UTllIZARIA

BOBINUOH
Utilizarea bobinelor este foarte di-
versa in circuitele oscilante cu induc-
sau sau bobine
cu numite bobine
de
Bobinele de acord, de
cu condensatoarele variabile
circuite oscilante. acordate pe
foarte precise. Valoarea in-
acestor bobine trebUie fie
in timpul iar influ-
temperaturii fie Pentru
miCI ale valorii
aceste bobtne sint cu miezuri
feromagnetice. care, prin deplasarea lor
in interiorul bobinei. valoarea
in anumite limite.
in afara valorii bobinele
de acord se prin (ac-
torul de calitate. Factorul de calitate
este o ce indici forma curbei
de Practic, cu cit cu rba de
este mai cu atit (ac-
torul de calitate este mai mare.
O se acord!
carcase lor pe care se bobinele.
Cele mai indicate materiale pentru car-
case snt: ceramica, celuloidul , masele
plastice.
Bobinele pentru gama undelor scurte
ultrascurte se din con-
ductor de cupru izolat cu email (sau
neizolat) cu un diametru cit mai mare.
Bobinarea se intr-un singur
strat, spiri sau cu
ntre spire (pas).
in gama undelor lungi sau medii, in-
bobinelor este de tip univer-
sal (fagu re), iar conductorul (olosit este
de Bobinele de
au rolul de a bloca trecerea
de sau
Pentru bobina de
va avea parazite ct mai mici
pentru aceasta bobina se (ace cu mai
multe
Cind curentului este
bobinei de va fi foarte
mare deci in se vor introduce
miezuri feromagnetice. in redresoare
se bobine de cu
de ordinul a 20 H.
O astfel de bobi are 2 000 - 3 000
spire pe un miez magnetic cu
de 4-6 cm
2
.
2
C OINSAIOAHI
w
Condensatoarele variabile - condensatoarele
la care valoarea poate lua valori ntre
limite - se pentru acordul exact al cirCUI-
telor oscilante. Constructiv, aceste condensatoare se
compun din sau mai multe ntre care se
un dielectric solid sau gazos (aer).
Ca dielectric solid cel mai des sint folosite polistl -
renul , pertinaxul. ceramica sau mica.
Condensatoarele cu aer se print r-o
mare stabilitate a parametnlor electnci. Forma
condensatoarelor variabile legea de varia-
a de
snt de
este se folosesc ca etaloane la
surarea Cnd se o
in funqie de lungimea de nu au forma

in radioreceproare se ut dizeaza cel mai adesea con-
densatoare variabile ce o a
posturilor pe
Cind se acordarea a mai mulror
Circuite oscilante se folosesc condensaroare variabile
bloc cu trei sau parru
Costul ridicat al condensatoarelor variabile cu dl-
electric de aer le a fi folosite numai in Cir-
cuitele oscilante de unde se
un factor de calitate ridicat.
in toate celelalte ClrCUlre se por (olosi condensatoare
cu dielectric din sau
li INIIIOR 0-8 V
un foarte mare de
scheme de alimentatoare stabilizate
care pot furniza la o tensiune
sau chiar in anumite li -
mite. pentru con-
structori amatori se reco-
a construi montaje simple si
cu rezultate bune in
nare.
Pentru alimentarea diverselor mon-
taje construite. evitind utilizarea bate-
riilor uscate, con-
acest alimentator simplu ce
poate furniza o tensiune in li -
mitele de 0- 9 V un curent de
maximum 0,5 A.
Transformatorul de se con-
stituie pe un miez de f ier cu
nea de 4 cm
1
, iar in pri-
se 2700 de spire de
cupru emailat cu diametrul de 0,1 mm.
In secundar se vor bobina 124 de spire
cu diametrul de 0,4 mm. Redresarea
se face cu 4 diode de tip F 104 sau
EFR (eventual un redresor cu seleniu
ce un curent de 0,5 A) .
220V :I
In stabilIZator tranzistorul este de
tip EFT 212 - EFT 213, AD 155 sau si-
milar. Tensi unea de pentru
polarizarea bazei se culege de pe un
de 1,5 k.O., cuplat in
paralel pe o Zen ner DZ 308.
Cu acest se regleaza
valoarea tensiunii de ntre limi-
tele de 0-9 V. Pe axul
lui se un reper, iar pe panoul
Dz
308
alimentatorului se inscrie o cu
valorile t ensiunii. Astfel , a avea
conectat la un instrument de
vom putea stabili tensiunea




-r
poate acorda In orice punct, deci pe orice
din gama undelor
Bobina L se pe o de
de 10 cm cu diametrul de 10 mm.
ntre punctele A B se vor bobina 70 de
spire, iar ntre B C se vor bobina 9 spire.
Firul utilizat este de cupru emailai cu dia-
metrul 0,1- 0,2 mm. Bobinajul se face pe un
de hrtie ce poate culisa pe bara
de Lungimea ntregului bobinaj este
de 3 cm.
A
.---"
IL
I
Foarte indicat pentru constructorii n-
radioreceptorul prezentat n schema
este de tipul cu poate
posturile locale de radiodifuziune
din gama undelor medii.
Bobina L cu condensatorul de
300 pF un circuit oscilant care se
s
Z7(1K
O care trebuie de con-
structor este bobina de S. Pe o
de cu lungimea de 3 cm (sau mai mare)
se vor bobina 300 de spire cu diametrul
de 0, 1 rnm (tot cupru emailat). Se
o parte din semnalul selectat de circuitul
oscilant se prin condensatorul de
0,01 J.lF pe baza tranzistorului T, iar din
colector, prin condensatorul semireglabil de
2- 10 pF, o parte din semnalul amplificat
se din nou circuitului oscilanl.
de readucere a semnalului constituie
Partea de se
prin bobina de n Bobina de
componenta de semnal de radio-
permite numai trecerea compo-
nentei de
Aparatul se de la o baterie
de 1,5 V, iar nivelul se poate
regla din de 20 kO.
Tranzistorul re)osit este EFI 317 - EFI
319, P 401 sau AF 127.
I
-
..
".
PE;NTRU DEPANARE;
Verificarea unor radioreceptoare sau ampli-
ficatoare pe care le construim este
se cu ajutorul unor generatoare de semnal
voltmetre electronice. Practic, se poate utiliza
multivibratorul din figura
La acestui multivibrator se un
semnal asimetric bogat in armonici, amplitu-
dinea semnalului fiind de aproximativ 3 V, virf
la virf.
a montajului cu ele-
mentele specificate in este in jurul a
2000 Hz.
Verificarea cu acest multivibrator se face n
felul la intrarea radioreceptorului sau
amplificatorului se multivibratorul
in difuzor se va auzi semnalul de 2 ()()() Hz.
un etaj nu in difuzor nu se va auzi
nimic.
Se atunci intrarea multivibratorului
la intrarea diverselor etaje se astfel
care etaj este defect. Tranzistoarele folosite sint
de tipul EFT 317 - EFT 319 - EFT 323 sau simi-
lare. Alimentarea se face dintr-o baterie de
4.5 V.
Nu constructorii dispun de o de piese compo-
nente necesare unei in acest domeniu. de exemplu,
in locul unui microfon se poate util iza cu succes un difuzor de
la radioreceptoarele cu bobinei mobile
de 4-8 Q.
rn se un amplificator cu un tranzistor
SC 108. La baza tranzistorului, prin intermediul unui conden-
sator de 5- 10 JlF, se difuzorul. Acest condensator blo-
componenta de curent continuu de a trece la prin
bobina a difuzorului.
de are valoarea de 4,7 kn, iar
de polarizare a bazei are valoarea de 470 kn.
acestui amplificator se la intrarea unui agregat
de putere.
CIlI8HAIOH
PENTRU
IISI:ILIISl:IIP
Montajul alMurat amplificatoa-
relor de la osciloscoape, pe orizontala X verti-
cala Y.
in un circuit defazor, alimentat de la un
transformator de tensiuni pe
diode Zen ner.
Diodele Zenner sint de tipul DZ 306 dau ten-
siunea de de 6 V.
La sint cuplate de
500 k fi cu ax comun. Pentru tensiunea a
calibratorului pe osciloscop vor fi 10 di vi-
ziuni , la se vor calcula
0,6 V pe diviziune.
de de la calibratoare se
vor nota in valori de de voit.
x

I
''''5>-00'-' --(J T
1
pentru
Receptor cu
Alimenueor O - 9 V
Multivibrator pentru depanare
Calibrator pentru osciloscop
Difuzor-microfon

Telecomanda cu radioreceptorul
Schite, montaje. constructii pentru cercurile
aplicative
Rad iocom bi n1
culoare
Autodotare:a laboratoarelor
Aparat universal
Indicator calitativ in trepte
Tehnium atelier
Dispozitiv pentru teste psihologice comparative
Filtru TV
CQ-YO
Amplificator de pentru canalele 6 - 12
Verificarea diodelor
Generator AF de mare stabilitate
Generator pentru banda de 2 m
Grid-dip pentru UUS
Oscilator cu
cu un tub electronic
Auto-moto tehnica
Terapeutica amortizoarelor
Reglajul aprinderii
Laboratorul fato
pozitivelor color
Zorki10 11

pentru legea lui Ohm
anii inei
utile
Design
Prezentarea produselor
Confort casnic
Tehnium magazin
Actualitatea
Aparat de cu tub cu neon
Eliminarea zgomotelor la reglarea volumului
Cuvinte
Filatelie
Radioservice

:1
n comanda de la fir a modelelor, se in general,
o in amplitudine cu semnalul de care,
prin intermediul unui releu electronic selectiv servomecanismele modelului.
Pentru au fost stabilite benzi plasate in special
in domeniul undelor ultrascurte. cum ar fi 13,56 MHz 27,12 MHz.
Pentru utilizarea unor astfel de benzi este o
n plus, aparatura se in special cu cristalul de necesar
pentru pilotarea oscilatorului pe
in articolul de propunem un 3is-
tem de accesibil
amator. Pentru folosirea lui nu mai este
nici un fel de Apa-
ratura este costul redus. fii nd
vorba de faptul este gata
construit. Acesta poate fi or ice fel de
radioreceptor care are in par-
tea de amplificare de in-
diferent de benzi i pe ca re lu-
sau de procent ul de d istorsiuni
audio pc care-I Introduce in timpul re-

Singurul dezavantaj a l sistemului este
raza de peste care se
poate trece folosind un amplifi cator de
mai mare de 20-30 W.
Dar pentru nevoi le curente de teleco-
int r-un aparta ment, indus-
de spectacole sau chiar in aer
liber c!ste o putere audio de
.:! -6 W. de de la un radio-
rL'Ceptor mediocru. raza de pu-
tind atinge 20-30 m.
Principi ul de functionare a
B
,
-*--
prezentat in figura 1. Impulsurile
drcptunghiularc produse de un multi-
vibrator tran/iMor i7.at sint amplificate
de un amplificator de
la in loc de difuzor. se
O de care in jurul
ei un cimp electromagnetic. fiind
pe care
cimpul scade foarte repede
in intensitate. fn cimpul elect romagnetic
al antenei de emisie se modelul tele-
comandat echipat cu un receptor cu
de feritA n bobina ia
tere, sub induqia cimpul ui, o tensiune
de de 0,2-0,4 mV care
este de tranzistoarele TI
T
2
a le receptorului, apoi de
dioda d
l
in fina l de tranzis-
torul T). In tensi unea de audio-
ajunge la intrarea unui releu
electronic selectiv care, n moment ul
cind prinde pe care se
acordat. deschide tranzistorul T 4 ce n-
chide circui tul releului electromagnetic
R. acesta, prin contactele sa le, coman-
ANTENA DE EMISIE
4

AMPLIFICATOR
B3-L
..
DE AUDIOFRECVEN! A

'Om" " "."DA <
GENERATOR Al V
DE TRANSFORMATOR
DE AL
AMPLIFICA TORUWI
AMPLIFICATOR AL SEMNALElOR
MODULATE TII FRECVEII!A
...,--U,;c_--I33nr

EFT353
RADIORECEPTOR
1[:
LL s;:>J...
00
A P PU
dind servomecansmele dc Sche-
ma pupitrului de in
figura 2. dintr-un multivibrator
realizat M:hema cu tran7s-
toarele T, T ,. care pot li de liP pnp
de cu fi intre 20 40
La se impulsuri dreptun-
ghiularc cu o amplitudine de 400-700 mY,
care se la bornele de picup ale
unui radioreceptor. impulsu-
rilor este de butoanele BI-B .
Pentru diferitcle comenzi au fost alese
frecventele de I 000. I 600, 2 100
2900 Hz. Desigur se pot alege alte
fie plac, flC pent ru ex-
tinderea de comenzi. Formula
pentru calculul condensatoarelor CI-Ca
10
este C = --- ,in care C este capa-
1,4 RbF
citatea in J1F pentru a la
F in Hz. iar Rb este rc-
in Q n circui tul bazei
tranzistoarelor TI T 2. n cazul nostru
10 kn. De exemplu, pentru de
700 Hz este o capacitate de
0, 1 mF.
Butoanele BI pot fi de or ice tip,
cu contacte duble. normal deschise.
Pupitrul de se in-
tH) cutie de placaj, aglome-
rate etc .. a le dimensiuni depind de
but oanele uti lizate ce se pe
una din Pe o se mon-
sursei de aliment are
care, de asemenea, se n cutie
cu tot montaj uL iar pe
se o prin
care trece un cablu ceranat simplu
nu e mai lung de J5 poate fi ncecra-
terminat la ceHUalt cu 2 ba-
nane care se introduc la bornele de picup
ale radioreceptorulul Ampl ificatorul poa-
te fi oricit de sensibiL deoarece
tensiunea de de
pupitru are o aptitudine suftcientA pentru
a-l excita Functionarea emitAtorului se
poate verifica ce e gala instala-
bornele de picup pe care o vor
lega printr-un fir de anodul celui de a l
doilea tub amplificator de
dm receptor. considerind primul tub pe
cel a de este
de boma de picup. Pupitrul se
la fel ca in primul caz; butoanele co-
respund de
numai cordonul va fi de data asta un
cablu dublu, cu 2 fire in afara
ecr.rnului metalic va avea 3
banane la una introducindu-se
in in inter io-
rul aparatului la anodul tubului 2.
in acest mod amplificatorul de audio-
devme generator cu reaqie po-
pe frccvcn{.a de a celor
2 circuite din pupitru, de exempl u. R ICI
R,C, pentru de I kHz.
Formula pentru calculul acestor ele-
mente este:
rz 2N , R, R,C,C,
sau, cum R I = R
2
CI = e
z
,
... unde f este dat in H7.,
r/ 2NRC rz
R in n C in JlF .
De exemplu, pentru de 700 H,
sint necesare doar 2 rezistemc de cite
75 kQ fiecare. Cind se scot pupitru
lui de din respective.
radioreceplorul n n
mod normal.
Pentru ca de emisie fi e
gata. mai trebuie antena. Aceas-
ta este o din de
cupru 1 mm, care poate fi sa u
nu. In bucla se pe
mea, pe tavan, pe sau se poate
face chiar o din citeva spire de
formA cu diagonala de 751 00 cm.
In case. bucla se intinde pe stil pi
onpaci, sau chiar pe garduri din lemn.
In orice caz, o mai de 18-
20 m nu este deoarece. spre
centrul eL, cimpul Dierde intensi-
C1Jnf

SPRE AI/OO
TUB 001
AMPLIFICATOR

SPRE BORIJA
Of PICUP A
ez
3nf
RECEPTORULUI
3
SPRE
_----4-----_'------4-____ ...... ____ .......... RECEPTOfill#ll/
ApAsInd pe unul d intre butoane. cu
vol umul amplifi caloru lui deschis., vom
allZl in difuwrul aparatulUI de radiO
semna lele de tare clar.
sub fomld. unuI pocnet.
Cei ce vor un PUPltru
de mai simplu au posi-
bilitate realizind schema dID figura 3
Pentru al:casta vor monta o su-
pc radioreceptorului.
Tj EFT327

