioda D3 capacitatea C4. pornind temporiza-

OI
I"'HI
..
,.,.
IU1 ,(O

f--- _.J"
",.. ._ UI'
... 1
/>-'---r--1

, ..
U"
..... """
..
. ,
"
, ..
"


>
'" 'OI
J..
=

1,.
..
UIO
...
r-____________________________________ ..
--+---1
n
-
1
"0
,O:OlUISTOl
,. .
.. -1-"'-11-",';' ..


... 2

L
" .
{ ..
on.,
l
,.b-

T EHNI UM decembrie 2006
LA CEREREA ClmORILOR---_____ _
torul realizat cu operal,onalul U1D; acesta este d
un compara.tor de tensiune fixa e e fapt
Inversoare lent pe IntPra Intrarea
1
. t' rea nain
versoare. emponzatorului prin R17
Rl9 (4.7 kn) tranzistorul Q2. care I
pentru aprinderea beculul. Din potenliomet,' I re eul
reglabil R21 (TIME) se durata de apr
u
d
seml
-
becUlu1. In ere a
Montajul este compl t t
apnnderii becul e a cu un Circuit de blocare a
un t ulpe timp de ZI. reahzat dlntro folorezIO
a lUi 01, care comanda in
(LUX) se modific Din potentlometrul semlteglabll R22
de luminozitate la care Intra in
dispoZitive PIR

PIR32S __ ,, - .
' ... E'I,..-' . - .
TEHNI UM decembrie 2006
I "'"
":N't.
3 O'W".


47
__________
CATII PRACTICE--
__ CU RELEE DE TIMP--
Releul
de timp a
c r u i


de prin
Clp'U este
prezen
n
figura 1


n are a
matorului
M a
rezls
de SR
I
R dintr-un r .. )
I
de mini.
Sun t
m uit e
-
CI -'-
(de exemplu, de
grupun sanitare publice etc.) in care
nu este minilor
In astlel de cazuri se
aparate electrice coman-
date de temporlzatoare similare
celUI prezentat in figura 1. Imediat
se butonul de
pornire 9P. Ca urmare, motorul elec-
tric M A sunt puse sub
tensiune. Curentul de aer generat de
un ventilator, antrenat de motorul M,
trece peste A, care il
minile ude n
acest curent de aer cald, n cteva
secunde - zeci de secunde excesul
de dispare.
In principiu, releul de ntrziere
este constitUit din integratul PA555,
care n regim de circuit
blocant monostabil. Perioada de
temporizare a motorulul
M a termice A) se
poate regla cu ajutorul
SP. Semnalul de la
3 a Integratului PA555
pnn R3 poarta triacului
TRC. Acesta se deschide pune
sub tensiunea m!'torul M
de a
curentului de aer, R. Cu elementele
paslve . Indicate in figura 1, durata
poate fi ntre 3
45 de secunde.
de timp este pentru uscarea
48
Prof. dr. Ing. SORIN PISCATI
D
r

-
El) ..Il
-..
R,'l
}
minilor. De
butonul de pornire Bp, motorul M nu
Acesta in
numai eliberarea butonului BP.
Sa ales pentru ca
temporizatorul asigure
de a motorului M,
indiferent de timpul ct a fost
butonul BP
O a schemei electrice
din figura 1 este n figura 2. La
acest montai, tnacul din figura 1 a
fost nlocuit cu releul electromagne
lic REl. de
n figura 2 are avantajul
poate comanda orica fel de motor
electric cu colector, asincron sau
sincron. Curentul de rupere al con-
tactelor releul (CR) este de
puterile insumate ale motorului M
rezistentei .. termice R. Partea de
comanda fIInd ca la cel
precedent, durata
motorulul .electric M poate fi
cu liniar P intre 3
45 de secunde: se o
de mai mare, fie
se valoarea conden-
satorului C, fie se din nou
butonul BP Imediat oprirea
motorului electric M.
Montajele din figurile 1 2
mal pot alte De
exemplu, la hotele de aerisire din
sau ale grupurilor sanitare.
Se mal pot utiliza ca automate
r
J
-
)

1
(tempo
r Iza
toare) de
la
blocuri
sau

adminis
tratlve.
Varl'
anta din
figura 3
se uti

frecvent
in grupu
r I I e
opera
1
torii din
spitale
O u p

a
minilor dezinfectarea lor cu
alcool sau alte specifice,
medicii personalul medical care
chirurgicale
nu trebuie mal butonul BP
Oucnd minile in dreptul fantel pe
unde este evacuat din aparat aerul
cald, trebuie
automat motorul electric M
in timp
R. aparaturii
se pe reflectarea de
mini a razel or de generate
de o
(LED). Aazele reflectate cad pe un
fototranzistor care, la rndul
prin intermediul unei aparaturi elec
trice a este
i n figura 3, motorul elec
tric M de
a aerului, A. Pentru ca
lumina din mediul ambiant nu
aparaturll
electrice de razele de
emise de dioda electrolu
de foto
tranzistor sunt modulate in cod de
impulsuri. Indiferent de intensitatea
fluxului luminos ambiant,
in figura 3
probleme la o
de 2530 cm a minilor
pe gura de evacuare a aerului cald.
minile, fototranzistorul
nu mai este iluminat in
TEHNtUM decembrie 2006
________ _
ahmentarea cu energie a
matorului M care
latorul a A se ntre
rupe.
Montalul prezentat in figura 3
o sene de in
industrie, ca element de
interzicnd pornirea respec
tive atunci cnd mna sau parte
a corpului opera
torului sunt in zona
de lucru. Mai
poate fi folosit ca
luminator de
la macarale, poduri
rulante etc.
Descrierea
aparaturii a
ei
de
este
dlntrun oscila
tor in compunerea

NANO din cir
cuitul integrat CI1
de tip MMC 4011
Impul surile elec
trice generat e de
acest oscila tor sunt
amplificate de eta-
Jul echipat cu
tranzistoarele T1,
T2 trimise la
( I
-
J r
-
dioda Ld (LED).
trebuie fie de
in paralel la
nivel cu dioda
Ld, la circa 40 mm este
mOQtat fototranzistorul FI.
In starea de repaus a aparaturii,
fluxul luminos emis de Ld nu
in niciun fel partea sensi
a fototranzistorului Ft. Lumina
a becurilor sau a altor surse
luminoase nu are asupra
montajulUI, deoarece avnd un ca-
racter conlinuu, produce in foto
tranzistor o tensiune de asemenea
Acest semnal nu poate
ajunge pa baza tranzistorul ui T3 din
cauza condensatorului C6. Atunci
cnd o introduce minile
in dreptul fantel active a montajului
electronic, o parte din Impulsurile
luminoase emise de dioda Ld sunt
reflectate fototranzistorul FI.
La rndul sub acestor
Impulsuri , fototranzistorul gene
semnale electrice care,
trecnd prin condensatorul C6,
baza tranZistorului T5.
Amplificate de acesta, trec prin C?
ajung pe baza tranzistorului T3.
o amplificare, in
pinII 8, 9 in paralel) ai
Inversoare P3 (figura 4). Semnalul
Inversat ajunge in IInal pe plnul 13 al
P4 este mixat cu cel generat
de oscilatorul P1, P2 din integratul
TEHNIUM decembrie 2006
MMC 4011 MlXarea se produce in
poarta P4, deoarece semnalul
oscllat?rulUl intrarea 13 a
acestei Semnalele (impul-
rezultate la 11 a
4 (flgunle 3 4) ajung prin rezis.
R8 la Intrarea 2 a circuitului
Integrat PE555.
e la 3 a integratulul,
O -1N4007
C1 . 1
C2 . 1
C3 . 1 (nepolarizat)
R1-1Mn
R2 - 22kn

