CONSTRUCTII REVISTA

..
: cu .. eactie
Un radioreceptor foarte simplu,
ce se cu piese pu-
care pentru un
constituie o de ncercare,
este prezentat n schema
Acest radioreceptor echipat doar
cu un tranzistor este de, tipul cu
n gama un-
delor medii. Semnalul provenit din
este aplicat circuitului Cv
L1' care este fixat rezoneze pe
o tocmai
pe postului pe care dorim

Prin cuplaj, semnalul se
prin intermediul L 2 bazei
tranzistorului T. O parte din compo-
nenta de prin con-
densatorul Cr, este la in-
trare n cu semnalul din
ceea ce duce la
a Aceasta este de fapt
partea de Grupul RC este
denumit grup de dato-
lui se extrage din semnalul de
componenta de au-
dio, care este prin
Dr se lor, unde
poate fi ascultat. Rolul Dr
este de a nu permite semnalului de
n
Constructorului i revine reali-
zarea bobinelor LI' a
Dr.
Pe o de de
diametrul de 8-10 mm
de 120 mm, se bobi-
nele LI L
2
2
pe se o
de hrtie. hrtie se
la ca carcasa pe
car-e se De
trebuie gliseze pe
bara de ' nu fie Se fac
astfel de carcase: una pentru L,
una pentru
Li este constituit din 65 de spire
cu fir de cupru emailat, cu diame-
trul de 0,2 mm, bobinat
L
2
are 6 spire din
la fel. bobi-
nare, capetele srmei se de
cu
Dr se pe o car-
cu miez de ferocart, pe care
se 300 de spire cu
de cupru emailat, avnd diametrul
0,1 mm.
Tranzistorul T este de tip EFT
317, EFT 319, P 401 etc. ce
aparatul a fost construit, se ro-
condensatorul Cv se re-
un post. Se
pe bara de nti L
1
apoi L
2
la care,
p'rin rotirea condensatorului Cr,
devine foarte la
un moment dat chiar fluie-

Condensatorul Cr se pe po-
unei maxime nenso-
de
au de 200QQ.
Alimentarea aparatului se face
dintr-o baterie de 9V.
Un receptor cu un tranzistor
pentru care poate avea
gabaritul unei cutii de chibrituri,
este prezentat n schema
Semnalul selectat de circuitul de
CvL
1
este aplicat tranzisto-
rului T de tip EFT 317 (sau oricare
altul). Din colector, prin condensa-
torul de 500 pF, semnalul este de-
tectat de diodele D
1
D
2
. Aceste
diode pot fi de orice tip clin seria
EFD sau oricare altele (de exemplu,
EFD 108).
Detectorul are randament mare,
fiind de tipul cu dublar.e' de tensiune.
De la detector, semnalul de audio-
Programele transmise n banda
undelor ultrascurte pot fi
nate cu un montaj cu su
cu un singur tranzistor.
Evident, poate fi
n dar cei care doresc pot
monta in locul lor un amplifi-
cator atunci se poate ur-
ntr-un difuzor.
Bobinele L
1
L
2
se
pe o de material plastic cu
diametrul de 6 mm.
Bobinajul L
1
are 9 spire bobinate
la de 4 mm
de L
1
se L
2
, care are '
..
..
este aplicat tranzistorului
care I I lor.
pot fi cu de
2 ooo.nsau chiar mai
Bobina L este din
60 spire de de cupru
de diametru 0,2 mm, iar L
2
are
8 spire din
Ambele bobine se pe un
de hrtie ce are introdus un
miez de de tip baston, lung
de 15 cm cu diametrul de 1 cm.
Bobina L
1
se
iar L2' tot
se peste L
1
.
2,5 spire. ntre spirele bo-
binei L
2
este de 0,5 mm. Ambele
bobine se fac din de cupru
emailat cu diametrul de 0,8 mm.
S1' S2 S3 se
pe carcase cu diametrul de 8 mm
au cte 10 spire din de cupru
cu diametrul de 0,6 mm.
Condensatorul de acord C
1
are
capacitatea ntre 5 25 pF,
-
PINTIU NI:BP4'l'DI
.. 8 alpr
.+lH:= ........ Pasiunea sau construc-
cu un tub
elect .. onic
Cu un tub electronic de tipul EF 80,
6>1(4, 6)1(8 sau cu oricare
se poate construi un radioreceptor.
Aparatul este de tipul cu
are o sensibilitate foarte mare, in
sensul se pot audia programele sta-
din gama un-
"tlelor medii.
Partea de este
din bobina Ls condensatorul Cr.
Construind montajul din schema
(fig. 1), receptorul
de la prima incercare, dezvol-
tind o putere pentru
o Amatorul care nu
cumpere transformatorul de
(Tr 1) pe cel de (Tr 2)' le poate
construi singur.
Transformatorul Tr
1
va fi realizat
pe un pachet de tole de ferosiliciu,
cu de 2 cm1. Tn primar va
bobina 1 500 de spire Cu-Em, 0 0,15
mm, iar in secundar va bobina 50 de
spire, 0 0,4 mm. Difuzorul este cu pu-
terea de 1 VA bobinei
mobile de 4-50..
Din se poate orice
tip de transformator de rezulta-
tele fiind
Transformatorul de poate fi
el; trebuie
la tensiunea de 220 V in primar
200-220 V in secundar, pentru alimen-
tarea redresorului, apoi o
rare de 6,3 V pentru filamen-
tului. Cei care doresc constru-
pot utiliza tole cu de
iar condensatorul de C
2
are
capacitatea ntre 3 15 pF.
Nivelul se face prin p0-
larizarea bazei, respectiv din pa-
de 2 MO..
4 cm
z
, pe care vor bobina 2 750 de spire
Cu-Em 0 0,1 mm pentru primar. in
secundar vor bobina 2900 de spire
Cu-Em, 0 0,1 mm pentru alimentarea
86 de spire Cu-Em,
121 0,4 mm pentru filament.
Bobinele L1' L2' L3 se vor construi
pe un suport cilindric de carton,
pan sau material plastic, cu diametrul
de 30 mm.
Bobina de L
1
se
din de cupru cu diametrul 0,15
mm are 85 de spire; bobinajt.. are
5 mm, deci se apro-
ximativ trei straturi. ce L
1
a tost
cu sau chiar colo-
foniu, la de 5-6 mm se incepe
bobinarea L2' care are 130
de spire din cu email
cu diametrul de 0,2-0,25 mm.
Bobinajul se face
La de 10 mm se
L3 tot din
ca L,. In redresor, dioda O
este de tip D7J, 0226, DR 304.
Montajul se pe o
de sau chiar pe o de car-
ton rigid.
Condensatoarele Cv Cr au capa-
citatea de 500 pF fiecare.
La pornirea aparatului se Cv
ce in difuzor devine pu-
apoi apare un fluierat.
acest lucru nu se se
conectarea capetelor in-
de Ls.