I
I L,
I
Cs S4U DIFUZOR
CU TRANSFOR-
MATOR OE

I .-__
tatea astfel incit modelul ar pierde urma
comenzii transmise. Antena astfel reali-
are eficien\a de J .5-2 on ndoirea
buclei. n plan orizontal de
0.8-1 ori conduclOrului n plan
vertical. se cu
receptorul de control realizat fi-
gura 4. tranzistorul ppt fi de
orice feL chiar o receptoare de
telefon, iar bobina L, se pe
un baton de de o 7-8 mm, cu lun-
gimea de 70-80 mm, bobinnd pe el
3000 spire de conductor de cupru emai-
lat 0,1 mm. Cu acest receptor se pot
verifica limitele cimpului electromagne-
tic emis de precum modul de
instalare a antenei de emisie in
alocat de
Cnd se pe unul dintre butoanele
pupitrului, difuzorul radioreceploru-
lui scos elin circuit pentru ca acesta nu
consume din energie. n spatiul alocat
telecomenzi lor trebuie se clar
sunetele n casca receptorului de control
transmise.
PARTEA DE
Schema amplificatorului de semnale
modulate in este n
figura 5, iar cea a releului se-
lectiv in figura 6. Toate tranzistoarele
schemei au fi ntre 30 50 pot fi n-
locuite cu tranzistoare similare de

fn total snt necesare 4 relee elect ronice
selective echi pate cu cte un releu electro-
magnetic avnd un contact normal des-
chis sau cu un contact de comuta re. Re-
leele elect romagneti ce vor fi de gabari t
mic, cu bobinei de
in curent continuu mai mare de 100 O:
cu actionare la o tensiune de
5-7 V, sub un curent de de
30-50 mA.
Bobina L
2
a circuitului de intrare din
receptor se va reali za pe o in
interiorul se introduce o de
" 8 mm. de 100 mm con-
3 500 spire de cupru emailat de
+9V
o
STNGA DREAPTA
.. 0, 1 mm, lungimea bobinajulUi fiind de
50-60 mm.
Bobinele L
J
_ 1 - 4 de la cele 4 relee
selective se vor realiza pc Cte o
din textolit, sau chiar
lemn, conform figurii 7, pe care se bobi-
Cte 2 (XX) spire cupru emailat de
(> 0.1 mm apOi la reglare se va mtro-
duce in centru cite o de de
de ,,8 mm, de 35 mm. O
astfel de are inductan\ll de circa
0,3 H, valoare care trebuie in calcul
. F 159 I
conform formuleI = - pentru ca-
Lc
cuiul condensatoarelor circuItului de a-
cord 1-4. in F este in Hz.
L n H C n IIF. pentru frec-
ven!ele alese : C,_, = 0,53 C, 2 =
0.33 C,-J = 0.25 C, =
O.IXpF- sau. pentru
de 700 Hz. un condensator de acord de
0.75 IIF.
Pentru constanta atra-
gerea mai a electro-
magnetic, sub de ten-
siune la pe capetele circuitului
oscilanl, de dIOda O
2
. I 4, s-a
la releul electronic un conden-
sator C
6
pentru selec,_
tivA.
Alimentarea intregii de re-
se face de la cele 2 baterii de lan-
legate n serie, care
servomecanismele modelului teleghidat,
prin K (fig. 10). In timpul
comenzi lor, curentul absorbit din recep-
tor, cu relee cu tot, nu 60 mA.
Amplificatorul de semnale modulate n
fiecare dintre cele 4 relee
elect ronice se I pe cite o
de textolit cu dimensiunile de 65-35 x I
mm, de care se lipesc prin cositorire
piesele conform fig uri lor 8 9,
care toate se monteazA. n inter iorul mo-
delului teleghidat cu servo-
mecanismele de bater iile de
alimentare.
Reglarea receptorului in
rarea pe schema din
figura 5. Reglarea rcleului elect ronic se
R5 - gv SPRE I?g

SPRE SERVOMECAN/SMIJL DE AC!'OHARE A
0.5- 0.7
mA
LZ
E96
5
R3
'08
+ 470.n.
SPRE R. EL EE
ELECTROIJICE
DE SCHIMBAR.E
A COMENZILOR
...... --...... - ...... --*---:-...... +9V
T, EFT351 T2 EFT351 T3 EFr351
R/o-/
470/(
Rg-/39/(
DELA
AHPUF/-
CATORUL I CS-l
DE I
SEMNALE! LJ-l
I
6

D2-1
EFD-fOB
'11
face montnd in serie cu bateria releului
electromagnetic un miliampermetru de
curent continuu pe scara de mA.
Se butonul pupitrului de
dictate de con-
densatorul care se n releul
respectiv. Se introduce ncet in bobi",'l
releului miezul de - uns n pre-
alabil cu clei - se miezul
pentru indica\ia pe miliamper-
metru, care se se usuce.
ce s-au reglat astfel toate cele 4
relee electronice. se selectivita-
tea lor. Cnd nu este nici un bu-
ton de la pupitru. curentul indicat de
miliampermetru va fi de 1,2-1.5 mA. cu-
rent de repaus. curent va fi cind
se pe un alt bUlOn deCt cel cores-
de acord al releului .
Cind se actioneazA bUlonul pe
care este releul. curentul tre-
buie la 40-50 mA n circuitul
releu lui electromagnetic.
PARTEA
A MODELULUI
Presupunnd vrem
o de automobil. vom nota co-
manda 1 - mers nainte. comanda II -
mers napoi, comanda II I - viraj la
stnga comanda IV - viraj la d reapta.
Pentru mersul nainte inapoi vom
folosi un electromotor la ten-
siunea de 4,5 V cu angrenajul respectiv
redUClor de iar pentru viraje vom
actiona o ntre polii a doi
al este legat
:le mecanismul de nclinare al
Bara este in
+9V
(Ia centru) de resorturi spirale.
Schema insta latiei servo mecanismelor
modelului este n figura 10.
schemei este da-
nu se actioneazA nici un buton de la
pupitrul de din bateriile b
l

b
2
nu se decit un curent de
repaus de 3-3.5 mA. Cnd se
butonul BI se atrage releul electromag-
netic R
J
care. prin contactul P;,
pune in eleclromotorul M pe
bateria 0,- iar becurile IJ 1. se aprind
prin contactul de repaus aJ releului
R
2
- Autoturismul merge inainte cu
farurile aT>rinsc
Cnd se pe butonul b ,. se atrage
releul R
2
pnn contactul Pt
motorul pe bateria ba. Fiind
alimentat cu curent de polaritate
autovehiculul merge napoi. Prin con-
tactul de repaus al relcului RJP1 se
aprind 1, IJ din farul stng
1
2
1
4
din farul drept., legate in serie.
ard mai slah - faza (de n-
tlnire).
Cind se pe bUlonul BJ,se atrage
releul R I prin contactul Pl
atrage pirghia care ro\ile, iar
vehiculul la stnga. Simultan. in
pe elcctromagnctul care aqio-
prghia aOindu-se 1" lan-
ternele din st nga din stinga spate
se aprind in serie. deci ard slab. indicnd
sc.himbarea directiei de mers.
lucru se se pe buto-
nul B.
t
cu releul R
4
cu 1
7

18 montate n lanterne le din partea
a modelului telcghidat. Toate
1' _0 au becuri de baterie de 2.5 v-
0.15 A sau 3.5 V - 0.07 A.
n cadrul rubricii
EA A TEHN I

vom prezenta pe viitor
scheme realizate
trimise la
de cititorii revistei noastre.


deci ultimele dv.
5
SCHIII,
MOITAdl,
COISTRUCTII
.,
PENTRU
CERCURILE
APLICAT IV
dreapta a combinel sint cuprinse,
cu montarea prin spate, aparatul
de radio cele 4 difuzoare, dintre
care cele 2 montate mai sus vor fi
destinate reproducerii
inalte. Nu am dat dimensiunile in-
tregii combine, ele fie
stabilite de constructor in
de gabaritul pieselor procurate,
.
Amplificatorul , cu care este do-
combina, este total tranzisto-
rizat recomand cititorilor, fiind
capabil 15 W cu o mare
fidelitate. Autorul l-a incasetat in-
tr-o cutie pentru a-I putea
extrage din atunci cind e
folosit in alte scopuri (fig. 4) .
De remarcat este faptul in-
treg montajul se poate realiza pe
un singur sau, intr-un alt caz,
preamplificatorul pe un sepa-
rat. Acest lucru se de
constructor, in de posibili-
pe care le are.
(pentru cei ce doresc
RADI
-
Pentru rad ioamatorii mai avan-
dornici cu ma
teriale procurabile din
mai jos schema de ansamblu
a unei radiocombine pe care a rea-
lizat-o autorul acestor rinduri.
Cu efort
dv. acest ansamblu,
care vine cu
mobilierul din sufragerie sau din
camera de zi (fig. 1).
Este bine ca, in general ,
aparatura pe care o
avem la pentru redarea
muzicii, fie intr-un mo-
bilier care totu!, evi-
tindu-se aspectul urit pe care-I pro-
duc cablurile, intinse pe sub co-
voare sau eliminindu-se
nota de in
aceste
Acest ansamblu a fost realizat
din placaj, pentru difuzoare,
radio, de stejar, intreaga
fiind cu foli i
de melaminat sau furnir lustru it .
Asamblarea se poate face cu holz-
sau reglete de fier cornier,
fixate cu Acoperirea
cu furnir a mobilierului se
prin lipire cu prenadez.
in partea din stinga (partea de
sus) combina cuprinde un in
care se va monta magnetofonul.
cum se vede in sub
el se amplificatorul de
15 W. Mai jos de acesta se va monta
picupul, chiar pe mobilierului,
care va fi prins cu ajutorul a 4 holz-
bu ri, prin intermed iu la 4 discuri
de cauciuc, care vor avea rolul de
amortizor.
in mai jos de acesta
rezervat discurilor
(discoteca) care, de asemenea, este
cu o in partea din
6
BI
ALEXANDRU
realizeze
este mai bine se monteze bor-
nele de intrare ale amplificatorului
in partea din spate a acestuia, ceea
ce face mai cuplarea diver-
selor aparate la amplificator. Pe
partea din spate a combinei e
o cu 4 prize monofazice
normale, legate in paralel racor-
date la de 220 V. Ordinea
introducerii va fi: mai nti aparatul
de radio, magnetofonul, picupul
apoi alimentatorul amplificatorulu i
(fig. 5).
Radioamatorii care nu un
radioreceptor ce se poate adapta
pentru a fi inglobat in
pot construi o cla-
cu 3 lungimi de la
detector) . De aici, semnalul detec-
tat va fi racordat, printr-un cablu
ecranat, flexibil , cu amplificatorul
rad iocombinei.
Valorile pieselor componente ale
amplificatorului sint trecute pe

mai jos modul de realizare
a transformatoare lor.
Tr. 1. - tole E 14 cu grosimea
pachetului de 3,5 cm.
1 400 spire Cu-Em.
0,3 mm diametru, iar
2 X 145 spire Cu-Em
0,7 mm.
Tr. 2 - tole E 14 cu grosimea
pachetului de 3,5 cm.
2 X 177 spire
1,1 mm Cu-Em. secun-
are 192 de spire din

Tr. 3 - con-
715 spire de 0,3 mm Cu-Em,
bobinate pe un miez de tole de
silicios tip E 14, cu grqsimea
pachetului de 4,4 cm. Secundarul
2 X 48 spire 1,1 mm
PREAMPLIFICATORUL
A
\5K
son
AMPLIFlCATORUL
son
-ll V
e061NAj
PRiM
l000;<Y25v
&YY21
Tr3
+15V
Cu-Em. fig. 5.
detaliile de Doresc realizatorilor spor
ale alimentatorului sint date de lucru!
Prin/re noile tipuri de I ran=sl oare IZ domeniul frecl1en(elor
ullrona/te. l'tI amplifica/oare. generatoare mixere. sinT cele
de tip B.F.
Construite cu siliciu, acesle tranzistoare au o stabilitate
fermiec/ n n plus. zgomotul de fond redus le indicc/
a .fi ur ili1ate I! preamplificatoarele audio.
PelIIru fran: is foarele BF / 67. BF 173, BF /80, BF / 8 / , BE 182.
BF 183, BF 200, BE 261 BF 27/ sni comune urmc/toarele
dale caract eristice:
P = 150 200 mW; 20 30 V; B - 20;
900 MH:; Ic = 20 mA.
+15V
la
I
:
CU MIJLOACE SIMPLE
Dansul luminilor colorate n ritmul muzicii,
acest acompaniament optic de mare efect al
sunetelor, o tot mai mare att
pentru n sunet de la marile
teatre ct pentru amatori care. avnd la dlSP07ltle
Cteva mijloace simple, pot efecte dintre
cele mai interesante.
In numerele trecute ale revistei noastre au fost
publicate citeva variante pentru executarea prac-
a unor dispozitive cu care se poate realiza
ilustrarea color, a sunetelor
a ritmurilor muzicale.
Pentru constructorul amator reali zarea unui
dispozi tiv de acest gen pune probleme serioase,
ntrucit, pentru a efecte luminoase reale.
este necesar ca dispozitivul comanda
un de becuri cu o putere relativ mare,
pentru a efectul dorit. Acest lucru se ob-
cu amplificatoarele magnetice sau cu tiri s-
toare. Realizarea a unui amplificator
magnetic avansate
din partea constructorului, iar ti-
ristoarele snt greu de procurat.
Folosirea unor relee pentru a comanda aprin-
derea becuri lor este o pentru
rezolvarea acestei probleme. Efectul, chiar
nu este identic cu cel cu amplificatoarele
2
100
magnetice sau cu tiristoarele, este mai mult
dect
Montajul din figura I un dispozi tiv
la care becurile colorate snt comandate de re-
leele RL" RL
2
RLJ. Aceste relee snt coman-
date la rndui lor de tranzistoarele T , - T.
pentru RL" T,- T
6
pentru RL
2
T
7
-T. pen-
tru RL). Se vede astfel aici cele trei canale
snt identice. intrarea la aceste tran-
zistoare, ntruct fiecare este cu ele-
mente RC calculate astfel ca favorizeze numai
o de Astfel , circuitul
care R L, nal-
te. cel pentru RL,. pe cele mijlocii, iar circuitul
care RL
J
are o intrare din elemente
care joase. Montajul este
cu o intrare direct de la difuzorul apa-
ratului de radio sau al unui amplificator de
O intrare s-a pentru sem-
nalele slabe, microfon, picup sau
pe la aparatele de radio etc. In vederea
unei se fo-
losesc tranzistoarele TI T
2
ntr-un montaj de
preamplificare. Distorsiunile etajului preamplifi-
cator, care apar din cauza montajului simplu. nu
rezultatele obt inute ntruCt se ur-
transmiterea unor 'game de la
tranzistoare care n regim de co-
R (de citeva sute de kilo-
NICOLAE GALAMBOS
o hmi) se la folosirea dozelor sau
microfoanelor cu cristal.
Transformatorul TR I va fi un transformator
de pentru aparate cu tranzistoare. n mon-
1
INTRARE 1
PE LA
DIFUZOR
330
a _GALBEN
b_ VERDE
C _ ROSU
d _ ALEwaRU
e_ PORTOCALIU
tajul experimental s-a folosit un transformator
de de la un aparat Selga (primar: 2 x 225
spire vi 0, 15 mm; secundar: 66 spire vi 0,85 mm).
de difuzor al amplificatorului sau
aparatului de radio are o la
respectiv masa, se se cuplajul
cu ajutorul unui transformator separator cu
raport t: t pentru evitarea unor accidente sau
distrugerea tranzistoarelor. Acest pericol este imi-
nent aparatele snt alimentate de la
ntruct la aparatele alimentate cu autotransfor-
mator tensiunea (faza) poate pe
respectiv la masa a paratului.
Poten\iometrele PI-P2-P) de 10 ka snt re-
glate de panou servesc la reglarea
a canalelor.
Analiznd circuitele de se vede n
semiperioadele negativc tranzistoarele T r T ,-T 7
deschid condensatoarele' de 20 MF din
circuitele de emitor, condensatoarele
cu rezistentele de 4.7 ka formnd un element
Re. n vederea netezirii lor rapide ale
audiofrecventei. Este necesar acest lucru n ve-
derea a releelor, care
nu pot prea rapide. Vibrarea con-
tactelor ar putea cauza uzura a aces-
tora. Releele folosite snt de tip telefonic de 300 a,
care la aproximativ 12 mA. in ra-
port cu releele de care dispune amatorul, se sta-
bilesc puterea tranzistoarelor de folo-
site tensiunea de alimentare.
Astfel , n loc de EFT 323 se vor folosi AC 180 K,
sau chiar EFT 212 curentul necesar anclan-
releului curentul respectiv,
puterea de a tranzistoarelor indicate.
De asemenea, este deosebit de veri-
ficarea rezisten tei de izola tie a contactelor de
special se folosesc becuri legate
direct la n vederea unor accidentc.
Contactele releelor becurile colorate.
puterea acestora depind de curentul
pe care-I aceste contacte.
Se folosirea unor becuri de 15 W.
cel mult 25 W fiecare, ntruCt becurile de putere
mai mare au o de aprindere stingere
Culorile care se aleg snt subiective.
Se folosirea variantei uzual e,
pentru sunete joase, verde pentru miilocii.
3l( EF'
3 53
150
3XEFl
323
1801'.)
iar galben pentru nalte.
-9 ... 12.V
releul arc un contact de lucru (contactul
normal deschis), se va folosi varianta X din
schema n fig. 2. Cu contacte
de lucru se poate executa varianta X + Y la care
contactele de lucru b ale releelor snt legate n
serie aprinderea luminii albastre
cele trei relee snt (gama n-
de releele au cite un
contact normal nchis (contact de repaus), schema
se poate cu varianta X + y + Z din
Contactele normal nchise fiinq nseriate, co-
n pauze aprinderea lumilJii portocalii.
Condensatoarele de 100 nF de
100 a legate n paralel pc contacte un
element RC, care stingerea' scinteii de
la contacte deparazitarea montajului.
releul folosit are multe contacte, se pot lega n
paralel cte contacte n vederea
de a comanda mai multe becuri. Cte un contact
de lucru suplimentar se poate lega, eVentual, la
cte un care cu (prin
demultiplicare) c te un di sc cu geam
striat. oglinzi sau un ecran cu avnd
diferite profiluri.
Artificiul care s-a folosit n vederea
a cinci culori , modulate de care se de-
eventual discurilor
o multitudine de care pot fi
exploatate din plin n raport cu ama-
lorului
?
3
8
==
APARA1 U IVIRSAl
2e e
oe,e3e
'o e
.. e
oo,[.2e
,. .
20, .le, e2. .2e _2_
,e A .0. B .o.,c,.o., o .0.1 E .1
1. .'. .1. .1. .1.
P VQ VlF EIF ve
o