R470/3W
SR-110kn
( 3, f---.
I
1

DI
'{2 ,l,. C2J..
.)z

8


1.
, 6 4
7 2
m..fi.
CI

R3
5 3 r
,
I
1_ - r
r{b 1
1
Impulsurile sunt preluate
redresate de grupul de diode 02, 03
(figura 3) . Tensiunea
ajunge in final pe poarta
triacului TRC, pnn divizorul R25,
R26, rezistenla R2? etalul echipat
cu tranzistoarele T6 TI. Ca
urmare, triacul TRC se deschide
pune sub tensiune motorul electnc
M al ventiiatoruiui rezistenla ter
RT de a jetuiui de aer.
Prin retragerea minilor,
zvntare, fluxul Impulsurllor
receplionate de fototranzistorul Ft
se intrerupe ca urmare triacul
TRC se de sub
tensiunea relelei motorul M rezis
RT.
instalalia electric prezen-
in ftgura 3 pare relativ cam
in se poate realIZa
cu Iar reglaJele nu
pun nicio
Pentru cei cara doresc rea
lizeze o astfel de Instalalle, autorul
se dea orice pnn
intermediul
Lista de piese
(Figura 1)
CI . PE555
TRC -triac 400V/6A
Oz-PL12Z
R4 1
I

220
1 r
220V
-[

"

r
r:
Lista de piese
(Figura 2)
CIpE555
R3L - R113112V
Oz - PL12Z
O -1N400?
C1 - 5 + 10f1F/16V
C2 .

I
)
C3 . 1 (nepolanzat)
R1-1Mn
R2 - 22kn
R3 . 40+ 60n
R44?nJ3W
R5 -10kn
SR - 22kn
T - BD139
Lista de piese
(Figura 3)
CI1 - MMC4011
CI2 - PE555
T1 ;T3;T5;TI - BC 1O?9
T2;T4 - BD139
T6 - B0140
D1 - 04 -1N4148
LD - LED alb
FT - fototranzistor
PR -1PM1
Oz1 - DZ10
Dz2 - PL13Z
TAC - triac 400Vl6A
P - 100kn (hnlar)
TR - 220V/14V/15W
C1 - 4?OfIF/24V
49
__________
C2 - 22nF
C3;C4;C5 .

C6;C7;C9 - 1 nF
ca -10"FI25V
C10; C12
100"F/25V
C1 1 -10nF
R1 -100
R2 - 1,2kn
R3 4700
R4 ; R8; R27 -
4.7kn
R5; R22 - 27kn
R6;R11 - 1000
R7; R12 - 100kn
50


R9, R13
47kn
R10 - 3300
R14 - 390kn
R15;R16
12kO
R26 - 1kn
R18 - 3,3kn
R19; R20; R24
- 24kO
R21 - 1300
R23 - 8,2kn
R25 - 180kn
R28 - 68kn
R29 - 33kn
TEHNIUM decembrie 2006
_______ _
u un simplu cirCUit electronic (fig 1)
o aplicatie ce permite se poate
unei de alimentare cu a
de la un bazin sau de la prin intermed
P
I
trovalve (de la de unei elec-
descris permite udarea de flori s ). tutomatui
sere, a ghivecelor de flori cnd suntem egume, tn
nu are cine ne ude florile.
pornirea electrovalvel numai la "Int
unenculU1
de alimentare ntre 9 V-4Q V
Intrarea neinversoare a .
la divizorul rezistiv R2 este
01 allmen.tat tensiunea de
potentiomelru d fie Inloculte cu un
reglal fin al momentuluI d e 10 kn50 kn pentru un
este conectata la diviz r faC1lonare. Intrarea Inversoare
Cat timp ormat de fototranzlstor R 1 ,
Intrare trebuie tensiunea pe
dlVlZorul R2, R3, iar reglate cu
este blocat .
Ing, CORNEL
- este
o
de
timp, deter-
de
p ozitia
comut atoru-
lUi SW1 , de
la cteva
secunde la
c t eva
ore.
El emen
tul sesizor al
mont ajuluI
este un foto-
tr a nzistor
planar epl-
taxial cu SI,
npn. tip
ROL31 sau
oricare allul.
F o t o -
tranzistorul
pro
prietatea
la intuneric
!ezistenla
mire colector
emitor

..

..

-


.,

Q
M ,
"
,.
,J"

E_
,

,*-1'1' ,

n
este foarte mare, iar cnd este luminat scade
foarte mult. FototranZistorul 01 cu R1 (330 kn
470 kn) un dIVizor, Iar de tensiune pe
acesta este cu iluminarea sesiza
de traductor unui comparator. Circurtul de
comparatorul utilizat este vechiul cunoscutul
Intesrat LM723 (sursa de tensiune. figura 2).
a pentru acesl CirCUit deoarece contine o
tensiune de temllc,
n amplrficator de eroare dlferential. un tranZistor de
re.?lare. tranzistor pentru circuitul de protec1ie (nu se
In aplicatla de posibilitatea de compen-
sare '" o stabilizatoare de 6,2 V.
Curentul de maxi m (pin 10) este de 150 mA. tensl'
de de 7,15 V curentul de 15 mA. curen
ul de la terminalul Vz (pin 9) de 25 mA, tensiunea
TEHNIUM decembrie 2006
.,.-
..
..
o
1"::':-
-j
-
"
"
-
- .. m
:
...::.
-1-'-


I ,
-
_.