2ooo.n_
lor este de
Ca se poate folosi un fir
cu diametrul de 1 mm lungime de
0,5 m.
torului amator n domeniul elec-
tronicii poate fi foarte
unii snt de con-
radioreceptoarelor, foarte
au pasiunea de
amplificatoare de
pentru a echipa un picup sau o

Desigur, un imens
de scheme de amplificatoare con-
struite de ntreprinderi speciali-
zate sau chiar de amatori, cu per-
foarte diferite, dar pentru
un n special, pentru
cel care primul ampli-
ficator, totdeauna este recoman-
dabil a se utiliza o ct mai
piese ct mai n
plus, amplificatorul
cuplajul la grila de a pen-
todei (piciorul 3) se face prin con-
densatorul de 10nF.
Fixarea regimului de
a pentodei se face cu
n (piciorul 2)
ca nu o atenuare a com-
ponentei alternative, a fost montat
condensatorul de 50,uF.
Sarcina pentodei este transforma-
torul de Tr, care este realizat
pe un miez de ferosiliciu cu
nea de 2,5-4 cm
2
n primar se vor
bobina 2 300 de spire din de
cupru emailat cu diametrul de
O,15---{),2 mm, iar n secundar se
vor bobina 80-95 de spire din
cupru emailat cu diametrul de 0,6--
0.8 mm.
Condensatorul montat n para-
+2DOV
'-.,
bine fie de calitate. Iei pe primarul transformatorului
Pentru ndeplinirea acestor de- la corectarea caracteristi-
ziderate, foarte este sche- cii de la atenuarea com-
ma care un sin- ponentelor de care
gur tub electronic de tipul ECL 82 ar da supratensiuni pe transforma-
sau 60 3Tr, 5 condensatoare, un pa- tor.
transformatorul de Difuzorul cu de 4-6a
un difuzor_ poate fi cu puterea de 1-;-6 VA.
Pe au fost notate Pentru montaj se va utiliza un soclu
turile la soclul tubului. Semnalul cu 9 contacte, prins de o
provenit de la doza picupului, de 12 X 9 cm din pertinax sau meta-
exemplu, se la condensatorul
de 10 nF din de Nu au fost specificate datele re-
1 M.Q.se nivelul aplicat pe dresorului pentru motivul n
grila triodei. in catoda triodei este laboratorul constructor se
o de 4m care ceva. pentru cei
introduce o ceea care nu au, se poate folosi orice
ce distorsiunile transformator pentru aparatele de
stabilitatea eta- radio ce se vnd n Dioda
jului. redresoare poate fi DR 304 sau
Anoda triodei (piciorul 9) are D 226.
ca o de 220 kO.,iar
n viitor:
CICLUL
DE RADIOCONSTRUCITI (fi)

3
SIMULITOR BLBCTRONIC
- '
'.!. '
PINIRU IllUllll1 SCHIIIlOI lOGICI

TABEl 1
a
de calculatoare electronice din ultimii
ani a determinat unor noi me-
serii cum ar fi operatori , pro-
gramatori. In prezent, aceste cadre snt
n n licee de specia-
litate sau n n cadrul centre-
lor de calcul . Programele de studiu cu-
prind analiza schemelor logice
tuite pe baza unor circuite de

Prin circuite de combina-
vor fi definite circuitele al
semnal de este la un moment dat
de semnalul de intrare. Cuplnd
mai multe circuite de se pot
realiza diverse scheme logice care pot
fi analizate teoretic cu elementele alge-
brei booliene sau practic cu ajutorul
unui simulator electronic.
Simulatorul electronic, din punct de
vedere constructiv, o serie de
circuite de cu di&pozitive
semiconductoare, care pot fi cuplate
o infinitate de scheme. Pentru
toate aceste circuite vom conveni
boolieoe pot ia valori :
1 sau O, unei
sau unei Simulatorul electronic
fiind prevAzut cu tranzistoare de tip
p.n.p., valorii 1 i va corespunde un
semnal negativ iar valorii O il va cores-
punde un semnal pozitiv.
Circuitul-
Circuitul electronic care
este din dlodele
0
1
, O
2
,,, 0n polarlzate printr-o rezisten-
R de la o B de curent continuu.
Din fig. 1 se poate observa la
dintre diode se
un singur semnal pozitlv, circuitul se va
nchide prin R, ca la
bornele a b se un potential
O. la toate diode-
lor 01-0n se un semnal negativ
(1), la bornele a b vom avea un semnal
de -9V(1). Notind cu x y valorile sem-
nalelor de intrare, F poate fi
ca un produs ntre x y:
F = x.y
care se cu datele din tabelul 1.
Circuitul NU
cum denumirea, acest
circuit de
la intrare se va aplica un
semnal negativ x = 1, la se va
un semnal O (F =
Un tranzistor de tip p.n.p.
n regim de (fig. 2), asigurnd
la aplicarea pe a unui semnal ne-
gativ x = 1, un semnal F = O pe colec-
tor. Fenomenul se prin faptul
la o negativare a bazei, tranzistorul
trece n stare de ceea ce
face ca n colector se
emitorului.
de este n tabelul 2.
Circuitul SAU
Se cu diodele 0
1
... 00 po-
larizate Ilrintr-o de 100 lc.O.
(fig. 3). in semnalului de la
n punctul A se un poten-
Olt. La oricare din se
un semnal negativ (1), n punctul
A se un semnal (1) negatiV, prac-
tic de valoare cu tensiunea
sursei B. Functia F se poate scrie deci
ca o a celor variabile x y.
Cwcultul dUCI
baza tranzistorului p.n.p. este
pozitiv prin Ra. tranzistorul
va fi blocat, iar in coiectorul se ob-
un 8ell\1lal negativ (U a dlrui va-
loare este <:ti -IIV.
Aplicind tin semnal negativ la oricare
.din x sau J. se obtine in oolec-
torul tranzistorului un semnal pozitiv
(O) reprezentnd practic din
emitor. Conform valorilor din
tabelul 4, se poate afirma F
produsul nonvalorilor varia-
bilelor x y,
F =x:y
Circuitul NUMAI (NAND)
Circuitul se cu tran-
zistoare p.n.p. inseriate, avind bazele
pozitive. Aplicnd tranzistor un
semnal negativ pe acesta nu poate
trece n stare de deoarece
tranzistor este blocat. Numai
ci nd se simultan semnale
negati ve (1) pe bazele tranzistoarelor
atunci acestea vor conduce deci in
colectorul lui T 1 va un semnal O.
Circuitul REPETOR
Acest circuit (fig. 6) este folosit fie
la retacerea semnalelor pe traseul sche-
fie ca generator de impulsuri co-
mandat. Tn stare n emitorul
tranzistorului semnalul este O, repre-
zentind masei (+). La apli-
carea unui semnal negativ pe
tranzistorul va conduce, iar n emitorul le
va un semnal negativ (1) .
Circuitul basculant astabil (multivi-
brator) este un oscilator electronic de
relaxare care face ca n orice moment
starea tranzistoarelor fie
genernd o serie de impulsuri dreptun-
ghlulare. Pentru simulatorului
electronic de a cir-
cuitului basculant este de cca 2 Hz, frec-
prin schim-
barea C
1
C
2
.
ClrcuituNa>&&Ulant bistabil
Unul din cele tranzistoare T
1

T 2 (p.n.p.) se n stare de
La unui impuls negativ, starea
tranzistorului se din stare de
conductie n stare de blocare. Tn acest
moa, n colectorul tranzistorului se ob-
impulsuri cu valoarea 1 sau O. Sem-
nalul care produce schimbare
se prin intermediul a diode,
ceea ce permite ca starea circuitului
bistabil fie cu un singur
semnal de polaritate.
Cuprind in serie mal multe circuite
basculante bistabile comandate in cas-
(fig. 9), se o
de impulsuri care, snt aplicate
unei matrice de decodificare, vor res-
pecta o anume lege de
Matricea de decodificare este for-
din zece circuite cu cte
patru fiecare, la
circuit cite un semnal
negativ n ordine (sistem ze-
cimal). Ordinea de a semnalului
se n tabelul 8.
rezultatelor se va face cu
ajutorul unor becuri de 2,5 V/O,07 A,
montate n colectoarele tranzistoarelor
(fig. 11). La unui semnal nega-
tiv, tranzistorul trece n stare de conduc-
ceea ce becul va lumina
. semnalului (1). Legnd
matricei de decodificare la dis-
play, se un sistem zecimal de