,.
1n atelier, un aparat uni-
versal electronic de este
absolut necesar, El poate fi
utilizat n depanarea radlOrecep-
toarelor sau n reglarea apara-
turii de telecomenzi .. Ca aspect
general. aparatul universal, pe
care vi-l pentru a
fi construit . ca desenul din
figura l. Folosind priceperea dv.,
ca mijloacele de care dispu-
el poate fi construit relativ

nuite.
Din punct de vedere construc-
tiv, aparatul realizarea
montajului electronic a sub-
ansamblurilor constructive. In fi-
gu ra 2 se prezin schema elec-
a aparatului universal.
Primul etaj schema
unui oscila tor de
pilotat cu el fiind dia-
metrul ce
oscilatoru-
lui.


o

o 00 8. 2
..1 o:

.
P 1
cu cele
rezistente R 1
R
2
di-
vizorul de tensiune
variabil care polari-
baza tranzisto-
rului TI' Reglajul

trului P 1 con-
trolul amplitudinii
oscilatiilor de
generate de
tranzistorul TI' Con-
densatorul de cuplaj
C
3
cupla-
rea oscilatorului cu
etajul


4
Polarizarea n cu-
rent continuu a tran-
zistorului TI se rea-
prin monta-
rea n circuitul de co-
lector a unui de
RF(L) realizat pe o cu
miez, avnd circa 300 de spire
je cu diametrul de 0,08 mm.
ILIE 1. ISVORANU
Dioda O detectarea 7
)scilatiilor de
de oscila tor. La catodul
diodei se obtine o de ten- a
siune ce se pe
baza tranzistorului T 2' In colec- 9
torul tranzistorului T 2 va apare
un curent n dependent
de tensiunii aplicate
pe baza tranzistorului. Curentul
din colectorul tranzistorului este
apoi de miliamperme-
trul ce ca instrument de
P 2 ser-
pentru sensibilizarea, res-
pectiv, aducerea la zero a in-
strumentului de
Alimentarea ntregului mon-
taj se face de la baterii
plate de 4,5 V.
Modul de utilizare. Pornirea
aparatului se face priri
clapei din dreptul P.
1n tot timpul
va
clapei VQ pune m-
strumentul in corespun-

care fie ve-
rificat se pe bornele din
dreptul
montarea se
reglaje:
P 2 se pune ntr-o
n care prin bobina in-
strumentului de nu mai
trece nici un curent - acul in-
strumentului pe pozi-
tia zero.
. Din P 1 se re-
divizorul de tensiune din
baza tranzistorului TI cnd
oscilatorul ncepe functioneze.
1n acest moment se produce o
devia tie a acului indicator de la
instrumentul de devia-
direct cu am-
plitudinea produse de
oscila tor. Gradnd
trul P" se poate aprecia gradul
de activitate al unui cuart, n
energia
lui respectiv.
Verificarea tranzistoarelor n
se face decu-
plnd clapa VQ cuplnd clapa
VIF. Modul de lucru este simi-
lar cu cel din cazul precedent.
De fa.pt, n ambele este
vorba de un etaj oscila tor n
care se nlocuiesc elementele
componente cu altele ce trebuie
n primul caz se in-
troduce un cuart; n cel de-al
doilea, este nlocuit
cu altul care a fi
rat.
Aspectul general al aparatUlui de
evidentiind citeva din
detaliile constructive, cum
1 - caseta aparatului de 2 -
instrumentul de cu miliamper-
metru cu 270
0
unghi de 3 .- pa-
lentiomelrul P, .. 4 - Soclul pentru tran-
zistoarele ce 'lor fi 5 - poten.
tiometrul P ; 6 - daviatura de selectare
a gamelor Je se va utiliza clavia
tura de tipul celor ce se construiesc la
Uzinele.tEJeclronica,;7 - telesco-
8 - bornele de conectare a cuartu-
lui ; 9 - becul care functionarea
inslrumentuJui de
Cuplnd clapa VlF putem rea-
Liza un generator de radiofrec-
foarte util n practica re-
aparaturii pentru teleco-
menzi.
Pe scurt, modul de lucru este
la bornele cu indica-
se un
pe care va lucra receptorul
respectiv. Oscilatorul va intra
n lucru. Apropiind antena apa-
ratului universal de antena re-
ceptorului, vom ncepe
de aliniere a receptorului,
etalon de genera-
torul construit de noi.
Este lesne de nteles un
astfel de aparat universal poate
fi util n depanarea radiore-
ceptoarelor.
Cuplarea clapei VC trece in-
strumentul pe corespun-

semnalel-or emise de
sau generatoare. n acest fel se
eficacitatea
lor deose-
bit de important n telecomenzi.
Pentru ca aparatul de
capete aspectul unui aparat
dea ct mai pre-
cise, se va trece, nainte de lucru,
la etalonarea scalei instrumen-
tului pe fiecare mod de lucru n
parte. Figura 3 figura 4 re-
modul de plantare a
pieselor, precum cablajul im-
primat, realizat pe o de
pertinax placat, de maximum
80 x 50_ mm.
Constructiv, aparatul univer-
sal se destul de
Carcasa se din
de alummiu cu grosimea de
maximum 1,5 mm. Intreaga car-
nu va un gabarit de
135 mm x 130 mm x 70 mm.


n figura 5 se modul
de asamblare al celoi- po-
cu butoanele de ac-
1 - li-
niar 50 k fi; 2 - buton de
nare realizat din polistiren.
Fi,;area (2)
se face (vezi figura 6) printr-o
(1) care se
pe panoul frontal n dreptul
buto-
nului de Clapele cla-
viaturii de la comutator (figu-
ra 7) se vor realiza din polistiren
cotele date n desen.
In figura 8 se panoul
frontal al aparatului cu toate
bu-
toanelor de reglaj. n n
figura 9 apara-
tului universal, la care se disting
componente meca-
nice: 1 - panoul frontal; 2 -
Instrumentele de snt destul de fragile
folosirea lor la aparate de portabile
riscul in special n timpul transportului.
calitative la care intreaga de
surare se mparte i.n trei sau patru zone de
(de exemplu: uscat, umed, foarte umed etc.) nici nu
de obicei un instrument indicator de precizie
Deosebit de important n asemenea s-
este caracteristica fidele a
Schema din figura 1 satisface acest dezide-
rat .. cu mici se poate folosi n diferite do-
menII.
Tranzistorul TI este folosit ntr-un montaj de repe-
lor pe emitor. Tensiunea care apare pe emitorul tran-
zistorului T. este n raport de polarizarea bazei,
pectiv de raportul divizorului format din
trul linear p. pe de o parte de
a lui R. a ntre electrozii de
EI. E1
2
Valorile indicate n permit
unor valori intre aproximativ la k.n.. 2 MJ1.
reglnd in mod P, . Folo-
Sind etaloane. cadranul se poate grada
n raport de necesitate. Tensiunea care apare pe emito-
rul lui T. faza tranzistoarelor din
tele indicatoare. Se deschiderea tran-
zistoarelor, inscriind n circuitul de polarizare a bazei
una sau mai multe diode cu siliciu sau, la tensiuni mai
mari, o Zenner. Diodele cu siliciu se
n la o tensiune de peste 0,6 V. Astfel, T 2
1
R,
EL 1 lK
EL2
ELECfROZ
DE

P1
200K
lin
(fiind tot cu siliciu) se va deschide numai tensiu-
nea de la emitorul lui T. trece peste 1,2 V; T) se
chide la peste 1.8 V; T. Ia peste 2,4 V mai de
parte. se . rolosesc mai mult dect p,ttru etaje
indicatoare. Rl va avea 220 fi. 1n
torul tranzistoarelor T 2 T) T 4 s-a indicat lolosirea
unor relee de 6 V /40 mA. Consumul este adecvat.
chiar la o mai cu tranzistoa-
rele indicate. Folosind relee pent ru O tensiune mai
3S
trebuie tensiunea de alimentare, iar
tranzistoarele se cu se 107, care la o
tensiune mai mare, le folosite n circui-
tele divizorului n circuitele de polarizare a
toarelor indicatoare, trebuie recalculate. Folosirea
leelor permi te indicarea sau (ori amn-
a zonelor de calitative, prin
aplicarea electrozilor asupra sau in mediul de
se poate realiza cel mai simplu cu
becuri de culori diferite (verde, galben, sau puse
sub geamuri mate cu
amatorul dispune de de 6 V cu
un consum de 40 maximum 50 mA (se rar) poate
lega aceste direct in colectorul tranzistoarelor.
Folosirea n acest scop a de
nu se acest consum exagerat poate duce
la distrugerea tranzistoarelor.
Montajul descris poate fi folosit pentru

de ele. cu aplicabilitate n domeniile cele mai
diferite.
REALIZAREA PRACTICi
Schema este realizarea nu pune probleme
deosebite. La acest capitol descriem un sistem mai
cunoscut care se in mod deosebit la
realizarea n optime. a montajelor
experimentale. Se o pentru circuite
ORIFtCil .... 1mrn
-.-
II'


. .,. .


._.:

-
--
instrumentul de 3 -
bateriile de alimentare; 4 - po-
de reglaj; 5 - so-
clul pentru tranzistoare; 6 -
comutatorul.
Cu aceste sumare
cum cu
a se poate rea-
liza un aparat foarte util ntr-un
atelier electronic.
2
imprimate, pe care se cu
linii paralele. grosimea liniilor fiind de 3,5 mm, iar
ntre ele de 1.5 mm. Se placa in
mod Se astfel o cu circuite
ralele. Se apoi locul orificiilor care se
n circuit. Orificiile vor avea un diametru de 1 mm,
cu o de 5 mm intre centrul orificiilor, att pe
ct pe (vezi fig. 2). schema
cere ca in anumite locuri Circuitul fie intrerupt, se
acest lucru cu un sau se orifi-
ciul de la I nun la 4 mm. Terminalele pieselor se in-
troduc in orificii se lipesc de circuitul adecvat. Pentru
exemplificare. in din figura 3 realizarea
acest siStem, indicind ampla-
sarea legarea pieselor. Sint indicate locurile unde
circuitele trebuie intreruptc. Pentru a orifi-
ciul necesar pentru o se poate folosi
mul de notare n coordonate cu cifre litere,
tor sistemului folosit la jocul de
Pentru amatorii mai vechi poate
folosirea circuitelor paralele. sistem de conexiuOl
terzis la montajele cu tuburi . La circuite cu tranzistoare
acest sistem este admis folosit, intrucit.
tensiunilor mici, circuitele nu se
reciproc prin capacitatea extrem de a
cuitelor paralele. Numai n domeniul frecventelor foarte
(Co ntinu are n pag. 22)
r-_ SE TAiE

2
./

..-.

lm m

.-.

T



-

-

1,5mm
I-
-

-

-lt.
A
B
C
O
E
F
G
H

. : ..


15 mm
.-.'.
_.

.....

It

. -...

. :. : .


e rc.
-.. -.-

_ ...
18 17 16 15 14 13 12 11 10 9 6 7 6 5 4 3 2
iN VIITOR,
Tranzistor MOS-FET
Receptor pentru benzi de
radioamatori
digital pro-
cu 4 canale
de tensiune
Aparat de
9
Aparatul prezentat de noi este un divertis-
ment electronic educativ, care, n afara faptului
duce la familiarizarea cu unele scheme foarte
utile n diferite scopuri, la dezvoltarea spi-
ritului de viteza de
la optice sau auditive, prin
care se fac in cadrul unor
distractive. Cu ajutorul acestui aparat se poate
determina comparativ (testnd concomitent
persoane) viteza de a unei persoane
de alta. n acest fel poate constitui
un joc pentru
Aparatul se compune din distincte:
I - verificatorul; 2 - sursa de
sau
1. VERIFICATORUL
Schema din figura I un di spozi tiv
verifica tor si mplu, care satisface perfect
Astfel se vede n de repaus
tranzistoarele T, T, nu conduc, becurile L,
L, snt stinse. La nchiderea contactului K,
se baza lui T, becul L, se aprinde,
tranzistorul T, intrnd n conduc n
pe colectorul lui T, tensiunea scade foarte
mult de este pentru
ca tranzistorul T, intre n Tot
la nchidere:l contactului K,. se nchide
nti contactul K" se aprinde L" L, nu se
mai aprinde se nchide K ,. n concluzie.
nchiderea unui contact circuitul par-
tenerului pe perioada de timp ct contactul
prima nchis.
Din cele expuse, implicit se poate deduce
regula jocului: care mai repede
un buton, la o sau
un punct.
Se poate punctajul eventual la acele teste
cnd apare n intervale neregulate sau
sub o (sunet sau
Schema din figura I nu pune probleme con-
structive deosebite. Contactele K I K, vor fi
legate cu Cte un cordon flexibil de o cutie n
care se restul pieselor alimentarea
montajului. Butoanele de sonerie nu
un contact sigur e de preferat folosirea unor
microcontacte (se ca de schimb la
de R I R, se aleg
n fel ca becul folosit se a
puterea de a tranzistorului
folosit. De remarcat filamentul rece al becului
are o foarte la atingerea
de consumul este mult peste
consumul nominal. se la montajul
experimental cu tranzistoarele EFT 321 conform
schemei, becurile recomandate (cu din lan-
temele vor arde cu o
iar tranzistoarele trebuie cu mici
radiatoare, ntruCt se la o ntrebuintare
mai Folosind tranzistoare de pu-
tere EFT 212, respectnd valorile recomandate
n becurile vor arde cu in-
nu mai este folosirea unor ra-
diatoare pentru
Ca de alimentare n prima se va
folosi o baterie de 4.5 V, iar n varianta Cll
10
VERIFICAREA
N. TURTUREANU
Viteza de la
optice sau audi-
tive este subiectul unor
studii complexe medicale
psihologice. In articolul
de nu vom trata la-
tura nici expli-
citarea intru-
cit nu
in profilul revistei
noastre, pe de o parte, iar
pe de alta, _nea testa
complexe pot fi flcut. nu-
mai de un personaJ bine
calificat competent, do-
tat cu o mult
mai complexA decit cea
mai jos.
tranzistoare de putere, baterii R 20 (tip
n serie.
S-a ales de comutatie cu tranzis-
toare, ntruct viteza de tranzistoa-
relor este mult de releele electro-
mecanice. De asemenea, viteza de
chiar ntre relee de tip n ra-
port de reglaj factori. n acest caz, testul
n-ar mai fi fost concludent.
2. SURSA DE EXCITATIE
SAU '
n schemele prezentate n figurile 2, 3, 4 snt
cteva variante din care amatorul constructor
poate alege montajul cel mai adecvat
sale constructive.
Astfel, n figura 2 se un montaj cla-
sic de multivibrator astabil. fn colectorul tran-
zistorului T, se un bec care n anumite
intervale de timp se aprinde. Folosind pentru
C = 50I'F, iar R = 2,7 kn. timpul de aprindere
va fi de 0,3 sec. iar pauza de l sec. Figura 3 are
avantajul , de schema numai n
timpul aprinderii becului se curent;
n tranzistoarele, lucrnd concomitent, nu
Timpul de va fi Tc = R l . C,
iar pauza Tp = (R, + R,) ' C. La alegerea lui
R, se cont de R, > B,B, R" B,
B, fiind de amplificare oeta ai tran-
zistoarelor folosite.
Se vede astfel schimbnd valoarea lui R,
prin rotirea P, se inter-
vale dc pauze diferite. butonul
metrului este nu este gradat, nu se va
timpul ntre impulsuri de
(poate fi folosit astfel ca de lumi-
care se la un interval
Condensatorul C (l0 MF) la punerea n func-
se prin R, R" tranzistorul T,
ncepe polariznd baza lui T ,. Ten-
si unea care apare la colectorul lui T, deschide
mai intens pe T, tranzistoarele ajung n
concomitent, la con-
densatorului C sub un anumit nivel de tensiune
la care tranzistoarele se nchid, nu mai conduc
montajul nu mai Ciclul se
apoi prin condensatorului C.
n schema din figura 4 este un montaj simi-
lar, folosirii unui releu n colecto-
rul lui T" n acest loc se poate utiliza un tranzis-
tor de putere mult mai De asemenea, prin
schimbarea valorii lui R" respectiv P
"
se deter-
timpul de a rel eu lui, iar schim-
bnd valoarea lui R" respectiv P" timpul pau-
zelor. Astfel, de R 50 k.o., durata
impul sului de este de aproximativ
I sec., iar cu R, I M.o. pauza va fi de apro-
ximativ 6 sec. se P, cu un poten-
de 5 M.o. se poate ajunge la intervale
de de aproximativ 30 sec.
releul este cu mai multe con-
tacte de repaus de lucru, se pot face combi-
natii interesante. Astfel: la contactele de repaus
,e un bec verde sau, printr-un comutator,
o de sunet de La contactele
de lucru se va lega un bec sau, prin comu-
tare, o de sunet de n jurul a
I ()()() Hz. Prin comutare se pot combina aceste
Astfel, n repaus poate fi sunet la
sau invers, n repaus se
aprinde lumina verde la apare
sunetul de I ()()() Hz.

