Sunteți pe pagina 1din 25

{ .

-
-
CONSTRUCTII PENTRU AMATORI. PUBLICATIE DE REVISTA " TIINTA SI TEHNICA" 24 PAGINI- 2 LEI

\

. .....
,
..
Trebuie recunoastem nu este de loc

n diferite aparate. pe care
trebuie. Ia un moment dat. le conectezi ntre
ele. iar estetica apartamentului nu are deCt de
suferit de pe urma cabluri lor ntinse ntre radio
picup sau ntre picup magnetofon. risCnd
astfel ca.sa ntr-un fel de laborator.
din care mai doar
tensiune!
propunem aceste inconve-
niente prin realizarea unei (,fonocentrale. care.
cu denumirea ei oarecum
satisfactii de ordin estetic si tehnic cu
' . .
un minimum de efort. In figura nr. 1
elementele componente ale acestui aparat. Pe
laterali (1). (2) placa
de (4) se din lemn de aproxi-
mativ 15 mm grosime. n timp ce cele
capace (5) panoul frontal (6) se pot executa
din placaj Dimensiunile diferitelor ele-
mente constructive vor fi stabilite de constructor.

" . '.:)
fIii. 1
P--H
I I
r=' .,

. "
o




COMBINA
RECEPTORUL CU 4 TUBURI


Ing. LIVIU MARTIN
'n de aparatele care intre n
combinei muzicale. aparatu-
lui de radio se pe placa de (4).
astfel nCt claviatura butoanele aparatului
panoul frontal (6).
Difuzoarele se vor fixa n partea a
panoului (6). n dreptul fantelor decupate n
acest scop. Picupul se deasupra recepto-
rului. pe o de placaj (8). n
piese de lemn (9). fixate cu n pe-
laterali. instalarea magnetofonului
n n partea a combinei.
a stabilitate este prin intermediul
cadrului (10). Cadrul nu va fi fixat definitiv.
. . -
pentru a ne permite scoaterea cu a
magnetofonului din cutie. O
n partea a magnetofonului.
de un capac (11). ne va permite dispunerea
folosirea a microfonului pentru nre-
gistra re.
Conexiunile la de alimentare. ca legli,'
;=/B.,J. CONTACT.
f. LAAlEL,i f(/PERIOARA-
2.L-4AfELA-IIY,cfli'/OAR,{
3. LLYi,.iTt/ li' I
1. CAPAC'
, .

-----.
I
,

,---..' ,11/['11 P
!.... ____ .J
turile dintre receptor. picup magnetofon vor
putea fi executate prin pe care le n
cutie. evitnd astfel aspectul inestetic de care
aminteam la nceputul articolului. Schema de
lucru a combinei muzicale. n fig. 2.
este extl'em de picupul se
direct la n timp ce receptorul magneto-
fonul se prin intermediul unui ntre-
principal cu contacte (b) b4).
simultan cu de control
h
6
). Cele care se pot instala.
pe panoul frontal. n dreptul receptorului al
magnetofonului. se dovedesc foarte folositoare.
deoarece altfel putem uita aparatele n
fim avertizati.

Schema posibilitatea ali-


aparatului de radio. n cazul n care
acesta este dotat cu tranzistori . necesitnd astfel
o tensiune de alimentare de 9 V c.c. in acest scop.
combina este cu un transformator de
cu la 6 V pentru alimentarea becu-
rilor de cu o la 9 V pentru aparatul
de radio. O punte redresoare va asigura
tensiunea receptorului. Putem
o iluminare a . picupului prin
plasarea celor becuri de (h 1 h
1
) ale
sub o n de V (12).
In acest fel. lumina becuri lor va simultan
pe scala receptorului pe platanul picupului.
In mod similar se iluminarea magnetofo-
nului cu becurile h
1
h . Un contact automat
(b1.). descris n fig. 3. ntrerupe alimentarea
n momentul nchiderii capacului (5).
In cazul unui receptor cu tranzistori.
dotat n general cu un difuzor mai preten-
se poate conecta la aparatului de
radio difuzorul magnetofonului. astfel
o calitate a sunetului net Pentru a
un rezultat din acest punct de vedere.
magnetofonul cu etaj
de amplificare final al receptorului.
de utilizare ale celor trei aparate
n diferite snt mult mai vaste.
mne la latitudinea constructorului exploa-
teze la maxi", um avantajele ace:tei {.ombine
muzicale. in de calitate:: ti rametrii
aparatelor pe care le are la
----,
\

\
,F/8.2
r---- -..,
=' ===!
L-._________ L ____ ..J ----= ....

,


Ing. MIRCEA IVANCIOVICI
care se numai un sin-
gur circuit. semnalului
se face cu ajutorul unei diode.
Etajul final este un etaj clasa A
Transformatorul de
Tr este un transformator
de exemplu, cel folosit
.Ia receptoru I Carmen. Se va
folosi ca difuzor un difuzor de
-4 50. pentru o putere de -4 5
W. Montajul este alimentat cu
tensiunea de filament de 6,3 V
tensiune Ea = 250 V.
Tubul T
3
este de tiP 6TI 6C.
Montajul se va realiza pe un

In continuarea ciclului nos-
tru de pre-
schema unui receptor
lucrnd n ben-
zile de unde lungi medii.
Pentru acest receptor se folo-
sesc 2 tuburi un tub
multiplu dio-
Valorile pieselor folosite
snt trecute pe Conden-
satoarele snt de tip styroflex.
in de cele de frec-
care pot fi cu hrtie. Ten-
siunile la care trebuie lucreze
condensatoarele sint de 250 V.
Bobinele Ll' Ll LJ' L .. se
pe carcase cu dia-
metrul de mm. cu miez de
ferocart sau La fel se
bobinele Ls L
4t

Bobina Ll are 320 de spire.
Ll 130 de spire. L
J
870 de
spire. 460 de spire, Ls -
niere se folosesc miezurile de
sau ferocart trimerii.
Primul etaj care este un schim-
de este realizat
cu tubul Ti de tip 6A10C.
Oscilatorul local e realizat pe

catod; 1 2. In anodul
tubului este montat transfor-
matorul de interme-
acordat pe inter-
L
I
I
I
I
I
I
I
de 473 kHz. care se fo-
la receptorul Carmen.
AI doilea etaj tubul
668<: n montaj reflex
att ca etaj de inter-
ct ca amplificator de
Acest etaj are
n un cir.cuit ce
este tot un transformator de

de la
Cg
#00
I
din de aluminiu cu
dimensiunile de 20 X 25 cm. Se
ca condensatorul
CV
I
CV1. cu
fie montat FIe prin interme-
diul a 4 pufere de cauciuc, pentru
a evita efectul de microfonie.
Receptorul are sensibilitatea de
circa 500 J.l V.
e".
'On
p
as ,
s T
3
Re
150
TI'
D
CI:/.
Sn
"
8
2k


-!oE&
+
70 + 7 spire(cu L6 125.
+ 12 (cu prizi) spire. BObinajul
se face cu de Cu-Em cu
0=0,1 mm. Pentru comutare
se va folosi un comutator cu 2
cu 4 Pentru ali-
I iii, I
L ________ ...1

de solicitare creattva, angajind in


tehnice, fantezia cit spiritul practic al
lor, noul concurs Tehnium-71 are ca principal obiectiv dis-
in valoare cele mai bune
INDIVIDUALE sau COLECTIVE ale diferitelor categorii de con-
structori amatori.
Pentru a nu limita participarea, concursul se pe patru
discipline distincte:
a)
b)
c) dispozitive tehnici originale foto;
d) mecanice (de cea mai uti,lizare).
Tntr-o sint la o
de menite lor
tehnice in de domeniul in care vor concura-
capacitatea lor de a descifra prompt corect o electroni-
de a descoperi discerne cea mai foto sau
de a opta, in pentru o de

Tntr-a doua vor trimite pe adresa revistei
noastre, securte ale originale, cu care vor
concureze, urmind ca - o triere - re-
de juriu fie apreciate din punctul de vedere, decisiv, al
lor practice.
Cele mai bune in afara premlerii lor
vor fi prezentate in cadrul unei speciale Tehnium 71.
sub egida C.C. al U.T.C., bucurindu-se de sprijinul
caselor cercurilor tehnice, concursul Tehnium-71 propune
afirme recomande publice pe cei mai
constructori amatori, stimuleze material ofere celor
cele mai bune de lucru.




TEMA
t. Ce montaj realiza cu piesele de mai Jos:
R
t
= tO .K; R
2
= 200 K; R3 =.13 K; 5t K; Ra = tO K.
C
t
= C2. =:= C
3
= 20 J.I F; TranZistor EFT 323.
totodatA, " schema.
2. Cum ,i cu ce ple .. completa schema alAturatA, rn
fncft montajul ai
fel
A - ca amplificator;
B - ca oscilator.
30
.J<
fI<
fA
/.. l\

---
fOk
fI<
200
]
{NI
+150 v
/_ i\
- --
11
'Ic"Y
1.;t,<.
f,S 1(
).
11<
t-
fOO

trebuie trimise pe adresa redactiei


noastre - Casa Scinteii, revista Tehnl uln {( pentr Uc
concurslO - la data de 1 octombrie a.c.
cu raspunsurile succinta carac-
terizare a originale cu care la concurs.


...
' -
,
,

emisiunilor de televiziune pre-


in anumite zone unele
nindu-se imagini. dupl cum se slabe. In
acest caz. se folosirea preamplifica-
torului de antenl descris mai jos.
Trebuie si subliniem insi ci rezultate bune
se pot numai in cazul in care utilizlm o
cu mare corect.
ca
N.GALAMBOS
In lipsa condensatoarelor de trecere speciale .
se folosesc condensatoare ceramice tubulare. un
se leagl cit mai scurt la apoi se trece
conductorul de conexiune prin interiorul con-
densatorului . legindu-se la terminal. Se
poate executa un condensator de trecere daci
se cu diluant vopseaua de pe condensator.
se apoi o de la mijloc.
care se leagl la Terminalul. care este n
cu exteriorul condensatorului. se taie
conform figurii 2.
Trebuie folosirea tranzistorilor cu zgo-
mot de fond. intruct zgomotul se va amplifica
in aparat. de asemenea. de a
tranzistorului folosit fie mai mare dect gama
n care se Tranzistorul AF 139 are
de tii ere de <400 MHz, 2SA 235 -
120 MHz, n .. 10 - 210 MHz. 11 .. 11 - 0400 MHz.
Montarea preamplificatorului se face pe circuit
imprimat. iar intreg ansamblul se introduce
intr-o cutie
Acordarea circuitelor de intrare se
face prin rotirea trimerilor C
l
prin regla-
rea (de apropiere sau
dintre spirele bobinei L L
2
Reglajul se executi
cu preamplificatorul montat direct la televizor.
calitatea imaginii.
Este recomandabil ca preamplificatorul fie
montat in imediata apropiere a antenei. alimen-
tarea flcndu-se printr-un cablu separat.
Schema este simplI, dar eficace. cu
un singur tranzistor. La executare insi trebuie
lucrat cu mare (Ieglturi scurte. rigide
piese de cea mai calitate). Li piturile fie
corecte ca decapant se va folosi numai o
de colofoniu in spirt.
DATELE BOBINElOR
Bobine le se executi tira miez, dlametrul in-
terior fiind de 6 mm. intre spire este
cu diametrul sirmei. Se
sau sirml argi ntatl (pentru
L h L3' L.).
Li

L3
L ..
LS
DIN VIITOR
RADIOCONSTRUCTII PENTRU iNCEPATORI
AVANSATI: alimentator pentru tran-
receptor cu conversie radiorecep-
tor cu .. tranzistoare;
LABORATORUL ELECTRONISTULUI: gene-
rator frecventmetru cu citire
voltmetru ... cu tub cu neon.
INSTRUMENTE MUZICALE: orga tran-
;
DE LA CITITORI: generator de antena TV
aparat pentru ncercat tranzistoare;
RUBRICI SPECIALE DE CINETEHN (efectele
II
sonore). FOTO (fotografie rea noaptea). AUTO (dopa-
jul micromotoarelor).


Canale 1-5
6
6
2x3
2x3
8-10
q> 0,8 mm
q> 0,8 mm
q> 0,2 mm
q> 0,2 mm
q> 0,2 mm
" -
SIRMA CONEXIMe 24012
T
Fig.2
-
Canale 6-12

Li
2,5 q> 1,2 mm

3 q> 0,8 mm
L3
2x 1,5 q> 0,2 mm
L ..
2x 1,5 q> 0,2 mm
LS
6 8 q> 0,2 mm
..... i----19 V(9
Fig. 1 - Schema preamplificatorului de TV
C , C C
s
- condensatoare trimer ceramice
- condensatoare de trecere (vezi textul)
T, = AF 139 (se in receptoare Mamaiall)
sau 2SA 235, rr 410, 11 411 .


FOARTE
cu
Utilitatea unui oscilator de foarte stabili-
tate nu se mai cere De aceea, vom
prezenta schema unui oscilator foarte stabil
de realizat, care poate lucra in domeniul
1 la 20 MHz, in de sau
pe care le avem la Pentru
acestui oscilator sint necesare 2 tranzistoare cu
siliciu, cum se vede din cum
se vede, pentru asigurarea unei bune
oscilatorul este realizat schema in trei
puncte Colpitts, cu un repetofi)e emitor la intrare,
pentru ca de intrare fie mare. De
aceea, tranzistorul T 1 este un tranzistor cu siliciu
cu de exemplu ec 109. Tranzistorul T
2
este tot cu siliciu, dar cu 13=30 ... 60, de exemplu
un ec 107. Valorile pieselor sint trecute pe sche-
Se vor folosi condensatoare ceramice sau
styroflex, iar le vor fi cu putere
de 0,25 W. tensiunea de lucru
este de 9 V, la ten-
siunea de 3 V. Trimerul din baza tranzistorului
T
1
este folosit pentru mici reglaje ale
'de ordinul a 100-200 Hz, in jurul nomi-
nale a Montajul foarte bine,
are o stabilitate a dat
cind a fost folosit.
-4,5-91/

Rep ezentarea in scheme a dife-
ritelor - frecvent de cititori
- nu probleme dificile. Toate
se sub forma unui dreptunghi cu
terminale. chimice se sub
forma unui dreptunghi simplu (fig. 1 a), pe cind
cele bobinate sub forma din figura 1 b. Unele
au una sau mai multe prize (fig. 1 c).
rn cazul de tip termistor, reprezen-
tarea este in figura 1 e, variabile
ca in figura 1 f. Notarea se face
simplu, cum
- de la 1 la gggOse simplu
numai prin cifre, a mai indica unitatea de
(fig. 1 a, b);
- de la 1 la 99 kfl. se
prin cifrele ce valoarea in kfl., urmate
de litera k (fig. 1 c, d, f);
- de la 0,1 Mfl. in sus se
prin cifrele ce valoarea in MO,urmate
de prima a mai indica unitatea de
(fig. 1 e). De exemplu, o de
2 Mfi se prin 2,0. se
puterea a cum se
vede in fig. 2. .
Ri!-IIJO
--fV'i1+-
a, o)
11,,-#/71<.
-i f-
(1
R3 -!OK
-l 1-
C)
-l--- f-- -l - 1-
qZ5W O, 5W
-1 Il- -l IIi- -{vf- -jx.I-
a) b)
fW
e)
2 11'
d)
5 11'
e) f)

DEPANAREA

ETAJULUI
-
Majoritatea radioreceptoarelor moderne au
posibilitatea emisiunilor M F.
Avind bloc de mixer circuite
de proprii pentru M F,
propriu-zise - semnalul
de - se va face intr-un etaj spe-
cial numit, in general. discriminator.
Aceste etaje demodulatoare sint de
tipuri denumirea de discriminator de
discriminator de raport.
Utilizat aproape in exclusivitate. pro-
sale, este discriminatorul de raport.
Discriminatorul de raport este construit n
variante - simetric asimetric.
O a discriminatorului de raport
este transformatorul cu trei iar dio-
deie sint montate in sensuri opuse.
Valoarea frecventei intermediare M F este de

10,7 MHz.
Primarul ct secundarul circuitelor oscilante
snt acordate pe 10,7 MHz.
Fig. 1 un discriminator de raport
simetric. Prin lui L
Jo
redre-
de cele diode snt egali de sens con-
trar, efectul lor este nul. Cnd semnalul
aplicat are o di-
de 10,7 MHz, dio-
delor li se tensiuni
diferite, prin L
J
va
circula un curent care va
condensatorul C ,.
In modul acesta. deviatii

ale frecventei semnalului

de la valoarea se
vor traduce prin
ale amplitudinii tensiunii
la bornele lui C
4

Componenta
de la bor-
/'
- . - -
---
C1
---
'-.. r-./
nele lor R 3 .
Lt

o
R
4
o de tensiune,
cu amplitudinea semnalului FI. In acest mod se
condensatorul C
7

Orice impulsuri parazitare aplicate n ampli-
tudine sint preluate prin condensa-
torului C7> deci acest montaj are un
rol de limitator.
-

-
Ing. rLlE
electronic. in azuri,. depanarea
se poate face OI avometrul.
O este provocau de nu Cs
intrerupt sau C
4
in scurtcircuit. Se
eventual, se nlocuiesc. Defectarea condensato-
rului electrolitic C
7
de 3 fi F dezacorda-
rea montajului, iar semnalul AF este de
zgomote (S intrerupt).
Seurtcircultarea condensatorului C i se obser-
printr-o distorsionare a auditiei .