Schema de fapt o nsumare
a tuturor circuitelor prezentate mai sus,
pe o cu circuit imprimat (fig. 12).
Pe se mai un
tor 1, B. care pune in
un Circuit generatat de impulsuri.
o pentru separarea becuri lor.
Pentru a obtine rezultate
toare. se ca montarea
fieclirui circuit si i se verificarea.
Ca ordine de montaj
-display;
- circuit basculant astabil;
- circuit basculant
- circuit
- circuit SAU;
- circuit NU;
- circuit NICI;
- circuit NUMAhl.
Alimentarea se poate realiza fie de la
patru baterii de 4,5 V legate in serie
apoi in paralel, fie de la un redresor
capabil furnizeze o tensiune de
9 V/1 A.
Pentru a modul de lucru cu
simulatorul se mai pot folosi cir-
cuite electronice auxiliare cum ar fi:
_ a) sonda generatoare de impulsuri;
_ b) circuit repetor comandat pentru
un disc telefonic;
- c) sistem de
Sonda generatoare de impulsuri este
dintr-un circuit basculant
astabil (fig. 13), montat intr-un suport
de material plastic utilizat la televizoare
ca protp.ctor pe cablu de in tensiune.
TABEL 2
F x.
1 O
F
J) 1

le
'-'" ....
Y 1--4t--H[
F
)(
Y
O O O
O O 1
O 1 O
1 1 1
O,
1
... ....... --Ola
Ue
F
8:=::O-F= x + ,Y


.-- __ -_-_TABEL4

'" F = .X + y
TABEL 5
TABEL 6
x
Din de cupru cu diametrul de
1 mm se un cadru de 75 x 8
mm, cadru ce va reprezenta polul
negativ al montajului. Polul pozitiv 11
va forma conexiunea emitoarelor. Cele-
lalte piese se vor amplasa conform schi-
din fig. 13.
Pentru a cite impulsuri se dau di-
verselor circuite, s-a utilizat un disc
telefonic care, prin 'contactele a b,
baza tranzistorului T al repe-
torului. Astfel,
de pe discul telefonic, in emitorul
tranzistorului T se vor impulsuri
negative.
Cu ajutorul acestui circuit de
se pot succesiunea impulsurilor
in scheme lor de ordine.
Circuitul propriu-zis este format din
patru circuite basculante astabile (fig.
15), o matrice de decodificare cu 10
10 indicatoare optice.
Circuitele basculante bistabile CBB
u

;:' - - ""
..... r _ _
" .
",
14
sint comandate in intrarea
primului CBB fiind chiar intrarea circui-
tului.
Printr-o ' astfel de practic se
o deplasare a impulsurilor
care, la rindul lor, sint selectate de cele
10 circuite Primul circuit are
patru - x,y,u,v, - care pri-
mesc simultan impulsuri ne" .tive, des-
chid circuitul, in punctul O va
un semnal (1) negativ ce poate
asupra display-ului, aprinzind
becuJ. Din CBB se poate deduce
punctul O va primi semnal negativ
in (vezi fig. 10 O
a impulsuri lor, tabel 8).
Becurile se vor monta sub o
se vor numerota con-
form ordinii de Considerind
realizat simulatorul, se va trece la
experimentarea diverselor scheme lo-
gice a analizelor.
Schema nr. 1. Triggerul S-R este
3
2
-
i
-
v
o
1Ka.


C884
6,B n F
]'-- o,&nF
+
II AXUL DiSCULUi
/ TELEFONic
L::::::J!!J
I
I
II

c.B.AI
I
format (fig. 16) din circuite NICI,
ceea ce face ca la lor
in un semnal negativ (1)
unul cu O (O).
circuitelor NICI se la
indicatoare optice, iar
S R se la colectoarele tran-
zistoarelor circuitului basculant bistabil
comandat. Se va constata cele
becuri se vor aprinde succesiv.
Schema nr. 2 se cu
circuite un circuit SAU unul
de NU, a este cu-
la lin indicator optic (fig. 17).
Se va analiza semnalul in fiecare
punct al schemei:
- in pU,nctul 1 apare semnal (1)
A B sint negative;
-in punctul 2 apare semnal (1)
C O sint negative;
-in punctul 3 apare semnal (1)
in 1 sau 2 este semnal negativ;
- in punctul 4 apare semnal (1)
---ivi
SAU
3
NU
,,-( ,-../)h'Olx>----o- 9v
4

j'
2 17
2 xNIC\
in 3 nu apare semnal negativ.
Acest poate fi verificat
practic starea becului de la indi-
catorul optic.
Starea
becului 1 2 3 4 A B C O
Aprins O O O 1 O O O O
1 O 1 O
O 1 O 1
f----
Stins O 1 1 O O O 1 1
1 O 1 1 O O
1 1 1 1 1 1
Desigur exemplele pot fi nelimitate
vor constitui, pe un joc de amu-
zamenb>, o pentru
cei care sint de schemele logice.
ING. SERGIU FLORICA
5
I
.-
. . ----. -.. .. .. ... .. ... ... .. .. ... .. .. .. ... ... ... ... ... ... ........... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. ... .
.......... .. - ................. - ..................................... .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...... .
..................................................................... .
................................................ - ----- .-
.............................................. .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.............................................. .
. . . . . . . . . . . . . " .................................. .
.............................................. .
.............................................. .
.............................................. .
..................... ' ......................................................................... .
.............................................. .
............................................. .
.............................................. .
............................................. .
.............................................. .
............................................. .
.............................................. .
....... . ' , .................................... .
.............................................. .
............................................. .
.............................................. .
.............................................. .
.............................................. .
............................................. .
. . . . . . . . . . . . '.' ......................... ... ... ............................................................ e .. e
..... e e ee.... .
_e.e_e.e_e_e_e_e_e_e_e_e __
CONTROLUL
UNUI AMPLIFICATOR
Stabilirea caracteristicilor electrice ale unui am-
plificator este o absolut in
timp de executat, dar singura cale
de a ce fel de amplificator am construit: de
sau calitate.
Pentru de a caracteristicii
avem nevoie de un generator sinusoidal de audio-
de calitate la care se pot
in orice moment amplitudinea semna-
lului generat, un voltmetru electronic sau un gene-
rator de semnale dreptunghiulare un osciloscop.
Cunoscut fiind faptul nivelul semnalului din
generator aplicat la intrarea amplificatorului nu tre-
buie valoarea pentru acea
intrare, curbei de
sau caracteristica amplitudine decurge
in felul
Se generatorului AF la 1 000 Hz
nivel se pe voltmetrul
electronic valoarea semnalului la Cind no-
tarea se face in dB, acest nivel la 1000 Hz se
O dB. constant nivelul la intrare, se
semnalului pentru fiecare
se voltmetrului electronic.
Valorile citite se trec apoi pe un grafic la care in
apar valorile de amplitudine, iar in
valorile de
de ridicare a caracteristicii prin
puncte discrete este, mai dar
efectuarea ei se face intr-un timp indelungat.
O in timp foarte
in utilizarea ca semnal de a
impulsurilor dreptunghiulare, iar citirea rezultatului
se cu osciloscopul.
La totul in interpre-
tarea semnalelor oscilografiate cum vom
vedea, forma impulsurilor pe care le priVim ne dau
absolut toate de care avem nevoie.
Practic se astfel:
in una din amplificatorului (radio, mag-
netofon) se introduce un semnal dreptunghiular cu
de 1000 Hz (fig. 1). amplificatorul
are o de atunci la se va
putea vedea a semnalului de la intrare,
doar (fig. 2). Toate din circuit,
pentru joase sau inalte, vor trebui fixate
in medie in care nu cu nimic
caracteristica amplificatorul ui.
rotim butonul de corectare a caracteristicii
amplificatorului pentru joase, putem avea
anume: ridicarea la frec-
joase (fig. 3) sau atenuarea joase
(fig. 4).
Oscilograma apare ca in fig. 5 s-a ridicat
caracteristica la inalte sau aceste
au fost atenuate, oscilograma apare ca
in fig. 6.
Aceste rezultate au fost prezentate
ca cititorul se familiarizeze cu
de
am construit un amplificator de
calitate. Cu prima de am deter-
minat are o de ca in fig. 7.
Se pe o a
pentru mai mici de 50 Hz
mai mari de 15 kHz, in rest, amplificatorul avind o
lin
Introducind la intrare un semnal dreptunghiular
cu de 40 Hz, pe se
o inclinare a palierului (fig. 8), deci caracte-
risticii la joase.
La un semnal dreptunghiular de 1 000 Hi, nu
6
Ing. 1.
Fig. 3
Fig. 4
Fig. 5
Fig. 6
apar vizibile la oscilograf (fig. 9), deci
amplificatorul este liniar in domeniul lor
medii.
Pentru semnal de 20 kHz, fronturile impulsurilor
apar rotunjite (fig. 10), ceea ce o
a caracteristicii la inalte.
oscilogramele pentru 40 Hz, 1 000 Hz
20 kHz apar ca in fig. 11, fig. 12 fig.13, caracteris-
tica amplificatorului are forma ca in fig. 14. Faptul
apare o la impuls un punct
de a amplificatorului la inalte.
Oscilogramele din fig. 15, 16 17 - respectiv
pentru 40 Hz, 1 000 Hz 20 kHz, corespund unei
caracteristici de forma celei din fig. 18.
Din fig. 15 se trage concluzia unei
a frecventelor joase (palierul impulsului
foarte inclinat). Deformarea impulsuri lor din fig. 17
este unor puncte de
rotunjirea frontului impulsului
derea caracteristic ii la inalte.
De obicei, ce un amplificator a fost construit,
cu se fac reglaje pentru a se
o de
de exemplu, pentru semnalul de 40 Hz
pe oscilograf apar impulsurile ca in fig. 19, atenuarea
la 20 Hz este de 3 dB, iar impulsurile apar ca
in fig. 20, atenuarea este de 6 dB la 20 Hz, lucru ce
este ilustrat in fig. 21. in acest caz se con-
densatoare de cuplaj de capacitate mai mare.
Pentru din fig. 21 oscilo-
gramele din fig. 22 23 pentru un semnal
de 20 kHz apare o atenuare in domeniul lor
inalte de 3, respectiv 6 dB.
La un amplificator de la 100 kHz),
oscilograma unui semnal de intrare de 20 kHz apare
ca in fig. 24. benzii in domeniul
inalte se face prin unor in ano-
1
I
II I
50 MI -aooo H1
,
I
,
I
.H8 20000 Hl
- - - - - - - - -
>OH.
.
10
, ...
......
Fig. 7
dul tuburilor electronice, de exemplu.
O absolut in special
pentru amplificatoare Hi-Fi este determinarea timpu-
lui de a impulsului. Se timp de
intervalul de timp intre valoare 0,1 0,9 din
amplitudinea impulsului (fig. 25).
La o cu semnalul se introduc
din osciloscop semnale de marcaj (markeri) cu frec-
Fig. 8
Fig. 9
Fig. 12
de 1 MHz, deci cu intre ele pe ecranul
osciloscopului de 1,1ts. Se un amplificator
foarte bun are timp de a frontului
impulsului de maxim 3ps; bun are 6 us; de
Fig. 13
111111111.11111111111
Fig. 14
1
I
,
"'"
1\
- " -
+-
- -
Hg. 18 ,. ,on
'000
IJ l'
1'. ,
,
\