1
2
- R {
-611
270
C SOCI' F lK
C S0I'F
EFT323 EFT212
3

14

S2 R P1 10K
50 1
5K
-
"
i.lEFT.'l23
ro;



'{M:
100K
\J

SK

!1
P
z


12\1
1.
+

FILTRE PENTRU SUPRIMAREA ARMONICILOR
LA APARATE DE EMISIE N BANDA DE AMATORI
a aparatelor de te-
leviziune pune amatorul uneori la o
ncercare grea, de a respecta
de a nu deranja cu aparatul lui de
emisie emisiunilor de ra-
diodifuziune televiziune. Filtrele
Coli ins folosite curent nu dau o ate-
nuare a armonicilor, in spe-
cial , pentru randamentu-
lui factorul Q din circuitul anodic a
fost proiectat la o valoare (5 -20).
Se in asemenea
intercalarea ntre aparatul de emisie
(fig. 1) a unui filtru suplimentar
trece jos, care
de lucru a aparatului de emisie taie
mai mari. implicit armoni-
cile care ar putea deranja vecinii ama
torului.
De remarcat aici faptul, n
vecinii un deranjament
cauzat de aparatul de em isie al amato-
rulu, n viitor toate deranjamentele
din televizoarele lor de
industriali. oscilatoare U.S. ra-
dio neecranate, care numeroase
alte vor fi puse pe seama
amatorului. Ei nu se vor
la proba ceea ce n-
mult timp pierdut certuri
inutil.e, neprincipiale.
Cele tipuri de filtre CAUER
satisfac radioamatorului. Fil-
trul cu circuite cinci elemente
tip C-05 (fig. 2) armonici le
cu cel -40 dB (vezi fig. 3).
Pe anumite puncte (f+f2), atenuarea
este mult mai mare. Se aleg aceste
puncte astfel nct cadl in domeniul
armonicilor pare. care snt mai puter-
nice. de
trecere este cu fv), iar
de atenuare cu fa .
n tabelul nr. 1 snt datele pentru
elementele fltrului de tip C-05, pentru
cablu coaxial cu de .so.n..
La alte caracteristicile filtru-
lui se nu corespund scopului.
Un filtru CAUER cu trei circuite
elemente este reprezentat in fig. 4.
Atenuarea acestui filtru tip C-07 este
de - 60 dB, iar, cum se vede din fig. 5,
in punctele f2, f4, f6 atenuarea este mult
mai mare. Aceste s-au calcu-
lat n fel ca prezinte armonici le
x

pare ale de de trecere
Datele pentru elementele filtrului C-07
se extrag d in tabelul nr. 2.
De remarcat armonici le
de pot avea diferite surse de ra-
Astfel , intrarea apara-
tului de emisie de la trebuie fie
cu decuplajul clasic de
De asemenea, tot aparatul
trebuie fie ecranat. Neadaptarea co-
la antena de emisi e favo-
unor ale piese-
lor componente din aparatul de emisie,
energie care se este o
de deranjamente.
Filtrul executat se va monta ntr-o
cutie se poate,
cu ecranate de tip Amphenol (si-
milar cu cele folosite la osciloscoape) .
Pentru montarea pieselor este ideal
se un circuit imprimat pe
de sticll-textolit. ntre
circuite se alege n raport de tensiunea
de puterea postului
de emisie. Circuitul imprimat cu pie-
sele componente ale ftltrului se
pe in fel ca ntre piese
cutiei fie un cel
egal cu diametrul bobinelor folosite.
lipirea pieselor, circuitul impri-
mat se cu lac siliconic. tn fig.
6A - 6B se un exemplu pentru un
filtru tip C-07 pentru banda de 14 MHz.
Dimensiunea - 105 x 26 mm.
Privit din partea circuitului (fig. 6A)
a pieselor (fig. 6B), filtrul din exemplu
se poate adapta la majoritatea aparate-
lor de emisie de putere La puteri
mai mari de ...a W se in mod
dimensiunile.
La puteri mici se pot folosi la nevoie
condensatoare tubulare
n general, se condensatoare
izolate cu capsulate (tip ciocola-
Valorile se aleg prin sortare
eventual, la nevoie. serie-pa-
ralel.
De puterea armonici lor.
care nu se poate propaga prin se
sub de in filtru
la etajul final. se
in limite acceptabile nu va de-
ranja buna a aparatului de
emisie.

_w
L-______________________________ +-____
6a
6b

f. t
INTRARE

TABEL C-D6
fi
4 MHz - r-
8
MHz
16 MHz 24 MHz
fa 6,8 MHz 13,6 MHz 27,6 MHz 40,8 MHz
C, 544 pF 272 pF 136 pF 91 pF
C, R8 pF 44 pF 22 pF 15 pF
C, 1096 pF 548 pF 274 pF 184 pF
C, 280 pF 140 pF
r-
70 pF 47 pF
-
'108 pF 204 pF 102 pF 68 pF
--
2.36 I, H 1.1 8 I, H 0.59 I, H 0.
39
" H O ..
lO
"H
1. 84 I, H 0.92 fl H 0.46 fl H 0.30 I, H 0. 23 I,H
10.8 MHz 21.7 MHz 43.4 MHz MHz 86.8 MHz
7. 1 MHI 14.2 MH7
28.4 MHz_ 1
42.5 MHz 56.8 MHz
TABEL II, C-O?
I
-
32 MHi ft 4 MHz 8 MHz 16 MHz 24 MHz
fa 6,8 MHz 12 MHz 24 MHz 36 MHz 48 MHz
I
--- --
C, 600 pF 300 pF 150 pF 100 pF 75 pF
-
C, 62 pF 31 pF 15 pF 10 pF 8 pF
- ---- --
C, 11 80 pF 590 pF 295 pF 198 pF 147 pF
-- - --
C. 280 pF 140 pF 70 pF 47 pF 35 pF
C, 1100 pF 550 pF 275 pF 184 pF 138 pF
-
C, 216 pF 108 pF 54 pF 36 pF 27 pF
C
7
460 pF 230 pF 115 pF 77 pF 57 pF
L, 2,6 1,3 I'H 0,65 I'H G,43 I'H 0,32 I'H
L. 2,41'H 1.2 I'H 0,6 I'H 0,4 I'H 0,3 I'H
L, 2, 1 I'H 1,1 I'H 0,53 I'H 0,35 I'H 0,26 I'H
f, 12,6 MHz 25,2 MHz 50,4 MHz 75,6 MHz 100,8 MHz
f, 5,3 MHz 10,6 MHz 21,2 MHz 31,8 MHz 42,4 MHz
f, 7 MHz 14 MHz 28 MHz 42 MHz 56 MHz
1 _____ .. COHTAtTf RELeu
1
APAMT I W. COMUTARE
.. O.E.E.M.iS.i.E_ .. f---71"""""l FiLTRU L 1/
SPRE RECEPTOR
W 1
O r
e1
1
C3
r
C5
O
3dB
01---........
-20
-40
-60
r
t
F
4
L2
L4 L6
" "
II
-




=
Fe,
= = C3 =i=
C
5 e7 = i=

-40
-60
-80
AMPlIflCAIOH
DE ANTENA 3
PIITRI CAIAlElll-12
in unele cazuri, posturile de televiziune sint
stabil, dar semnalul ,este redus ca
valoare, cu alte cuvinte. contrastul imaginii este
insuficient. Pentru a aplica un semnal suficient
de mare la intrarea televizorului, un amplifica-
tor de este binevenit. In figura I este
schema de principiu a unui
teleimprimatoL EI este realizat intr-un montaj
cu tranzistoare de
cu siliciu de tipul BF 167, 173, 180 183, Se
pot folosi tranzistoarele BF 214-215,
A fost utilizat un montaj pentru a
putea o amplificare mare a fi nevoie
de neutrodinare, Amplificarea este mai
de 10 ori, Trimerii sint de tipul
l.P,R.S, Condensatoarele sint din de
tipul produse la LP,R,S. In figura 2 este
prezentat desenul cablajului imprimat. In cazul
in care este folosit cablul de simetric cu
de 300 n (de tipul acesta
se la cele borne ale L"
Alunci cnd este folosit cablu coaxial. antena se
in loc. cu unul
dintre capetele lui L, se la (in-
diferent care in felul acesta obtinindu-se
o intrare 'lucru privind conec-
tarea cablului este valabil pentru ampli-
ficatorului. bte recomandabil ca cuplarea intre
amplificator borna de a televizorului
se folosind un cablu cit mai scurt (circa
20-25 cm).
Alimentarea se face de la un grup de bateriI
cu tensiunea de 9- 12 V, Pentru canalele 10-12.
L, L3 cte 4 spire din con-
ductor de cupru argintat cu diametrul de 0,8 I mm.
cu diametrul interior al bobinei de 4 mm cu
pasul intre spire de I mm, Pentru canalele 6 8,
L, L3 cite 5 spire realizate in
mod,
Bobinele L, L. fiecare cite 2 spire
din conductor de cupru cu diametrul de 0,5 mm
izolat cu pvc se peste L, respectiv
peste L3'
Un asemenea amplificator poate fi folosit
pentru banda de radioamatori de 2 m, In acesl
caz, L, L3 cte 5 spire (ca pentru cana-
lele '6--9), dar cu diametrul interior al bobinel
de 5 mm,
GINIRATOR Af
VERifiCAREA
OIOOnOR
Aoaratul descris in continuare
este destinat diodelor de
putere cu siliciu, utilizate in redre-
soarele de emisie care
un curent de cel
250 mA. Evident nu putem mon-
ta intr-o de emisie elemente
de circuit a stare de
nare nu este
Transformatorul se la
iar n secundar se o
tensiune de aproximativ V.
Diodele D, D. snt de tipul
BY 126 - F 107 sau similare.
Becurile au tensiunea de alimen-
tare de 6,3 V curent 0,15 A. In
cazul n care se alte
de semnalizare, se vor mo-
difica valorile din
circuit. Dioda de verificat se mon-
ca n schema
Se pot observa trei cazuri n
timpul care
starea diodei de
- L 1 se aprinde, dioda
este
- L 2 se aprinde, dioda
este n scurtcircuit.
- L 3 se aprinde,dioda este
n stare de
In cazul n care toate becurile
se aprind, dioda este
Cu info'rma-
se poate determina polaritatea
unei diode al marcaj a fost

vERifICAT
110Sl.
12
OI AHI STABilITATI
Uneori avem nevoie de un mic generator de pentru
diverse teste: reglarea modulatoarelor a amplificatoa-
relor de etc. Un asemenea generator cu o stabili-
tate a este prezentat in Tranzistoarele folosite sint
de tipul ac 107,108,109 sau altele echivalente. de
este de 400 Hz. Cu semireglabil se alege
(in jurul celei de 400 Hz), Pentru a asigura o stabilitate in
raport cu temperatura, a folosi condensatoare cu hirtie
sau stironex. Se pot folosi condensatoare ceramice atunci cind pre-
noastre in ceea ce stabilitatea nu sint mari.
Consumul total de curent este de ordinul a 3-4 mA.
60
pF
+9V

T,
CU VI 1 H
PIITII BAIDA
IIIIIIITII
Foarte ai undelor ultrascurte folo-
sesc in receptoare, la blocurile de intrare. convertoare
luate de la aparatul de radio Mamaia modificate
pentru a functiona n banda de 144-146 MHz. A;e
menea t rase n banda de 2 m. dau rezultate
dar ele nu mai satisfac unui
radioamator de Pentru a realiza
la cu in partabib) de putere.
este necesar un receptor cu zgomot de fond propriu
redus. 'Zgomotul unui receptor este dictat in cea mai
mare de blocurile de la intrare. in special de
primul mixer. De aceea unui bun receptor i se cere in
primul rnd ca primul mixcr un zgomot redus,
iar semnalul sosit la el fie mult superior zgomotului
propriu caracteristic unui mixer.
Convertorul prezentat de noi satisface in mare
cele spuse mai nainte. Amplificalorul de radio-
este in astfel o ampli-
ficare mare a fi nevoie de neutrodinare. Curentul
de colector este de ordinul 0,9-1 mA pentru a
un raport semnal/zgomot ct mai bun. Pentru tran-
zistoarele rolosite (BF amplificarea
se la un curent de colector dt. ord:nui 1 2 mA.
Folosind un curent de colector de numai 1 mA, ampli-
ficarea a cu mai de 2 dB (20%), n schimb
raportul semnal/ zgomot sa cu aproape
6 dB (de
Mixerul este realizat cu un tranzistor identic cu cele
de la intrare. Semnalul este aplicat pe
iar cel al oscilatorului local pe emitor. fn acest fel re-
glarea (acordarea) circuitelor de la intrare nu afec-
oscilatorului local.
In scopul unui raport semnal/zgomot
OSCIIATOH
I:U CUART
..
In gama de 144 MHz este recomandabil ca
fie pilotate cu un generator de
foarte respectiv cu un cristal
de
Montajul un ce osci
pe de 7,2 MHz. La se
un semnal cu de 36 MHz, respectiv
armonica a 5-a. acest montaj,
sa fiind in plus
este foarte simplu. De la acestui genera
tor se ajunge in banda de 144 MHz; utilizind
etaje se ajunge la o duhlare de
Bobina are 12 spire, deci cite 3 spire pentru
fiecare Conductorul este CuEm cu
diametrul de 0,25-0,35 mm, pe o cu
miez de la radioreceptoarele Ma
maia,
Valorile pieselor sint notate pe Re-
ca oscilatorul fie montat pe circuit
imprimat.
IOnF
rOJ(
2SA235
roopF
r=. ........ J;-MHz
TOn
mai bun, curentul de colector al mJxerulUi este de I
numai 0,5' 0.6 mA.
390
La oscilatorul local a fost o
Inelul din pe bazei lui T.,
arc rolul formei undei oscilatorului local.
Acest inel are lungimea de 4 mm, diametrul exterior
de 3 mm cel interior de 1 mm. oscilatoru-
lui local este mai mare dect a modulatorului. Pentru
unei bune a oscilatorului local,
tensiunea de alimentare este cu o
Zenner cu tensiunea de stabilizare de 6-7 Y.
PIESELE FOLOSITE
Toate folOSIte sint de 0,5W, produse de
LP.R-S. (se pot folosi mai mici
ca volum putere
Toate condensatoarele folosite snt ceramice. de tip
produse tot de LP.R.S.
Pentru acordul n a foSl folosit un condensator
variabil triplu de R.D.G, cu capacitatea
de 2- 12 pF. In cazul cnd nu avem la un
asemenea condensator variabil cu 3 se poate
folosi unul cu 2 circuitul de intrare (L 1)
minnd a fi acordat n mijlocul benzii de 2 m, pe frec
de 145 MHz. In acest caz este necesar
cele 3 condensatoare de 4,7 pF, iar n paralel pe L I
un singur condensator ceramic de 8- 10 pF.
<l.cordul n mijlocul benzii se face asupra
miezului din
Bobinele L
2
L. se din snt de
la receptorul Mamaia, cod de 8036
3.25 spiret
470p