F/8.1
Defectarea condensatorul.ui C 6 o
atenuare sau chiar o intrerupere a
Devalorizarea RJo R
4
sau a poten-
P simetria etajulu.i -semnalul
AF este distorsionat.
Cu generatorul depanarea se face n felul
se un semnal de 10,7 MHz pe
etajului FI, iar electronic se cu-
lUA
Simetrizarea etajului se din poten-
p\ P" R
1
la limi-
tarea impulsurilor prin diode. Condensatorul
C
7
este de valoare mare - 3-5}JF -
lente de tensiune deJa borne snt folosite pentru
reglajul automat al (RAA).
--- RAA
I , r--r-.... --y--r--r----'
I ,
Grupul un filtru, trece jos
are rolul ei caracteristice de amplitudine,
respectiv a atenua componentele din spectrul
superior AF.
In fig. 2 schema unui discriminator
de raport asimetric.
Multe dintre radioreceptoare folosesc tubul
electronic EABC80, construit special pentru rea-
lizarea unui discriminator a unui detector de
amplitudine, utilizarea diodelor semicon-
ductoare cu contact punctiform o

Etajul discriminator al radioreceptorului Efo-
rie este prezentat n fig. 3.
Depanarea acestor etaje impune folosirea unui
generator de a unui voit metru
---
---c
.
II lo-....... Ce! CJ
'--..-J I ',---+.1- *--1...._.L.._L...j
/1
" ,....-...J
, I
/1 e---r-[=1-r-,----J1 1:'6' .. A f
/?8.2
la bornele lui C. Se circuitele
pentru valoarea a tensiunii citite.
La borna de AF tensiunea este
Pentru semnalului de la generator
cu 10,7 MHz + 75 Khz, valorile tensiunii
citite pe voit metrul electronic la bornele A F
snt egale.

In acest caz, sntem etajul este si-
metric bine acordat, limitarea fiind eficace,
iar distorsiunile minime.
01 P -r-
rl---
r-....J ['1 10IJp
0\ II ('--':p...-,
1Ir:=

2XEF0115 t8 -
---
'--T-' 1 I '---+---. t ,;>
I I r--I-+---' IJ:? R .2:;? 0.52.
II L--_ .......... +-----.:.:tS:...jl-----J>----l
--1-1---
Rt
68
1
1/8.3
-

AL
Fiz. G.
Procedeul cel mai des intilnit la dispozitivele
simple de mlsui al valoarea coeficientului fJ al
. tranzistoarelor este acela de a mlsura curentul
de colector al tranzistorului respectiv pentru
un curent de bul cunoscut, dat de o sum de
curent constant (cu mare).
Deci montajul ar fi ca cel din figura 1.
I
Apoi P = f, se scala in -
b
strumentului direct in valori fJ.
Procedeul e dezavantajos greoi, necesitnd
etalonarea scai ei unui instrument, ceea ce pentru
un amator e o prea apoi ten-
siunea de alimentare foarte mult
deoarece I
b
nu va mai fi
pentru o baterie uzad ca pentru una
Dispozitivul pe care-I
aceste inconveniente mari, fiind nevoie
in primul rind de un instrument oarecare (sau
un avometru) cu scala de S mA se
erorile datorate uzurii bateriei de alimentare.
Principial, montajul ca in figura 2.
Se manevreul R, deci curentul de incit
curentul de colector (in mA) egal cu
tensiunea de colector (in
r-1atematic,
Deci,
,
'b U . fi c
= - SI atunci = - =
R . I
b
I
-':' R
U
- = 1, atunci P = R (in kQ)
U (V)
va fi suficient scala
unui liniar direct in valori fJ
(de exemplu, din 10 in 10), valoarea
in k il (tot din 10 in 10 1<0) cu ajutorul unui
ohmetru bun.
rn acest caz, bateria se
toarea nu este afectad de tensiunea ei intruct
I
noi vom face intotdeauna ca = 1 se
U
I depinde in foarte de tensiunea
in domenii destul de largi. Rezuld
va trebui facem o verificare a tensiunii ba-
teriei nainte de
Practic montajul propus este ca cel din fig. 3.
Cu comutatorul Kl se inverseul polaritatea
bateriei a instrumentului pentru a se putea
tranzistoarele npn sau pnp, iar cu K
2
se
comud modurile de lucru ale dispozitivului,
anume:
1. verificarea tensiunii de alimentare
2. reperarea tranzistoarelor cu I
CEa
mare
sau in scurtcircuit. Un tranzistor bun nu nici
o pe instrument, iar cele cu germaniu
de putere mare dau o
3. mlsurarea lui fJ cuprins ntre 250 SOO
4. lui fJ cuprins intre 40 290
S. lui fJ cuprins intre 2 50, ce se
poate mlsura cu un separat,
de 50 k n deoarece cu cel de 250 kfl. nu putem da
fine de O la 50 kn. Amatorul poate
alt pentru a ald
de (100 kQ de exemplu). Punerea
la punct se face pe 1, reglind R
.
pentru a avea o pe instru-
mentul de. (de exemplu, 4 sau S).
Apoi pe 2 se tranzistorul
nu prezind scurtcircuit ntre colector emitor
sau are I
CEa
mare (factor ce conteaz!i la zgomo-
tul propriu va prezenta, eventual, ambalare
mare).
Tot pe aceasd se pot mlsura diode,
conectndu-le la bornele C E schimbind
polaritatea pentru a mlsura curentul direct
cel invers cu ajutorul lui K
t
a va
avea un curent de 3 4 mA n sens direct
invers trebu ie fie zero.
R
- -
R
- -
-
1
2
Apoi pe celelalte se va valoarea
fJ a tranzistorului respectiv, ca aducem
curentul indicat de instrument la valoare
ce am mlsurat pe 1 a dispozitivului.
in momentul acela vom citi valoarea lui fJ in
felul la valoarea citid pe
valorile de, respectiv, 2; 40 sau
2S0 cum am pus comutatorul K2, pe
2-:-S0, 40...;...290 sau 2S0-:-5OO. De exemplu, cind
am trecut comutatorul pe 40 -:- 290
de 250 k n a ajuns pe
SO (50 ko, de fapt), atunci valoarea lui fJ va fi
4O+S0 = 90.
Din punct de vedere constructiv, dispozitivul
poate fi conceput cum crede fiecare amator
piesele avute la
Ca o el se poate concepe n fel
incit poad fi prins de bornele unui avometru,
realizndu-se astfel un dispozitiv complex fJ-
metru + avometru, foarte util radioamatorului.
5
4
c
3
--,
I
1K
1 I
I
I
,
I
21(
1':2'
I
..
5 I

I
'n.
I
I
__ 1
02
1
50KUn.

K,
---- ... ----------
npn/
pnp
- -

o serie de montaje cu transfor -


matoare de multe ori,
incorect, sau
transformatorul este defect. Une-
ori, chiar la transformatoare noi se
produc de spire, care
fac
in cele ce vom descrie
unui dispozitiv electro-
nic cu tranzistoare pentru
spirelor in scurtcircuit la transfor-
matoare. Propriu-zis, acest aparat
este un generator de audiofrecvent5
cu 2 tranzistoare. cum se vede,
bobina ce trebuie s-o se
la bornele notate cu Lx,
care pe butonul B
t

in aceste se introduce con-
densatorul C
l
intre baza tranzisto-
rului T
t
Ca urmare, dato-
divizorului C
l
C
10
scade cu-
plajul intre tranzistoarele T
1
T
l
in cazul bobina are un
de spi re in scurtcircuit le ce
existau la cuplarea bobinei la bor-
nele Lx dispar. bobina este
nu dispar, mo-
dificindu-se doar tensiunea
cu voltmetrul de curent alter-
nativ intre colectorul emitorul
tranzistorului T:r.. Cu acest aparat
se pot bobinaje cu inductan-
de la mH la circa 10 H,
deci de la bobina de la transforma-
toare de la bobina radio.
in cazul bobinelor cu
este posibil ca generatorul
nu oscileze. in aceste
cursorul lui P se spre
la care este R3'
- . .
ceea ce tensiunea emlter-
colector a tranzistorului T
1
Uneori,
la bobina cu foarte
este necesar pentru
amorsarea Ca urmare,
cu ajutorul butonului B2, se introdu-
ce suplimentar grupul -C
s
. in
cazul bobinelor cu mare,
cursorul P se de-
R4- Pentru

'ELECTRONIC
cum se schema un oscilator audio, care
un autotransformator L
1
cu la butonului
8
1
, in difuzor se aude un sunet care se poate regla cu ajutorul poten-
R
1
pe o mai sau mai Se pot
astfel cu precizie sunete muzicale intr-o de aproape o
Pentru L
1
aparatul prototip s-a folosit un transformator de
pe tole de 1,5 cm1., 3000 de spire cu 0,1 mm, cu la mijloc.
Se pot folosi cu succes transformatoarele defazoare de la aparate
cu tranzistoare.
De remarcat depinde de L
1
de valoarea
C
2
.
valoarea lui C
2
, se o mai
C
2
- o mai Cunoscind acest detaliu, se
aparatul de un generator sau cei cu auz bun de un instrument
muzical acordat corect. Se apoi prin rotirea lui R
1
se
gama de sunete care ne Se ca la unul
dintre capetele cursei fie plasat sunetul Ia. Se apoi o
pentru butonul figurind celelalte sunete.
Iar in locul difuzorului indicat se poate utiliza orice difuzor prin
intermediul unui transformator de
este unei puteri mari la difuzor, aparatul
descris trebuie fie urmat de un etaj de putere.
N
U
D,

-


,
...,

C,

Dn
Re-ISI<
v-

Lx
8
1

se va folosi un voltmetru pe montaj, fiind de
electronic de curent alternativ mon- 0.25 W, iar de 10-12 V.
tat pe scala de 3 sau 10 V. Alimentarea se face de la tensiunea
torile se vor face astfel ca acul de 9 V, iar tranzistoarele vor fi
instrumentului indice o tensiune tranzistoare pnp de putere
mai mare decit 1/2 din sensibilitatea (200 mW), cum ar fi EFT 351-353
scalei. Valorile pieselor sint trecute sau oricare alt tip similar.
..... .....
FARA
Ing. C. POPESCU
Alimentarea montajelor cu tuburi electronice a constituit intotdeauna o pre-
ocupare pentru radioconstructori.
Unele cu unul sau tuburi electronice un gabarit
greutate mult mai mari cind se anexa sistemul de alimentare.
Nu intotdeauna avem la un transformator, adecvat bobinat pentru
tensiunile de iar produse de cimpul magnetic de dispersie
ne suplimentare de ecranare dispunere a pieselor.
In de aceasta, trebuie cont de costul ridicat al unui redresor
ce are ca transformatorul de
Schema exclude inconvenientele enumerate mai sus
este foarte la alimentarea a unor cum ar fi: conver-
tori, oscilatoare, aparate de etc.
Redresorul o tensiune de 240 V, cu un curent de 70 mA.
Alimentarea se face de la de curent alternativ de 220 V sau 110 V,
50 Hz.
220V(110V)
SOHZ
4XDR304
1'OV
-
+
'-=? C1
100f-'FJ2oov

100}4Fi2oov
..
La tensiunea de 220 V se puntea Gretz in intregime, de un
filtru .
Pentru tensiunea de 110 V, redresorul in montaj dublor de ten-
siune. reteaua aplicindu-se intre diodele 0
1
O
2
condensatoarele C
1
C
2
.
- -
In diodele 0
3
'\ nu fiind polarizate in sens
contrar conductiei.
Condensatorul C
1
se izolat de prin intermediul unei rondele
izolatoare.
Diodele redresoare sint de tipul DR 304 (I.P.R.S.), O 226 sau echivalente.
de filtraj se pe un miez de fier cu de 2-4 croZ,
eventual de la un transformator de bobinindu-se din cupru-email
de 0,25 mm. Se poate inlocui cu o de 1 KOf6 W.
R
1
diodele impotriva fenomenelor tranzitorii
loare are valoarea de 1000/1 W.
redresorului este de S (0,25 .A), prin schim-
barea se schimbarea de tensiune. 1
o

o serie de montaje cu transfor
matoare de multe ori.
incorect. sau
transformatorul este defect. Une-
ori, chiar la transformatoare noi se
produc de spire. care
fac
in cele ce vom descrie
unui dispozitiv electro-
nic cu tranzistoare pentru
spirelor n scurtcircuit la transfor-
matoare. Propriu-zis. acest aparat
este un generator de audiofrecvenr3
cu 2 tranzistoare. cum se vede.
bobina ce trebuie s-o se
la bornele notate cu Lx.
care pe butonul Bl'
in aceste se introduce con-
densatorul CI ntre baza tranzisto-
rului TI Ca urmare. dato-
divizorului Cl Cl> scade cu-
plajul ntre tranzistoarele T 2. T
t
n cazul bobina are un
de spire n scurtcircuit ce
existau la cuplarea bobinei la bor-
nele Lx dispar. bobina este
nu dispar, mo-
dificndu-se doar tensiunea
cu voltmetrul de curent alter-
nativ ntre colectorul emitorul
tranzistorului T2.' Cu acest aparat
se pot bobinaje cu inductan-
de la mH la circa 10 H,
deci de la bobina de la transforma-
!oare de la bobina radio.
In cazul bobinelor cu

este posibil ca generatorul

nu oscileze. In aceste
cursorul lui P se spre
la care este R3'
ceea ce tensiunea emiter-
colector a tranzistorului T
t
Uneori,
la bobina cu foarte
este necesar pentru
amorsarea Ca urmare.
cu ajutorul butonului B2. se introdu-
ce suplimentar grupul -C
s
. in
cazul bobinelor cu mare.
cursorul P se de-
R40 Pentru
DIAPAZON
'ELECTRONIC
cum se schema un oscilator audio, care
un autotransformator L
1
cu La butonului
B ,in difuzor se aude un sunet care se poate regla cu ajutorul poten-
R
1
pe o mai sau mai Se pot
astfel cu precizie sunete nfuzicale intr-o de aproape o
Pentru L
1
aparatul prototip s-a folosit un transformator de
pe tole de 1,5 cm
1
, 3000 de spire cu 0,1 mm, cu la mijloc.
Se pot folosi cu succes transformatoarele defazoare de la aparate
cu tranzistoare.
De remarcat depinde de L
1
de valoarea
C
2
.
valoarea lui C
2
, se o mai
C
2
- o mai Cunoscind acest detaliu. se
aparatul de un generator sau cei cu auz bun de un instrument
muzical acordat corect Se apoi prin rotirea lui R
1
se
gama de sunete care ne Se ca la unul
dintre capetele cursei fie plasat sunetul Ia. Se apoi o
pentru butonul figurind celelalte sunete.
Iar in locul difuzorului indicat se poate utiliza orice difuzor prin
intermediul unui transformator de
este unei puteri mari la difuzor, aparatul
descris trebuie fie urmat de un etaj de putere.
N
U
T,
EFT353
D,
Y-.. BOn.