-

..
1"::';
1..
-{'::'I
--
-{.::.
,
Q
-
Cnd traductoruleste in intuneric. tensiunea pe Inlrarea
neinversoare deVine deschiderea
tranZistorului Q2. ReZistorul R4 (47 kn-l00 kn) este Intro
dus pentru a crea un mic histerezis a even-
tualele oscilatn in momenlul
se prin conectarea intre plnur
10 de sau in locul lUi R6. a boblnel unUi
releu (12 V), care prin contactele sale
aprinderea unui bec, se un automat de ilumi-
nat nocturn. Bobina releului nu este figurata in schema

TranZIStorul Q2 monoslabJlul realizat cu
din c"curtul Integrat MMC4093; durata
rmpulsului nu este este de valorile lUI
R7 C2. monostabiiuiui blstabllul (1 /2
51
1
I
,
__________ AUTOMATIZRI----------
MMC4013) penlru
comanda elec '''''1''''''
,.",",
lrovalve,. TImpul cl
esle comandal ___ o
---
-
).2 ___ _ -J.,l-"" 1l .
bUle fte cu un
curent de pIerdere
ct mai mic, nepola-
rizat cu tensiunea
de lucru de 600 V
se poale). tranz'Slorul 03
(BC107), deci
electrovalva, este
determinat de tem
pOrlzatorul realizat
din
binar asincron de 14
circuit
pol.rit.are
Itumocompen,at
b'l' MMC4020 '
osc,lalorul de lael, L_-.--__ -1
realizat cu o ,
lip
eroare
MMC4093, o I 'L_-.lr.
Cu -
valotile d,n 7
LM 723
1'3
=-r',--.'r-- - -
6 5 4
penoada semnalulu,
de ceas la Intrarea
este
de aproXimativ 1 s. In
funclle de ,..-_

pentru comu-
tator, durata y.
este
de 25
01 p,n 9), ,ar
cea
de 2,2 ore
014
p,n_3). R'
In figura 3
este prezen-
tat cablajul
Impnmat sim-
plu strat la ...
y,",
scara 1:1 ----------
Monta)ul
Bre un con
sum de
curent learte
redus din y.
acest motiv
se poate ali-
menla direct
de la relea,
matar, cu
schema din o,
figura 4. I
1.
realizare
manipulare, ... ,
pentru a nu
se produce
cel -
dentel
Schema
este sim-
com-
ponenla
de
este con-
d e n -
satarul C2
de 330 nF,
care tre-
52
-
o,
'e ib .,
li l il
k:S



...



It I




"
-- .. '.
a.
- . _. -----
. , .
- ................. .

U



3
.. 8
" ,--







I
Puntea redresoare,
de tip 1 PM4, poate
1 O fie cu 4
r 1 N4004-1 N4007
1 --i=> ..... 1 diode din gama
I o fillrare
2






"
-

\6' o prestabiltzare la 20
V cu dioda Zener
9 vz PL20Z, care un
stabilizalor Integral
cu trei terminale, LM
7815.





Penlru plantele
de apartament este
necesar un rezervor
de 10-20 Itlri (sau

ma, mare),
amplasat pe
un suport
dea-
supra ghive-
celor cu flori.
La rezervor se

electrovalva,
iar de la ea se
poate pleca
spre ghivecele
cu flori fie cu
un singur fur-
t tun, prins pe
fiecare ghiveCI
cu gaura in
dreplul lui
opus
se
I cu un dop), fie
cu mai multe
flexi-
bile, cte unul
pentru fiecare
: ghiveci, de
2-3 mm.
8.. diametru miC,
U) D
ozarea apel
se face pnn
Cl
Iei el

dimensiunea
din drep-
tul ghiveciului
din reglarea
timpului ct
esle
elec-
trovalva
Trebuie
- avut In
vedere tap-
u tul c plan-
_... tele vor fi
udate in fie-
care zi, la
in-
tunericuluI.
TEHNIUM decembrie 2006
__________ _
in multe

practi ce
este nevoie
ca motoarele
electrice
regleze tura-
n limite
largi.
mom entul
motor este ct
mai constant,
indiferent de
va fi cu
att mai bine.
Schema
(fig. 1).
n Jurul
unui circuit inte-
grat sau
echivalent, per-
1
r
\
\
r
r
\
ui'-{
j
\ t
-
T
\
\
\
\
r - \
\
\

\
l
l_l-,
""-4 <1 \

-\"7 __ -. \
\ pE :,355 1 1 t\
\ -
\ \
1 b \
l.,-
-- -
T 1
\ (,'1i.
\
1-
-
-
..
-
mite reglarea
a
unui motor electric
cu colector mag-
"i
1 )
'1 ,.c
se
permanenll n .
CIrcUitul de Intre zero
valoarea de
motor. Puterea a
motorului ce poate fi comandat
cu este de cca
50 W, se pentru
TI un tranzistor 2N3055 cu radi-
ator adecvat.
Reglajul se face prin
factorului de umplere,
frecventa semnalului
practic Oscilatorul din
figura 1, n
CIrCUitul integrat PE555,
este realizat schema cla-
n care condensatorul CI
TEHNtUM decembrie 2006
prin rezis-
R1 , P dioda Dl se
prin R2.
prin condensatorul C se
extrage (constant). curent 11 ,
lUI va fi Iar
In acest
mod, factorul de umplere
reglabif, de

mediu prin tranzistorul T, In
prin motorul M, va
avea el o a
de la o valoare minima
practic rotorul motorului M nu se
o valoare
Pentru valorile din s9hema elec-
In figura 1,
\
\
1)
\
atunci cnd
factorul de
umplere
are va
loarea

durata
impulsu-
lui la
3
a inte-
gratulul
PE555
este de
5,5 Ori
mal

dect
durata
pau -
z e ,
)v Pen-
1
tru O
anu-

va -
loa-
re a

P, factorul de umplere atinge va-
loarea
valoare, se
intrerupe deoarece tensiunea pe
condensatorul CI nu mal poate
atinge praguf de sus al compara-
torului din circuitul integrat
pE555. Tensiunea de fa
pinul 3 al integratului tot
timpul n 1 (valoarea
in acest caz, curent!,1
care trece prin tranzistorul T. In
prin motorul M, are
valoarea
momentul (deci puterea) au
ele valoarea
Tranzistorul T va fi montat pe
un radiator termic adecvat.
53
___ -----==ATEUER----------
este necesar se . comande
motoare cu puteri mal . man, se
vor utiliza tranzistoare finale
uternice, dar pnn
3 a ;ntegra.t
nu trebUie sa
valoarea de 200 mA.
Montajul electronic prezentat
in figura 1 permite numai
reglarea turatiei motorulul . elec
t ' in multe cazuri este suficient,
sunt situatii cnd trebuie
mentinut constant momentul
_ etajul a fost echipat
I TG P C3.
cu grupu , I TG esle un
(Mabuchi,
J) antrenat direct
Johnston e c. '1 a de caseto-
printr.o cure .'
de motorul electric pnnclpal
o 'A nd statorul cu magnel'
acest tahogenerator
ea debita bornele sale o.
une prop0r1lona a
cu turalia rotorulUi __
\
dezvoltat de motor,
-

1
indlfe
rent de
valoa-
rea tu-
re-
glate;
este cazul
unui mi
nistrung
antrenat
de un
motor cu
colector \
magneli
perma-
nenti.
Pentru o
astfel de
aplicatie se