1Z
K
39
f,<
-+1
9V
L I se pe o ca cele
de la L 2 sau L 4 4,25 spire din de
cupru cu prize la spirele 0,5 1,25.
L'. L, se peste L, respectiv L.
conpne fiecare cite 1,25 spire din emailat din
cupru cu diametrul de 0,2 0,25 mm.
Rezultate foarte bune se obt in folosind tranzistoare
de tipul BF 18()-181 Cu rezultate destul de bune 'se
pot folosi tranzistoare BF 173 BF 167 sau alte
tranzistoare cu de lucru de cel putin 400 MHz.
Montajul a fost realizat pe o din stic1otextolit
cu cablajul imprimat. convertorului este pe
10,7 MHz, iar pentru L. L, a fost folosit un transfor.
mator de (de la canalul FM)
de la receptorul Mamaia; a fost procu-
din
GHID-OIP PINTRU 1.11
Un aparat util pentru constructorul ama-
tor este reprezentat n figura 1. Aparatul,
n de de grid-dip, se poate
utiliza ca generator de semnal sau, oprind
alimentarea, se poate folosi ca undametru
cu
Ca oscilator se un tranzistor, iar
se pe instrumentul M. Se
folosirea unui instrument ct
mai sensibil, n vederea
unei avnd un cuplaj ct mai slab
cu circuitul de Indicatoarele de
nivel de la magnetofoanele Tesla B 41
(de 35 microamperi) se pot utiliza cu suc-
ces.
Cu din fig. 2 cu conden-
satorul variabil Cv din aparatul
n domeniul de aproximativ
120-180 MHz. Bucla se din
sau Bucla
se poate lipi direct n circuit sau folosind
un soclu care un contact bun; se
poate executa un set de bucle pentru aco-
peri rea unei game largi de
cum reiese din figura 2, lungimea picioa-
relor culotului n calculul lungimii
totale a buclei.
Paginile CQYO stau la radioamatorilor vor n
continuare articole specifice acestui sport.
Pe cale radioamatorii de a ne trimite
lor.
13
,.,;::==:
cu UI liN III i'!
'M m
de 30 mm (se POl folosI E 5
Aparatul descris mai jos este extrem de Simplu.
conceput cu minimum de piese. nu
serioase, Imediat rezultate sigure, chiar un
.reglaJ Realizat ingriJIt, n timp scurt cu
un gabant miC, poate satisface chiar amatoni mal

bobmele de medu de la radlOreceploareJe ,
tranzistorizate produse de uzmele (Elect ronIca) Fie-
Schema din figura 1 un oscilator Colpitz
cu n ramura a circuitului acordat
L
2
C
1
C
2
.
de este de trioda din
stnga a lubului T ,. In lipsa tuburilor indicate pe sche-
se poale utiliza cu succes tubul ECC 85 sau chiar
ECC 91, 6J6 sau tubul EC 92. De asemenea se poate
ncerca partea a unui indicator optic de acord
(ochi magic) al sector umbrit va fi mereu la di-
mensiunea
Oscilatorul, acordat la mijlocul benzii alocate radio-
amalorilor, prin C, C, cuplale pe un'
ax comun, este modulat prin Dr
l
de semnalul
audio generat de microfonul M amplifical de trioda
din dreapta a lubului T, . lucrnd n
poate fi cu orice tub similar.
Microfonul cu de 50 Q poale fi o
de microfon de la un magnetofO"n Irans-
formator de adaptare) sau chiar un difuzor electromag-
netic de mici urmat de un ttansformator
adecvat
Capacitatea C,C, se poate realiza
dintr-un condensator variabil cu aer folosit n radio-
receptoare de la care se scot alternativ cteva de
pe rotor sau din doi trimeri pe un
ax de 6 mm diametru, pentru rotire
Bobinele de acord snt realizale din
de cupru de 1 mm diametru bobinate
pe un de II mm diamelru. bobinare, se
scol de la se ntind, realizndu-se pasul din
fig. 2. Bobinele L, L, au Cte o iar bobina L,
are 3 spire. Ele se pe case fixate pe o
de plexiglas gros de 4-6 mm aSlfel nct
ntre L
2
L" respectiv L], fie de circa 2 mm. Aceasta
se va regla ndoind conductorul bobinei n timpul
acordului final al pentru realizarea puterii
maxime. Tn timpul lucrului in aceasta este
din circuit prin deschiderea 1 \.
Bobinele de de Dr, Dr, se
pe carcase din in care s-a intro-
dus un miez de carbonit de 4,5 mm diamelru, lung
care dm draselc conpne cite 60 de splre dm conductor
de cupru emallat de 0,25 mm diametru, bobmate n
SlralUri suprapuse, de audio-
DT
J
se va realiza pe un miez de fier din talc
de ferosiJiciu montate cu de 2 cm
2
4 500 de spire din conductor de cupru emailat
de 0, t mm diametru. Se poate utiliza cu succes un
lranSfOrmalor de la un difuzor de radioficare (E 6,5 x
15 mm grosimea pachelului. rebobinndu-1 dalele
de mai sus).
Transformatorul de adaptare pentru microfon se va
realiza in mod ca DT). 1
250 spire de conductor din cupru izolat cu email de
0,25 mm diametru, iar 11 de are 4000 de
spire, conductor de cupru emailat de 0,1 mm diametru.
Transformatorul de Tr
2
se va realiza pe un
miez din tole de ferosiliciu cu de 5 cm
2
, mon-
lale (E 10 x 25 mm grosimea pachelului).
l I 100 de spire conduclor din
cupru emailat de 0,12 mm diametru pentru tensiunea
de 120 V, iar II, 920 spire
conduclor penlru lensiunea de 220 V.
rarea lI! o tensiune de 90 V con-
900 de spire conductor din cupru email de 0,1 mm
diamelru (curent de 20 de
63 de spire conductor de cupru email
de 0,45 mm diametru. Lampa indicatoare de
nare B, esle de 6,3 V - 0,3 A. iar lampa de control B,
este de 2,5 A. Pentru n
a esle bine ca acesta fie alimental
cu o tensiune In acest scop se poate conecta
in pe capacitatea C
s
a filtru lui anodic un tub
stabilizator de 75 V (de exemplu, tubul STR 150/ 20
conectat la electrodul median sau, mai simplu, reali-
znd transformatorul Tr2 sub de stabilizator
ferorezonant). va consta
din 880 de spire conductor din cupru emailat de 6,38 mm
diametru pentru tensiunea de 110 V sau din
I 760 spire conductor de 0,25 mm diametru penlru
lensiunea de 220 V. va avea
560 spire conductor de 0,1 mm diametru izolat cu
email, iar de - 38 spire conduc-
tor de 0,45 mm diamelru. Miezul va fi de 5 cm',
de calilale, cu mai mare (E 12,5 x 20 mm
DN
RETEA '" SOHz
C
zoopr11--- ----.
11,
La..
L7 L3
DI
DrJ02
I
1
peretelui montate
se la de
110 V n serie cu un condensator de 5 MF incercat la
lensiunea de 660 V sau la de 220 V cu o capa-
citate de 2,5 MF, la tensiune de lucru. Acest
stabilizator o alimentare la
ale tensiunii de de 40%.
Antena poate fi un radiator reali zat
conform fig. 3 4, monlal pe o de pertinax de
65 x 65 mm. Elementul activ, singurul pe care-I con-
antena, este din sau de cupru sau alu-
miniu de 8 mm diametru exterior.
Coborrea se face cu cablu coaxial de tipul celor
folosite la televizoare cu de 75 n conectat
cu de adaptare. Amatorii care doresc mai pot
realiza o ca n fig. 5. AceaSla
dintr-un radialor (1) lung de 525 mm, realizat dintro
de cupru sau a luminiu de 8 mm diametru n-
castrat in orificiul unui izolator (2) cilindric,
nat din plexiglas sau pertinax. Izolatorul este fixat.
prin intermediul unei scoabe, de placa dreptunghiu-
(4) din de fier. aluminiu sau
de 2- 3 mm cu dimensiunile de 90 x 120 mm.
De fiecare al acestei se prin niture
cite un buton din sau de fier. cupru sau alu-
miniu, reprezentind 5 nclinate cu 20
de Cablul coaxial cu de
75 Q (3) esle fixal cu conduclorul central la radia lor
cu ecranul la placa suport a Nu
de adaptare, deoarece unei
aSI fel de anlene eSle de 60 fl.
Antena se pe ct mai departe de
metalice a le Aparatul. realizat practic
conform lor din fig. 6, pe un din
de fier sau aluminiu de 1..;- 1.5 mm grosime, inalt de
30 mm. poate asigura bune n interiorul locali-
urbane la de circa 5-8 km sau intre
rurale Cu un receptor sen-
sibil poale fi la 18 km.
De asemenea, poate fi utilizat ca excita tor pentru
un etaj final, ampl ificator al puteni de emisie.
Consumul mic tensiunea permit
realizarea sub - alimentindu-I dlO
balerij prin intermediul unui convcrter tranzistorizal.
)".
IfRIPIUIICA
ORTIIOIRIlOR
Uzum elementelor sau lipsa licbiduJui
din amonizoarele hidraulice face ca func-
tionarea acestora fie de
zgomote iar oscila\iile de tan-
gaj ale vehiculului se
vreme_ in mod ce a fost
o denivelare. nu se iau
rapide, pericolul
cilindrilor, ceea ce duce
la compromiterea intregului amortizor.
Uzura pieselor este o mai
in amortizoarelor, excep-
tnd unele elemente de Cind
acestea se ele trebuie fif" n_
locuite de Mai frecvent apare
pierderea Iichidului din amortizor in
acest caz se impune completarea sau
nlocurea sa n mod ope-
rativ.
Ing_ M_ CALI STRAT
(sau ca la amortlzoa-
rele motocicletelor MZ Simsoll).
un astfel de dispozitiv care poate li
cu mijloace simple. foi de
de 2 3 mm, in
de trapez se nituiesc sau se
cu bazele mari respectiv cele
mici. Ia cite o de sprijin conrec-
din placa de o\el de
6 8 mm. In placa. mare 2. care este un
cu latura de 100 mm. se
central un orificiu al diametru
permite trecerea ochiului superior de
prindere al amortizorului. astfel ncit
pe se sprijine numai paharul
superior de rn placa de jos 3.
care este Wl cu laturd de 40 mm.
se central Wl orificiu filetat
AITU
MDTO
IIHNICA
De obicei, la amortizoarele din
aceasta se face mai
simplu la majoritatea Se
desface de la partea
axul prin suc-
cesive ale furcii. se tot li-
chidul care a mai Se
apoi la loc de jos, se desface
capacul superior se in amorti-
zor cantitatea de lichid in car-
tC"d
La amortizoarele din spate ope-
este mai deoarece se
imvune demontarea suspensiei. O
greu procesul de
umplere. pentru paharul superior al
amortizorului trebuie mai intii fie
puternic impotriva arcului apoi
trebuie piulita de strngere
demontare, piesele se cu
petrol sau apoi se
n cilindru de lichid
de care amortizorul se
se
ale cilindrului, atunci este
alezarea acestuia din
nlocuirea cu o co-
noului diametru. Se poate
continua exploatarea amortizorului
cu piesele defecte, dar pentru aceasta se
face o 3. regiunilor
se un ulei mai viscos.
calitatea scade sim-
Nu este ca inainte de asam-
blarea piesele amortizorului
arcul fie unse cu un strat de
(cu exteriorului cilin-
drilor protectori), pentru a condi-
de a evita oxidarea.
Ca lichid de amortizor se poate folosi
produsuJ existent n magazine sub acest
nume. nu dispunem
de un astfel de lichid, putem prepa ....
amestec: pentru amortizoa-
rele din 75 ulei de transformator
25 % ulei auto 410; pentru amortizoa-
rele din spate, amestecul se n
egale dUl doi constituenti.
Asamblarea este la fel de difi-
ca demontarea amortizorului.
Pentru a efectuarea acestor opera-
se pot folosi unele dispozitive de
demontare-montare, a construc-
tie poate diferi COIl-
structorului. de exemplu. n figum I
RIGlIJUl
IRIIOIIII
un dop de cauciuc. Pe marginea acestei ferestre
o linie acestor repere.
prin rotirea si a volantului.
n timpul cursei de compnmare. momentul
in care trebuie se scinteia
Stabilirea a avansului la aprindere are o
de aceea trebuie i se acorde
atentia Un avans prea mare face ca motorul
greu, pedala se t)rusc ina-
poi, lovind pe motociclist, iar in unele cazuri arborele
motor se invers. n plus. pe traseu
se mai ales la urcarea pan-
telor sau la a manetei de acceleratie,
cind motorul se face remarcat prin care nu
sint altceva decit simptome sigure ale
avansul este insuficient. puterea scade.
devine iar motorul se excesiv.
Se arderii in motorul de motoci-
este de o care pro-
duce o scinteie anumit moment. De
intensitatea acestei depind la mo-
derne rapide, intr-o buna func-
a motorului puterea de el.
De obicei, scinteia se produce cu 10-40
inainte de punctul mort inferior; valoarea a
avansului de la o la alta este
in cartea prin in mi-
limetri a capului pistonului de marginea
a cilindrului. De la motocicletele K-55 K-175
aprinderea trebuie se atunci cind pistonul.
urcind spre punctul mort inferior, ajunge la o
de 4-4,5 mm de marginea a cilindru lui;
la motocicletele I.J. Jawa 250
este de 3,5-4 mm, iar la Jawa 350 de 3,2-3,4 mm;
la motocicleta Simsoo aprinderea trebuie se
cu 1 0 inainte de punctul mort inferior, ceea
ce corespunde unei a pistonului de 0,65 mm
de marginea a cilindrului (acest avans
mic al motorului Simson este ales astfel pentru a
pornirea; in timpul regulato-
rul centrifugal avansul la 38. respectiv
8,8 mm).
La multe constructii repere marcate pe unele
din piesele electrice sau pe volant, care
punerea la punct a aprinderii. cum este
cazul la unele modele I.J.-56. La motocicleta Sim-
son. pe volantul motorului o linie cu
initialele Z.P. (Zundpunkt punct de aprindere).
Accesul la volant se face printr-o
in partea a carterului motorului cu
Un alt element de reglaj este dintre con-
tactele ruptorului, care intre 0,35-0,6 mm,
date in cartea O
calitatea scinteii pro-
de bujie acest lucru are ca efect atit ingreuna-
rea pornirii motorului. cit puterii dezvol-
tate de acesta.
Cum trebuie se procedeze pentru a regla aprin-
derea? Vom da pentru motocicletele I.J.-56,
dar principiul este valabil, in general. pentru onc.e
n sistemului de aprin-
dere al acestei motociclete o 8, pe
arborele dinamului.
Pe ca se ciocnelul 9 pe care este aplicat
contactul 4. ce se pe un alt contact fix 3 legat
la La platina 4 a se
un conductor ce merge la a bobi-
nei de (contactul 10). Cind. prin rotire. cama
acesta se n jurul axului
contactul dintre platinele 3 4, moment
in care se produce scinteia la bujie. Pentru
reglaj se arborele motor cind cama
ridicarea a in
golul dintre platinele 3 4 trebuie fie de
0,4-0,6 mm. distanta nu este
se 5 prin rotirea excentricului 6,
se distanta mai sus. ce
bul 5 a fost strins la loc, se pistonul astfel ncit
el mai de parcurs 3,5-4 mm la mar-
ginea a cilindrului. Apoi se
riie 2 7 se placa de 1 in mo-
mentul desfacerii contactului dintre platine. Acest
moment se cu exactitate. legind un bec in
cu diametruJ de 12 14 mm, U1 care
introduce bulonul 4. Acesta se
pe o 5 n ochiurile se spri-
Ia rindul de fixare al
amortizorului. Prin bulollu-
lui 4, amortizoruI se
posibil accesul la de strngere sau
la care se sub ochiul su-
perior de fixare.
Pentru scop o con-
mai Tntr-o de olel
3" se taie ferestre laterale pentru
accesul la ochiul superior de prindere al
amortizorului. La extremitatea
ferestrelor se sudeazA un capac n care
s-a practicat central un orificiu.
La o extremitate a unui
cap se o cu ochiuri
cu cea de la pre-
rubul este introdus n ori-
ficiul din capac. iar furca se solidari-
cu ochiul superior al amonizo-
rului cu ajutorul unui dom. dor-
Ilul I1x introduCnd pe o
prin stringerea acesteia. se obtine com-
primarea amortizorului in scopul de-
sau sale.
paralel cu platinile 3 4. Aprinderea becului mar-
momentul desfacerii contactului dintre cele
platine. n astfel se
placa de prin stringerea 2 7.
La motoarele cu aprindere pe magnetou
(Simson, B.M.W.) reglajul se face principial la fel.
controlul tot cu becul, dar pentru aceasta
se desface conductorul care vine de la magnetou.
iar borna se la plusul bateriei.
Cu ocazia reglajului aprinderii este bine se con-
troleze starea platinelor a bujiei. platinele
nu au curate, plane paralele. ele se
prin demontare, folosindu-se o de con-
tacte nu trebuie preferat deoarece
urme metalice care sint mai curind se
poate folosi o foarte sau hirtia cu
pe o pe care va fi pur-
platina).
platinele se cu ben-
In plus, pisla este pe ea
se vor picura citiva strop; de ulei. Nu trebuie
in acest sens. deoarece excesul de ulei
vine n contact cu platinele pe care, arznd. le degra-
rapid.
15
lARORA-
IORUl
fUIO
APARATURA
Presupunind al nu un laborator dotat anterior
cu cele necesare procesului de a fotografiei
alb-negru, pentru realizarea pozitivelor n ple-
cn'd de la negative color, sint necesare
aparate:
A. Un aparat de In afara cazului cnd pose-
un obiectiv cu mtre color incorporate in . acesta
sau un cap de fIltraj, aparatul de trebuie
un sertar port-filtre. Locul acestuia se ntre
condensor. Tipul aparatului respectiv
a casetei port-negativ depind de materialul
pe care va lucra amatorul.
B. Un set de filtre pentru corecpe. In general, un
asemenea set cuprinde 33 de filtre, cte II din cele trei
culori: galben, magenta cian. fIltrelor
snt trecute pe marginea lor au valorile de 5; 10;
20 la 100. Filtrul de 100, pentru
filtrajului folosit, este notat prin cifra 99. Ordinea n
care se scriu aceste filtre este intotdeauna galben, ma-
genta cian. Astfel, 50 - - pentru
filtraj s-a folosit un filtru 50 galben nici un filtru
magenta sau ciaD. - 2099 folosirea
unui filtru 20 magenta a unui filtru 100 cian. In
marea lor majoritate, aceste filtre snt compuse dintr-un
strat de ce se ntre
de fIltre formate numai dintr-o
folie de Evident. durabi-
litatea unor astfel de filtre .int lumtate, avantajul lor
constind n mai pentru
aceste filtre, la fel ca majoritatea se deco-
prin expunerea la Acest
lucru se poate observa la un set de filtre veclU,
n special la filtrele folosite cel mai des. Din acest punct
de vedere, filtrele din folii de snt
mai sensibile la
Interpuse n calea razelor de filtrele duc la
e a luminoase. Pentru compensarea
acestui fapt, expunerea trebuie de un