On
.. '

P-1,2t( Ra-15K
Lx
B1L-__
se va folosi un voltmetru pe montaj. le fiind de
electronic de curent alternativ mon- 0.25 W. iar de V.
tat pe scala de 3 sau 10 V. Alimentarea se face de la tensiunea
torile se vor face astfel ca acul de 9 V. iar tranzistoarele vor fi
instrumentului indice o tensiune tranzistoare pnp de putere
mai mare dect 1f2 din sensibilitatea (200 mW). cum ar fi EFT 351-353
scalei. Valorile pieselor snt trecute sau oricare alt tip similar.
. .... ....
FARA
Ing. C. POPESCU
Alimentarea montaje lor cu tuburi electronice a constituit intotdeauna o pre-
ocupare pentru radioconstructori.
Unele cu unul sau tuburi electronice un gabarit
greutate mult mai mari cnd se anexa sistemul de alimentare.
Nu intotdeauna avem la un transformator, adecvat bobinat pentru
tensiunile de iar produse de cimpul magnetic de dispersie
ne suplimentare de ecranare dispunere a pieselor.
In de aceasta, trebuie cont de costul ridicat al unui redresor
ce are ca transformatorul de
Schema exclude inconvenientele enumerate mai sus
este foarte la alimentarea a unor cum ar fi: conver-
tori, oscilatoare, aparate de etc.
Redresorul o tensiune de 240 V, cu un curent de 70 mA.
Alimentarea se face de la de curent alternativ de 220 V sau 110 V.
50 Hz.
220V(110V)
50HZ
4XDR304
1tOV


100,...F/200V

100/-4F1200V

,*,C3
50jJ-F/450V
&<
-
La tensiunea de 220 V se puntea Gretz in intregime, de un
filtru .
Pentru tensiunea de 110 V, redresorul n montaj dublor de ten-
siune. reteaua aplicindu-se intre diodele 0
1
O
2
condensatoarele C
1
C
2
.
T n diodele 0
3
o... nu fiind polarizate in sens
contrar
Condensatorul C
1
se izolat de prin intermediul unei rond ele
izolatoare.
Diodele redresoare sint de tipul DR 304 (I.P .R.s.), O 226 sau echivalente.
de filtraj se pe un miez de fier cu de 2-4 cITi',
eventual de la un transformator de bobinindu-se sir din cupru-email
de 0,25 mm. Se poate inlocui cu o de 1 KO/6 W.
R
1
diodele impotriva fenomenelor tranzitorii
loare are valoarea de 100n/1 W.
redresorului este de 5 (0,25 A), prin schim-
barea se schimbarea de tensiune. 1
fJ

variante ale detecto-
rului de metale, instrument atit pentru cerce-
cit pentru preocupat
depisteze localizeze obiectele materialele
metalice.
DETECTOR DE MET
OSCILA
Principial, primul detector
din oscilatoare: unul
iar al doilea cu
de unui metal. C"_
latoare se intr-un
se la semnalul de
semnalului aunio depinzind
unui metal va
sau difuzor.
CU DouA
este construit
- de
in
celor osci


do oscilatoare,
tonul ascultat in
Este de recomandat ca de
fie acordat pe o Hz mai mici
decit oscilatorul detector. Tn caz, la apropierea
metalelor de oscilatorul detector, a-
junge la un ton mai inalt de 800-1 200 Hz, la
care urechea are sensibi
De remarcat sensi oscilatoruilli de-
tector la metale se prin bobina circui-
tului oscilant se pe u cadru cu dimensiuni
mai mari decit ale unei normale, iar un
obiect metalic ajunge in bobinei
acestuia respectiv, oscila-
torului.
in cele ce datele practice pentru
un detector de metale bazat pe pri ncipiul de mai sus.
Pentru cele oscila-
toare necesare au numai cite un tranzistor, iar ames-
tecarea amplificarea
se cu un aparat de radio cu tranzistor
comercial Oscilatoarele sint acordate pe
media a aparatului de radio folosit,
tura intre oscilatoare aparatul de radio este induc-
fire. La aparatul d. radio nu trebuie
modificat nimic (fig. 1, 2, 3).
Se pot folosi tranzi stori care la
EFT 308, EFT 317, IT 14, 11 15,
OC 45 etc.
Circuitul oscilant din fig. 2 poate fi executat din-
tr-o cu ferocart din circuitul filtru dop pentru
media la Con densa-
tor variabil se poate utiliza o e dintr-un varia-
bil folosit la cu tranzfstori, e-
ventual legind in serie cele ni in vederea

DE
MET LE
MONIT'OARE
DE
unei valori apropiate de cea in sche-

Piesele oscilatoarelor se pe cite o
de textolit se introduc apoi in cite o cutie din mate-
rial plastic sau lemn. La construirea cutiilor se va
evita folosirea metalului. Bucla detectorului se fixea-
chiar de placa de textolit a oscila-
torului detector.
Se o stinghie, sau
de lemn de de
aproximativ 1-1,50 m. De un
se cutia oscilatorului detector
cu bucla, iar la 20-25 cm de
se cutia oscilatorului
N. PORUMBARU
incit nu nici un post de emisie,
altfel apare un fluierat cu un singur oscilator. Unii
folosesc la detectoare de metal
simple, marele dezavantaj
aparatului de radio semnalul postului recep-
foarte mult ca intensitate.
de peste care se
cu o receptorul de
radio cu tranzistori. cum
observat, oscilatorul detector se ali-
osclla/or de
; : i
osci/a/or
defeclor
din sursa oscilatorului de
se face cu
srme prinse de tija de lemn (fig. 4).
Punerea la punct a aparatului se face
deosebite. Se oscilatorul detector pe
a radioreceptorului folosit,
iar apoi se oscilatorul de Re-
ceptorul de radio trebuie fie potrivit in fel

I I I
I
I
45SkHz
Fig. 1
canal medie
Principiul de functionare
a deteclorului de metale
Oscilatorul delector
-
de
Oscilatorul de
pf
Fig,2


Q8nF 82KIO%
10%
- -
masa comuna cu
Ing. OINU ZAMFIRESCU
Pentru a evita de
este util ca operatorul as-
culta In orice moment propria emisiune.
In cazul unui manipulator elec-
tronic, acest lucru este absolut necesar.
De obicei, acest lucru se face cu pro-
priul receptor, dar nu intotdeauna recep-
se poate face comod: trebuie ajus-
convenabil amplificarea recepto-
rului, blocate unele etaje etc. sta-
se op-
tim in In care pentru
propriei emisiuni avem zero beat {caz
des intilnit In trafic cind cele frec-
din leova
de cU/'f'() 'l6 mm .
7m pioS/le
10%
O,27pf
10%
,.rTJf9
470
fO 7.
7Sti comunei cu /ig.2
nu sint riguros egale), nu putem
asculta propria emisiune dect corec-
tnd acordul receptorului, ceea ce nu
este de dorit, deoarece putem pierde
in QRM cele
de lucru, a noas-
tre a corespondentului, cu 5-10
kHz,. autoascultarea cu receptorul de-
vine greoaie, nu chiar
De aceea se cite un monitor
de manipulatorului
electronic, constind, de fapt, dintr-un
oscilator de care este
pornib> doar cind se transmit semnalele
telegrafice .
Frecventa nu depind
de receptor, sint, in general, reglabile
propria emisiune poate
fi concursul propriului
receptor. Aceste monitoare pot fi folo-
site pentru antrenament, In acest caz
nefiind In stare de
nare.
In fig. 1 este schema unui
astfel de monitor, care este un multi-
vibrator utilizInd un tub ECH 81. Frec-
de este in domeniul audio
poate fi In anumite limite cu
ajutorul P. Montajul
trioda tubului ECH 81 trioda
de primele grile catodul
hexodel ECH 81. Modificind condensa-
torii de 4,7 nF, putem modifica, la ne-
voie, in limite largi de repeti-

Circuitul R
1
' R
2
cu conden-
satorul C) este circuitul de
si de eliminare a clicsurilor. Cind ma-
receplor radio
bObina de
defecfie pe /,/
bara de /
/,/ L.,
Fig,5
acest aparat se la ntrebuin-
in pentru depistarea obiectelor me-
talice mici: ace, bani, cuie etc. de
os'/alor ...---.r---.
De in locul miliampermetrului indi-'
cator (0-1 mA) se poate folosi o La apro-
pierea detectorului de metal in se va auzi un
ton din ce n ce mai puternic de 3 kHz. Sensibilita-
tea aparatului se poate regla cu ajutorul unui poten-
::::
'C.-u
Amp/ifiroil.
si redresor
dejoQsti
lf
b cki

Fig. 4
Vedere de ansamblu
a deteclorului de metale
oscilatorului detector se in
fel ca la apropierea unui obiect metalic de
se un fluierat - o schimbare de ton.
De remarcat in locul buclei cu dimensiunile
descrise se pot folosi bucle de alte dimensiuni in
raport de obiectelor adincimea la
care sint plasate mediul care le Astfel, in
bune, cu o de 80 mm se poate conta
la o sensibilitate de la o adincime
de 20 cm. Cu o de 130 mm - la aproxi-
mativ 50-60 cm, il!l' cu cel descris, cu de 320
mm, - la aproximativ 1-2 m adincime.
La schimbarea dimensiunii trebuie
condensatorii din circuitul oscilant pentru a putea
acorda aparatul pe
ca inaintea folosirii aparatului pe
teren se in diferite fictive
simulate in vederea unei
Astfel trebuie ne cu de ton
intre un teren umed metal sau urme de sau
de obiectele de metal.
o
Fig,?
spre grIla 1u6u/I//
manipulal 47
/<a
S,fF

Fig. 7 - Amplasarea piese-


lor (capacul este
Numerele explicative co-
respund cu cele din fig. 6.
10
K.fl
M'7K.fl
ECII8f

1"'''' nF ,.-..u
R:;
.. IMil)
150 V
Fi'g.f
IOOpF
SRF

/r,7nF
EFDfOB

100/(a
100kn.
,.J-, 4. 7 k f2
EFT
353
7ig.2
0.25

soo.n.
A
lens/une
punle (:::.)
Principiul de ftJnctionare
'
trec-veniti
,

DETECTOR DE METALE CU BARA DE
FERITA
faptului montajul in punte,
bobinele L, L
2
trebuie fie identice, bobinele
sint plasate pe ferite de 10 mm din
Miezul de de la L, este bine fie cu
circa 1 mm mai lung ca cel de la L
2
Feritele se taie
la o lungime de 100 mm. Se despire
indicat pentru bobine, iar bobinele fie egale ntre
ele. Pentru un reglaj precis s-a ferita auxi-
5, iar pentru echilibrarea de pierderi
- 1. Echilibrul se cu
discul 6, pe care sint lipite de
Compensarea la montarea aparatului se face
cu ajutorul feritei auxiliare 5, care se la un loc
La un montaj ingrijite
nu este piesa 5.
Acest detector un semnal sinusoidal
de 3 kHz, care se introduce intr-o punte de inductan-
Bobina detectoare este pe o de
un al de
Semnalul care apare la dezechilibru se cu
Este deosebit de important ca feritele folosite
nu fie magnetizate accidental se ca
inainte de a fi montate feritele fie demagnetizate
cu o de demagnetizare cu cele
folosite la demagnetizarea capetelor de magne-
tofon.
Fig. 6 - Schema aparatu-
l ui: 1 - de
(compensare, pierderi) ;
2 - discuri din (pen-
tru compensare L); 3 - re-
glaj de sensibilitate; 4 -
detectoare; 5 - fe-
(reglaj pen-
tru 6 - compensator
7 - ntreru-
pornit-oprit.
Ll' L
2
= 550 + 550 spi-
re, !4 0,2 mm (pe cite o
!4 10 mm x
x 100 mm)
- 180 de splre, flJ
0,27nm
L
4
= 2 x 100 de spire,
!4 0,2 mm (pe feritfl oalfl
22 x 13 Intref/er)
T
1
, T
2
, T
3
, T
4
= EFT 353
sau echivalent.
C0p. delec/ar
1_ _
'1' A - --- L4
L., -
I H(P
I _
I ____ .n-'
I
I
I 5
I
\
'-
----

----
@
Fig. 6

amp//licolo r
7;.
O:fAt F "'"""
IB
K
0 .. :1
mA

V
trei tranzistori fiind indicat de miliampermetrul din co-
lectorul ultimului tranzistor. Montajul este caracte-
rizat printr-o stabilitate mare gabarit mic (cam cit
un pistol de lipit cu transformator).
Obiectul de metal trebuie fie in prelungi-
rea axei barei de pentru unei
maxime. Sensibilitatea aparatului este extrem de
mare; cu titlu informativ: o de de 0,4 g la o
de 10 mm de are ca efect o
a instrumentului.
de compensatoare 1 se
numai cit este absolut necesar intrucit amorti-
scad sensibilitatea aparatului. De asemenea,
operatorul aparatului nu va purta la el obiecte meta-
lice (ceas, etc.) pentru a nu
aparatului.
Din acest motiv, in de domeniile de utilizare
La sensibilitatea se pune la maxi-
mum, iar apoi se reduce din ce in ce mai mult in
vederea precise a obiectului. La
se poate deduce aproximativ masa obi-
ectului metalic detectat.
v
li-
etajului de R.F., manipulat, se deschide
hexoda In se aude semnalul
audio.
Montajul poate fi adaptat la un
manipulator electronic poate fi pre-
cu un reglaj al nivelului de
condensatorul C este ales ast-
fel incit semnalul de
fie mult rotunjit, obtinlndu-se un efect
de clopotei, apreciat de unii hami,
este posibil ca deschiderea etajului de
se prod mai tirziu
sau mai devreme decit deschiderea
hexodei atunci monitorul alt
raport decit raportul sem-
al oscilatiei de
emise.
Montajul din fig. 2, mai simplu,
nu are deoarece el
este comandat direct de tensiunea de
nu se pune pro-
blema aici de a-I utiliza pentru antre-
nament.
Este vorba de un oscilator de audio-
realizat cu un tranzistor de
de de tipul EFT
353, al circuit de este alimen-
tat de tensiunea din
semnalului de cules de
o de citiva zeci de centi-
metri lungime sau cules direct de pe
fiderul antenei prin intermediul unei mici
de 2 ... 5 pF.
diametrul de 0,25 mm pe C ce-
cu diametrul de 5 mm,
galetilor distanta dintre ei fiind de
5 mm.
Dioda poate fi de tipul 02S, EF0108
etc.
Potentlometrul de 500 O se
astfel ca in absenta tensiunii de radio-
montajul nu oscileze. In
prezenta tensiunii de
dioda la bornele condensa-
torului de 0,1 )JF apare o
ce baza tranzisto-
rului. Valoarea acestui condensator nu
trebuie fie prea mare pentru a nu
lungi semnalele peste durata lor
Transformatorul se pe un
mic miez cu sectiunea sub 1 cm ,
bobinind circa 300 de spire pentru
de colector pentru cea care
casca 100 de spire pentru
de reactie cu de cu-
pru cu diametrul de 0,12 mm.
montajul nu se vor
inversa de reactie.
Alimentarea se face de la o baterie de
4,5 V. Modificind condensatorul de 0,22
IJ F, se poate modifica frecventa de osci-

nipulatorul nu este tensiunea
de 150 V atit tubul manipulat
(un etaj intermediar al sau
un tub utilizat ca releu electronic mon-
tat Intre catodul unui etaj intermediar
cit curentul anodic al hexo-
dei prin aplicarea pe a doua de
a unei tensiuni negative. in
nu se aude nimic. La
manipulatorului , cu deblocarea
Neavind circuit oscilant, el poate fu nc-
tiona bine pe orice
de se
bobinindu-se In fagure;; 4 galeti cu
cite 50 de spire din de cupru cu
in fine, se poate concepe o
de monitor de manipulatie in care tot
montajul fie alimentat din energie de
a dar la
aceste montaje, In general, frecventa
depinde de puterea de cu-
plajul cu acesta, de faptul semna-
lele de sint Rotunjite
sau nu etc.
Po-
,
Masajul este o foarte pentru
mentinerlla formei fizice. De maseurul
a inceput fie Inlocuit de dispozitivele pentru vibro-
masaj, al efect este la fel de tonic.
In comert se citeva tipuri de vibratoare pen-
tru masai, la acestea amplitudinea a vibratiei
produce efect numai asupra pielii a unor fibre muscu-
lare subcutanee. de ce, in rindurile
un dispozitiv simplu eficace,
costisitor, a constructie este la indemina
amator.
ce ne-am procurat materialele necesare,putem
trece la constructia
din cauciuc (2) este piesa cea mai
transformind de rotatie
de motorul electric Intr-o vibratorie a chingii
prin intermediul rulmentului. se va
prelucra dintr-o de cauciuc dur, conform fig. 3.
In lipsa cauciucului, se poate folosi material plastic,
lemn sau chiar metal. Am ales cauciuc pentru a
amortiza zgomotul vibratiile.
LISTA DE PIESE
I
ll- Denumirea Suc Material Dimensiuni
.
pa
1 Motor electric
C.A. monofazic
(<<Albalux-4) 1
cea 100 W;
- 750
---.----4-.-+----.--+---------
2 1 cauciuc dur rp (A+5 mm) X
mm) _
3 I Rulment 1 diametrul alezajulu;
rp A = 50 mm
S = 30 mOI