Instalatia

in
figura 2.
Schema a
fost
din preceden-
ta, i s-
au adus
-

\['1
toarele
- alimentarea integratului
BE555 se face cu o tensiune sta
de montajul realizat in
jurul tranzistorului T2;
- intre circuitului inte
grat tranzistorul final T3
s-a intercalat etajul preamplifica-
tor TI, echipat cu tranzistorul de
putere medie 60139 sau 60237.
In functie de tranzistorul final T3,
puterea motorului electric M
poate ajunge la 1,5 kW, iar tensi-
unea .de alimentare la 80-1000
Vc.c. In acest caz, dioda Zener
se va alege la o valoare
astfel inct tensiunea la bornele
4 8 ale integratului PE555
nu 18Vc.c.;
54
\
iZ
p2
-
\
01. .l-
1'1
\
l
Se va vedea
n prealabil care este turalia
a acestui
turatia sa este
celei a motorului M, atunci intre
acestea se va introduce un
reductor de turalie cu rOli
curea de magnetofon sau
casetofon. Ca tahogenerator
este indicat un motor de caseto-
fon (motor in stare de
functionare), care
la 6 sau 12 Vc.c.
Cu potenliometrul P se
turalia. Ambele scheme
electronice (din figurile 1 2) se
din acumulatori sau
prin intermediul unui alimentator
adecvat. Schema a unui
astfel de alimentator este
in figura 3. Puterea
transformatorulUi de relea TR
tensiunea Us din secundarui
acestuia puterea puntii
redresoare PR se aleg in funclie
de puterea pe care tre-
buie o debiteze motorul elec.
tric M.
Condensatorul electrolitic de
filtraj Cf va avea el valori ale
cuprinse intre 1000
10000
funcI,e de pu-
r
II

\
\
-
1
\
\
\ (>
terea motorului
M. Cu ct pu-
terea motoru.
lui este mai
mare, cu att
capacitatea
lui Cf va " mai
mare. Pentru
o putere a
motorului M
de 50-60 W,
acest con-
densator va
fi de 1000

sau mal
mare.
Pentru
aplicatii
mai pre-
tenlioase,
de mare
precizie,
in ceea

ce pn-
ve t e
turatia
cuplul
motor, se poate utili:a. schema
prezentata In
4. cum se vede, Intre
intrarea circuitului integrat PE555
TG a fost
intercalat un CirCUit PID, realizat
cu integratul PA 741 . Prescnerea
turaliei se cu
potenliometrul liniar P: Circuitul
RC intercalat intre pinII 2 6 al
amplificatorului
741 permite o funcllonare nezg
o
a motorului M. r
Valoarea tensiunii de al'
mentare a etajului final a
motorului M se alege in . funcI:e
de caracteristicile electnce a e
acestuia din
Lista de piese - Figura 1
Rl - 4,7kO
R2 - 47kO
. 2006
TEHNIUM decembrie
_-----------ATELIER,-_________ _

Jl v
-
R3 -47 ... 200n
P - 100 kn (liniar)
T - 2N3055
D1 - N4148
D2 - 1N4004
CI - 1000 nF
C2-10nF
LISTA DE
PIESE - Figura 2
Rl - 4,7kO
R2 - 47kO
R3 - 160 ..
660 O
P - 100 kO
(liniar)
Pl-l0kn
TI - BD 139
T - 2N3055
Dl -IN4146
D2 - lN4004
CI ; C4 -100 nF
C2 -10 nF
TR
f,l\r r
\ \1 \ \ \
\ \ \ \
\ \ \ \
\ \ \ l
-
fR
l
..... -

PR - punte redresoare,
conditie ca pentru TR
Cf - min. 1 000
LISTA DE PIESE
Figura 4
Rl - 4,7kO
R2 -47 kn
r
R3 -160 6800
R4 - 39 .. 3300
R5 -lkn
R6 - 5600
R7 - lkn
R8 - 27kO
R9 - 10kO
T - 2N3055
TI - B0139
Pl ; P2; P3 - 10kn
P - 100kO
CI, C4; C5 -100nF
C2 - 10nF
C3 - 100flF
OZ-PLI6Z
Toate potentiometrele vor fi
liniare
1
5 \
\
"
\
( )
\
-
1
d
r
< r
.J \
R,
1
T
C3 - 1000 flF/40V
R4 - 1500
('li
\
R5 - lkO
R6 - 560n
DZ - PL16Z
- Figura 3
TR - transformator
retea; se dimen-
puterea
motorului M. Puterea
transformatorului TR tre-
buie fie cu minimum
50% mai mare dect cea
maxim de
motorul M.
TEHNIUM decembrie 2006
CI
\
\
\
r 1
\ jl.7 \
\- .Y
1
\
-
\ - p'
\
1 " -
ne.
C.
1
55
4
1 95
111
-1
r 1
A
1111111 J
1
t5IInF 47nF
4
T
K
K G
,
f
56
CITITORII --------_
ROMEO BOARIU
G,
K
47nF
lKO
Nuvistoarele caracterizate prin dimensiuni mici
robustel8 de funclionare mare'
zgomot redus coeficient mare de amplificare. Acestea Sunt
doar o parle ,caracteristicile care_la-,au la un moment
dat, avnd o utlhzare pe larga superioare altor
tuburi electronice.
in fi gura 1 este capsula triodei nuvislor 6C51 H
iar in fi gura 2, conexiunile la .soclu ale tub.
se la soclul ceramlC al tubului sunt disponibile mai
mulle conexiuni pentru electrod intern al tubului
astfel realizarea montajelor. Astfel, cu "'" s-a nOlat
conexiunea pentru G 1, cu "2" conexiunea pentru A cu "3
M
conexiunea pentru K.
Primul montaj realizat este prezentat in
ra 3. de altfel cel mai la cu rezultate
care se "aud", confirmate de tubului :
zgomot de, .fond redus,
sunet specIfic de tub electronic, calitate fideli-
tate. Filamentul a fost alimentat cu tensiune con-
de V, iar ir:a timpul am
folosit rezlstenle anodlce cu valon cuprinse intre
6,8 kn 22 kn. Modificarea curentului anodic
ntre 1,23 mA a condus la modificarea
montajului ,
2mA
Folosind tub nuvistor am rea-
lizat montajul din figura 4, ca oscila tor cu cual"! .
In tabelul 1 sunt trecute rezultatele oblinute,
folosInd cristale de cual"! cu frecven/e dlferitB,
470pf'
8200
tIi.4
+
-
I
precum tensiuni anodlce diferite. Fi amenlul a
fost alimentat cu tensiune de 6 V prin
intermediul unui S" realizat pe un baston de
cu 0 2 mm I = 20 mm, pe care s-a bobi-
nal pe o lungime de 15 mm de CuEm 121
mm.
In figura 5 sunt prezentate conexiunile de
soclu ale tetrodei nuvlstor 6 ) 12 H, cu
mulliple de folosire a terminalelor de
iar in figura 6, dimenSiunile de gabaril ale
acestuia. Montajul din figura 6 o apli-
calie din domenIul audio are in plus posibili-
tatea factorului de amplificare al etajului
cu modificarea tensiunii grilei-ecran. Ca
etaj oscilator am realizat montajul din figura
folosind rezonatoare cu frecvenle diferite. In
tabelele 2 3 sunt prezentate rezultatele
obllnute.
Pentru alimentarea montajelor prezentate
propun realizarea unul montaj convertor allmen-
tai de la o de 6 V, caz in care filamentul se
de la sursa in Montajul pro-
pus este prezentat in figura 9. Este vorba de un
multivibrator cu frecvenla realizat cu
!ranzistoarele T1 T2, un etaj de cu T3,
colectorul se un transformator
de tensiune. Pentru transformator am
, _ fOI?Slt un miez de tip cu .AL = 2000,
care conllne 10 pnmar 12.sp. CuEm 0 0.4 mm, iar 10 secundar
150 sp. CuEm 0 0,2 mm, Intrelierul realizat pe miez este de 0,1
mm.
Bobina 2 este pe o de cu'" 12-15 mm.
pe a se CuEm 0 0,25 mm
la umplerea acesteia,
T2 folosite pot fi inlocuite cu 2N2905 pentru T1
D 137-139 pentru T3.
.datele din figura 9 s-au obtinut rezultate.
U
I
- 6V. un' 105 V pe o de 20 kflla 'o = 4 mA
= 130 mA .
=3
80
V pentru un consum suplimentar in de la mA
0= OOmA
TEHNIUM decembri e 2006
---------CITITORII _ _______ _