16
Ing. C. COTERBIC
de ori, ce numele de <dactorul fIltrului .
Acest factor este mai mare pentru filtrele mai dense
pentru culorile mai ntunecate (magenla cian). Fac-
torul filtru lui , pentru fiecare mtru dintr-un set, este
indicat de Fabrica intre diverse firme
existnd destul de mari din acest punct de
vedere.
fIltrelor depinde de tipul de aparat de
rit folosit. Se poate la aceste filtre <<clasice
n cazul cnd amatorul dispune de un obiectiv pentru
aparatul de cu filtre pentru incorpora te
n el (obiectiv Janpol-Color). Avantajul unui astfel de
obiectiv n manevrarea foarte
a mtrelor n protejarea lor contra prafului
In plus, fIltrele fiind din
lor la este mult mai
mare. Dezavantajul unui astfel de obiectiv n
obligativitatea de a lucra cu diafragma complet des-

C. Un c.,.. de expunere. O sculA amatorul
trebuie acorde cea mai mare de ea depin-
znd de multe ori durata probelor efectuate
la unei copii corectel este ceasul de
expunere. Sint de preferat ceasurile electronice de
expunere care trebuie verificate n special n
constantei, in cazu] timp de expunere.
D. Un stabilizator de leosiUlle. Nu este absolut ne-

dar in locurile dese
de tensiune, poate multe
E. lase din material plastic. Formatul lor de-
pinde de formatul maxim dorit pentru fotografie.
Este recomandabil ca fie ntot-
deauna numai pentru
F. Flacoane din sticlA sau din material plastic pentru

G. O lampA de laborator cu un bec de
15 W un mtru adecvat pentru hrtia color (Orwo 166
sau Agfa 08).
H. Un de fotografii.
1. Un luxmetru pentru camera obscuri. Este un
ment facultativ, folosirea lui duce la scurtarea
timpului de copiere a unui negativ calculele,
uneori dificile. cu de filtre (pentru
nunte) vezi Tehnium nr. 3/1973).
In continuare vom prezenta Cteva tipuri de hirtie
color, cu procesele pentru prelu-
crarea, lor, unnnd ca in viitor se indice
modul de lucru la copierea unui negativ color.
HIRTIILE FOTOGRAFI CE FORTECOLOR
Sint produse n variante: tip 2 tip 3. Hirtia Fortecolor tip 3 culori mai saturate,
are un grad de alb mai bun decit hrtia tip 2.
Modul de prelucrare este indicat n tabelul 1.
Operalia Timp Temperaturl Timp TemperaturA Timp
Developare 20"O,5 5' 25O,3' 3' 30O,3 2"
10"-20" 15" 15-25 15"
Stop-fixare 20"+ 2" 5' 251 2' 30"1 l'
10"=20" 3' 15-25 2' 20' -30" l'
Albire-fixare 20"_1 5' 251 3,5' 30 I 3'
10"-20" 10' 15- 25" 10' 20"-30" 7'
Stabilizare 20" 2" 5' 251 3' 30 l ' 2'
Ln procesul la 30'C, revelatorul cromogen trebuie diluat cu aptI n propor(ia 2 revelator + J parIe apiJ.
Revelator cromogen pH 10,5+ 0,2
Hexametafosfat de sodiu 2,0-g
Sulfit de sodiu anhidru 4,0 g
Dietil-para-fenilen
sulfat
Hidroxil sulfat
Carbonat de sodiu
de potasiu

Stop-fixare pH 5,0+ 0.5
3,0 g
1,2 g
50,0 g
0,5 g
1000 mI
Tiosulfat de sodiu erist. 200,0 g
Sulfit de SodiU anhidru 10.0 g
Metabisulfit de potasiu 15,0 g
1000 mI
Albir..-fixare pH 6.5- 7,0
Complexon feric
Sarea a acid ului
etilen-diamina tetraacetic
(EDTA)
Tiosulfat de sodiu crist.
Sulfit de sodiu anhidru
Tiouree
60.0 g
10.0 g
170.0 g
10,0 g
5,0 g
HIRTIILE FOTOGRAFICE FOMACOLOR
Borax

Stabilizare
10,0 g
1000 mI
Formol 80,0 mI
1000 mI
Acestea snt recoman-
date de Fabrica Se
pot folosi nici un incon-
venient recomandate pen-
tru hrtiile Fomacolor Agfa-
color
n variante: PN PM, aceasta din fiind o hrtie color pentru copierea negativelor cu
Redarea culorilor, lor. precum gradul de alb sint mult de hirtia PN. Nega-
tivele pot fi copiate, pe hirtie PM. folosind un filtru special oranj (mtru ME) sau n locul acestuia, o
dintr-un film cu care nu a fost dar a fost normal.
modul de prelucrare pentru hrtia Fomacolor snt comune cu cele pentru hirtia Agfacolor .
HIRTIILE FOTOGRAFICE
AGFACOLOR
Snt materiale fotogrdfire in cu-
lori. de o calitate
Sorturile disponibile snt
toarele:
Agfacolor MCN 111/7
Agfacolor MCN 117/7
Agfacolor MCN 310/4
Agfacolor MCN 312/4
Agfacolor MCN 317/4
Agfacolor MCS 317/4
codului :
M - echilibru pentru nega-

<
... .
5
tivele al
C - hirtie color
N -
S - (ntre
mal moale)
"Of-
Prima cifrA
1. carton baritat
3. suport de material plastic
A doua cifrA
l - alb (culoarea suportului)
A treia cifrA
O - luciu natural
l - luciu pe
2 -
3 -
7 - raster
Materialele fotografice pe suport de material plastic se pot prelucra numai n originale produse de firma
Agfa. Hrtia MCN 111/7 MCN 117/7 se poate prelucra cu bune rezultate n indicate pentru hrtiile foto-
grafice Fomacolor.
Stop-fixare 20 I 5' 25 l J ' 1. 30 I FL 133
Albire-fixare 20 1 5' 25 I 3 ' /, 30 I 3 FL 153
14' - 20" 10' 14 -20 5 '/ ,
20"-25 5
Stabilizare 20" 1 5' 25 l I '1. 30 I FL 181
Penrru procesul "1 30'C. revela forul se cu in proporTie de 2 revelator + J parte apif.
FL 104 pH 10.8-11,0 Tiosulfat de sodiu crisl. 200,0 g Tiosulfat de sodiu
150,0 g
sulfat 4,0 g Suiti! de sodiu anhidru 10,0 g Tieuree
2.5 g
Dietil-para-fenilen Metabisulfil de potasiu 15,0 g
1000 mi
sulfal 3,0 g 1000 mI FL 181
Carbonal de potasiu 75,0 g FL 153 pH 6,5 7,0 f'inopal 28 (agenl optic de
Sulfil de sodiu anhidru 4,0 g Complexon feric 50,0 g albire)
3,0 g
de potasiu 1,0 g Complexon 3 (EDTA) 5,0 g Acelat de sodiu crist.
15.0 g
1000 mi Carbonat de sodiu 2,0 g Formol
40 mI
FL 133 pH 5,0 5.5 Sulfit de sodiu 15.0 g 1000 mi
DEFECTE ALE HRTIEI FOTOGRAFICE
INTERVENITE LA USCARE
Azi uscarea fotografiilor se face
a'proape in exclusivitate cu
toare electrice. Vom vorbi
despre ce intervin la usca-
rea pe placa a
In s-a notat felul supra-
fetei hirtiei ce se defectu-
lui respectiv In felul
L -
M -
SL -
F - filigran, cristal
R - raster
1. Nedesprinderea hirtiei de
geam (S, SL)
In cazul fotografiile se
pe geam se ca in ciuda
faptului s-au uscat nu Sti'
Aceasta un geam
prost desprin-
derr.a pozei cu o de
nu merge ge
placa de cu totul In
a sticlei se face
In cu detergent
sau (nu cu care
se suplimentar cu alcool
ln continuare cu "alc la
nerea unei lucioase
perfect curate.
2. Pete galbene sau galben-
maronii (5, 5L, M, F, R)
Apar ca urmare a uneia din cau-
zele: placa sau ptnza
slnt impurificate cu chimica le; fixare
al materia-
lului foto.
3. Pete mat. (S, SL)
Intre suprafata hIrtiei cea a
nu este un contact perfect.
De obicei, rilmTn bule de aer care
o mai rar
este vorba de pete de
Pentru ca nu bule de aer
pozele trebUie bine cu
roia presoare. Roia se Intr-un
singur sens cu
presiunea
hirtiei Tntr-un deter-
gent foto Inainte de uscare (ORWO
A 905) riscul
petelor mate un luciu
suplimentar
4. Puncte mate (L, SL)
In reflexie are
puncte mate de diferite ln-
a
cromate nu a fost perfect cu-
avind o (greu
la prima vedere) de chi-
micale uscate. Placa se cu
sau detergent
se cu o moale
o
pe fotografiei au parti-
cule de nisip din apa de sau
praf din aer. Intotdeauna fotografia
se scoate din cu ln sus
pentru ca stratul de ce se scurge
antreneze particulele
se controla vizual. la nevoie
se trece fotografia printr-un curent
de care se pune
direct pe apa de e
Se fotografia 1nain-
te de uscare clteva minute 1ntr-o
baie de acid acetic (1 -2% concen-
tratie) cu s-a
folosit un fixativ tonant care a pro-
vocat o neuniforma a gela-
tinei. Se timpul de
nere Tn baie sau
este rar
5. Luciu cu crApAturi (S, SL)
E vorba de foarte fine
ale lucIU lui in ae Apar
efnd s-a ridicat p1nza presoare prea
devreme pozele erau lipite
de placa Ca remediu se
tin 'fotografiile In foarte
S8 din nou.
6. Prelungirea exage,atl a tim
pul.1 de ulcare (L, SL, M, F, R)
Prin evaporarea apei pe
corpul de se o
de care
cantitatea de ce ajunge la
placa Se cu o perie
tare (sau chiar o perie de
crusta de pe
Cablul de conectare la retea a fost
schimbat. In
firului metalic e prea
cablul devine o pe care
va o tensiune de valoare

P1nza nu a fost de
mult In acest caz ea este
foarte porii sint astupati
evaporarea apei se face foarte
greu. Pinza se
periodiC in fierbinte.
7. Fotografia se local de
placA (L, SL)
Stratul Oe crom e distrus in locu-
Ing, V,
riie de lipire. placa
sau se
8. Zgrieturi fine dese (L, SL)
Stratul lucios privit dintr-o parte
are zglrieturi multe. fine. curbate.
Se datoresc zgTrierii superficiale a
cromate de nisipul
praful adus de apa de pe poze, din
clrpele cu care s-a placa, din
aer. Apare un timp mai lung
de folosire a Atlta vre-
me ctt nu aceste zgtrie-
turi nu slnt considerate un defect.
rn caz contrar placa trebuie schim-

9. Defecte ale stratului de crom
Alte defecte ale stratului de crom
care calitatea luciu lui unei
fotografii slnt:
- Placa a fost de stropi
de
tor, stratul de crom fiind dizolvat.
Deseori se vede stratul de cupru
intermediar.
- Placa pierdut luciul. Se-n-
clnd Tntr-un
mediu cu vapori acizi cneva ceasuri
a se usca poze pe el. La cald
atacul vaporilor acizi este rapid
luciul dispare.
Placa trebuie sau

10. Pozele se lipesc de
(M, F, R).
Hlrtia nu temperatura de
uscare. Se va folosi o baie de
rire cu formol 5%.
Plnza este In acest caz fire
fine din de stratul
de emulsie, poza lipita.
Se desprinde nici un incon-
venient ulterior.
Uscarea nu este
11. Pozele au marginile ondu
late (M, F, R)
In acest caz
Fotografiile au fost puse direct
pe corpul de
Apa de poze DU a fost
In initial.
Presiunea de este
prea
12. Puncte lucioase (M, F, R)
Din fotografiile au fost
uscate cu in jos ca cele lucioase.
Se lin In se

APARATELE
DE FOTOGRAFIAT


..
Ing. D,N, PRODAN
Aceste aparate de fotografiat, oeosebite
i nt re ele (telemet ru la Zorki 10), radical de
predecesoarele lor:dispunind de aulomatizarea
bilirii expunerii diafragmei, in functie de sensi-
bilitatea peli culei utilizate de luminozitatea su-
biectului fotografiei. Expunerea este pe
baza de de
o cu seleniu tn jurul obiectivului

Aparatul In gama de timpi 1/30';'1/250
.ec. gama de diafragme 1/2,8';'1/16 automat, sau
cu timpul 1/30 sec. diafragma manual
pentru lucrul cu fulgerul electronic.
Atunci cind pe automah\ acul indica-
tor al exponometrului, plasat in vizorul de inca-
drare, asupra timpului de expunere cu
care aparatul sau asupra
fotografierii, cind nivelul este prea
zut oentru pelicula
Obiectivul eJndustar 63 cu o
- 42 mm - permite cuprinderea unui
clmo larg de fotoQrafiere.
in principiu. ar fi suficient valoarea sen-
peliculei pe inelul
stabilim pe de-