--
4 1 tapi- 50 mm
lungime: (n text)
5 5 2x10-70 mm
--
6 Nit 5 alu- ,p

miniU

Veti observa aici cote le sint indicate literal, in


functie de dimensiunile rIJlmentului:
A = diametrul interior al rulmentului plus 3 mm;
B = rulmentului minus 1 mm;
C = diametrul arborelui motorului electric - minus
1 mm.
lamelele (5) vor fi introduse Inainte de montarea
rulmentului (3) pe (2), lungimea
care Indoirea lor ca in fig. 2.
ce am cite un strat de prenadez pe
de cauciuc pe alezajul inelului interior al
rulmentului, acestea vor fi asamblate prin presare
asigurate prin Indoirea lamelelor 5.
Cele 3 lamele se cu ajutorul nlturi-
lor pe la distante care asigurarea ca
in fig. 2.
Intregul ansamblu, astfel obtinut, se
fortat pe axul electromotorului ce suprafetele in
contact au fost In prealabil unse cu prenadez.
al chingii se va prinde de suport ca in fig. 1.

-
-


ca suportul electromotorului 5,1
masa cit mai mare fie montat pe puferl'
din cauciuc pentru a prelua vibratia a nu o transmite

motorul pe care il aveti are o mai mare
de 850 de rotatil pe minut, este folosirea unui
reductor de turatie (de exemplu, cu curea), altfel acce-
leratiile excentricului vor deveni periculoase, iar efec-
tul va fi mult mai mic.
ne constructiei 5iHl
intimpinate: .
,

--
I
j/
,
I
!) '"""'" \ .-1-
-
,

I
--
B
F/{j.(}
A
PENTRU

o care nu va trece
de cititoarele noastre
nici de cititorii care
- anticipind viitoarele lor
indatoriri onomastice
- nu vor intirzia, poate,
s-o realizeze practic.
Asupra scopului acestui dispozitiv foto-
grafia nu nici un dubiu.
Confectionarea sa citeva de
placaj de 3 mm, o foaie de furnir de 150 x
200 mm, de la o cutie de conserve. Pen-
tru partea veti procura o baterie
de 4,5 V, un de 4,5 V, un
bec de un {(dreapta-
stnga desigur, de cupru.
incepem prin a construi corpul. Elemen-
tele sale se vor cu un din placaj,
cotele din fig. 1, iar apoi se vor asambla
prin nc/eiere.
Tn notat cu A se va monta
electric, pe al ax s-a fixat, in prealabil,
un din postav. se va
monta in B, iar prin orificiul C se vor introduce
conductorii de alimentare a veiozei.
Schema din fig. 5 electrice.
acestea puse la punct, se poate aco-
peri corpul cu foaia de furnir din fig. 2 prin
incleiere.







-
..,
CONTINUA
SI

1"
r
-
'('
o

-) . ,

Dind curs dorintelor exprimate de cititori, oferim o pentru aprin-


derea a luminii.
Solutia cea mai din utilizarea unei bobine (solenoid) Inseriate cu becul.
functionarea:
- In repaus: miezul prin greutatea sa proprie asupra K, menti-
nInd circuitul deschis.
dorim aprindem lumina, Incepem prin a extrage miezul de fier. In acest moment,
circuitul e conectat la prin Inchiderea dar inductanta mare a bobinei
o care practic, curentul. Pe ce extra-
gem miezul, inductanta, respectiv scade, iar curentul In circuit
CInd miezul a fost complet extras din impedanta circuitului ajunge la valoarea
rezistentei becului, deci bobina nu va stinjenI buna sa functionare.
La stingerea luminii, procesul se In sens invers.
Bobina se din de cupru cu J!J de 1 mm, pe
un suport cilindric din hirtie
- Dlametrul spirei: J!J 15 mm
- de spire: 300
- Lungimea bobinei: 320 mm.
K va fi realizat normal Inchis, dintr-o de In punctul
de contact cu miezul de fier, care se va monta Tntr-o la baza bobinei.
Miezul se din fier-beton cu 9J de 12 x 370 mm, fiind la ambele
capete cu izolatie de lipit) pe o lungime de 40 mm .
Veioza, ca in fig. 3, se va
fixa tot cu clei, deasupra C.
Bateria se in destinat, D.
astfel incit lamelele fie in contact cu cele

0 -+
'"

I
- L
Capacul (fig. 4) se cu ajutorul
a capete de cu fl13 mm in ochiurile
corpului, ca o balama.
La bascularea se va aprin-
de becul veiozei, o vizibilitate ideali
pentru unghiilor. La bascularea in
sens invers, va incepe se
tuful de postav, cu ajutorul se lustru-
oja.
I-..L-
I
Dispozitivul astfel se
cu rotunjind toate muchiile
se care se poate
vopsi cu duco (vopsea de in culoa-
rea constituind un cadou ideal.
bateria din schema
aceasta se poate realiza alimentind
dispozitivul prin intermediul unui alimentator
de la aparatul de radio cu tranzistori.
4
Pentru aceasta propunem o pe rotile, care va
ajuta unele dintre secretele cele mai importante ale schiului.
o realiza dintr-o de tare, de 2S mm
avind dimensiunile de 300 x 600 mm. De fixa patru rotile procu-
rate din sau executate de dv.

Pot fi folosite rotilele de la un fotol iu sau o veche. In cazul n care
executa singuri rotilele, propunem le inlocui
( li patru ru I ch iar
In continuare Cteva de antrenament pe care le puteti
exe:sa cu aJutorul pe rotile.
Impingerea a printr-o a glezne
lor a este
cu cea pe care o face pe schiuri pentru a un derapaj late-
ral.
Pivotarea: printr-o a corpului Pi votarea este
printr-o a picioarelor gambelor in timp ce echilibrul este
prin sprijinul in partea a corpului, care, prin
in sens invers. pe schiuri, pivotarea va permite exe
primele Cristian ia (1.2,3,).
IIllPlIIgerea a a in' oingerii
a (anguli'i.rea) a este secretul ser-
...
PUIrII.
Ing. R. MOSCVICI

2. 0
J
,
220 v-
"
c
6
D
FIG.4
A
-- -
FIB.3
-
--
-
de
ing. M. lAURIC

2PVV
F/6.1
FIG.5
VENI?I'UIN A BOLT ROATA

-
.
-

'IBA Dt
'HIJIIY
30
m


-
F

!
-
-

DIAGNOSTICUL CORECT FRNELOR AUTOMOBilULUI DV.?
1. lichid de murdar, insufi
sau
2. Bule de aer in circuit
de lichid la conducte
pompa
a
sau neunse
de frinel
mare
de
frin6 de calitate
.. Tamburi conici
de

TABELUL DE MAI JOSI
SIMPTOME
la
La frina re Zgomote
a> >O a> a>
....
Q.
.... ....
o
::l._
o o
u c c a>
o
"'O a>
.- o .- ....
-
.... ....
- o
.D a>
-
4-
a>
>0
.... c ...
a>
o
.- o
....
::l
U U a> a> a>
....
c
.... c
.-
o
'"
....
"'O "'O
....
::l C
.- o .-
'"
....
....
....
::l
....
o
u o
- a> .D o -
o a>
-

a> a>
'1:l - .... ....
.D
..... .....
o o
.- c c ._'
....
.-
u
o a> "'00 o -
-
.
.-
.... .... .... a> a>
E .... .-
o
....
a>
.... .... o
'"
....
v a>
a>
o
a>
....
....
c c o
.-
o
::l

-
a>
-
.- .D
. -
.- .- "' .
- o -'
....
--
.... .- .... .- .-
w
0"'0 o
.- .-
>
LL w a> LL N LL LL

-
>
.
- -
'"
M 1/") -.o
'"
M
- -

-
Q)
...
.-
....
Q.
o
o
-
....
o
E
o
Ol
N

1/")
,. Se scurge lichidul, se spal6
cuitul se introduce lichid

2. Se circuitul
3. Verificare reparare
4. Verificare reparare

5.
6. Inlocuirea arcurilor
7. Yer'ficore reparare

Clr-
de
9. repara re, eventual
10. Ungere nu sint prea uzate,
eventual inlocuire .
Inlocuire
".lnJocun.
aer
. Rectificar.
8. Rectificare cadrul

1. Inlocuire cu garnituri originole
Efectuarea montajelor corect
4. Rectificare cadrul
1 .
2. Controlul reglarea geometr; .. i
3. Corectarea preSiunII in
- foarte -
LISTA DE PIESE
.. R - 470 kO la 510 k 0,0,5 W pentru
61."
1.2 M O la 1,5 M fi, 0,5 W
pentru
R
2
- 47 fi, 0,5 W
R3 - 1,2 k O, 0,5 W
R
4
- 240 kO, 0,5 W
C
1
- 22 nF - 47 nF
C - 100 jJF/15 V
- BAY 17;1 N 4001
O
2
1 N 4001
0
3
T
1
- 2 N 2926, BC 107
T - 2 N 3702
difuzor, 0.2 W
*Pentru 12 V mai este o
de S./\.
UN ACCESORIU:
Ing, STELIAN IONESCU
Se deseori, dacA raza virajulul este prea ca
semnallzatorul nu se decupleze automat, Iar nu
observe semnallzatorulul, care a cuplat.
Pentru asemenea cazuri se foarte util un mic
electronic, care decu-
pleze semnalizatorul. Amplasarea dispozitivului se va stabili
in de tipul de automobil.
Este Important se cIte o In fiecare circuit
(pentru semnalizator dreapta pentru semnalizator stlnga)
pentru ca la cuplarea semnallzatorului nu se simul-
tan toate
dlodele au fost bine Introduse In circuit, cInd se cu-
semnallzatorul din stlnga (S), curentul trece prin dioda
0
1
difuzorul. Circuitul se Inchide prin cadrul M.
Curentul nu poate circula la semnalizatorul dreapta (O) "rin
dioda O
2
, care este
Pentru ca semnalul de avertizare nu cu
cuplarea semnalizatorului, se introducerea unul
generator de ton cu Intlrzlere la cuplare, astfel Incit semnalul
de avertizare doar 15-20 de secunde
rea semnalizatorului. Ca element de avertizare se
folosirea unui difuzor. Pentru a asigura pOSibilitatea unui
reglaj individual al duratei Intlrzierii, se In serie cu
R
1
un mic trimer de 1 Mn.Tn acest caz, valoarea
rezistentei R
1
se poate reduce la 60 k n.
Montajul dispozitivului se face pe o de 60 x 30 mm
cu circuit imprimat cu o de orificii cu pas de 5 mm.
Se propune un difuzor de 0,2 W, cu diametrul de 77 mm
cu de 5 sau 8 O.
La de 12 V se montarea' In serie cu
difuzorul, In locul Insemnat cu x (vezi figura 1), a unei rezis-
de50/0,5W. intensitatea sunetului emis de difuzor
III
TI
114

I
L8
y..j
Ing. R. TUDOR
este prea se va capacitatea condensatorului C
1

Difuzorul se introduce Intr-o de aluminiu de 102 x 71 x
x 28 mm, pe a parte se dau 17 de 4 mm
diametru pentru sunetului. Locul cel mai bun pent r.,
amplasarea dispozitivului este pe tunelul cardanic sau sub
tabloul de bord.
Cum avertizorul
CInd se un semnalizator, tranzistorii T
1
T
2
sint
curent. Condensatorul C se prin intermediul
bobinei difuzorului (OF) al R3 Rr se
trece de pragul tensiunii tranzistorului T
1
diodel cu siliciu
0.
1
, prin ambii tranzistori trece curent. aceasta se
numai cInd condensatorul C
2
este prin rezis-
R
1
la o tensiune care corespunde sumei ambelor
pragurl de tensiune (al lui 0
1
T ).
Tensiunea la colectorul tranzistorului T \1 scade rapid
prin R3 C
1
sint tranzistorii T
1
T \1' De ce
curentul de la condensatoarele C
1
C
2
nu mal este suficient
pentru comanda tranzistorilor, ambii tranzistori se in-
chid. C
1
se din n04 ciclul se Constanta de
timp tonului se pot regla In anumite limite prin
modificarea condensatorului C
1
, ca a valorii
rezistentei R
1
, R
4
nu este absolut Rolul ei este ca,
decuplarea semnalizatorulul, scurgerea
a unei eventuale sarcini remanente, astfel Incit
se din nou semnalizatorul- nou viraj sau
- nu sune imediat,
ci cu o Intirziere de citeva secunde. Valoarea intirzierii este
pe R
1
C
2
, de ritmul de clipire a semna-
li zatorului.
M
+I2(8IV
OI
D
s
Se din lemn de 10-12 mm desenul din figura 1,
cotele fiind orientative, ele adaptindu-se de la caz la caz. Supor-
tul poz. 2 este realizat din 3 piese, cele laterale rabatlndu-se
In sus cu ajutorul balamalelor 5 pentru a fi introdus In cutia - poz. 1,
sub fundul dublu. Ca nu acest suport se vor
burile 4, avind rol de opritor. Pentru fixarea capacului se pot
cu sau cu magnet 6.
fir; 1
Prinderea cotierului se poate realiza cu curele (fig. 2) sau cu o plac?
de sprijin cu burete de S)) In de rostul dintre
scaune (fig. 3). Rolul ei cum ghicit este de cotier, pliant?
cutie pentru diverse obiecte .