I
Ip
Fig. 21
,. 20
'00 '000 '0000
calitate are timp de peste 12 J.Ls.
Timpul de se pentru un semnal
la intrare cu de 10 kHz.
Aceste ultime dau ale mo-
Fig. 15
- ---- -
Fig. 16
- -- -
Fig. 17
Fig. 19
Fig. 20
PREAMPLIFICATOR
ru
Tehnologia de a discurilor com-
primarea dinamicii, in special in domeniul frecven-
joase. Astfel se faptul redarea majo-
discurilor cu un amplificator perfect linear se
face
dinamicii la redare trebuie fie
cu normele folosite de la
discului.
La preamplificatorul din fig. 1 se cont de
acest deziderat. Astfel, comutind pe K1, se introduc
elemente de (vezi fig.
2 a-b-c). In 1 a comutatorului preamplifica-
24
iNTRARE
a
torul este linear, in 2 se introduc elementele
de pentru discuri normale, in 3 -
norma New Ortophonic, iar in 4 -
norma IEC, de majoritatea fabrici lor
de discuri.
nu se ce a folosit fabrica la inre-
gistrare, se vor face in de
a comutatorului la unui rezultat optim.
Preamplificatorul se poate cupla la amplificatoare
de fidelitate este deosebit de util la inre-
gistrarea discurilor pe de magnetofon.

12
aC107
SOIlF
dului cum vor fi amplificate unor in-
strumente muzicale intr-o
amplificatorul atacurile brusce sub
de impuls.
Fig. 22
Fig. 23
Fig.24
90"1.
Fig,. 25
-------t-----T/""' I---t I

: / 1 II I
I I I I
I I I I
I I I I I
I I I I I
I I I
I I I
I I I
I I I
I I I
I I I I I I I

1_1 -Ll
to
It) I
t
2 I I I
I I , I I I I I
10"1.
u
2a
'" K1
"'1-1 __ _
I
I
530
Hz
2b
SO SOO 2000 Hz
U
2e
Kl
POZ.4
I
I
50 500
3600
Hz
7
-
PIITRU
I TRINZIITIIRJIIR
Majoritatea aparatelor de . similare,
descrise n diferite reviste, factorul de
amplificare n curent continuu al unui tranzistor
(raportul de transfer direct static) n montaj emi-
tor comun,
IC
P = h21e =-
. IB
. I
R
I
r
snt de de colector ai
ttanzismrului de
n proiectare se ia n considerare, n majori-
tatea cazurilOl; parametrul

p = h21E = I}B '
ilU CE = O
raportul ntre de
intrare cnd tensiunea de este constant.
mai jos justificarea calculul
general pentru realizarea unui aparat simplu
ieftin ce factorul de amplificare
nal al tranzistorului P = h
21e
curentul rezidual I
CE
n montajul emitor
comun. o
Aparatul poate fi utilizat ea ohmetru, deci
la ncercarea diodelor semiconductoare.
Pentru P I
CE
aparatul are scri: 100
300. ' o
de snt U CE = 4 75 V
IC=l mA.
Aparatul nu are pi.ese greu procurabile este
foarte util n laboratorul electronist.
1
E
p
CALCULUL TEORETIC
Considernd fig. 1, care exprU:nA. curentul
de colector n de curentul prin instru-
ment, 1
3
, este
Rl + R3 + 2Rs + R3
R
S
Ic' = 1 + It. 13
Rl tfs
Observm tranzistorul este inclus ntr-o
punte de curent continuu, la care cele dou dia-
gonale snt constituite de sursa E de instru-
mentul 1, iar una din laturi este tranzistorul
de
Variind curentul de I
B
,
8
Ing. ANDREI
n curent continuu colector-emitor puntea
poate fi la echilibru pentru I
B
= I
B1
n acest caz, I
C
= 1
2
= 1
4
= 1
5
= ICI curentul
prin instrument 1
3
=0.
Injectnd un curent suplimentar n (prin
R,
1<0
9V
2
stabilirea contactului 1), curentul de cres-
cnd la valoarea I
B2
, puntea se
un curent de colector I
C2
un cu-
rent prin instrument 13.
Conform (1) - ICI = 1, deoarece la
echilibru 13=0
Rl + R3 + 2Rs + R3
R
S
I
C2
= 1 + R
4
13
Rl + Rs
illC = I
C2
- ICI &l
B
= I
B2
- I
B1
Rl + R3 + 2Rs + R3
R
S
_______ ...:R:.::4'-- &1
3
ill
B
numeric ea M
B
fie egal cu
factorul K din atunci [P] = [M
3
]. n
paranteze drepte am notat valoarea
de de
Dar pentru valoarea a lui 13 este
1111 = [1
3
]. Aceasta putem citi
valoarea lui P direct pe scara instrumentului
etalonat n
Pentru ca mlsurtoarea nu fie de
erori indmisibile, curentul suplimentar injectat
n printr-o trebuie fie constant
egal cu factorul K.
Tensiunea fiind n
port cu valoarea tensiunii E, tensiu-
nea E treb4.e fie riguros
Stabilizarea tensiunii sursei E este
avnd n vedere n timp a tensiunii la
bornele bateriei in-
teme.
Pentru realizarea au fost impuse ur-