Pentru uzuale aceasta este suficient.
mai ales stabilirea expunerii se face aproape
instantaneu eventuala intrare a soarelui in
nori nu ne poate provoca un rateu.
Dar celula nivelul
a seama de
i, pentru a
este necesar a opera co-
rotind inelul peliculei la o
valoare mai mare sau mai declt sensibilitatea
a peliculei din aparat.
1. subiectul principal al fotografi ei este
mai luminos declt fondul, pentru a
o imagine a. subiectului principal este ne-
o expunere mai mare, ceea ce se
fixInd inelul la o de sensi-
bilitate mai declt cea De exemplu,
lucrind cu un film ORWO NP 20, vom muta inelul
de la 20"DIN la 18 sau chiar 17"OIN.
Asemenea apar la fotografii In contra-
persoane pe fond de
albi.
2. Subiectul principal este mai luminos declt
fondul. 1n pentru a o ima-
gine a subiectului prinCipal , este nece-
o expunere mai care se fixfnd
inelul la o mai mare decit
cea De exemelu, pentru ORWO NP 20,
In loc de 20
0
DIN, 24 DIN.
3. Mai trebuie seama de faptul ce-
lula cu seleniu este ln general mai sensi-
la razele violete ultraviolete declt pelicula.
Se ca la fotografierea unor peisaje
sau a unor panorame generale,
se o expunere mai (1-2'OIN), sau uti-
lizarea unui film de tip Skylight.
La fotografiile executate la mare, sau la o alti-
tudine de peste 1 500 m, este obligatorie utiliza-
rea filtrului UV. Utilizarea filtrelor se face a
opera nici o corectie asupra expunerii, deoarece
filtrele (filet M 52.JQse peste
care astfel prinde 1n in-
fluenta filtrului.
Automatizarea acestor aparate, ca orice so-
ilT domeniul fotografierii.
avantaie (comoditate, rapiditatel dar rn nici un
caz nu poate elimina rolul activ al omului.
17
'
cum bine se legea lui Ohm exprima
dintre tensiunea E.
la bornele unei valoarea R
a acestei valoarea curentului elec-
tric, 1. care prin oricare
dintre formulele echivalente:
foarte de (poate chiar
mai cu ajutorul mnemo-
tehnice din figura 1), legea lui Ohm este
de radioamatori la fiecare pas,
a ridica probleme dificile de calcul. Dar
tocmai pentru motivul ea este att de frecvent
mai ales, avnd n vedere faptul
amatorul se de cele mai multe ori
doar de valoarea a
a tensiunilor sau a implicate (deja
aproximative prin sau prin
toare), devine rezolvarea a cal-
culelor prin metode grafice.
O astfel de pentru rezolvarea
a dintre cele trei
echivalente ale legii lui Ohm, (1), este
n nomograma din figura 2. Nu vom descrie
aici modul n care a fost ea ci ne vom
rezuma doar la a prezenta modul de utilizare
(Cititorilor dornici de a descifra se-
cretele care stau la baza ntocmirii unei astfel
de nomograme, ca acelora care doresc
la o mai mare cu o mai
fidelitate le la dispo-
cu toate datele necesareJ
in afara celor trei care n expre-
sia legii lui Ohm, a fost n
nomogramei o puterii
electrice, P. Se puterea p, n re-
R prin trecerea unui curent electric de
intensitate I (respectiv sub de
tensiune E = R . 1), are valoarea:
I
__ ERZI
P = E . I = R 1
2
.
TOMA MICHINICI
ORIZONT AL: 1) pentru 2)
a corpurilor - Caracterul
unei transmisii n limbaj popular. 3)
n complet (pl.). - fire-
lor (pl.). 4) Cu trei alternative n circuit - Apa-
18
Puterea in se ten-
siunea in intensitatea n amperi. respec-
tiv in ohmi.
P
(w)
1DIJOOD
JOOH
200011
'O()()()
501111
JOOD

qo,
(mw)
J
(A)
'00
R
(.It)
Utilizarea nomogramei se foce astfel: cunos-
cind dintre cele patru (E, 1, R, Pl.
pentru aflarea celorlalte se unesc cu o
punctele valorilor cu-
noscute de pe lor respective; se
citesc apoi valorile in punctele
de ale acestei drepte cu cores-
lor necunoscute. Se citesc
anume valorile numerice indicate, ordinele de
(respectiv fiind stabilite pe
baza n care au fost exprimate valorile
lor cunoscute (date). Dreapta
de citire se prin suprapunerea unei
drepte marcate pe un suport transparent (even-
tual, muchia unei rigle), pentru a se evita dete
riorarea nomogramei n utilizarea ei
Legea lui Ohm (nomo-
Pentru a

se (cu degetul)
simbolul respectiv se
ceea ce
PROBLEME ... PROBLEME
Pentru semnolizareo unui lac periculos pe o cale de rutierd se monteazd un
avertizor optic, respectiv un bec de 24 W. Alimentareo cu energie se face dintr-un ocumulator
auto cu capacitateo de 100 M tensiuneo de 12 V.
Nefiind admisd o descdrcare a bateriei peste 40"10, sd se calculeze timpul cit va puteo fi men-
tinut semnalizatorul in stare continud de
Rlspuns: Dupd 20 ore, bateria de acumulatoare va fi scoasd din funqjune.

Un miliampermetru are de 1000 1 mA.
Ce valoare va avea ca putem o tensiune de 30 V ce
valoare va avea 1untul pentru a un curent de 5 A?
Ra = 29,9 k.o., Rs = 0,020.
Ra
V V c:::::::JJ------,*
rat de control (abr.). 5) - Se-
distribuit. 6) :a
cu prinderea firelor - Rugina n
fond! 7) Unitate - Se resping reciproc. 8) Dum-
neata (abr.). - (pl.). -
tul 9) Un de fire bine con-
servate -Lipit. 10) O unitate - Cu
11) de
VERTICAL: 1) 2) Legea
universale - Avea cu (mit.).
3) ... din nou cu (od.) -
Puterea baterii lor. 4) Unitate de lucru mecanic-
Cu 5) Nichel -
6) Grup de sportivi - Scriere a
lui M. Sadoveanu. 7) n - Gt!
8) EI nu apare la Nobel! n Austra-
lia) - Mai multe n circuit (pl.) . 9) Cactus
autohton ambulant - Ion pentru mai
mici. 10) Generator de tensiune - Siliciu
alumi niu. 11)
:
1=5A

I
I-+--+-+-t-+--+
2
1-+--+-+-+=+--+
3
1--+--1
'1
5
7
I--+--+
8
I-+--+--f'
!J


=
I I
treptat, la un volum de circa 70 mI. Deoarece
decurge cu degajare mare de se
exteriori ai balon ului cu sau
cu cuburi de adiugarea ntregului
volum de 70 mi acid clorhidric concentra!. balo-
nul cu refrigerentul n el se va pe baje
de timp de 3 -4 ore, dupl care
din balon va fi tratat cu 25 mi In acest m0-
ment se va forma clorbidratul de anilini care,
tratat cu o de 40 g hidroxid de sodiu n
50 ml va da la anilini, sare
este urmltoarea :
C
6
H
5
- NH
2
- HCl + NaOH -
- C
6
H
5
- NH
2
+ NaCI + H
2
0 .
Separarea anilinei din amestecul de
se face JX"in distilare cu vapori de la
distilatorului limpede, care se trece
intr-o pilnie de separare se extrage de 3 ori
cu Cte 15 mi benzen. se
pe hidroxid de potasiu solid se
Separarea artilinei de benzen se prin-
tr-o distilare la JX"esiune utiliznd O
ca n figura 2. tn final se vor
aJX"oximativ 5 g de
Anilina este o n
industria materiilor colorante. Ea se prin
reducerea n mediu acid Pe
cale anilina se prin reducerea
nitrobenzenului cu fier (sau de
acid clorhidric, n
poate fi astfel:
+6e-
C
6
H, - N0
2
C
6
H,- NH,+2H, O.
-6H+
Cei 6 e - se prin oxidarea fierului metalic
la forma de Fe3+: 2Fe--+ 2Fe' + 6e-
Protonii necesari (6H +) provin n parte din
acid, n parte din H
2
o<,=H+ + HO- ;
Fe3+ + 3HO- --+ Fe(OH), .
n laborator anilina se poate prepara n
mod, utiliznd pentru aceasta vase mate-
riale specifice ale snt
mult reduse celor industriale.
Astfel, se introduc 15 g (13 mi) nitrobenzen
15 g de fier ntr-un balon de 500 mi cu
fund rotund: Printr-un dop de cauciuc, se
la gura balonului un refrigerent cu aer pentru
refluxarea Se n balon, por-
mici de 2-3,5 mi acid c10rhidric concentrat
STICLA
OPERATII DE TUIRE, ARGINTARE, GAURIRE
STICLEI
prin care se reali -
zeaza o n
sau pe
care o au unele materiale sau produse
asupra sticlei.
a) prin corosiva
a produselor chimice se utili
znd de
amoniu 20 g, acid fluorhidric 25 mi
sulfat de bariu 20 g. Aceste
se introduc intr- un vas de
sau plastic, dar parafinate,
se bine cu o de lemn.
Sticla bine se unge cu aceasta
se 15-20 minute, se spala
apoi cu se So-
este (arde pie-
lea fapt pentru care se
cu mare Se va de-
pozita in locuri de copii ,
deoarece se pot produce accidente
grave.
b) O a sticlei
se poate realiza foarte prin unge-
rea respective cu o
de sulfat de magneziu (75 g) n bere
(125 mi). Se folosesc la ungere tam
poane de in acest caz
n depunerea unor cristale si
defoase de sulfat de magneziu, berea
evaporindu-se.
c) Utilizind amestecul cald de 66 g
40 g hiposulfit de sodiu.
la 650 mi se poate sticla
prin ungere de 2-3 ori , cu ajutorul
unui tampon, la unui
strat bule de aer, care se o
zi la temperatura de 20- 22C si apoi
se timp de 4-5 ore la o
de 40C. acest tra-
tament termic, st icla se aduce imediat
intr-un loc rece, moment in care stra-
tul de neregulat. reali -
zndu-se forme foarte decorati ve. De
amestecul se dizol -
vnd mai ntii gelatina n calda
apoi hiposulfitul de sodiu.
ARGINTAREA STICLEI
Este prin care se
oglinda. Se pe una din
unei de bine un
strat de paratina tOPitI! ,
se Se
ntr-un vas placa de cu
n jos. Se apoi
o prin dizolvarea a
4
de laborator _trv disti-
_ CII vapori de apA. 1 -
mfta/ic generMeii ch
.; Z - IIon de disiilare; 3 -
rrnl. cu pentru COf'IdenSMeiI
kx; 4 - ';os de coIIMe.
pewtnI __ la _
si ... 1tOrftI.l: 1 - balon Wuru cu
de portelan pentru fierbere oma-
2 -lermomel.ru pentru
punctului de fierbere; 3 - cu
apl pentru condensarea raporilor; 4 - ras
Erleumeyer pentru colectare; 5 - refri-
gerenl cu aer (1 = ro utilizat
atingerea temperaturii de 12d'C deoarece
mai bine diferentele de tempera-
Anilina. la 18d'C, esle
aproape cu miros carac-
teristic.
Chimist- CORNEL M. DUMITRESCU
45 g n 500 mi care se ames
cu 2 mi acid azotic 87 mi alcool
elilic Raportul de este
1:8 (100 mi + 800 mi De
remarcat se pre-
cu o de zile nainte de folo-
sire. Peste se
agitndu-se, 300 mi dintr-o solu-
separat astfel: se dizolva
50 g azotal de argint n 500 mi apa,
peste care se cu
100 mi amoniac concentrat (25",,)
apoi o prin dizol -
varea a 40 g hidroxid de sodiu (soda
n 400 mi Se
va lucra in locuri bine aerisite sau n
aer liber, deoarece prin dizolvarea
hidroxidului in se hidro-
gen. De asemenea, la dizol -
vare, n cazul in care se va lucra in
vase din se va avea ca
exteriori fie cu
sau rece, pentru a nu se
deoarece dizolvarea se produce cu
degajare mare de
cele
vasul se va agita bine, iar ctva
timp se va observa depunerea de
argint redus pe a
de Temperatura
din vas va fi ntre 18 20"C.
formarea oglinzii se scoale placa
cu se cu se
apoi se cu vopsea
pe partea Se 1-2 zile
ce vopseaua se bine, apoi
se stratul de pa-
prin cu fierbinte,
care se bine placa de
cu o
va fi aceea care va propor-
de necesare
GAURI REA STICLEI
Se cu uti
liznd un burghiu foarte ascutit. Pe
locul unde se gaura respec
se din cind in cind, O solu
de 101) u camfor in con-
ca lichid de
este foarte greoaie, necesitnd pentru
aceasta Locurile de
lucru vor fi bine aerisite ferite de foc.
pentru tratarea obiecte-
lor din Se dizol va
100- 150 g de sodiu (sare de
n 1 000 mi (1 litru) . In
se introduc obiectele
din n de pinza
se incepe fierberea intr-un vas
timp de 30-45 min ute.
aceea vasul se ia de pe foc , i
se se cu obiectele
in el apoi se scot se cu
Obiectele din astfel
tratate devin mai casante,
tnd la ciocnire.
n viitor, n cadrul acestei rubrici. vorfi prezentate
de pentru diverse precum rela-
ce ntre aceste de
19
=
IULIAN
numai expresie. nglobnd n ea elemente ale crea-
de realizare industriale (design) ca ambalare. publi-
prezentare,a, citate. etalare etc. Prezentarea
prezentare. dar. n fond o continuare a a unor
procese frecvellte care de cu-
loare stil. Acest succesiv are n vedere
toate problemele. constituind n mod logic
o a elementelor tehnice - econo-
mice estetice - ale produselor. Este o
necesitate cu de fond n
toate sensurile: materii prime. teh-
nologi i. etalare. am balare etc.
Cu rezolvarea a
acestor probleme conduce la ceea ce nu-
mim multiplicarea asigu-
rarea unor ale tuturor factorilor
finali ai produselor. Astfel se siste.
mele corelate de ambalare transport ale
produselor n acest sens. trebuie men-
toate elementele liniilor tehnologice
care sau nu. de amba-
larea a produselor. Coloristica
de a produsului trebuie domine.
n realizarea materialelor de
ambalat. precum a lor de ,pu-
blicitate a produselor (sisteme.
pliante. etichete etc.).
Prezentarea produselor n vitrine. raf-
turi din magazine. de locuit sau pu-
blice este tot o a
probleme.
in cadrul de prezelltare publi-
a produselor. elemente cu-
loare stil. vorbind.
cca 50-80"10 din ceea ce se ntreprinde pe
linie. in caz contrar, scade
foarte mult. transformndu-se n
ormalism foarte adesea n contrariul
SCQ ului preconizat. Prezentarea produse-
lor e ra cu ceea ce se marca
fabrici i. arca publi"
citate etc.
Studierea an 'ci din stadiul crea-
a acestor leme a condus la elabo-
rarea unor metode cercetare matema-
tice. statistice. ceea ce lea la un nivel
superior preocupirile in ac
Din FIER FORJAT
CONSIRIIII-VA SIIGIRI
VII 0'1 A PRIURAI
in orice interior - in camera de zi. in dormi-
tor sau in sufragerie - este o
la care putem citi sau lucra. Aceasta ne-o
putem procura din sau sin-
guri din fier forjat. in modele variate, care
toate Problema nu este
intruct nu avem nevoie decit de
feluri de materiale : de fier de
20 x 1 mm din fier de 0.6-0.8 mm.
Pentru a simplifica ne vom alege o
serie de piese-subansambluri. care fi
folosite la mai multe modele. pe care ni le vom
desena pe hrtie. Ia scara 1 : 1.
cum se in figurile 1. 2 3. veio-
zele au model la talpa de care se
n cu compasul se
pe bucata de un disc cu diametrul
de 90 mm altul cu un diametru de 120 mm.
care se cu foarfecele manual de
cum s-a descris in Tehnium nr.
10/1973. cu ciocanul special rotunjit se bom-
ambele discuri la adincimea de
20-25 mm. care se franjurile
marginale. Astfel partea de jos a veiozei este

in de modelul ales pentru corpul
veiozei - cu un sau cu - vom trece
la acesteia, incepind cu deruparea ma-
terialulUI. Pentru modelul nr. 1 - la care cele
au corpul comun - banda va avea
lungimea de 50 cm. Pentru modelul nr. 2 -
corpul este format din 2 piese cu lungimea de
22 cm fiecare. simetrice ca dar fixate in
una de Pentru m0-
delul nr. 3 - care are separate.
acestea se vor croi la lungimea de 35 cm fiecare.
iar pentru completarea cele
adaosuri din interior vor avea lungimea de
7-8 cm fiecare.
De remarcat la acest model ambele
sint simetrice, dar fixate n
de forjare - re - a ma-
terialului. cu ajutorul unui patent se trece
Ing. D.

la fasanarea - indoirea - acestuia. mode-
lul care a fost desenat pe hinie. in natu-
Tot in ideea de a avea cit mai multe piese
vom folosi model cu ace-
cote pentru rozeta de a lumi-
Astfel, vom trasa pe un cerc cu dia-
metrul de 70 mm. il vom decupa la fel ca pe
cele pentru talpa de o vom executa cu