-
- ..
CORECTAREA
DE


Cu ajutorul unui dispozitiv simplu putem
asigura inclinarea ramei de pentru
corectarea efectelor de Capul
cu a trepiedului
ca element de intre un posta-
ment rama Pentru realizarea
capului la la postament ne
vom servi de piese de trecere incastrate
prin in lemn, din
bronz sau orice aliaj moale, cu dimensiunile
in fig. 2.
Vom ca piesa in
fie suficient n lemn astfel nCt
... "ti.
permita corecta a ramei pe
aparatului de atunci Cnd nu
cu dispozitivul montat.
M9 {,5
Fig. 2
TEHNOLOGIA
1. SOlARIZAREA
2. DEVElOPAREA CROMOGENA (SECUN-
DARA).
1. developarea (alb-negru)
ce i-a urmat, filmul poate fi scos din tanc la
Vom putea observa acum imaginea
pe .
filmul este pe o
aceasta se cu totul Intr-un vas emailat alb care
se umple cu (maximum 17"C); nu, se
cu maximum de atentie se In
de jos II va prinde o cu
greutate pentru a realiza Intinderea a peliCUlei.
Acum trebuie In apa de pe film Intrucit
turile produc dispersia luminii aparitia ulte-
a unor pete colorate ce fac imaginile
inutilizabile. Pentru se pot folosi:
burete moale, umezit, piele de hirtie
de filtru. Autorul utilizarea unui fon
(rece!) sau aerul refulat de un aspirator de praf (atentie
ca tubulatura nu mal nici un fir de praf!).
In continuare, vom proceda la iluminarea filmului cu o
de iluminare care trebuie
asigure Impresionarea a halogenurii de argint
din prima developare. Astfel
este de preferat o Iluminare uneia Insufi-
Denumirea
So- Hexametafosfat de sodiu
lu- Sulfat de

pa
A Sulfat de

So- Hexametafosfat de sodiu
lu- Carbonat de potasiu (anhidru)

Sulfit de sodiu (anhidru) pa


8 Api

de
ing. V. LAURIC
ciente. In general, fabricile
unul la cinci minute iluminare cu un bec nltrafot
(500 W) la de 1 m pe ambele fete ale filmulu!.
operatie cere atentie. intrucit nu este perml-
peliculei, straturile de putind
relative unul de
Iluminarea cu becuri nitrafot de culoare
cea 3200 K) pentru conditii de fotografiere
de zi 5 OOG-e OOOOK) un echilibru
aproape perfect al culorilor. Fotoamatorul poate
influenta echilibrul in cazul In care fotografierea a fost
in deosebite: peisaj soare pe ceata
sau ploaie (diapozitiv cu
truie), peisaje sau portrete efectuate pe apus,
de soare sau in cadru de cu multe reflext
(diapozitiv cu
fotografii efectuate cu fulgere electronice (dom,
Practica comba-
terii dominantelor cromatice pe diapozitiv este destul
de cerind indeminare o oarecare
dorim vom solarizarea
cu becuri cu (cu temperaturi
de culoare sub 3000"1<) o coloratie
deci poate combate un In exces, iar solari-
zarea cu fulgerul electronic combate
lruie, imaginea prin tonurilor de rosu
Filmul UT 16, de exemplu, scoate la tonuri purpu-
rii splendide la solarizarea cu fulger electronic (aten-
Cantitatea
ORWO
Ut 16, Uk 16 TSO-2
(R.D.G.) (U.R.S.S.)
ORWO color 13/A
"
0,5 ,
0,6 , 1,2,
3,
-
- 1,4,
200 mi 200 mi
ORWO color 13/B
"
0,5,
37,5, 40,
1,25 g 0,5 g
200 mi 200 mi
A se n B a forma bule de aer se plni la volumul final la SOC m
Timp de prelucrare raportat la

2f
roma de mariri
cap sferic
Fig. 1
supor!
10 minute/18 12 minute/18
+ O,sOC + O,sC
- -
Ing. A.
Pentru executarea copiilor pozitive pe materiale
avind ca suport diferite mase plastice, se pot folosi
procedee: primul procedeu In
imaginii dorite pe un material diapozitiv, apoi
tarea peliculei developate pe masei plastice.
I

.
ca imaginea nu vegetatie, intrucit
va ca de
solarizare, pelicula se cu atentie din
nou pe bobi na tancului de devel opare sau, daca
solarizarea s-a in bobina se di n nou
in tanc. Fil mul solarizat se in moai .. rlin nou in
citeva mi nute pentru ca solutie
lucreze uniform.
2. Se in tancul de developaj solutia de revela-
tor cromogen. Temperatura are acum o de
+ 0,5"<:, iar bobina trebuie intermitent.
scurgerea timpului prescris, solutia se
iar filmul se din nou n jet viu de
intrucit revelatorii cromogeni contin substante insta-
bile, se ca prepararea lor se cu
timp nainte de lucru, iar solutiile nu se
It' mai ales Solutia se
IJ' in amestecul a solutii preparate separat.
Operatia de developare se in
conditii de iluminare precautii speciale,
cu tancul de developaj descoperit. apa de
.. ste sau are o mai mare de 16"C
\ l1laximum 19"C), pentru a preveni desprinderile d.'
el1lulsie prin inmuierea acesteia se poate folosi baia ci ,
Color 201 ambele
(primari - alb-negru secundari -
lIlainte de Folosirea ei developarea
durata acesteia cu 1 minut.
ORWO color 201
Sulfat de magneziu . . . . . . . .10 g
. . . . . . . . . la 500 mi
Timp de prelucrarei 2--3 minutel15-1lFC
Modificarea timpilor de prelucrare la developarea
are efecte:
- prelungire la 20% - culori contrastante chiar
denaturate
- la 20% - culori
- prelungire peste 25% - culori foarte contrastant ..
cu densitate mare.
Cel de-al doilea procedeu se pe aplicarea
unui strat fotosensibil pe suprafata masei plastice.
de copierea imaginii prelucrarea acestuia
in laborator In mod
Primul procedeu este mai simplu de realizat In
de aceasta, avantajul permite obti-
nerea unor imagini pe suprafete sferice sau curbe,
In timp ce al doilea procedeu poate fi aplicat numai In
cazul unor suporturi plane.
METODA DE TRANSPORT A IMAGINII
negativul dorit prin contrast sau se
un diapozitiv pe Diapozitivul
nu trebuie fie prea dens; pentru aprecierea
diapozitivului, acesta se va suprapune pe o hirtie
se va verifica toate tonurile sint corect redate.
Suprafata masei plastice pe care a fi apli-
pelicula se ntii mecanic prin frecare
cu o hirtie cu granulatie (nr. 00), apoi se
cu un tampon de imbibat cu de talc.
Prin frecarea cu talc se degresarea supra-
fetei, lucru absolut necesar pentru asigurarea unei
aderente bune a peliculei de suport. Apoi se
bine cu a mai atinge cu mina por-
tiunea
suportului se trece la peli-
culei de pe suportul de
Pentru aceasta se imaginea care urmea-
a fi cu ajutorul unui virf de briceag
sau o de ras, zgiriind conturul pe partea cu emul -
sie a
aceea diapozitivul se citeva minute in
se introduce intr-o de formol
5%, unde se tine 5 minute, apoi, a fi placa
se introduce Intr-o solutie 2% acid clorhidric, iar
1-2 minute, de asemenea nici o intr-o
solutie de 0,5% de sodiu.
In timpul tratamentului cu ultima solutie, pelicula
incepe se foarte de pe suprafata
suportului. Desfacerea peliculei se Intr-o
chiuveti'. sub Pelicula de pe se
scoate cu ajutorul a baghete de se Intinde
cu pe suprafata dinainte a masei plasticI'
Apoi prin rotirea baghetei de se pelicul a
pentru a de bulele de aer de
sub
uscarea la temperatura camerei, pelicula ade-
foarte bine la suportului.
Imaginea astfel poate fi ultp
rior prin operatiile fotografice Astfel , ima-
ginea poate fi in mod prin
viraj chimic sau cu ajutor-ul colorantilor.
prelucrarea a imaginii se
asemenea se un strat pro-
tector dintr-un lac transparent, deoarece pelicula de
chiar uscare, este destul de
se poate zglria etc. Prin aplicarea unui strat
protector adecvat, imaginea devine mult mai rezisten-
Astfel, o imagine cu un strat de nitrolac
poate fi nu numai cu rece, ci chiar cu
fierbinte a se distruge.
Trebuie se cont de faptul ca Ir I Inde-
peliculei de pe suport nu se aplice un efort
de tractiune prea exagerat, deoarece gelatina
se Intinde, putind provoca o deformare a Imaginii.
De altfel, chiar in timpul tratamentului. pelicula de
se putin. De aceea, de la Inceput se
va decupa o mai decit formatul final
dorit.
PENTRU
-
-

IN
POZITIE


Sint cunoscute micile pe
care le pricinuiesc copiile pozitive
care. in momentul inmuierii, tind
din baia de developare. soli-
citindu-ne astfel in aten-
tia.

Dispozitivul pe care vi-I prezen-
cu containerul de
developare color prezentat n nu-
trecut al revistei
acest neajuns are n plus
rele avantaje de tehnologia cu-
de developare:
- permite o mai utili-
zare a de pe masa de lucru;
- prin amplasarea a
luminii inactinice permite o mai
mpotriva
copiilor n
- previne posibilitatea
stropi lor de dintr-o baie n
alta;
- ntr-o se poa-
te face mai comod termostabiliza-
rea introducnd bacurile n-
tr-o cu la
co
astfel nCt
bacului fie de circa 35 mm.
muchiile se
cu Pentru ca putem
asambla vom
recurge la procedeu de
planeizare: se ntinde o foaie de
pe se prinde
cu pioneze la Apoi se trece
la ndreptarea a celor
trei muchii prin
rea a pe
ghelului. Vom evita spargerea ma-
terialului la colturi.

Asamblarea prin lipire se face.
n de materialul din care snt
confectionate le. cu solutie sau

prin procedeul cel mai adecvat. De
exemplu. bachelita se cu lac
de materialul plastic cu
Styrocol sau lipinol sau. avem
un material termoplast. vom pre-
fera lipirea prin cu ajutorul
ciocanului electric de lipit. Vom evita
formarea de bavuri de prelucrare.
care snt colectoare de resturi de
revelator.

Bacurile de developare se confec-
din de developare
din plastic pentru formate 6 X 9 cm
care au fost cu ajutorul
traforaj ca n figura 2.
Bacurile se pun pe un stativ con-
din de aluminiu
(conductor de 1-2 mm). Acest
dispozitiv ne va servi la uscarea
a de pre-
parare a de uz foto.
-
Se Se
[\/-' ------,...-yJ
-+-- .. _-------
/1 I
I I I
I I I I
I I (l I
I I I ) I
1:<: ):
i -- -- - - ----f---
"
35
Fig.!
-t- . --
se loie ;>rin acesfe
sectiuni
. -

din oluminiu
Ftj.3
I"lg.2
1) de acord fotografia un
tor de tenis in Care este procedeul teh-
nic cu ajutorul a fost
a) prin filmare copiere a imagini-
lor;
b) cu ajutorul mai multor fulgere electroniCl '
cu expunerea 1/30000 secunde;
c) cu ajutorul mai multor fulgere electroni ...
cu expunerea 1/500 secunde.
2) Ce fotografia?
a) o care
b) o care
el un glonte.
TEMA
cum n pagina 2 - vezi prezentarea
concursului -, a doua serie de
pentru parti-
cipe la dispozitive tehnici originale
foto.
rispu le trebuie trimise pe
adresa noastre - Casa Scn-
teii, revista Tehnium pentru concurs - la
data de 1 octombrie a.c.
cu vi
succinta caracterizare el Incrlrii originale cu care
doriti la concurs.


-
L'

Multi cititori ne-au solicitat " prezentAm
secretele elabor'-rii filmelor de animatie.
Ing. D. PETROPOL
Vom 1neerea si. le dlm un acestora
altora care poate IIU dorin,. de a Intelege
sau chiar de a produce un film.
Trebuie spunem de la nceput nu de
fapt secrete ale dar
a cineamatorismului, de cele mai multe
ori este una dintre cele mai dificile n
n care presupune un complex de care
simplul talent de a compune o imagine sau
de a corect o
Factorul al acestui complex este fantezia.
Mijloacele de realizare ale unui film de desen sau
animate snt destul de modeste, iar realizarea
n sine
Cum fantezia nu poate fi presupunnd
cineamatorul elementele tehnicii
cinematografice expuneri, tru-
caje, montaj etc.), vom descrie doar principalele teh-
nici specifice
Pentru inceput vom trata despre cartoanele ani-
mate, urmind ca in numerele viitoare
desenele animate combinate.
Elaborind primul film de cartoane animate,
cineamatorul va cteva elemente importante
ale limbajului filmului de
se pe o
Personajele sint constituite din cartoane sau
de plastic decupate colorate marea
majoritate a filmelor de sint color). Filma-
rea se face imagine cu imagine,
du-se cu ajutorul unui flexibil. Se va
asigura o iluminare a pentru eli -
PENTRU
EXPLOATAREA
minarea reflexiilor parazite. Aceste masuri de sigu-
sint absolut necesare, deoarece adesea se
materiale cu
Fundalul scenei este un desen pe
fixat cu pioneze. In cazul n care fundalul este mo-
bil. de exemplu atunci cnd un personaj fiind
de aparatul de filmat, desenul se va lipi pe o
foaie de carton care se poate deplasa intre
ghidaje la
O foaie de celuloid pe care s-a trasat prin zgiriere
cu un virf o din cu latura
de 0,5 cm ne va fi de un ajutor pentru
narea personajelor de de-
plasare. Pentru ca foaia de celuloid un
sistem de fix, vom perfora patru cu
ajutorul unui perforator de hirtie. 1n se
patru cu diametrul egal
lor din foaia de celuloid, astfel inclt a-
cesteia se execute jocuri.
Trebuie platoul de
construit nu are adincime, nu asigur! redarlla
efectului de o putem
corecta numai redind prin desen perspectlvL
Deci vom fi foarte la raportul dintre
aparente ale obiectelor situate in diferite
be exemplu, unui obiect care se
de aparatul de tilmare nu
prin unor machete
mici, in aparatului de fi de plan
duce la a fundalului.

cunoscut de vreme pentru sale ca
revelator, Phenidonul n ultima vreme o utilizare din
ce n ce mai
Principalele avantaje ale revelatorilor cu Phenidon snt ran-
damentul puterea de conservare mai mare deCt ale unui reve-
lator metol-hidrochinonic mai ales. faptul permite realiza-
rea unei a de aproape r DIN.
revelatoru I IIford 10--68 pe care I uti-
liza pentru pelicule sensibile subexpuse.
Sulfit de sodiu anhidru 85 g
5 g
Borax 7 g
Acid boric 2 g
de potasiu 1 g
Phenidon 0.13 g
la... 1 000 cm!.
este suficient de Se
la temperatura de 20C. Timpul de developare n
de contrastul pe care dorim Developarea n
ntre 6 13 minute pentru filmele nguste ntre 10
15 minute pentru filmele late.