a) tensiunii colector-emitor fie mult
mai dect valoarea tensiunii continue de
colector U CE pentru a avea erori nensemnate
din cauza tensiunii de colector.
UCE
ilUCE <--
5
R
Rl = R4 <-2
5
b) Instrumentul I va fi de 100 sau dac e
mai sensibil, va fi etalonat pentru 100
300
c) Alegem la echilibrul pun le = 1 mA.
Deci divizorului R
4
+ Rs n k!l va fi
cu valoarea tensiunii sursei n V.
[R4 + Rs] = [E]
d) E este valoarea tensiunii stabilizate de o diod
Zenner ce o avem la (5 -6 V).
e) Tensiunea de alimentare o alegem 9 V.
3
IHA
E
+
SCHEMA DE PRINCIPIU MODUL
DE LUCRU (fig. 2)
Aparatul e alimentat cu un stabilizator para-
metric cu Zen ner. Se diode le
ZG 5,6 din R 1 se alege de 300 - 430 'l
Pentru tranzistoare p.n.p. sau n.p.n. se inver-
polaritatea sursei de alimentare a instru-
mentului prin comutatorul K 1.
n stare instrumentul e prin
contactele 11 -13 ale butonului B 1/3 cu rezis-
R3 (scara 300 Deschiznd acest con-
tact, instrumentul se (scara 100
Deci R3 va fi pentru scara de 300
Rs curentul de se
alege de 50 - 70 k!l.
R6 R
7
au valori ce din
calcul se aleg prin din valorile stan-
dardizate apropiate.
R9 se alege astfel ea pe scara de
300 scurtcircuitnd bornele notate cu !l,
acul devieze la apoi scara se etalo-
n ohmi (cea 0-2000 !l) cu ajutorul
de valoare
In timpul faptul acul nu mai
la bateria
trebuie altfel rezultatele
rilor snt eronate.
P se ia de 5 k!l cu
tor.
O se astfel:
1. Alegem comutatorului KI pentru
p.n.p. sau n.p.n. introducem n
respective tranzistorului de

2. Comutatorul K
2
va fi pe O, B 1/3 pe
revenit (300), iar BI pe revenit (P).
- Se aparatul, se cursorul
se aduce acul la o.
- Se K
2
pe f3 se va-
loarea lui f3 pe scara de 300.
pe Bl> citim pe scara 300 valoarea
lui I
CEo
n
n ambele cazuri, valorile snt mici, se
pe B 1/3 citirea se face pe scara de 100.
Pentru operativitate butoanele BI B 1/3
trebuie fie cu revenire, stabilesc
anumite contacte, iar reveni te stabilesc alte con-
tacte.
tn snt figurate n revenit,

Ele se pot realiza de amatori cu gru-
pe de contacte folosite la magnetofoanele Tesla.
EXEMPLU DE CALCUL
o Zenner ZG 5,6
tensiunea de stabilizare cu montajul din fig. 3.
Presupunem E = 5,6 V.
- Alegem [E] = + Rs]
- R4 + Rs = 5,6 kn
- R2 = R4 = ..!.L
5 ... 6
- R2 = R4 = 0,6 kn; Rs = 5 kn .
Alegem ca instrument un indicator de nivel de
la magnetofonul B
4
(scara
I=50JlA: U=75mV;
R. = U = 75 . 10-
3
V = 1,5 ' 103 n
l 1 50 10-
6
A
Deci pentru scara de 100 va
1,5 kQ.
Conform fig. 1, factorul K :
- scara 100-R
3
= 0,75 kn
[K] = [AlB] = 3,14
R7 = = 1,78 Mn

k = 3,14
fi de
- scara 300 - R3 = 0,25 kn I K = 2.3, R6 = 2,44 Mn
Se alege R9 se scara de oh-
metru cum s-a Scara va fi
Comutatoarele KI K
2
snt comutatoare de
game de de la aparatul Zefir.
n butoanele BI B 1/3
pot fi nlocuite cu tip de comutator.
Alegerea dimensiunilor o la latitudinea
constructorului.
Autorul a realizat aparatul cu
elemente:
- Zenner Z 5,1.
- Kl> K
2
= comutatoare game Zefir.
- Bl> B 1/3=butoane cu revenire realizate cu
contacte de magnetofon.
-
II1I1II CINVINIllNllA
- -
Varietatea volumul dispozitivelor semiconduc-
toare au ajuns la un asemenea grad de dezvoltare
incit pe drept cuvint se poate afirma au in
productia de tuburi electronice.
La ora mii de t i puri de tranzistoare,
diode, fotodiode, fototranzistoare, termistoare cu coe-
ficient de pozitiv sau negativ etc., pro-
duse in diferite cu performante, forme construc-
tive norme de utilizare dintre cele mai diverse.
in privinta dispozitivelor
semiconductoare, trebuie remarcat se in-
tr-un stadiu de inceput. Cu atit mai mult codificarea
lor.
Din acest motiv, pentru folosirea cit mai
a tip de semiconductor este stu-
datelor de catalog.
Fiecare de dispozitive semi-
conductoare are azi sistemul propriu de codifi-
care. Aceasta constituie un serios impediment
tru cel ce trebuie utilizeze, sau
echivaleze diode, tranzistoare etc. in ultim ul
timp o tot mai de unificare a no-
tatiilor de unii din Europa.
Potrivit acestui sistem de codificare, toate dispozi-
tivele semicQnductoa:re se impart in 2 mari grupe.
Din prima fac parte dispozitivele semiconduc-
toare care se in radioreceptoare, amplifi-
catoare, televizoare, magnetofoane etc. de uz general.
Grupa a doua cuprinde elementele utilizate la unele
aparate speCiale, la montaje sau aparate de uz pro-
fesional altele.
Notatia semiconductoarelor din grupa I se compu-
ne din 2 litere 2 sau 3 cifre.
Prima a primului grup materialul semi-
conductorului folosit. in tabelul 1 se dau semnifica-
primei litere.
Tabelul 1
Prima
Semnificatia Observati i

A material germaniu G - pentru sem icon-
ductoarele de fa-
bricatie TESLA
ts SIICIU
"
I em
C ..
arseniat
de galiu
U .. anti moni-
de indiu
R alte materiale semi-
conductoare (celule
fotoelectrice ge-
neratoare HolI ).
A doua a primului grup tipul structural
al semiconductorului principalele sale
in tabelul 2 se dau semnif icatiile celei de a doua litere.
A dOlla