Avind toate piesele putem trece
acum la asamblarea acestora. care se face foarte
simplu. prin nituire. La locurile de mbinare
vom da cu diametrul de 3.5 mm. folosind
nituri cu cap lat pentru cu diametrul de
3 mm. Veioza fiind practic se poate
trece la finisarea ei; arderea cu ulei de in.
rea cu ce au fost
descrise detalit in amintit al revistei
noastre.
in se poate trece la partea
cu fir de culoare
care va fi tras prin
in .azeta in talpa de cit mai aproape de
locul de imbinare cu se fac
sub astfel ca acestea fie mascate.
in figura 4 avem un alt model de la
care se poate monta un abajur care se
din trei identice. asamblate prin
Se din de fier. avnd lun-
gimea de 50 cm. iar rozeta de a fasun-
gului are diametrul de 90 mm.
in figura 5 se un model de
realizat cu piese utilizate pentru veioze.
anu me: talpa de este ca la veio-
zele din figurile 1. 2 3; aplicei este
identic cu cel al veiozei din figura 3; rozeta de
a este ca la veiozele
din figurile 1. 2 3.
Veioza de dv. constituie numai
unul dintre exemplele de cu piese simi-
lare. mai multiple alte
de a realiza obiecte de decoratiuni interioare
din fier forjat. .
din '" cit se I>oate de
simplu. Utilizarea ei e dimen-
siunile reduse ale v-.uizei (care din stringerea mesei). cit faptul
;ntreaga re nu cere mai mult de o zi, avem destule argu-
mente pentru a prefera ei la. domiciliu n locul eventualei
din Plus - exercitiul in sine indeminarea pe
care o vom deprinde. . . . le din
Fe\ele se fac din placaj nu mai gros de 10 lIllDc Jar plC""'!e
patru suficient dimensionate pentru o PicIoarele
se pot face dintr.., in zona ca m fotografie.
Pere\i, laterdli snt din de 1{}-15 mm sau chiar dm
placaj, in care caz se introduc din lemn.
Picioarele se rotesc in Jurul unor axe (mie mai groase. scurtale).
fixate de laterali. Pentru asigurarea in pozitia se folo-
cite un ansamblu de bare articulate.. sistem utilizat curent la
capacele de
COif ORI
CASNIC

..
APARII IAIIRI
CI III CI IIIN
Pentru aparatele de se
pot folosi tuburi cu neon de tip
M H-3 cu tensiunea de aprindere
de 50 60 V. Se poate folosi alt
tip de tub. Aceste mici tuburi cu
neon se pot procura de la maga-
zinele cu articole foto, deoarece ele
se folosesc la fulgerele electronice
(blitz-uri). n figura I este
schema unui voltmetru electronic
de curent continuu cu 2 scale: 250
si 500 V. Potentiometrul P este un
2 sau 2.2 Mn cu
(cele de
fac din grupa A).
Principiul de este
torul: tu bul cu neon N se aprinde
ntotdeauna la una ten-
an ume la tensiunea de aprin-
dere. care este de circa 50-60 V. Se
ca acest tub eLi neon
fie la 40 60 de
ore. conectnou-1 la reteaua de cu-
rent alternati v n serie o
de 100 kn. In acest fel se produce
stabil izarea tensiunii de aprindere.
Pc prima se pot ten-
siu ni continui de la 50 la 250 V.
ACIDAllIIIl1 COSI
Incepind din 1974. Agentia
(ESA) a trei pro-
grame al cost se esti-
la 350 de milioane de lire la
care vor participa companiile con-
soniile specializate din cele 11
europene participante la ESA. Este
vorba de: punerea la punct. in cadrul
programului Post-Apollo al NASA. a
;aboral0rului orblial SPACELAB; con-
strUIrea rachetei lansatoare de sateliti
de conceptie L 3S; coopera-
rea pentru dezvoltarea satelitului brita-
nic destinat maritime
MAROTS. Reamintim cititorilor la
l SA IJdrtlClp: R.F. Germania, Belgia,
Danemarca. Spania, Franta.
riie de los, Marea Britanie, Italia,
vegia Suedia.
Satelitul artificial al
HELOS, in curs de proiectare con-
structie sub conducerea CERS/ ESRO
destinat sturtlerii prin a
cimpului perilunar de pe o cu
mare excentricitate. a fi lan-
sat in 1979 pe o cu apogeul la
200 000 km. folosind o Thor-
Delta.
Sursele de energie la bor-
dul navetei vor fi formate in
principal din pile de combustie fabri-
cate cu
General Electric. Fiecare va fi
furnizeze o putere de 12 kW la o
22
Dr. ing. FLORIN
de 27.5 ... 32.5 V.
In plus, ele vor furniza
de in timpul re-
in
In presa de specialitate se
sovietici un pro-
iect de din
vehicule cosmice hipersonice, cu
aripi in forma literei delta. unul destinat
pentru zborul orbita!.
Acest vehicul va decola oblic de pe o
pistol. etajul de lansare va ajunge la o
de 2,2 km/s (acce-
leratii de ordinul a 2 ... 3 g) cu ajutorul
turborachetelor sau, poate, a statoreac-
toarelor hipersonice. Se presupune
vor fi utilizate rachete acceleratoare de
start. separarea celor vehi-
cule, la o altitudine in jurul a 30 km,
lansatorul va reveni in zbor planat pe
sol, in timp ce etajul orbital, propulsat
de motoare cu propergoli li-
chizi, va fi accelerat la prima
(cca 7,9 km/s la aproximativ
100 km altitudine); revenirea pe sol a
acestui etaj se va face, probabil, tot in
zbor planat.
informa-
despre centura asteroizilor dintre
Marte Jupiter, de la sta-
interplanetare automate Pioneer-
10 11. Zona este de corpuri
de la particulele de praf
la corpuri cu lungimi chiar de 800 km!
MOnl<lJul se introduce ntr-o cu-
tie din material plastic, pe capacul
se 3 radio
P (fig. 2). Pentru
etalona re este necesar folosim un
instrument uni versal etalonat V (fa-
bricat) pus paralel cu voltmetrul
nostru VN. Se pune
trul P cursoru l la minus.
Apoi sistemul (fig. 3) se
de la un redresor de 250 V se
diferite tensiuni cu ajutorul
Pl. Se ten-
siun i din 10 n 10 V se
scala IIlstrumentulul de la 5U " t (,() " 1
la 250 V. este
n momentul n care modificnd po-
P (schema din fig. 1)
se aprinde becul cu neon. Pe scala
de 500 V nu e etalona rea,
deoarece toate indicatiile obtinute
n eta lonarea se
cu 2. Condensatorul CI va fi
cu tensiunea de lucru de 250 V.

+500V
+250 V

+250 V
3
1
C,
68
n
R3 100 K
2
+2tV

+ 500V
m
<t' \) sov
eliminarea olelor
de la reglarea volumului
ce pot
proveni din interiorul aparatului de

O sursa de de acest gen poate
fi pentru reglarea volu-
mului. Contactele imperfecte
uzurii sau a prafului depus produc
priituri care, fiind amplificate de tot
etajul de se aud puter-
nic n difuzor. in aseme-
nea trebuie
schimbat. potentiome-
trul are o sau valoare mult
de cele uzuale care se
in
in asemenea situatii, in special
zgomotele sint cauzate nu Oe uzurti. ci
de pe contacte, se
poate reconditiona potentiometrul de-
fect, contactele traseul re-
zistiv cu sau de
carbon. corpul
este din material plasti<;
se va folosi solventul de cu
pentru a nu dizolva
piesele din plastic.
Pe traseele de contact, atit pe cel
metalic cit pe cel rezistiv, se
ce au fost citeva
de petrol lampant.
Rezultatele acestui sistem de recon-
sint foarte bune, verificate
(Urmare d in pag. g)

p,
A

mari (ultrascurte) este folosirea acestUi sIstem
de conexIUni. n acest caz trebuie fie ct
mai scurte se vor evita circuitele paralele. n caz
amatorul nu dispune de chimicale necesare pentru
corodare placa se poate executa prin fre
zarea unor paralele pe partea a
Se vor in acest caz dimensiunile
indicate.

RL/ R12 RLJ
----

+9V
",8 o

1



'"
"' c
)


E


" F
'"
J

"'G

'"

:>:
.... H
"

2 J
BC
...
7
Inlocuind cifrele cu litere, veti
afla pe numele a 8 com-
ponente ale tabelului lui Mende-
leev, iar pe verticala A-B numi-
rea lor
2 6 5 1 5 1 6

1 2 7 G
S 1 1 7 6
"
9 J 7 G

,.
II 1 2 7 6
12 1 4 la '1
13 2 14 5 7 4 1'1
15 6 5 1 4 7 6
B
practic in timp; subliniem un
defect trebuie inlocuit.
reparatii le fiind admise numai in caz de

La aparatele cu tranzistoare se in-
destul de des ca la pornirea
aparatului se un pocnet
tor in difuzor.
Una din cauze poate fi un contact,
murdar sau oxidat, la
general montat pe axul
pentr u reglarea volumului. Contactele
se se ung apoi cu
(produsul Protex pentru
protejarea obiectelor metalice

Zgomotul la pornire poate
proveni din parte. Astfel ,
anal iz nd schema din fig. 1, care este
la multe aparate, vedem po-
pent ru volum este folosit
ca pentru dioda detectoare,
iar tensiunea care apare produce un
curent de a condensator ului
de cuplaj (25 suficient de mare ca
determine un pocnet in
difuzor la porni rea aparatul ui.
Se remedierea conform
figurii 2. Modi f icarea nu decit
patru piese suplimentare: un tranzistor
Revista Mo-
de!is( conS(t uc-
t on> a-

-
triciclu cu motor
de
Simplitatea in
robus-
o mare
stabilitate in de-
plasare sint doal
citeva din at r ibu-
tele aces tui t ri-
ci clu , mult aple-
dat de tinerii
constr uctori.

SPRE ZARI ALBASTRE
Gh, TULEA
ORIZONTAL: 1) Temerari ai de sub cupolele
multicolore. 2) Fiul lui Dedai, primul - Aparatura
pentru localizarea aeronavclor. 3) Sufletul
aparatelor de zbor. 4) Se dau la plecarea in zbor Solde de
5) Cutie! - S-a intors un IL! - Surse de energie
6) Timp frumos de zbor - Unde (trans.), 7) Inaltul
albastre - cu 8) Inventator
de la inceputul secolului. unul dintre pionierii aviatiei mon
diale - VUiet (reg.). 9) A tiUi - de aVion sovlellC
- Vene! - Cale! 10) Inginerul din - AViatia sant-
din tara 11) InflOitiv pentru intoarcerea la sol -
pereche.
VERTICAL: 1) - Alt mare inventator
romn, care a efectuat primul zbor din lume cu mijloace
proprii ale aparatului de bord. 2) Macagii - Incursiu-
ne de avioane n zona de relief -
Egee! 4) tirul spre navele aeriene (pl.). 5) Arbust
- (fig.). 6) ncepe urcarea! - Localitate n China -
Vasile Zamfir. 7) Sunet din - Fibre sintetice - Ter-
men pentru Indica rea unui traseu. 8) in (fig.)
- a senine. 9) Aparat cosmic arti-
ficial. cu de in Jurul planetei noastre (pl.).
- in sus! 10) Simbol al victoriei - Vint... sportiv. 11) AZI,
o noapte - mesajele radiofonice din eter.
Cuvinte rare: lUA, UIET, ISU, PNA
cu beta mare, un
condensator de cuplaj (poate fi cera-
mic disc). Tranzistorul suplimentar va
fi de tip NPN celelalte sint PNP
(complementar cu tranzistoarele fol o-
si te in aparat). Acest tranzistor este
folosit ntr-o de repetor pe emi-
tor. Cuplarea bazei tranzistorului la po-
se poate efectua in acest
caz cu o capacitate relativ se re-
duce astfel constanta de timp respec-
tiv dispare pocnitura tot-
se raportul c.a. - C.C.,
la sarcina diodei, ast-
fel calitatea sunetelor.
Valoarea a Rb se
cu ajutorul unui
metru de 250 ka. Se la rezistenta
se scade apoi valoarea
cind la bornele de emitor
de 12 ko.se o tensiune de apro-
ximativ 2 V. Se
met rul cu o

Piesele fol osite fiind la
de dimensiuni reduse, tn majoritatea
aparatel or suficient pen-
t r u ampl asarea a a-
cestor piese suplimentare.
"
II
II
II
II
II
1
RAA
II
I I
I I
II
II
2
R AA __ ------J
+
-
" CENTENARUL CURSELOR DE CAI DIN ROMNIA
100 de ani de la pri mele curse de cai organi -
zate i n a pus i n cu
acest prilej, o emisiune din 6 cu o
v aloare de 9 lei.
Trei au ca subiecte de ilustrare cursele de galop pe
teren plat (55; 60 bani 3,45 lei ), i(r celelalte trei , aspecte de
la cursele de trap - sulky (40 bani; t,25 , i 2,75 lei),
Plicul prima zi au fost puse i n
circulatie la
401
""""
'" ....
W1l \lt. liriilS e..
2 1Sl
j
, '

155L
,

23
I,
CONSTANTIN
Tranzistorul OC 26 poate fi
inlocuit cu EFT 212 - EFT 213 - P 202
Alimentatorul poate fi inlocuit cu o
de curent continuu (baterii). Pe
la ordi-
nea de conectare il elementelor
schemei.
ION - Sibiu. Schema
va fi in paginile revistei.
Am sugestiile dv.
HORODEAN ION - Or"tie.
Se va publica in limita
VELCIU -
Datele bobinelor au fost indicate in
articol. Condensatorul el. se
cu polul plus la baza tranzistorului
tor.
ALEXANDRU RAIA - Suceava,
antena in
Tehnium nr. 7/1974. iar ca amplifica-
tor de pe cel publicat in acest

MIRCEA -
Sibiu. inlocui dioda li con densa-
torul d in cu cele pe care le
Evident, din alimentetor poate
fi suportat consumul unui aparat de
radio.
POPA CONSTANTIN - judetul
Vilcea. Adresa autorului o de
la Editura
FLORESCU VICTOR -
rn radioreceptorul dv. s-au de-
fectat unele tranzistoare. Pentru reme-
diere. unei cooperative de

MAZILU EDUARD - Ctmpin ...
Numere vechi ale revistei Tehnium
numai de la difuzarea
presei .
CIOBOTARU CONSTANTIN-
Boto$ani. ne
la mare de in-
cu caracter general sau modul
practic de proiectare
noi scrisori.
CONSTANTIN -
Teleorman. L, are
70 spire. iar are 300 de spire
Tranzistorul EFT 317 nu poate fi in-
locuit cu BF 215.
D, - Predeal. Revista
Tehnium o de la difu-
zarea presei. Datele transformatorului
de al de amplificare le
de la fabrica constructoare.
VASS GEZA - Oradea. La
consum de 300 mA in amplificator,
dresorul tot )00 mA.
Pentru 15 W utiliza 3 difuzoare
de 5 W. iar secundarului
se adapteze pe de 31l..
Majoritatea din radioreceptoare sint de
Pentru a evita. in special. industriali, antena de
se la 15-20 m deasupra solului, iar cablul de coborire (feederul)
va fi un cablu coaxial.
n plus,la intrarea n radioreceptor se un limitator cu
diode Zenner (DZ308). Diodele condensatorul de cuplaj se intro
duc ntr-o cutie ce un ecran electromagnetic.
Pentru fiecare loc de Iluminat,
deci pentru apri nderea bec.
se impune un circuit electric se-
parat.
permite
ca prin intermediul unui singur
circuit se alimentarea
a becuri sau separat
RETEA
220V
ANTENA
.y8LU COAXIAl.
'"
Bl/NDAJ <::>
I __ L _______ -, li:

IOnF I
I
I ""
fiecare
Trebuie avut n vedere numai
ca diodele montate suporte un
curent mai mare dect cel consumat
de becuri.
alimentarea se face cu 220 V,
iar becurile 100 W, dio-
deie vor trebui suporte 1 A.

pe cale celor
care ne-au solicitat schema casetofo-
nului ACIKO AC-252. Acest casetofon
are in schema 5 tranzistoare,
2 termistoare 3 diode. Alimentarea
cu energie se poate face din
de 220 V sau din baterii (6 V).
Casetofonul poate debita o putere
de 500 mW intr-o de
intre 100 6000 Hz.
Viteza de deplasare a benzii este
de 4,5 cmls. Tranzistoarele fiind toate
de tip p.n.p., pot fi in locuite cu cele
echivalente din
Datele pieselor componente fiind
indicate in schema nu nece-
siHi alte pentru procesul
de depanare.