O asemenea poate fi prin
combinate, in functie de inge iozitatea re-
gizorului.
Citeva calcule elementare pot indice
a pe care le ele-
mentele mobile de la un cadru la altul,
de filmare vitezele p car aces1e obiecte
le au in realitate.
modul de realizare. unei este

Se a
respective. De
locul unde ajunge
foaia de celuloid se
centrul de' reu tate al
care
S8
important
ap vim rezultatele
foarte o sugestie:
e cu mult meta-
lic! pe care fixarea caftoanelor mobile se face cu
ajutorul unor mici magneti permanenti.
TelecofTM1ica(iile anului 2000
in imagine - anticipativ
- un cablu din fire de
-------------------------------------------------------------------------- ------------ ----


In ansamblu, este vorba de un cadru
de montat pe flotoare
cilindrice, Iar ca materiale nevoie
de de 0,5 m"m grosime,
de 25 x 5 25 x 3, citeva
M 6 x 20 Inde-
mInare.
T8bla din care flotoa-
rele (2000 x 1 000) se prin
IIpire cu cositor, iar pentru rigi-
dizare din mate-
rial patru cornlere de 20 x 20 x 0,5 pe
care le lipi tot cu cositor pe genera-
toarele interioare Inainte de a Incheia
flotoarele.
Din platbanda de 25 x 3 confectio-
patru coliere de diametrul flotoa-
relor, de care se vor prinde cu
platbenzile de 25 x 5, care, la rindul lor,
conform figurii, cadrul bicicletei.
In locul din spate se
o din lemn (sau textollt, material
plastic etc. ), pe care se prind cu
buri pentru lemn 8 zbaturi din
de 30 x 3. Roata cu zbateri este soli-
pe ax (ax pentru de
din cu un pin ion identic cu cel
al prin intermediul
Ing. DOREL GHELERTER
de ghldonulul prin
intermediul unei sfori bine Intlnse (de
preferat din nailon), de furca din
a blclcletel.
In sflreli, vopsltl totul cu duca sau cu
o vopsea de ulei, pentru a proteja hldro-
bicicleta de pentru a-I da un
aspect cit mai
Cele flotoare pot suporta o
greutate de 100 kg, scufundlndu-se nu-
mai la In
de kilograme greutatea flotoarelor
(cea 20 kg), a cadrului a persoanei.
100 kg, flotoarele se vor
scufunda ceva mai mult vor ajunge
sub oglinda apei la o de peste
200 kg, In schimb Inaintarea se Ing reu-
cu cit de e
mai mare.
Diametrul flotoarelor lungimea lor
pot varia In de sarcina pe care
s-o suporte hidrobicicleta (flotoa-
rele scufundindu-se la
formula de mai jos:
2F = In care F = sarcina pe care
o va suporta hidrobicicleta In kg;
v = raza flotorului In dm;
I = lungimea flotorului In dm.
o
C>
CI
..,
,,1


PVITBAN DA :25)(5
FIXAREA CADRULUI

COLIER25<
a) N
-
FATA

,....-_1200
5

b) IN SPATE
ROATA
cu ZBATI'Ri
TABLA 0,1 h'ltn
CORNIER DiN
-
TABLA 20,,2.0,,0,5
A:1o. - \ ","
SECTiUNE PRiN FLOTOR

al pedalelor (care nu trebuie intre
in va Imprima hldrobicicletei
carea.
Roata cu zbaturi trebuie se scu-
funde In cu o treime din diametrul
. -
mare.
La partea din spate a flotor
se cIte o care va fi co-
COMUN ...

cu COSITOR
PLAT BANDA
ROATA PE
Datele constructive sint informative.
ele putind fi modificate materia-
lele pe care le la bine-
Iar
alte sugestii privind flo-
toarelor, a etc.,
ni le pentru a le
prin intermediul revistei cititorilor
Un 'Ils pentru multi, dar nu atit de greu
de realizat. Schlurl/e 'II le puteti confec-
tiona Singur, cum '1' mai
jos, wo barci cu motor care " remor-
cheze IIIaiU ,. lacurI/ar noas-
tre.
Mai Intii" alegem corect dimensiuni/e
schiuri/ar; alegerea depinde de greutatea
dv. de puterea motorului Mrcii care

IaU un mic tabel din care puteti alege
dimensiuni/e (lungimea) schiuri/or :
Greutatea schiorului 45-54 kg
Motor 10 CP 135 cm
Motor 15 CP 135 cm
Motor 15-30 CP 135 cm
Schiurile se de din
lemn de pin; se folosesc scinduri de 15 mm
grosime 15 cm
Pentru a putea urma cu precizie traiec-
toria Mrcii cu motor, abateri, pe par-
tea a schiurilor se cite

PEl/rRII GU/IIU T

stabilizatoare din lemn sau aluminiu
de 16x 16 x 460 mm. Cea mai ope-
ratie este curbarea schiurilor
Din de lemn de 35x 150 mm,
lungi de 1,80 m, se face La
tul se se faso-
curbura pe care se vor Indoi schiuri-
le, cu de 500 mm (pentru schiuri de
lungimi 1,65-1,80 m).
C ind cele snt gata,
se taie din lemn cIteva distantiere de 15 cm

lungime se Intre ele. Inmuierea
63 kg 72 kg 81 kg 90 kg
150 cm 165 cm 180 cm 180 cm
135 cm 135 cm 150 cm 165 cm
135 cm 135 cm 135 cm 150 cm
semifabricatelOf pentru schiuri se face
cu abur, tinlndu-Ie deasupra unui rezer-
vor cu care fierbe Mslndu-Ie apoi In

SCHIUi+lU
1800, 2
(CONTINUARE IN PAG" 11)
STA8Jt/ZAT0r4RE
SAU l.fl""'J

t L!GATlJItI J
'\.

CI/UII
PENTRU
DE
,
Deseori sintem in atunci cind tre-
buie camera copilului. Copiii la
ani au nevoie de un mobilier specific, care trebuie
ca dimensiuni utile gabarite exterioare,
functiun'i multiple, soliditate, aspect etc.
Pe de o parte este greu un astfel
de mobilier mai ales, o mare
pentru unele piese care in mod cert vor trebui fie
inlocuite atunci cind copilul va Pe de parte
nu este recomandabil aspectul camerei
copilului, amlnlnd mereu un aranjament convenabil
improvizlnd tot felul de solutii de moment.
O cu piese des pe-
recheate nu contribuie la formarea unei educatII este-
tice lipsa de
propunem In cele ce solutii de mobilier
simplu, dar practic frumos, pe care realizati cu
sculele dv. In viitor vom publica
alte piese de mobilier pentru copii.
Pentru Inceput vom proceda la realizarea unor de-
sene de executie care In cTt mai mare
situatiei din camera Tot cu ajutorul
acestor desene vom stabili cantitatea de materiale
necesare.
In propunerea din desenul am considerat
II aveti In functie de aces-
tuia plus un spatiu de cca. 1-1,5 ' cm pentru
vom realiza etajerei A. De un pat pentru
o nu are o mai mare de 85 90 cm, astfel
etajera va avea frontel liber cam de dimen-
siune.
Piesa 8 se compune din 4 compartimente:
piorul mare pentru rufe cu 3 rafturi, etajera pentru
caietele de sertarele pentru rechizite
mic pentru alte diverse obiecte. De men-
tionat de la mic pot fi vopsite in
negru, astfel ca micii avea la dispozitie
" o pentru
Piesa C este dulapul de haine Are un raft
,1 un dispozitiv de
P l3E LEMN
CD
Arh. 1. LEANDRU
Piesa D este o din elemente:
unul cu capac rabatabil, pentru rufele de pat un al
care poate aluneca pe 4 de lemn (In desen
E), folosit ca de
Aceste propuneri de piese sint astfel glndite Incrt
fi cu combi nate In alte feluri, In
functie de forma dimensiunile camerei, de
ferestrei
Ansamblul poate fi completat cu o de citit
In .
aterialul lemnos necesar se In
la multe dintre depozltele de materiale de constructie,
anume placaj gros, de de 16 mm. Im.-
pune o atentie la alegerea materialuluI,
evitindu-se defectiuni de furnlr, dezliplri, etc.
Chiar nu lemnul natur vopsiti, materia-
lul tot trebuie fie de o calitate ct! mai cu un
furnlr uniform regulat.
Pe placajul gros, din care vom realiza elemen-
tele principale (tava ne, funduri, laterale sau haupturl),
mai avem nevoie de placaj de 3-4 mm grosime pentru
spate. In locul placajulul de 3-4 .mm putem folosi
P.F.L de 4 mm.
Mai avem nevoie de balama butoane pentru
sertare lada de broscute anexele lor
ceva material
Intruct! Intregului mobilier este
In cepurl de fag lnelelate, este bine ne
din timp vergele de IHI mm grosime din care vom
confectiona aceste cepuri de Imbinare. Spre exemplu.
pentru realizarea acestor 5 piese sint necesare circa
120 de cepuri de 2,5 cm lungime, ceea ce
cca 3 m de vergale.
1
I
I
. "
. .'
v
PLACA J 3 mm.
-
,
,
' ..j
Modul de executie
Cu riscul plictisim, cel mai important
lucru Inainte de a pune mina pe scule este avem
desene corecte de care vom face trasa-
rea pe material folosind un coltar sau un teu de
calitate. .' . .
De fiecare Tnainte de a vom mal verifica o
corectitudinea desenului.
Nu placajul cu creionul, pentru tot dv.
veti munci
In cazul In care materialul se taie de dv. cu scule
potrivite - de vulpe bine ascutit -, va
trebui fiti foarte atent nu linia
pentru placajul se ulterior foarte greu
cu rindeaua.
se prin Incleiere cu cepuri de lemn
de fag. Tinind seama cTt de greu se pot potrivi cepuri
ascunse cepurile aparente,
nu 'de loc chiar natur cu conditia
fie toate pe linie.
Piesele se Intii prin incleiere cu citeva cuie
provizorii Apoi se cu clei cuie
mici spatele din placaj sau P.F.L, acesta fiind cea mal
contravlntuire. Se se usuce Intr-o pozitie
care nu solicite piesa. a doua zi se introduc cepu-
riie cu clei ce s-au dat cu coarba, cu bur-
ghiul de dimensiune ca cepurile.
nu ae fac mai adinci dect! trebuie vor fi riguros verti-
cale.
Pentru prinderea pe canturi este
bine facem cepuri la cel putin din
pentru a asigura o prindere cores-

Pentru celelalte piese, cum ar fi, spre exemplu,
pe rotile, la libera dv. inspiratie detaliile pe care
le veti adopta.
Finiaajul este o operatie de mare
Fie vreti vopsiti mobilierul In ulei sau Duco, fie
vreti finisati natur cu lac, piesele trebuie bine
cu glaspapir fin. Imperfectiunile de la
sau alte vor fi astupate cu chil
Astuparea tuturor In special cele de la
spatele mobilei, Intre placajul subtire cel gros nu
are numai un rol estetic, ci mal ales unul Igienic.
cu glaspapir (atentie la cepuri), vom
bine mobila cu o pentru a
praful.
Canturile se prin aplicarea unor de
furnir cu clei ghips. .
mobila natur s-o prote-
cu lac de parchet uPallux, urmind Intocmai pres-
criptiile de pe cutie.
poate fi Invelit cu un creton sau de mo-
uni, care se armonizeze cu placajul
covorul. Desigur material textil n vom folosi
pentru tapisarea scaunelor din
,
,1
,
,1 1
" '
'-f. ,.
. ,

;
I
,
. ,
, -
.. y-
, -,

-
,
-
"
,
"
,
" /

L _ _ __ _
-
,
,
,
,


PENTRU BALAMA


-
-
-
-
-
OC
- SPORT - RELAXARE
Minigolful - joc deosebit de apreciat
n ultimele veri pe litoralul nostru -
imobilizarea unui teren destul
de Intins un echipament ceva mai com-
plicat pentru un simplu amator. Pentru
suplinirea acestor revista ce-
Domovlt propune pentru
'cei care nu pot beneficia de un veritabil
minigolf o a
jocului... mini-minigolful! Acesta se
pe o pe care se
succed obstacole portabile din lemn
In final - tinta.
Drept de joc pot servi un tro-
tuar drept de asfalt sau beton, un teren
de tenis sau de volei, o de-
un covor sau chiar parchetul
camerei. economia de teren nu
este Impusi, se poate
a pistei de minigolf
- 90 cm, lungime - 500 cm, dia-
metrul cercului In care se tinta =-
180 cm). In acest caz se pot folosi mingi
de golf normale, la care se
obstacolelor. Obstacolele In-
aici sInt unor
mlngl mai mici, cu IIJ de numai 3 cm,
pentru care pistei este de 60 cm,
lungimea - de 300 cm dlametrul cer-
cului - de 120 cm; evident, se cu
bastoane mai mic/o
determinarea dimensiunilor
pistei, le pe acestea cu
sau le In Eventual poate
fi o pentru
terenul de joc. Aceasta se poate realiza
din de material plastic rigid
cu IJ de 2 .. .3 cm, in tronsoane de
cte 1 m lungime cu ajutorul
unor dintr-o avind un dia-
metru ceva mai mic; de circa
10 cm lungime se introduc cu cite 5 ctn
In fiecare din capetele tevii ce trebuie
eventual se lipesc. Colturile
mantlnelei se prin lipirea a
tevi sub un unghi de 45. Portile
se prin Indoirea
tevei In conform unul model
exact, desenat In prealabil In
pe hirtie-carton; teava se men-
/1 /
I I /
I y

13
I
I
/
I
1
Ing. VIORICA ILSU
tine In pozitie cu dE!se-
nat la lizate se scad din cele 8 puncte rele
(penalizare). tevii In pozitie. sE!
poate fixa pe teren cu citeva cUie mal
lungi sau, In prin ventuze de
cauciuc.
In centrul se
GROAPA. Discui de m 12 cm se exe-
din lemn sau material fibrolemnos
de circa 1,5 .. .2 cm grosime; In mijlocul
discului se un orificiu cu 0,5 cm
mal mare decit diametrul mingii (deci
In cazul nostru de 3,5 cm). La finisare,
prin cu
i se va da discului forma unuI con
foarte scund.
In lipsa unui baston de golf original,
acesta se poate confectiona dintr-o
suficient de rigldi pentru
a nu se Indoi, cu diametrul de 8 ... 12 mm
lungimea de 75 ... cm (In functie de
La supe-
rior i se un miner din lemn sau
va fi cu o de piele sau
de material plastic. Partea
(lama) se din de
aluminiu de 4 ... 6 mm grosime;
formei clasice a lamei (conform
fig. 1), colturile se Iar partea
de sus, prin care se de
tabla, se Ind oaie In de Inel se
prin nitulre. Sint necesare
minimum 4 bastoane.
Pentru confectionarea obstacolelor
se pot utiliza lemn de moale,
placaj, PFl, duroplast de 35 mm sau
chiar carton mai gros.
Obstacolele au dimensiunile In majo-
ritatea cazurilor determinate de
mea mingii a pistei utilizate. Astfel,
pentru o minge cu dlametrul de 3 cm,
obstacolele au: de 6,5 cm; ori-
ficiile coridoarele (orificii deschise
la ambele capete) - diametrul minim
de 3,5 cm; -coridoarele convergente au
intrarea de 5 cm; lungimea obstacolelor
ntre 25 ... 35 cm. Pista pentru
minge este in general la 2 cm
deasupra terenului, numai In mod excep-
tional, la obstacolele mai complicate,
se mai sus.
. In mod curent, jocul prevede 18 ob-
stacole, acest nu este ab-
solut obligatoriu, dificulta-
tea obstacolelor puttndu-se modifica
de comun acord Inainte de Inceperea
jocului: astfel pot fi diverse com-
binatii de 2 sau mai multe obstacole
sau pot fi chiar eliminate definitiv anu-
mite obstacole.
In varianta pe care o
lb obstacole. Cu imaginatie, a-
cestea pot fi confectionate, conform de-
senelor indicatiilor asupra
modului de determinare a dimensiunilor
din materialele amintite mai sus. Obsta-
colele vor fi pe rind pe pista de
joc, care, evident, va fi intotdeauna
Inspre avind
GROAPA In centru.
1. Pista se parcurge nici
un obstacol. Fiecare este obli-
gat ca maximum 7 lovituri de minge
mingea In In
caz contrar este penalizat cu 8 puncte
rele.
2. POARTA din
se In mijlocul pistei; obsta-
colul este obligatoriu.
3. PODUL este, de asemenea, obsta-
col obligatoriu.
4. TUNELUL - prin trecerea
mingii prin obstacol - 3 puncte bune.
In cazul cu 8 puncte rele la
orimul ioc (1), aceste 3 puncte bune rea-
.In cazul obstacolelor obligatorii . jocul nu
poate fi continuat ce obstacolul respect i v
nu a fost trecul.
14
5. CURBA (virajul) se astfel n-
cit locurile de intrare ale obsta-
colului fie oblice In raport cu axa
pistei. Se de la min-
gea revine Inapoi la
obstacolul este obllgatClrlu.
6. LINIA ONDULA TA trebuie
dintr-o mingea nu
are voie In de pe obstacol
In timp ce-I parcurge. Se 3
puncte bune.
7. MACAZUL: mingea 11 sare
zborul direct, se penali-
cu 3 puncte. trece prin
el schlmblndu-,I directia (din
el) lateral, se 3 puncte bune.
8. STRADA cu trebuie ju-
cu foarte atentie. Mingea
trebuie obstacolul dintr-o
neavind voie se o-
In interiorul acestuia; altmin-
teri este obligatoriu ca lovitura fie

9. COLINA este tot un obstacol obli-
gatoriu pentru a trecere se
3 puncte bune.
tO. obstacolelor
MACAZ mingea zboa-
direct prin se 5 puncte
'buoej mingea cede In macaz, se
cu 3' puncte.
11. OGLINDA este un obstacol du-
biu (se obstacole
identice), care se de obicei pe
laterale opuse ale pistei, cu su-
prafata oglinzii verticale) Indrep-
In directia jocului, amplasate la
distanta de aproximativ 1 m una de alta.
Mingea trebuie se de cele
2 OGLINZI, ambele fiind jucate
dintr-o
12. este un obstacol care
trebuie jucat cu atentie, fiind necesar ca
mingea provoace bascularea sa. in
caz contrar, cele 3 puncte bune pentru
deplasarea obstacolului nu se mai a-