u- 5 V un/20kfl. '100 mA
UO.65 'J. 'O 10 mA.' 180 mA I
La o tensiune _ de ali"!lentare a
montajului de numai 3,5 V un curent
consumat la de tensiune
de B mA, tensiunea este de. 50 V
curentul consumat de montal de 140
mA
CablaJul imprimat pe care a lost
sursa de alimentare este
prezentat in figura 10.
Folosind tetrada nuvistor 6 ) 12 H
in figura 15 esle prezentat un gene- I
ratar modulat in amplitudine, a
este de
le 01-03. rezo-
nanlelor folosite poate fi mat mare, Iar
frecventele acestora pot fi cuprinse in
Inlervalul 3-50 MHz
Modulalia semnalelor de
se pe catod, I
prin intermediul transformatorulul Trl .
ACWila se va realiza pe un miez cu S = 0,5
crrr va cuprinde in primar 3500-4000
spire, iar in secundar 4500 spire, din
de CuEm 0 0,Q7 mm.
Se poate folosi un aII transformator,
dar se va ca valorile rezistenlelor
primare secundare fie ct
mai apropiate de valorile date in schema
din figura 15.
Prin Intermediul comulatorului K2 se
poate folosi fie microfonul M, fle genera-
torul bitonal realizat cu circuitul Integrat
COB 400. Nivelul semnalului in cel d&-al
doilea caz se alege cu ajutorul
potenliometrulul P2. Semnalul de se
culege din anodul tubului prin intermediul
condensatorului C1
poate fi condus la o
ca in
cazul de sau la
un divizor rezistiv, in
47nF
1
cazul in care este
nevoie de un semnal
mai mic, Alimentarea
montajului este
n figura
12 toate
tenSiunile necesare
unei bune
2lI2SA1020
In figura 16 este
cablajul I
Imprimat pe care a
fost realizat genera
lorul (fala Iar
in figura 17 cirCUitul
imprimat pe care se
partea de
alimentare. Varianta
folosind conver-
torul de tensiune, din
figura 9,
Pentru transformatorul Tr2 se
va folosi un miez dlil, fier cu
secliunea de 4,5 crrf!, in pri-
mar se vor bobina 2450 spire
CuEm 0 0,12 mm, iar in
secundar, pentru 65 V - 730
spire CuEm 12' 0,15 mm, Iar
pentru 10 V - 115 spire
CuEm 0 0.65 mm.
Montajul din figura 11
este un receptor cu reaclle
folosind pentode nuvIs-
tor 6 ) 12 H, prima, L1 , ca
4700
TEHNIUM decembrie 2006
o

o
+ U
o
"oi ...
..tt--
"';1-






T
&800
T
---
0.1""

...--4- :::: --o +u.
f 47KO
47KD
470pf'
8200
llJ#F
150\1
-+
...... ___ +6'1
o BA157
L
T2
5000
Tr.

6'1 "
- +
--it--
Tr
--- +U
O
---
Fo
T3
2SC2855
-6'1

c
b'
,
o
cl'l
o
CITITORII
10
b
o
o
F.
8
115
I
o
1-
o
I I ':
-,., _.- :

lKQ
c,
I
H t-f
I 1
e. l00pF e lC
I
l,
I
l,
o
L,
I
" I
N
.;
CJ I
O, I 100pF
I
C, o
I
"
c,
- I
lKO
C, I CII,
l, l, I 22nf I f C,J
C, I
22nf
22nF I
+7"; L ____ _____________________
+9V C" O, tl'f
C",
l KO 2.7KO l00KO
0.11'1
c"
C,. 74' e,.
c"
li'F
II'F
'Ol'f


' OOKO
e"
O,
O,
'000 l 00KO
101'f 4.
7n
1
amplificator de iar a doua l2 ca detecta

de este reaiizat cu
cu c1rcullulmlegrat PA741.
Banda se prin alegerea valOrii
co
l2
res
p
unza.toare dm circUitul de Intrare lormat din bobinele lO"
oondensatoarele cec., alo .
cele din circuitul de 'lialdentlced cu
salcare!e C CI Cv? p. d I COn en-
tubului L2 'f d
care
.se catodul
lui legat de masa m ru e splTe, de
58
Pentru a nu Intra in oscllalie, amplificatorul de AF va li
ecranal, Iar valoarea tensiunii grilei ecran va trebui pen-
tru ,a avea o amplificare pericolul rn
oscllatle a etajului. valoare va fi 101 timpul mal
dect .'e.nsiunea pentru a evita efectul ca-
racteristic oricarei tetrode. Ls din anodul lubul.UI se
bobtna pe o cu galel1 cu 0 3 mm, n 3 secllunl, fieca
cupnnznd cte 150 spire CuEm ni O 1 mm
P
. VJ,. Ituiui
enlru a eVita amortizarea prea a clrcu
detector de raaclie, intrarea de la ampliflcatorul de AF se face
. 2006
TEHNIUM decembri e
-----------CITITORII ________ _

b
o
-It ....
+
1
T
-
....
" ... +
0110
oi !o


A

I-o

l
T
!o
O
9-
1
T
"'{J...
OOfii
o
.,.
.A
t +
... ... ...
chiar pe priza de reaclle. Prin modificarea tensiunii pe grila
ecran a tubului l2 se semnalelor
nate, care sunt culese din anodul tubului prin con
densatorului C 12. Condensaloarele Cg, el O
de in urma detecllei. Impulsurile accI-
dentale date de detectorul cu reaC1le sunt de dlodele
a, ,02, protejnd n timp intrarea tranzlslon,dUl T1
TEHNIUM decembrie 2006
I " ,o
......, "
...... c:

......; .......
---
1
,+ .. ,
T
...... ,
I
I
- =-
o
I
3
I
,
J
-... . ""- .
Semnalul detectat esle amplificat de T1 CI 741 ,iar apoi ascul-
lat lolr-o cu rezistenla de 4000 Q. .
Ahmentarea montajulUi se va reahza folOSind montaJul
fezentat in figura 14, caz in care se va face mo-
in locul dlodelor 03 04 se va folOSI o Zeoer
PL 3V9Z. oblinandu-se la o tensIune de 9 V.
pArtii de a receptorulUi. Iar pentru a
59
I
I
I
I
I
I
I
CITITORII

1ooOl'f

c,
1
10lll'f
160V
D.
--r----<> +
obtine 6 V necesari Circui tului de fi
menI, i!1.serie cu dlodele 05
vor mal Inserla diode oblin d
astfel o tensiune de 6 V, din' allmenr
rea de 9 V. a-
101'"
16V
R,
5,8""
..,
KO
l00l'f
160V
o.
O.