A
B
C
D
E
F
G
H
K
L
M
P
I
Q
R
S
T
U
X
Y
Z
Tabelul 2
Semn i f i catia
de detectie, de de
amestec
de capacitate (varicap)
tranzistor pentru aplicatii i n audiofrec-

tranzistor de putere pentru aplicatii in

tunel
tranzistor pentru in radiofrec-

dispozitive semiconductoare diferite cu
multiple
de cimp Hoii
generator Hoii in ci rcuit magnetic
deschis
tranzistor de putere pentru in

generator Hoii in circuit magnetic in-
chis (ex.: modulator Hoii sau multi pl i-
cator Holl)
dispozitiv semiconductor sensibl Ici ra-
(ex.: lotorezlstor)
dispozitiv semiconductor generator de

tiristor de putere
tranzistor de putere pentru co-

tiristor de putere
tranzistor de putere pentru
multiplicatoare, recuperatoare,
varistor
redresoare, amplificatoare de ten-
siune, de randament
stabilizatoare sau regulatoare de
tensiune (Zen ner)
care grupul de litere este
folosit pentru numerotarea t i pului de ne-
avind nici o
Semiconductoarele din grupa a doua au in compo-
lor un grup de 3 litere 2 cifre. Primele 2 litere
au ca elementele grupei 1 (ta-
belele 1 2). A treia (X, Y sau Z) semi-
conductorul este de tip special (grupa 2). Cifrele
care literelor au numai o de
numerotare a tipului tot ca la grupa 1, nu au nici
- indicator nivel magnetofon 50 75 mV,
RI = 1,5 kQ cu
- cu tip Mamaia
5k!l.
RI = 220 Q
R
2
= R
4
= 820 Q
Rs = 4,3 kQ
R6 = 2 MQ
R
7
= 1,8 MQ
Rs = 68 kQ
R9 = 2,4 kQ
Aparatul parametrii cu apa-
fiind nensemnate.
autorului este n fig. 4.
o
Semiconductoarele fabricate in R.S.R. sint notate
printr-un grup de litere sau trei) un grup
de cifre. au fost adoptate pe asimi-
lor in nerespecti nd normele imei
unitare. Primele semiconductoare
late in se notau prin i ndicativul EFT (SFT)
urmat de un
Azi se produc semiconductoare notate potrivit
europene (tabelele 1 2) de semi-
conductoare notate prin indicativele EFT, EFR, pre-
cum altele.
n tabelul 3 se dau semiconductoarelor
produse de cum sint prezentate
in catalogul din 1970-71 .
Tabelul 3
Material
AC 180-184
Tranzistoare d
EFT 311-342 Ge

SFT 367-377
BC 101-109
Si Tranzistoare
BF 167-215 I
de
EFT 306-320 Ge

AD 152-155
Ge Tranzistoare de putere
EFT 212-250
AA 112-131
Diode de semnal
EFD 103-115 Ge

1N 54A, 541,
542
DR 300-306
Ge
EFR 135-136
Diode redresoare
F 107, 407 Si
KS 1060, 4060,
6060
Si
Di ode redresoare de
RA 120, 220 mari
T 31-38
DZ 308-311 -
Diode stabilizatoare de
tensiune (Zen ner)
DF 1-3 Ge Fotodiode
Ing. S. GOLDIMBERG
9

-
EmITATOR
-
de4\V
in cadrul campionatelor de unde ultra-
scurte ale R.S.R., precum in alte concursuri
un tranzistorizat, economic
de gabarit redus este binevenit.
Aproximativ din participante lu-
din portabil, in special de pe virf de munte.
Un care asemenea
este cel din fig. 1. Dimensiunile cablajului imprimat
sint 170 x 50 mm. Greutatea-circa 200 g, tensiunea
de alimentare - 12-15 V. Este cu o mo-
de cu fapt care a
simplificat enorm problema modulatorului im-
plicit, a consumului de energie. Din cele opt tran-
zistoare folosite, sint de rom-
la fel, toate celelalte piese componente
IJ6MHz I
(cu cristalului de sint de

Consider unele din argumentele prezentate
vor fi suficiente pentru a contrillui la luarea
rii de a-I construi. acum,. descrierea schemei
electrice.
Tranzistoarele T
1
T 2 (de tipul EFT 322) indepli-
nesc de amplificator de
folosirii unor valori mici ale lor de tre-
cere intre etaje (C
1
, C
2
, Cri sint favorizate frecven-
inalte, fapt care contribuie la unei
penetrante, cu un ton foarte grav (se
poate valoarea lor C
1
C
2

la 4,7 nF).
Semnalul de prin intermediul ca-
C
9
, se diodei varicap D care, la
rindul ei, fiind in paralel pe circuitul L
1
C
5
al oscilatorului, va face varieze acestuia
in limitele +800 Hz de
este cu valoarea semnalului de mo-
aplicat diodei varicap).
Oscilatorul local stabilizat cu cristal de
este executat cu tranzistorul T 3' care
in regim Overtone, pe una din ar-
monicile superioare impare ale cristalului. Au fost
incercate cristale pe 7250 kHz (folosind armonica
a 5-a), pe 12,1 MHz (armonica a 3-a), precum un
cristal pe de 4033 kHz (armonica a 9-a).
Amplitudinea semnalului in cele trei cazuri
a diferit cu maximum 20%. Circuitul
oscilant L
1
C
5
(C
7
) din circuitul de colector este
acordat pe ce 3tL MHz.
etajeTT
4
T 5)
10
Ing. G. PINTILIE - Y03AVE
in regim de dublare a respectiv se
un semnal pe 72 MHz pe 144 MHz. Tranzistorul
T 6 semnalul de 144 MHz la o valoare
pentru a putea ataca etajul
de putere medie.
In toate cele 4 etaje de de
putere (T 3+ T 6) sint folosite tranzistoare de pro-
I.P.R.S., de tipul BC 107 A.
in etajul prefinal se pot folosi tipuri
de tranzistoare: 2N 3 866, BFX 55, 2N 3553, BFW 16,
BFW 17(A), 2N 2219.
Curentul de colector al acestui tranzistor este in
limitele de 80-100 mA (Ia 12 V tensiune de ali-
mentare).
Ts SRF
Etajul final este executat cu tranzistorul 2N 3375.
Se poate folosi cu un tran-
zistor KT 907 . . Tranzistorul final un radiator
din de aluminiu, de 2-3 mm, de di-
mensiunile cu cablaj imprimat.
Placa-radiator din aluminiu, pe care se prinde
tranzistorul final, se de
rului prin intermediul a lungi de
6 mm, inspre partea cu folie de cupru.
Prinderea se face cu M3, folosind
orificiile de jJ 3 din cele diagonal opuse
ale Tranzistorul final se prinde bine de ra-
diator, iar partea cu de contact se potri-
in gaura de rI> 7 din placa Con-
tactele intre electrozii tranzistorului se
cu trei conductoare din cupru, cit mai
scurte pOSIbil. Placa radiatorului trebuie
contact galvanic cu punctul de al cu
cablaj imprimat.
in figura 2 este prezentat desenul cablajului im-
primat. Acesta din se va executa in felul ur-
Se taie o din pertinax sau sticlotextolit,
cu folie de cupru la dimensiunile 170x50 mm.
Se din desenul cablajului imprimat
se exact peste placa cu
Se prin cu
un dom locurile unde se vor practica
parea semnelor nu trebuie cu pentru
a nu degrada placa de Se desenul
cablajului imprimat se placa in locurile
insemnate cu un spiral de 1 mm, in continuare se
vor aceste folosind un spiral de jJ 2 nu-
mai in locurile unde se introduc cele opt conden-
satoare trimer (tip I.P.R,S.). pentru
fiecare trimer sint trei Apoi se vor executa cele
de jJ 3, din cele opuse ale