13. GURA DE - mingea
trebuie prin Intregul sis-
tem; de cade prin orificiu, se
5 puncte bune; Incercarea poate fi re-
de 3 ori.
14. TUNUL nu este un obstacol obli-
gatoriu, deoarece este foarte dificil.
Mingea trebuie cu precizie pu-
ternic pentru ca ea zboare ca din
TUN. Pentru se 5
puncte bune.
obstacolul se
prin p'e linia dintre
startul mingii ,1 a 2 ... 3 PO-
PICE mici (e suficient 6 cm
time 1 cm grosime) la de circa
40 cm unul de altul. Pentru
lor (sau chiar numai a dintre ele)
dintr-o se 3 puncte bune.)
16. PORTIT A este cel din ob-
stacol care trebuie confectionat.
mingea trece prin el, PORTIT A rotin-
du-se In jurul prop(el axe, se
3 puncte bune . .
Se mai pot realiza obstacole
suplime.ntare grupInd pe
2 dintre obstacolele deja utilizate in-
tr-unui din jocurile precedente: de e-
xemplu GAURA DE cu PO-
PICELE, cu trecerea prin
POARTA 1 etc.
parcurgerea (realizarea)
rei piste, Inscriu ca puncte
loviturilor care au atins tinta
(maximum 81). Prin Insumarea puncte-
lor bune celor rele se obtine
scorul final; cel care are cele mai
putine puncte.
16
1
12

Este vorba de un joc realizat de revista vest-
Hobby In colaborare cu firma IBM-
R.F.G. care intr-o
unul calculator elec-
tronic.
Idee. jocului: Pentru fiecare se
pune problema de a trece date (respectiv pie-
trele cu care de la Intrare la co-
prin unitatea In timpul
cel mal scurt. care ajunge primul
la celor pietre
ale sale a jocul. cu
de date
etc), (pietrele) se Introduc
In memorie (locurile 01--06), apoi se prelu-
prin de zar calcul
In domeniul de (01-36), de abilitatea
depinzInd scoaterea la pe
canalul
Elementele locului: Jocul calculatorului
se compune dintr-un plan zece pietre (cIte
de culoare pentru fiecare
La joc pot lua parte 2 la
Planul jocului cuprinde:
5 de Introducere a datelor
Tastatu rA .................................. Ta
Cititor cartele perforate ......... CP
Cititor benzi perforate .......... BP
................... BM
Discuri magnetice ............... .. . DM
O unitate cu 36 de locuri grupate
Domeniu de Intrare ....... 01--06
Domeniu de prelucrare 07-30
Domeniu de ......... 31-36
Un dispozitiv de calcul
5 de a datelor
Perforator de cartele ................................... CP
Imprimator ................................................ .. . IR
Ecran ............................................................... Ee
........................................... BM
Disc magnetic ................................................ OM
Fiecare
corespunde la
cu o unl/a/e de la
de in/rare
o uni/ale
de
sIni posibile
numai

de Iransmlsie OM
a dalelor:
Regulile locului: Inainte de Inceperea jocu-
lui, fiecare pietre de
culoare pe care le pe de
intrare a datelor Apoi
dau cu zarul pe rind.
Transmiterea datelor de la unitatea de in-
trare la domeniul de Intrare se poate face nu-
mai se cu zarul canalul
de de pe o
poate ajunge in unitatea (pe locurile
3 sau 4) numai se cu zarul 3 sau 4.
nu se cu zar cifra
torul trebuie li vine din nou
rindul Incerce din nou norocul.
ce pietrele au ajuns in unitatea
torul se va cele mal
avantajoase pentru pietrele sale, efectuind
de fiecare acele care II duc cIt mai
aproape de de unitatea de La
fiecare dintre cele 36 de locuri ale cen-
trale, peste cifra care locul se unul,
trei sau patru semne
celor 4 aritmetice: + adunare; -
dere; . im re.
ce s-a dat cu zarul, se locul
nou efectulnd o la alegere
din cele marcate la locul respectiv Intre
rul locului zarul dat. De piatra se
pe locul 24 s-a dat cu zarul cifra 3, sInt
posibile trei aritmetice: 24 + 3 = 27;

24 - 3 = 21i 24: 3 - 8i este clar cea mai
pentru este
24 + 3 = 27.
Pe cit posibil se vor evita locurile la care sInt
marcate numai aau de-
oarece aceaata o retrogradare la
zarul
S-ar semnul la locul 29
este lipsit de senSi el permite totu,1
pe loc cInd ae cu zarul 1.
un nu poate efectua nici una
dintre operatiile marcate la' locul respectiv
(de 27/5 '= ?), el eate Obligat mute
piatra Intr-un cImp liber al dispOZitivului de
calcul (Ia alegere) la turul dat cu
zarul joace cum mal jos:
Dispozitivul de calcul Locul din unitatea
turul
de zar
+
'"
.. 4
+7
..
..
..
Cifra zarului + 20
Cifra zarului )( Cifra zarului
Cifra zarului >( 4
Cifra zarului + 7
Se vor alege numai locuri neocupate ale dis-
pozitivului de calcul. un se
cu ambele pietre In unitatea el poate
la fiecare tur de zar cu care va
juca. De cele pietre sInt pe
locurile 11 22, cInd ae cu zarul 5 trebule
piatra de la 22 la 27, deoarece alte ope-
nu sInt realizabile.
Nu se admite plasarea a pietre simultan
pe loc din unitatea un
ajunge pe un loc unde se deja
piatra altul piatra acestuia din
se va muta la tehnicA. De acolo
CP IR EC BM DM
-
- -
poate ajunge cu piatra In unitatea
pe
1. La turul de zar un 6 poate
piatra pe orice loc liber din domeniul
de prelucrare a datelor (07-.30) sau
2. punct cu punct la
de acolo poate
orice loc liber din domeniul de
prelucrare. De zarul 3 avan-
sare obligatorie la Montarea piesei de
schimb nu poate juca cu a
doua La tehnicA
la Probe se pot afla simultan orlclte
pietre.
un este obligat cu a
doua pe un loc unde se deja
prima sa el va a doua pe
un loc liber din dispozitivul de calcul. Scopul
este ambele pietre la uni-
de a datelor
Pentru aceasta trebuie se la locul
din domeniul de De
pe ecran este numai de
la locuril e 33 34. Pentru a pe ecran de
la locul 33. t rebuie un 3.
Jocul se Incheie cind unul dintre
ajunge, ca cu ambele pietre la uni-
de
ITIVUL DE CALCUL
+20
**
+7

MOHTAREA DE SCHIMB
PROBE
EA
(iNAPOI LA LOC
LI BER IN DOMENIUL


T

II I
III
.. III I
I II
000001 000010
ba

-

. . . .... .
................ ..
.. . ....
BM '

ma
..... ",,- " ..
'.'" ;u,

. '

+ -
OM
discuri
+-
o O 10
-*
+
-
+-*
*
+ - * /
000111 001000 001001 001010 001011 . 001100
-
+-* +
*
/
+*
/ + + - *
001101 001110 001111 010000 01 0 001 01 0 010
+ -
/ +- + /
+ -
+
-
010011 010100 010101 010110 010111 011000
-
/
-*
/ /
-*
/ -*
+ -

011001 011010 011011 011100 011101 011110
+
+ +
+ - -
011111 100000 100001 100010 100011 100100
- III I
II I
I 1111 I
.,",

II
...
g
,
. .:.... -: -- -,' .
" ,
-' ' .' .
,
.... .-
, ,
- -
- '-
r+.
pe,
imprimator ecran

discuri
magnetice
CP EC
-
IR OM
.... -
BM
-
Wg-el9 elJ- WQ- WQ elJ- Jg J3-WQ W9 ... elJ
--------
--------,,.. ... '
BP- B'M TA- CP
DM- TA I t C
-BP- CfJ DM- E

/
/
/
DE INTRARE
DOMENIU
DE INTRARE
W
a::
tC(
a::
U
::)
...1
W
a::
A.
w
Q
:::)
-
Z
W
J:
O
Q
DOMENIU
DE
DE
... Wg .. elJ

BM- IR
CP-
BM-

v
SA NE SINGURI
DE A REZOLVA
Putem fi denumim o ca faptului ca are
capacitatea de concentra rapid fi sint profunde se
de o memorie foarte
Ne-am in cazul ca aceste procese psihice nu
persoana la concluzii logice rAspunsuri exacte in rezolvarea pro-
blemelor. ,
Prin testele pe care le mai jos avea posibilitatea
cu care dv. rezolva diferite probleme. Desigur ca, Intr-un anumit
sens, in toate testele pSihologice apar anumite probleme, fiecare test este prin el
ins o Tn testele pe care le astazi, probele sInt astfel
elaborate incit rezultatele pe care le ,vor indica, in principal, capaci-
tatea dv. de a continuind astfel serja testelor de Incepute in
numArul trecut al revistei. -
TESTUL t
La serie, anumite numere sau sInt omlse. Scriei! numerele sau
literele- care in le marcate printr-o IInloar6. De In seria
2, 4, 6, -, 10, -, 14 scris 8 rn primul ,1 12 al doilea.
De asemenea, In B C O F4i trebuie litera E in primul G
in al doilea. Timp de rezolvare 8 minute.
1. 3,5,-,9,11
2. S P R
3.BO K-
4. 100,-,400, 800
5.ALCO-l
6.9,7,11,-,13,11,-,13
7. -,-,9,Z1, 81, -
TESTUL 2
8. 6,8,9,-,12,-,15
9. '!.3.-,18,-,108
10. -,24,29,-,33,34,35
1'.A-ZXBCW-OE-
12. 2,-,2000, 2000, 200
la fiecare goale cu cifre a caror dea
atit pe orizontalA cit ,1 pe verticalA Indicat in cercul din dreapta
respectiv. Nu numere mai mari de 9 nici cifra O. Timp
de rezolvare 3 minute.
B c


I

1
7;.
3

.
7 I
TESTUL 3
Aceasta este o cu nume de In care literele au fost ameste-
cate. mintal literele In punctate numele pe
care identificat. De exemplu literele, cu-
vintul Timp de rezolvare 2 minute.
1. TRA ............. .
2. . . .. . . . . . . .
3. ROPRIEGI . .. . . . . . . . . .
4. . _ . . . . . . . . .
5. . . .. . .. . . . . . . .
6. BUMROPEL . .. . .. . . . . . .
7. .. . . .. . . . . . . .
8. FINUT .. . . . . . . . .
9. GAPARAL . . . . . . . . . .
10. BIARVE . . .. . . . . . . . . .
11.UPI .............
12. L1BRIOC . .. . . . . . . . . .
13. ARUCCN . . .. . .. . . . . . .
14. . .. . . . . . . . .
15. RUTLUV . . . . . . . . . . . .
TESTUL 4
Aceasta este o" cu nume de animale in care literele au fost ameste-
cate. mintal literele In punctate numele animalelor
pe care identificat. De exemplu INECT, literele,
cuvintul eliNE. Timp de rezolvare 2 minute.
1. CAV . .' .. . . . . . . . . . .
2. GIRUT . . . . . . . . . . . . .
3. Ale . . . .. . . . . . . . . . .
4. IUMAT . . . . . . . . . . .
5. PEREIU . .. . .. . . . . . . . .
6. RIVET VE . . . . . . . . . . .
7. AOIE ............. .
8. IS I . .. . . ' .. . . . . . . .
9. . .. . . .
. ..

..
,
..
10. VIBOL . .. . . . . . . . . . . .
11. . . . . . ...... .
12. CONCSS . . . . . . . . . . . .
13. . . . .. . . . . . . . .
14. . . . .. . . . . . . . .
15. FALENTE . . .. . . . . . . . .
16. SUR .... ......... .
17. ULE . . . .. . . . . . . . . . .

, .

. -
'A-Conform alfaQetului romn. de plctionarul Jlmbll romne moderne, Editura
Editura Academiei R.P.R . 1958. .
testele modelele singuri rezultatul
n felul
2 puncte pentru fiecare corect la testul I
2 puncte pentru fiecare rAspuns corect la testul "
1 punct pentru fiecare rAspuns corect la testul "1
1 punct pentru fiecare rAspuns corect la testul IV
Totalul punctelor corecte la urmAto-ul etalon:
CapaCitate foarte bunA de a rezolva probleme puncte
Capacitate bunA de a rezolva probleme puncte
CapaCitate satisfAcatoare de a rezolva probleme 30 37 puncte
CapaCitate nesatisfAcatoare de a rezolva probleme G-,29 puncte
SOLUTIILE TESTELOR
TESTUL t
(1) 7,13; (2) O,N; (3) H,M; (4) 200; (5)0;
(6) 9,15; (7) 1,3,243; (8) 11,14; (9) 6,54;
(10) 23,30; (11) (12) 200;
2
de la aUnga la dreapta ,1 de sus
in jos:
A.
B. 988 7,
C.9888,987-9.
TESTUL 3
,. 2. 3. PRIGORIE
4. 5. 6. PORUM-
BEL.; 7. 8. BUFNIT 9. PAPA-
GAL.; 10. VRABIE; 1,. PUI; 12. COLl-
BRI; 13. CURCAN; 14. 15.
VULTUR.
TEST'IL 4
,. 2. TIGRU; 3. CAL; 4. MAI-
5. IEPURE; 6; VEVERIT 7.
OAIE; 8. 9. 10.
BIVOL; 11. 12. SCONCS;
13. 14. 15. ELE-
FANT; 16. URS; 17. LEU.
ANTON TABACHIU

psiholog
Scrisori Inregistrate pe Constructor;; japonezi ne
un minimagnetofon modern, cu casete, poale asigura cu succes o ase-
menea misiune Qpistolarb, caselele avind meritul de a fi
primite intr-un timp record eitite riscul cuvIntului ... indescifrabil.
...,
SCHIURI PE APA
,URMARE DIN PAG. 171
aburire, schlurile se strTng pe
cu menghini se Iasii se usuce
Tn stare strTnsil, circa
Apoi se taie rotund vTrful schiu,
se bine toate suprafetele schiu-
lui cu se dau cu trei straturi
de lac, se usuce bine fiecare
strat de lac Tnainte de a da stratul
tor. Apoi se stabillzatoarele din
lemn, sau din aluminiu,
cu de fi! 3,5 la 25 mm de
din spate al schiului 12 mm de margi-
nea
"pentru picior se pot face,
dintr-o veche
se fixeazil 'cu din de sau
aluminiu, conform desenului. Inainte de
a fixa pozitia -lor, stabiliti corect centrul
de greutate al schiurilor.
Pentru schiul pe viteza
este de Pentru viteza
este de Inainte de a
Incepe antrenamentul trebuie ne con-
vingem schiorii siI Inoate
(obligatoriu Imbrace colacii de salvare)
stabilim cu semnalele
vitezei, reducerea vitezei, In-
toarcere etc.). Traseul de slalom pe
se cu mingi de 30 cm diametru,
iar portile Mrcli cu motor, cu mici
geamanduri.
Pentru cel mai greu este
startul. In acest caz, porniti de la
unde cineva poate line de sub-
suori, de pe un taburet etc. In momentul
pornirii, Indreptati mIInile, Indoitl genun-
chii, ridicati vIrfurile schiurilor deasupra
apei, mentinetl schiurile riguros paralele.
CInd s-a accelerat, chiar
schiurlle pe nu
biti ridicati, deoarece cablul de
se Inmoaie pe spate. Nu
cablul atlrne; se
ceva, de
schlurile prost pe
cufundlndu-se la fiecare val, deplasati
spre spate. Pentru Inceput, este
bine schiul pe cu schiuri
mai mari decIt cele sta-
turii dv. Numai ce ati
bine arta schiului pe la
schiuri normale.
"
I