1
16V
I
+sv
In figura 12 este fala I
a C,lrcuitulul imprimat pe cafe
fost realizat receptorul, Iar in figura
13. lala pe care s-a realizat
partea de care se va
monta ca un modul vertical intre
punctele M' de pe placa receptorului
Bobinele l2 L3 sunt Identice
au fost realizate pe carcase cu
diametrul de 10 mm, Pentru banda de
14 MHz, cele boblne au induc-
lanla de 1,2 pH. Iar condensatoarele
de acord au valori: el ==
ca = 100 rF, CT = 7-20 pF, iar COn-
densatoru variabil 10-50 pF pe
fiecare Cunoscnd
dlametrul bobinei. D. in mm, induc-
lanla boblnei, L. celelalte valori au
fost determinate cu relaliile:
- diametrul conductorulul
d=
- de spira
n=
1,5D
d

4, 7KO/2W
'2
J
T,
1lC547B
c"

R"
2.7KD
Ru
2KO
CII 10J#"
+
10",
c"
0_15",
0.15pF
Ru
2KO
I
in care valoarea frecventel este in MHz,
iar Ce este valoarea a celor trei condensatoare pentru
frecvenla din
C c
TM ""
Ce = CI + C C
TM + VM
in acest fel se pot determina valorile componente ale
de intrare de pentru orice de frecvente donte.
Blbllowafie
"Tehnium"
Ioan Baciu, Aadioreceploare de unda scurte
R. Plringer, Ch. Samachisa, S, Cserveny, Dispozitive etectron.lce
A. N. Aosici , 73 scheme pentru radioamatorl
Gh. Cartea radloamatorului
Uv
QMHz

lamA
Ue
v
Ua
v

Tabelul 1
50 50 50 65
49,4 16 3,57 3,57
0,6 0,6 1,5 2
2,2 1,3 1,2 1,5
Tabelul 2
25 30 35
60 55 50
1,4 2 2,4
F =1.4MHz Ra = 9,1 kO
Ua Im = 75 V
65 65
42,1 14,31
0,7 1,3
2,5
2,8
40
45
47
45
2,7
3
TEHNIUM decembrie 1006
___ --------CITITORII ________ _
"
O

.1.
T
..
O
O
Ue
v
Ua
v
Ulco
v
I
+70V'
O
- -
" "

+5V"
O

6,3V "
"
I
I I ,
, .1.
...
O V "
T
>
"'''n.
'"
o"
211 "1 ...... !J.
....
....
011 10
oi .. +/N"
+0"
0-1...
1:

1 Cn
!o

o

T .,
0-1..
..... 0

Tabe/u/3
25 35
55
40
0,35
0,75
0-1 .... --II--
..t.+ ..t.+ .1. El "-
T T T - "
.1.
T
"
..... -<.,. r---
. ,

.... JII.,. __ ::1
--- -
.... "" -.::J



+
" Tr,

1
:,T
F = 44.1MHz Ra = 9.1kn
Uallm = 75V
-
O
,
1
T
...L
f
..L
-
T+ T.
"
' Kl O
Kl
1. o 01
o e-t a O
TEHNIUM decembrie 2006
-
...
+
...
A
I 1
I J
A
..... '
O
O
T
81
LABORATOR
- f este
Schema utilizat la tele-
un incarcator e ac care oate debita un
foanele mobile o de
curent de_ 420 m t

cu izolare (trans:
tensiune In comu a I d rmentare La baza
formator) de eal torul ai trans-
este oscllatorul realizat cdu cu tensiuni mari
formatorul Trl pe miez e ,
-
n din baza tranzistorul'
Curentul de colector tinde sensul
a fluxulUI magnetic devine Contra e
inducnd n din o tensiune inve;:
care determma reducerea curentului de .
deci a curentulUI de colector, procesul

n mod repetat la blocarea tranzistorului
timp foarte scurt. Procesul de va fi reluat
ATOR
ING, CORNEL
t d' t n pe seama energia magne
este complet transferata sarClnli prin inter
-
..
-
"'"
" .",-
III Il
" ..
"
-
cu diodele Dl, D2 (1 N4004) cu CI, C2
(2,2 flF/400 V). Tranzistorul utilizat trebuie
suporte in colector tensiuni de ordinul sutelor de
este de tipul 13003_ (in de plastic tip
BC); In practica a fost InlOCUit cu un tranzistor
recuperat din montajul "becurilor economice"
Rezistoarele R2, R3 (750 kn) sunt necesare pen:
tru la punerea sub tensiune
prin polarizarea directa a bazei tranzistorului al :
Energia se in bobina transformatoru-
lUI cu de ferita, care_
necesara In penoada cnd tranzis-
torul este In conductie sarcini in
perioada de blocare. DeCI, la punerea sub tensi-
une, tranzistorul va primi o polarizare de
deschidere, care duce la unui curent de
colecto_r foarte mic prin
fenomenul),!1 de curentul prin
tinde sa limar. Conform legii
electromagnetice, va
In de (din baza tranzis-
t
orl
u
UI o tensiune care va duce fa curen-
u UI e care o n -
curen.tului de colector. Acest a
In d - u oexcl-
sau miezul ma p triilnzistorul
curentuPui de
magnetic din miezul
62
"
, ..
"
, .
" It ""OIIIM
r-'- i-'--r-r---r--
, CI '" '" '000I'nt. . Ilo 100
..
OI'"
..
mediul secundare al diodei _ O?-
Sensul secundare este astfel ales Incat
D7 fie cnd tranzistorul este blocat (nu
date despre transformator) . La acest fel de
scheme, de
depinde foarte mult de consumul m sarcina. Prin
rezistoarele R4, RS (100 ohmi) C4 (10 nF) se
comutarea tranzistorului, Iar R6(62 ohml):
05 C5 un redresor de tensiune
care se n baza tranzistorul!!1 prin
06
82
a fost cu o dioda Zener -n
2V7), blocarea tranzistorulUI mal
perioadele de a sarcinei . Avantalul
acestor scheme este dioda (07) secun
ada
curent consumatorului doar In perlo 9
1ei
de blocare a tranzistorului, pe seama ener Jlui.
magnetice acumulate n miezul
Din punct de vedere practic, acest lucru
Important, pentru cazul unui scurtcircUit In
(se sursa de alimentare
Daca se dioda sau In tim ul
secundare, atunci coincidenta Intre al
de al tranzistorului cel de c.?ndtu
e