precum gaura de jJ 7 in care se 'va introduce
tranzistorul final.
Toate se vor face dinspre partea
cu cupru. ce au fost executate toate
se bine cu un
foarte fin. Nu este bine folosind
un spiral mai mare, deoarece se supra-
de contact la sudurile ulterioare.
Pe bine se va de-
sena cu gudron (gudron dizolvat in toluen, ti-
ner etc.), o nr. 1, cablajul
imprimat, conform desenului (desenul este executat
'privind dinspre partea cu cablaj imprimat a
In jurul lor se va desena cite un inel nu mai
mare de jJ 2 mm, iar conexiunile intermediare
nu fie mai groase de 1 mm. Apoi se vor uni intre
ele toate locurile insemnate cu punct barat (locuri
ce conexiuni de in fel incit
acopere cit mai bine nefolosite,
conexiune de va inconjura toate cele-
lalte conexiuni la o apropiere de 0,5-1 mm.
in acest fel se va executa o ecranare intre co-
nexiunile calde, Acest lucru solicita,
un timp oarecare
dar cu cit cablajul imprimat va fi mai bine realizat,
cu atit rezultate mai bune.
Pentru elucidare, in fig. 3 un exem-
plu de cum trebuie desenat cablajul imprimat. De-
I 144Mllzi
SRF
Fig. 1
senul din din imediata
apropiere a etajului final.
ce desenul cablajului a fost terminat, se
placa in de Coro-
darea circa 20 de minute, in de den-
sitatea de ce corodarea
neacoperite a fost se
gudron cu tiner, toluen sau o
lare cu se imediat
cu o de colofoniu di-
zolvat in spirt alb concentrat. de
colofoniu constituie un bun decapant la suduri
folia de cupru de a oxida.
montarea pieselor in ordi-
ne: condensatoarele (trimer cele
ceramice), tranzistoarele in final,
Datele sint prezentate in tabel. Acor-
dul incepe prin a aduce etajul oscilator in regim de
pe de 36 MHz. Se poate
sura oscilatorului cu un grid-dip-metru
sau, folosind un receptor de UUS, ascultind armo-
nica a 4-a (144 MHz) in receptor. ' Condensatorul
(15 pF), insemnat cu conectat in paralel
pe circuitul acordat, se alege in de dioda
varicap Pentru o de tipul BA 121
va avea valoarea de 27 pF; pentru BB 109 - circa
22 pF, iar pentru BA 124 - 15 pF. Aceste valori se
aleg practic astfel incit condensatorul trimer C
5
fie aproximativ inchis. Celelalte cir-
cuite se maximum de curent al
etajului imediat De exemplu: se
cu un voltmetru de tensiune la bornele re-
R
13
(deCi se curentul de emitor
al tranzistorului T 5)' iar apoi se asupra
condensatorului trimer C
15
pe maximum de valoare
III
Fig. 2
a acestui curent. Acest lucru se face in continuare
cu celelalte etaje. Trebuie avut ca in tot acest
timp fie conectat la un cablu
coaxial de 3-5 m, la al vom anexa un
bec de 3-5 W la tensiunea de 18-24 V. Pentru
reglaje, simplu de exe-
cutat, este
Deoarece tranzistorul final are emitorul conectat
la vom acorda circuitul L5C25C27L6'
nind condensatoarele trimer C
25
C
27
maxi-
mum de a care rolul
de De asemenea, in
vom acorda etajul final
asupra condensatoarelor trimer C
30
C
3f
Tn cazul
in care acordul optim se atunci
cind condensatorul C este complet inchis, vom
lipi in paralel pe pe partea cablajului impri-
mat, un mic condensator ceramic tip de
valoare 5-8 pF. Putem interveni asupra valorii
condensatorului C
26
de 22 pF, in sensul sau
atunci cmd se acord
optim cu condensatorul trimer C
27
inchis la ma-
xim sau, respectiv, deschis.
Toate se executa din conductor de
cupru emailat. de (SRF)
se din cu diametrul de
0,4 mm, cu diametrul interior al
de 3 mm, pe o lungime cit permite dis-
intre din cablajul imprimat.
La 'intrarea modulatorului se pot conecta micro-
foane dinamice sau cu cristal. intre
mufa de microfon se
face cu o de cablu ecranat. Punctul
cald al este la liber al condensa-
torului C
1
.
intre mufa de an-
se face cu o din cablu coaxial. Punctul
cald al este la punctul comun dintre C
30

Fig. 3
C
31
. Ecranul cablului coaxial se la punctul
de al
TABEL CU DATELe

ti
Nr. inte- Pas
ti rior intre Sensul
Nr. spire
rilor spire (mm) (mm) (mm)
L
1
11 o.a 6 0,5 la spira
a 3-a stinga
L
2
9 o,a 5 0,5 la spira
a 2-a dreapta
:
L3
5 1 5 1 la spira 1 stinga
L
4
5 1 5 1 la spira 1 [dreapta
L
5
5 1 5 - dreapta
L6
1,75 0,4 5 - - stinga
L
7
12 0,4 4
I
- ndiferent
La
4 o,a 5 -
"
ndiferent
IMITATIIX

TRIFU DUMITRESCU YOlBAL
------------------------------------------------------------------------------------.
un montaj care prin simplita-
tea schemei sale prin redus de piese
este accesibil tuturor categoriilor de radioama-
tori. Este vorba de un a putere
este de aproximativ 6 W.
de la nceput partea
a trebuie fie foarte
rigid, aceasta fiind una dintre .prin
care se stabilitatea de
Piesa o constituie tu bul 6N 3P,
care este plasat orizontal pe_ un de
din aluminiu de 2 mm, la o de 40 mm
de Soclul acestui tub va fi din calit, iar
liniilor acordate din material ceramic
sau plexiglas.
Cnd montajul este gata, conectarea
tensiunilor la filament anod, se trece la regla-
jul prin apropierea din cat ode
de liniile montate n anode. trebuie
fie - pe ct posibil - pe ambele anode.
Reglajul se face cu
ajutorul unui circuit oscilant LECHER.
Cuplajul cu antena se prin modifi-
carea dintre LI Ll,
maJ(imum de putere n
dintre trebuie
cu un cablu simetric de 300.fi pentru o
adaptare a sarcinii. vor fi con
din Cu-Em, dia
mett:ul de bobinare va fi de 4 mm, spi-
firului utilizat fiind 170 mm.
In. ceea ce modulatorul, el poate fi de
ori(le tip va trebui debiteze o putere de
aproximativ 3 -4 W.
PRIN DEPLASARE .\
__ ___ ""_"' ___ SE FREt:t.f1tTAJ
lt I LINIE DE
i---.... -... t-..
I
10 CU-Ag

:::1
:lI I CU-Ag
...L:
C
""' .... -_-_-....::-3.:..0-_-_-_-_-.. '""'. ;2mm
90
LT

J

150

,.0 421
L

RF..""ATENA
I
2-3
sJp
PLE
ORTI
'X/8LAS
l2 .... __
(/
:::c 1,5nF
11
:TAuSGULE
De o utilitate cutia de scule
aici poate locul n orice
cu cutii, una alta
avnd o serie de mici casete, ea poate
orice precum piese cuie,
ruburi etc. Cutia are lateral o pe al
butuc se poate un cablu electric cu rol
de prelungitor, deosebit de util cnd locul de
lucru momentan e de priza de curent.
Cutia are o dimensiu-
nilor sale judicios alese,
pe baza fi-
gurii 1. Completnd desenul cu datele din tabel,
se pot executa toate reperele componente. Cutia
e de laterali (1), de pla-
ca (8), de (3) e mne-
rului (2) profilelor (14). Un (7)
pentru la aprecierea dum-

Cotele date pot fi modificate de posi-
sau
Se unor cote date implicit,
care cont de grosimea unor repere. Aceasta
permite utilizarea unor materiale cu grosime
oarecare.
Ca materiale se vor folosi panel (sau P.F.L.)
placaj, precum cteva profile de lemn pentru
rigidizare mner. din placaj pot fi
din carton tare gros, eventual mela-
minat.
Asamblarea se face prin lipirea cu clei de tm-
asigurarea cu de dimensiuni
potrivite
Pentru a se dau
1
Prin intermediul ilust lor
turate cteva sfaturi practice
ntr-o ce mari
necazuri multor posesori de lo-
n care a umidita-
tea. Cu ocazie,
numeroaselor scrisori primite att
la Tehnium, ct la