SPO
SUBACV
UL
le
Ce nu trebuie si uitlm nici o clipi: In aer,
la nivelul se asupra corpului nostru
o presiune de 1 (1 In
la fiecare 10 metri se o presiune de
1 kgf/crn", deci la o adincime de 10 m asupra corpu-
lui se va exercita o presiune de 2 kgf!crn".
Celulele vii care tesutul uman sint
constituite In mare parte din - deci Incom-
preslbile (In anumite limite); aerul aspirat este
ca orice gaz perfect compresibil. Astfel, la
suprafata apei am asplrat un volum de aer V,
la 10 m adincime, volumul de aer se reduce la
tate, presiunii exterioare de 2 kgf/crn".
De la 4 m adincime, asupra urechilor Incepe
se presiunea apel, Iar pentru
rea acestui efect trebuie astu-
pe prin aceasta are
speCiale) sufle puternic sau
de deglutitie (Inghitlre). Ambele operatii duc la
echilibrarea presiunii apei din exterior cu cea a
aerului aspirat. Operatia se echilibrarea
urechilor sau desfundarea trompelor lui Eustache.
Este astupati canalul auditiv cu
dopuri sau scufundlfrl cind'
guturai sau (apar fenomene intlamatorll
ale mucoaselor traiectului respirator).
De ce nu ne putem scufunda folosind un furtun
lung cu un la iar prin

Pentru presiunii apei care
pe toracelui, simte
efortul de a Inspira devine din ce In ce mal mare
Intre 1,5 2 m adincime. Intre 2 3 m adincime,
este aproape iar de la 5 m,
mari de presiune dintre aerul
din furtun (1 kgf/crn") apa care n (1,5
kgf/crn") furtunului ca o ven-
aspirind limba
devine numai de la supra-
se aer la o presiune cu cea
de la adincimea
Recomandlri speciale
In cu locurile de practicare a acestui
sport, In special litoralul rom-
nesc al Negre, care de transpa-
In medie de 7-8 m, nu sint
valuri puternice care nisipul fin de pe
fund o de cca 25--27 C In timpul
verii chiar toamna.
Pe litoral se pot i>rganiza jocuri de orientare
sub Inot pe anumite unor
obiecte scufundate in prealabil etc.
Grupul de ai de
piscicole din Mamaia a identificat Intre
Mamaia zone deosebit de interesante in imediata
apropiere a In care blocuri de
Inalte de 5-6 m, se suprapun Intr-o fantas-
pe o suprafat4 de mai multi kilo-
metri
Pentru le In unde
dintre densitatea corpului nostru este sen-
unei cen-
turi cu buzunare, in care veti pune citeva
de pl umb (a 500 g bucata) In fel incit In
corpul fie Intr-un echilibru indiferent, iar efortul
de scufundare sau de revenire la fie
minim.
Incuietoarea centurii trebuie se desface
ex1rem de rapid, pentru ca, in caz de pericol,
centura.
DIVERTISMENT
-
U = 22 V
V
1=
R

R_,
ACUM
TEHNICE
DE ANI
Cursele de pentru cupa4Gordon Bennett au adus o victorie
aviatorilor francezi. Cursa a fost de un aparat Newport, care a parcurs 300 km cu
o mijlocie de 270 km pe orb.

Se construirea celei mai mari telegrafice fir, care primi


expedia in timp telegrame de la 5 Se prevede chiar pOSibilitatea unei
intercontinentale.
Un nou tip de macara (cea mai mare din lume) de curind la Philadelphia, a putut
ridica o greutate de 350 de tone; o macara, plutitoare, de asemenea, drept
a categoriei sale, a ridicat 250 de tone.
Parizienii se de mare ... Ia Paris prin intermediul unei conducte care ar
transporta apa de mare spre estivale pariziene. Conducta ar urma fie in
sens invers, prin ea, spre mare, prisosul de al Senei evitind astfel
O cu arci Arcul se intre un cilindru de ce este in cu
polul pozitiv al un inel metalic, gol in Interior cu sau spirt, in cu
polul negatiVI. Arcul electric, aflat intre inel craterul prin arderea
la 3000 de invlrtituri pe minut unui cimp magnetic produs de o
S-8 putut telefona fir la 3220 kml Prof. J. AXIOTI

PERSPI CACIT ATE,
INTUITIE

oferim spre rezolvare un nou
set de probleme care, n rezolvarea lor, pretind
cunoasterea anumitor fenomene fizice.

1) Pe un taler rotativ se la un o
luminare peste care se - ca pro-
contra curentului - un cilindru al
continut de aer este suficient de mare nct lum-

narea arde cteva minute. Vom ncepe


rotim placa (luminarea clopotul de
snt fixate de taler pentru a nu fi aruncate de
Se pune n-
trebare : cum se va comporta sub
centrifuge: arde drept n sus sau este
este a n ce directiel

2) Un electrician o cu 180 m
de cablu din care un fascicul cu
n
CUVINTE INCRUCISATE

RADIO-
AMATORISM
ORIZONT AL: 1) Broderie din linii
puncte - de vulpi, de 2)
unui etaj final; 3) Irlanda de Nord-
Activitate de SWL (pl.); 4) (vezi conditiile
diplomei japoneze SCA) - etern, de unde
emit statii cu prefixele I HV - 0,5 voltil 5) Pronume
sau alt sufix pentru SCA - lui Thor
Heyerdahl (Indicativ Ll2B) - mai mult sau mai
putin de pentru tubu-
rile electronice; 6) Electrod pozitiv Intr-un tub - Ne-
7) Izvor de ... pentru statie - Radio-
club familial! 8) Localitate in UA W (vezi diploma
. TCA) - Factor al ionosferice,
dar al perturbatiilor ei; 9) Riu In VU2 - A lega-
Te rog totul 10) Aparitie - QTC; 11)
Umezite pe - Strat neconductor, de pro-
tectie.
VERTICAL: 1) Prefix reprezentind un milion de
- Metal radio ... activ; 2) Materie pentru
catozi - Verbul O.M.-ului; 3) cu rezistenti
capacitate - Pasionati de constructii, sau per-
formante radio; 4) QRY - Riu in continentul lui 9J
- Associazlone Radiotecnica Italiana; 5) Terenul_
de Intrecere al radioamatorilor - Tinut In YOS - In-
dicativ pentru tub redresor (8,3 V la filament); 8) Fixare
pe frecventi - Argument.. columblan; 7) Simbolul
unei tiri - Constituent al tranzistorilor "Cu efect de
cimp; 8) Compozitor romAn d. muzicA u,oarA - D0-
meniul radloamatorilor cUM_; II) Cap de orticon
- Amplasamente pentru statii mobile marltlme- Pre-
fix pentru Ukralna; 10) le,lt! la lumini - Un ciclu de
9 fire. pe care vrea le instaleze ntre atelierul
de la. subsol sa de la etajul II. Mai
tirziu a uitat identifice capetele fi re-
lor nu mai ce din corespunde
cu cel din Avind la o baterie
un bec mic, cum poate face el identificarea cape-
telor a cobor de prea multe ori 1
3) Cit ar pe un la
cu efort pe el trece
la 1,80 mI Se raportul
lor dintre
este de 1/6.
4) Se n general,
foarte mari, razele soarelui snt practic paralele.
Sint totusi anumite situatii cnd se

-razele nu par fie paralele. De exemplu, atunci
cnd o perdea de nori n dreptul
soarelui, se pune n drumul razelor,
care, spre surprinderea nu mai snt
paralele. Care este cauza acestei anomalii apa-
rente 1
5) De ce amplitudinile unui se
prin efectuarea unor ale persoanei din
(ghemuiri 1
propagare are unsprezece; 11) cu anod,
catod - control etc .
CUVINTE RARE:

SOFIA BUCURESCU,
MIHAI IOSIF
maestru al sportului
AMa: Localitate in U.R.S.S. (UA), Localitate in
S.U.A. (IN); AZA: Scriitor spaniol (1851-1912); INE:
Riu in Africa (Zambia: 9J); QR-T: veche de
NIRA: Riu in India (India: VU2).

Preocuparea grija
de a prin direct per-
sonal, cititorilor nu .au exclus
n-ar putea exclude dialogul prin inter-
mediul revistei. Nu am renuntat deci
- cum ni s-a in unele scri-
sori -Ia dezbatere ci dife'ritelor
propuneri care tematica re-
vistei nici la consemnarea, din timp,
a pentru o viitoare
publicare. Cedarea spatiului rezervat
rubricii noastre unor - scheme,
montaje, constructii - foarte solicitate
ele de cititori trebuie
astfel ca o ...

Revenind la nostru dialog
cerindu -ne scuze pentru replica invo-
luntar multumim o
pentru incredere, sugestii.
Au fost remise comisiei
de selectie materialele pri-
mite de la: P. Suciu-Tg.
Turpan A.-Sibiu; Nic. Marcu-Bucu-
Ispir
V. Alexandrescu-
Pancenco Dan - Bucu-
Florescu Bi-
dig N. - Scheulac N.-
Vama-Suceava; Brba M. - Con-
Mircea Ion - Zlatna; Cior-
neanu Grig. - N.
-Miercurea CiuCi Pavel FI. -
C.
- Dan Seracu-
Oradea.
Pe baza acestor materiale - chiar
in cazul in care unele dintre ele, din
punct de vedere tehnic, nu se vor do-
vedi integral sau imediat publicabile,
va fi planul tematic,de perspec-
al rubricii Cititorii propun,
Un mare de de radio-
foto, constructii mecanice
solicitate de cititorii revistei se
in ele urmind
in numerele viitoare.
Ne facem o datorie de a mul-
tumi acesto, colaboratori de a-i con-
semna printre prietenii ai re-
vistei: Bodin A. - Bihor; Liviu-
Tulcea; Buja P. - Arad; Birba Nelu-
Hunedoara; Soneriu Dan-Bucu-
Tudor Virgil -
Gh. Teodorescu -
biu; Onofrei
Pap A. - Gh.-


Bucure,ti; Papacfopol M. - Bucu-
re,t.i; GrAdinaru D. - Arad; Storch
Nic. - Lugoj; Onofrei C. - Scheia,
la,i; Slndulescu T. - Bucure,ti;
Ardeleanu Ov. - Bucure,ti; Anghe-
Irn-a Aurel- Tg. Mure,; DAniiA Gh.-
FAg Kiss Vasile - TlmldAu,
Ilfov; Neac,u C. - Tg. Mure,; Mi-
halcu V. - Pavel Andrei -
Piatra KolIIri Tiberiu - Cluj;
Tudoran D. - Mlrcule,ti,
Mircea - Buftea, Ilfov:
Bucur Alex. - Oradea: Botez Gh. -
Dan - Tg. Jiu;
Grbov
Ion - Harhot Gh. -
Popescu -
Aurora Francisc - Lucica
Francisc - Mihai Alex. -
Baia Mare; Puiu Pop -
Traian - Oradea; Bella D. -
Trba Virgil - Rm. Vlcea;
V. - Sev
ciuc Bogdan - Cluj; Lascu
Ion - V. -
Szekeres C. - Czaka Io-
sif - Miercurea, Dan
Kucza losif- Sf. Gheorghe;
Eugen Ghezner - Sandu
Gh. - Leorda, Ion
Nicolae - Modan Victor
- Meca Volodia-
Ion - Cluj; Mndreanu
M. - Sandu Gh. - Du-
mitrescu Mircea - Mano-
liu M. - Craiova; Darin -
Mircea - Rusz Arpad
- Cristea Pavel - Cluj;
Amariei Traian - Dorna, Suceava;
Popa Pavel - Lugoj.
Incepind din luna octombrie a.c.,
vom publica sistematic bibliografiile so-
licitate de diferitele categorii de con
structori amatori. vom Incepe
publicarea a listei de articole
solicitate de cititorii revis-
tei pentru a
concursul acelor cititori care au
realizat, eventual, aceste Mul-
deosebite pentru sugestiile pri-
mite in (sau pentru
unele tematice) de la: Oan-
cea N. - Tureanu Olimpiu-
Szasz Geza - Cluj; Io-
nescu 1. - Cugir; Botescu Ghica _
Zaharia Dan -
Erdohadi Gheza .- Lech.
-
COLABORATORII PERMANENTI AI REVISTEI:

Ing. R. COMAN Dr. ing. L. FLORU Tebn. NIC. HANU
Ing. M. IV ANCIOVICI Ing, M. LAURIC. Ing. V. LAURIC
Biolog EL MANTU Ing. L. MAR'I"IN Ing. 1. MIHAESCU
.Ing. R. MOSCOVICI Prof. 1. Ing. D.
PETROPOL Fiz. VLAICU RADU. Ing. L. RUBEL Ing.
a. SUCIU Arh. E. VERNESCU Ing. D. ZAMFIRESCU
Dr. ing. FI.. ZAGANESCU
Prezentarea artistici1: ADRIAN MAl'EESCU
ARCADm DANELIUC
CONCU
1 " R'"
Intr-o -
concursului -
menite
de la
la o de
le lor teh n ice
-
- n de
capacitatea lor de a descifra prompt
de a descoperi discerne cea mai
de l opta, n pentru o solu

vor concura-

fato sau
de
Venind n ntmpinarea celor care nu procura aceste
(publicate n numerele iulie august),
ele vor fi reluate integral in 9 ; tot n acest
vor fi publicate pe care le
participarea la de mecanice.
Reamintim pentru a putea fi n etapa a
doua, trebuie pe adresa revistei,
cu la o prezentare - schema
de principiu, caracteristici etc. - a individuale sau colec-
tive cu care doresc participe.
de juriu ca fiind interesante vor trebui
realizate practic de trimise pe adresa revistei
la 15 decembrie a.c. Pentru de juriu (pe
baza lor principiale). dar care dintr-un motiv special
nu pot fi expediate prin revista va facilita aducerea lor
n bune la Cele mai bune n afara
premierii lor vor fi prezentate n cadrul unei
speciale Tehnium 72.
meniuc E. - Oradea; Prunescu Ro-
mulus - Racz Richard -
Lugoj; Dobroczky M. -
Nu am primit in
de.osebit de intere-
sante promise de: Anghel 1. - Bihor;
Eftimescu - Gh: - ing.
1. Oprea - Clement Alex.
- Dragu Alin - Ilfov; Co-
jocaru A. - Pavel C. - Me:
Martini Richard -
Te'mele propuse de dv. se inscriu
integral in profilul revistei
deci ne scrieti sau, aceas-
treceti pe la

Tirajul de numai 50000-60000 al
primelor numere nu ne-a nici
un fel de rezerve interne. In
abonamentelor, reamintim nu
nici un fel de ele bucurindu-se
de un justificat regim prioritar.
o deci, regretul de a nu
putea favorabil cititorilor
tri' Korhan Rolf - Fekete Iosif
_. Duma Gh. -
ing. V. - Tg. Jiu;
nescu Eugen - Vlcea; Susma Eu-
gen - de Sus.
n prezent, mai mult de
din sumarul revistei il cu regulari-
tate recomandate, propuse sau
solicitate de cititorii Ima-
multe dintre aceste
puneri - de la revistei s-au pri-
mit aproape 3000 - sint indeajuns de
apropiate intre ele ne este greu
de fiecare paternitatea
a propunerii. Mai
- cel putin ni se pare - este
cuprinderea solicitate in cu-
pnnsul revistei.
deci, noi
propuneri.
o O mentiune aparte celor care ne-au
solicitat, cu intrziere, scheRla
radioreceptorului Eforie: Ungureanu
- Putna; C - Severin;
Gh. - Vizitiu Mi-
hai-Eugen - Siolojan 1. -
V. - Mi-
hai Alex. - Prahova;
1. - sold.
Montagno P. - Ignat 1. -
Nagy Domokos - Aita
Covasna; Stoian Gh. - Stoi.
Zamfir V. -
Mircea - Rotaru
Marian - Tuleu Ion -
Marinescu Cristian-
-
Georgescu M. - Craiova.
Deoarece cele citeva sute de scheme
pe care le aveam la dispozitia redactiei
noastre au fost epuizate- soli-
mult prevederile noa-
stre - pentru moment sintem in impo-
sibilitate de a mai pozitiv cere-
rilor dv. De ce vom primi noua
de scheme, le
primi la adresele indicate.
o Concursul nostru nu o
de pentru participare. Pen-
tru constructorii deosebit de tineri, vor
exista justificate premii de Incura-
jare, cum pentru constructorii
vor marca incepu-
tul unei mai strlnse cu redac-

Ing. D. DORIAN