dlodel, Iar energia de sarCina e5
0rul
nU
direct din sursa de alimjlntare, transformat ea tre-
mal energia. In acest caz
bUle manta, Iar un scurtcircuit
torul miezul transformatorulul .
ne 20
06
TEHNIUM dec
erTlb
-
Desigur o punte d_e
RLC este bine m labora-
torul unui radioa.mator
tor, cu sa .tIe Simpla In
leftma, rea-
lizat practic ct mal utila prin
ceea ce poate masura __
Puntea ce se prezinta In con-
tinuare cred
aceste Ea poate
in cte patru subgame:
_ elec-
trice, intre 1 ohm 1
megaohm; _
_ Intre
1 microhenry 1
henry;
- ntre 1
plcofarad 1 micro-
farad.
sim-
pl itatea schemei

rilor, puntea nu a fost
cu POSI-
bilitatea de a
unghiul de pierderi al
elementelor de circuit
re active (conden-
satoare bobine) .
De la nceput vreau
precizez cine
nu un
de pre-
cizie de 1
killoohm sau de 10
kiloohmi, nu se
apuce constru-
punte.
Schema de prin-
cipiu a 2
de curent alter-
nativ este
n figura 1.
de
Zx, poate fi
de trei
forme: Rx, se

JOlLx, cnd se

I /JOlCx, se

de echili-
bru a pentru ZZo v
Rx sau
Lx, este: 5 .. lIr
Zl( x Z2 = Zo x ZI
Cand se
Cx, se n pre-
alabil Kl K2, iar
conditia de echilibru
TEHNIUM decembrie 2006
lABORATOR
PUN'I'E
C
Elev RADU UNGUREANU
-
devine
Zx x ZI = Zo x Z2
Pentru toate cele trei felUri de
de se con-
cluziile.
- de echilibru al
nu depind de
semnalului sinusoial ce-o ali-
in timpul
Ca urmare,
poate fi oricare (de in
1
domeniul audio-
nici
instabilitatea ei n
timp nu
- in toate cele trei
cazuri, valorile para-
metrilor Rx, Lx, Cx
sunt pro-
cu ZI =
Rl . De aici, nevoia
ca R 1 fie rezis-
a
unui
de preciZie (multi-
Se
Rx = R, R Lx =
R,
La puntea realiza-
(vezI fotografia)
s-au folOSIt: R 1 =
1000 ohmi (cu scala
demultlpli-
cator 1 . 10) R2 =
10 ohml (rezistor fix
de precizie 1 %, tiP
RPM, 1 W).
Comutarea sub-
gamelor de
se face prin
in 4 trepte,
a constantei de pro-
p0'llonalitate a sub-
gamei, RO/R2
CO/R2. Acest lucru
se cu aJu-
torul unUi comutator
rotallv, cu un singur
galet 1 x 12 con-
tacte.
.. Schema de prln-
(.. ciplU prezinta Simpli-
" In
fi gura 2 se dau
schema ahmenta-
63
torului de la relea
(s-a ca pun-
tea sa o ali-
mentare indepen-
a gene-
ratorului de tensi-
une alternativ.
S-a optat pentru
un alimentator
simplu, trans-
formator de relea,
care in zilele
noastre este o

foarte costiSI-
toare, aceasta
pentru faptul
intenSitatea nece-
a curentului
redresat este
cea 15 mA
(figura 3) _ Cu
toate randa-
mentul unui
asemenea
redresor este
s-a mizat
pe faptul I
oricum, o
cu
puntea nu poate
dura mult.
Generatorul care
pun-
tea (figura 2b)
este format din-
tr-un multlvibrator
simetric, cu
tranz i stoare
BC107, care
pe
de 1000
Hz, un mic
transformator
(dnver) cu
pe una
din
recuperat de la un
vechi radiorecep-
tor portabil.
TenSiunea de
atac a (care
nu trebuie
nicio la
se ia de la

Un
condensator de
capacitate in
paralel pe bobina
trans-
tensiunea
64
20
(o
o
LABORATOR
Ir-.
-

tiP "meandre" in ten-
siune
Iar RS'
scos. pe panoul

nivelul . tensiunii ce
se ci rcui tulUI
de (sensibli_
tate) . In figura 2c se
schema indica_
torului tensiunii de
iar in figurile
4a 4b se
desenul cablaj ul ui
Imprimat modul
de echlpare a
comune pentru ali-
mentator genera-
tor\!1 sinusoidal.
In ce
realizarea circuitului
de al
propnu-zlse, reco-
mand constructo-
rilor amatori
in prin procu-
rarea celor trei
seturi de cte patru
valori, pentru RO,
LO' CO' Aceste va-
lori etalon trebuie
fie cunoscute cu o
precizie foarte
mare, de aceasta
depinznd precizia
noastre.
Schema de princI-
piu este In
figura 5. In
proiectarea circuitu-
lui imprimat trebUi e
cont
Rl
are axul scos pe
panoul de
care este fixat la fel
ca comutatorul
dublu 1 x 2 (Kl , K2).
Cablajul imprimat
este simplu de
ceput, avnd fiZIC
cele 12 componente
etalon. Din
fotografia aparatul uI
realizat se mal
poate observa mo-
dul ingenios (comod
... gratuit, practi C)
in care s-au realizat
bornele de
. UI
tare extenoa I
ZX (in general, a
. 2006
TEHNIUM decembroe
-

. aceasta constituie o pro-
Pentru realizarea con-
de prindere s-au folosit
tac crlige de rufe (1) din
cu metalizarea
p as unei folil metalice
stlce (este tabla
e din _
s Echilibrarea cat mal perfecta a
se poate
forul unei perechi de cat
u alutorul unui voit metru elec-
fronic cu semiconductoare,
care ca indicator de nul
un microampermetru de 1 00
de casetofon (figura 6). Figuri Je
73 7b cablajul Impn-
mat echipa rea modululuI Indi-
cator al
Componentele etalon
R L, Co se aerian,
aJndl un cap de sprijin pe comu-
tatorul K. Vom reveni cu unele
detalii constructive in
viitor.
LISTA DE COMPONENTE
Generator sursa de ali-
mentare
R
1
= lMnJl W
R = 6S0nJSW
= 6,2knJO,SW
R4 = RS = lknJO,SW
R6 = R7 = 10knJO,SW
RS = 6,SI<Q (pot. panou)
CI = C2 = 1 ,Sf,F/200 V
C3 = 1 000f,F/3S V
C
4
= 0,lf,F/630V
Cs = 0,lf,F/l00V
C
6
= C7 = 6SnF/l00V
C
s
= conf.Tr
PR= lPMl
01 = 1 N4003
O
2
= LED -
TI = T
2
= BC107
Indicatorul
Rl = 6,SI<Q
R2 = 4,71<Q (semiregl.)
R3 = 220nJO,SW
R
4
= conf. -) J.lA
CI = lOJ.1F (Ta)
= 47f,F(Ta)
C =
0= lMl14
TEHNtUM decembrie 2006
I
LABORATOR

,.
I
r-
1..

'II

________
k
,
2.
65
___________ DIVERTISMENT===== ____ _
---
ORIZONTAL. 1) de la masa
de Revelion - Se spune la multi ani. 2) Servit cu carne
la - Vas de in care se vinul. 3)
Face vinul - Birl - lupilor de. mare. 4)
Preparat culinar nelipsit de la masa de Revelion (p!.) -
Aflate in grupl 5) Tort goli - ce se Indexeaza
trecerea an. 6) E deschisa tuturor prietenilor '"
noaptea de Anul Nou - Un servit la ... 7) Le
ceasul la fix - Casian Jlpa - Miez de 8)
la aperitiv ca la -: Sustin
globurlle in pomul de Cr!iclun (sg.). 9) bUni
pentru.. - care se masa de
Revelion. 10) Loc rezervat celor cu aprobare de sus -
Au multi ani.
VERTICAL 1) A ura cu paharul," - Loc unde
se poate consuma o 2t mar.?, ca aceea de
Revelion - ca o balena. 3) Puse," s'!.re! -: Sunt
cu prilejul dE! 4)
toasta rei - Oaspetii care se cu bunatati le
servite de Revelion. 5) A servi musafIrii cu mncare
6) E o potaie (fam.) -.E de
in seara de Revelion. 7) In veCII - Se ridica '"

Fizicianul rus Piolr Nlkolaevlci Lebedev (18661912) era un
al eruditieI sterile,
Biblioteca mea - spunea el adesea - contine mal multe
dect posed eu. nu ea este un fizician cele
bru, ci eul
Un om lipsit de orice har t-B spus ntr-o zi fizicianului
scriitorului german Georg Christoph Uchtenberg (17421799) :
- Sunteti cult, inteligent. dar ave1i urechi mari , care
aceste
U;hlenberg, care avea acest defect fizic, ea
- urechile mele creierul
combinatie, ce cu aer de noblete ar dai
Medicul ger'!'an Rudolf Vlrchow (18211902), creatorul
celulare, care explica aparitia bolilor prin
modlhcanle petrecute la nivelul celulelor i-a cerut la un exa-
men, .unui despre splinei, pe
atuncI foarte pulln cunoscute.
- rog a studentul, dar in acest
nu-mi mal. amintesc nimic despre aceste functiuni.
Inainte de examen, le-am foarte bine.
. a replicat Virchow. singurul om care le
tocmai dumneala a trebuit le UitI.
La un examen, Rudolf Virchow un student
- Ce trata.ment al aplica unui bolnav cu mandlbula
, - O luxatA poate fi printr-o
Incerca, deci , aplic bolnavului o
ne
mal departe?
I
'1'

profesor, ct colo spre a nu primi o

eVI ur e r spuns. '
. filozo_ful francez Voltaire mergea cu
de intr-o de '
se lUI Noe? a intrebat un glumet, inainte de a
. nu, a Voltaire. Mai un
,"
360 , se filozofului grec Arislippos (435.
. . rase foarte multe Dar filozoful li
66
ro! \ '1'
bloc - la
mijloci 8) Omul
il face
iarna - Se spune
la multi ani -
Incepe alune
carea! 9) Cinste
superioru
lui - E prezent in
programul de
Revelion. 10)

acum, In !n-
,
1-1--
2
1-1--
3
H
-I-_
4
1-1--
5
f-
6
7
cheiere, traditio 8
nala urare pe 1-+-++_
care redactia 9 f-+-+-
revistei Tehnium '0
o tu L...J.........L_
turor cititorilor
cu prilejui Anului Nou 2007 (3 cuv.).
Dic/ionar' ORCA, ALU
Gheorghe
'j
- nu sunt cei ce mult ... ci sunt cei ce
bine.
Arislotel (384322 i.Hr.), cel mal mare filozoi al G,,,,,
antice, fondatorul peripatelice educatorul lui Alexandru
cel Mare, a fost intrebat
Ce minti?
Iar filozoful prompt
- nu mai fii crezut nici cnd spui
Invitat la o lilozoful omul politic englez Franos Baron
(15611626) fu inlrebat, la un moment dai, de vecmul
- maestre, care este
pentru
Filozoful ii zmbind: . ._
- Orice poate fi la tle lublla. o
mai inaintata. o iar cnd ne
din puteri, la solia ne ca o adevarata sora
mai mare.
Poetul filozoful persan Saadl (12131292)
la unui mare cerandu-I un. mic
fiind un om de afaceri de ni.
pe filozof. t lUi nici.
Cum iti explici inteleptul bate la oo9
a
u
un nu va bate la bine""'"'
se poate de simplu: inteleptul. inteIefJCIB
in timp ce nu bJnefacel1
W'lhelm Hum
bOidl
cnd celebrul savant german _1 vestea dintr.(l
(17671835) era grav bolnav. sa nt Un PaS'''''''
neintelegere, marele om ar fi mu n' de-al savan
antropolog trimite atunci o SCrisoare unul de a efedU3
tulul. rugndu1 ajute permls
lun
pe craniul defunctulUi: I I HumbOldt.
l-a primii chiar dtn partea u.
minile ajunsese scrisoarea. nunl persona! cA:O
"Cu de - scria acesta - va a. m ne'JOie de
pot ajuta cu craniul meu, mal a
de timp. Mai trziu poate. te
dt
Culese
Gheorghe
brie 10
06
TEHNIUM dece'"
CAmUII
-
a
/
E*C fR

Be 107
""
a

ac 517

In rubrica de
supunem atentiei
articole publicate in nr
631august 2004 al revistei
Electromque magazine.
Un detector de proximitate (pag. 25)
Varianta are la un oscilator de aranjat astfel inct
aproape de punctul critiC de din oscilatle. n acest fel, atunci cnd o per
se apropie de (sau atinge) placa senzor (CAPTEUR), oscilatia in

releul se In oscilator se poate folosi un tranzistor de lip BC107 sau
Similar, iar pentru releului a fost indicat un tranzistor Darlington de tip SC517
VU- metru stereo pentru amplifi
cator HI-FJ (pag. 2629)
Acest VUmetru cu LEDuri a fost
proiectat pentru ta _un ampli
flcator AF stereo. fiecare bara
unui canal fiind din 12 LED un.
Astfet, el permite Jndlcarea AF
in gama 0,001 W - 100 W In cazul
unUi amplificator mono,
bare de LEDun se pot lega In sene,
gama puterilor indicate fiind astfel
la 0,001 W400 W.

---1
n etajul de intrare care sem
nalul AF pentru depistarea nivelulUi Instanta
neu maxim este folosit un amplificator ape
(IC 1) de lip LF357 iar cele 12 cam
paratoare folosite in fiecare canal sunt
contlnute in trei CIrcuite LM339 (compara
toare de tensiune cuadruple). Pentru TI este
Indicat un tranzistor de tiP BD 136.

'"
-
, ,
,-
,
-
., ,
, ,
'-

, ,
'-

,
-
"1:7
. "
..


,
-
, j'
' :)
. ,

, ..
-
...

r