1. principalele
cauze ale n
ca de exemplu : scurgerea
a apei de ploaie, nivelul
ridicat al pnzei de te-
renul afinat de porozita-
tea etc.
2. Verificarea prin
aplicarea pe perete a unei oglinzi
de buzunar (sau metal lucios) cu
ajutorul benzii adezive.
24 ore este sau cu
de peretele este umed.
3. Pentru
rii, bine conductele de
aparente cu benzi din plastic (vezi
figura1 de
care au pierderi,
de la subsol ziua noaptea, cnd
nu este umiditate nu
ca de
rufe.
4. Repararea ri lor din
apar .Ia mbi-
narea blocurilor dt! la fe-
rest re, la la intrarea cablurilor
sau conductelor. in primul rnd
trebuie reparate din in-
teriorul Se
cu ajutorul daltei cioca-
nului se locul cu o perie
de Se se umple
cu mortar sau ciment.
locul se umed n primele 24 de
ore, iar se face n 2 .. . 3

5. marginii podea-zid.
din snt
cele mai apte pentru
apei. Se bine locul, se
complet prin
suflare cu aer sau prin periere.
Izolarea se face cu mortar
epoxidic sau cu
6. Acoperiri interioare.
astuparea izola-
rea conductelor etc.,
zidul de fun-
este poros cu prea
mult nisip beton degradat) .
Acoperirea (vopsirea)
se face
a peretelui:
lare cu decapare cu acid clor-
hidric. Vopseaua trebuie
fie pe de epoxidice,
latex sau alte materiale plastice
protectoare.
Se succesiv mai multe stra-
curi de vopsea de
, uscarea a strat.
Asigurarea unei scurgeri co-
a apelor fluviale
este absolut
7. Izolarea a fun-
cnd luate nu au
nici un rezultat. Excavarea tere-
nului la talpa Cu-
repararea
vizibile. cu un
strat de beton de (1 parte
ciment '2. 1/2 nisip) rugos
(rugozitatea se cu peria de
nainte de
Aplicarea unui strat de beton finisat
la din beton
turnat (vezi figura) nu acest
tratament. Aplicarea n lungime a
unui strat de peste care se
foile de carton asfaltat,
iar se un nou strat de
Imparte cutia n dou Acestea pot fi com-
partimentate cu plcile pentru casete (10) (11).
Compartimentarea poate fi dup cum
se vede din desen.
Cutia mobil e alctuit din (5) (6),
(7) placa (4). Ea se cu dega-
jrile reperelor (5) pe (9). Pentru a fi
scoasll, se nti apoi se deplaseazA la-
teral.
Roia pentru cablu, alctuit din discurile (12)
miezul (13) (din dou ca n desen sau
monobloc), se fixeaz pe una din laterale.
nclinarea lateral a a degaj-
rilor reperelor (5) nu e indicat pe desen. Ea e
n jur de 30; n orice caz e important ca s se
realizeze cutiei pe suport. Razele de
Reper INr.
buc.
1. Perete lateral 2
2. Miner 1
2
fotografiile din fig .... 2 - 7, care reprezint:
Cele dou plM pentru cutii rigidizate cu
profilele respective (fig. 2).
Asamblarea cutiei fixe (fig. 3, 4, 5).
Realizarea rolei pentru cablu prelungitor
(fig. 7).
Cutia realizat (fig. 6).
Finisarea cea mai potrivit const n vopsire.
Realiznd-o corect ngrijit (grunduiri preala-
bile se un aspect deosebit.
Culoarea sau culorile, snt o
chestiune de gust. n orice caz, culorile deschise
snt mai practice, ceea ce; nu
exclude folosirea lor.
Spor la treab!
L x 1 Grosime I Material
250 x230 g=10-13 panel, P. F.L.
(6oo-2g) 25 x40 lemn de orice
600 x75 <4-6 placaj
3. Perete lung (cutie
<4. Placa cutiei mobile 1 230 x(599-2g) <4-6 placaj
5. Perete scurt (cutie 2 230 x80 g=10-13 panel, P.F.L.
6. Perete lung (cutie 2 (599-2g) x60 <4-6 placaj
7. 2 230 x60 j=10-13 panel, P.F.L.
8. Placa cutiei fixe 1 600 x230 <4-6 placaj
9. Suport 2 175 x20 6-10 placaj, panel,
de lemn
10. pentru casete <4 230 x60 k=<4-6 placaj
11. pentru casete <4 3OO-(g+1/2j) k=<4-6 placaj
12. Discul rolei pentrt;:, cablu 2 (2S 210 3-<4 placaj
13. Miezul rolei pentru cablu 1 70 50 x25 lemn moale
H. Profil de rigidizare (pentru cutie 2 600 13 x18 lemn moale
1 S. Profil de rigjjlzare (pentru cutie
2 599-2g 13 x18 lemn moale
Drenar-ea asanarea terenu-
lui la talpa Se
un tub ceramic de drenare a apelor
(sub nivelul podelei), din tronsoane
scurte, legate ntre ele cu
de carton asfaltat. Umplutura se
cu materialele n
Fiecare strat se bate cu
maiul.

nimic mai simplII!
o de capsat poate
fi uti cu rezu Itate
de bunE' la unei ofe-
o de avantaje, ntre
care viteza primul
loc.
Legarea
de prof. S. Mircea, material
n nr. 5/1973 al revistei Tehnium,
detaliat un mod de lucru
clasic, cunoscut amato-
rilor destinat a deschide ape-
titul altora.
Considernd de-acum cunoscute
toate unei
propunem un mod original de
cu nimic inferior unei lu-
executate la o auto-
de
n principiu, se prinde fascicula
cu capse nu prin coasere. Este de
dorit o de
capsat cu care lucrul
e foarte comod.
unele simple :
SE SCOATE
1
SE 1J\iE
2
- aparatul propriu-
zis de pe batiu prin scoaterea
metalice pe care este nega-
tivul pentru indoirea capselor.
- a apa-
ratului cu ajutorul bonfaierului, du-
cum se n fig. 1, pe linia
asigurnd integritatea ar-
de
plastic de pe partea a
aparatului prin scoaterea
de fixare. La de 80 mm de
gaura o alta
de (2) 3 mm. Ambele snt ne-
cesare pentru fixarea aparatului de
stinghia 1 (fig. 3).
_ pe care se
masca se va con-
form fig. 2, executndu-se n
nea 4 de (2) 3 mm, ne-
cesare pentru fixarea ei pe masa
de lucru, montaj ngropat la nivelul
mesei. Acestui montaj
i se va acorda o
ION PETRAN
pentru ca n timpul lucrului caf>sele
calce perfect pe negativ, ndo-
indu-se normal.
Pentru fixarea de a stin-
gh iei 1, un
ca n fig. 4, avnd grija ori-
joc al acestuia.
- Masa de lucru, nu i se
dau cote, acestea fiind de
statura amatorului, se va confec-
fig. 3.
E de dorit ca pnza cu care se
prind fasciculele fie potrivit apre-
nu la
de
Pentru ca fasciculele stea
strns lipite una de alta pe
ce lucrul
ntregul pe bordura mesei.
Pentru a forma mna, expe-
cu fascicule for-
mate din ziare vechi. Foarte curnd
da seama ... nimic nu e mai
simplu dect uner ..
....
.,
I TIRGUl AISTRllOR II II I


Pentru cel care Republica
n perioada ului Trg al
de miine (Messe der Meister vor Morgen), triplul
M al ntilnit pretutindeni, nentrerupt rapel
persuasiv, devine n mod cert fascinant. A te afla
n Leipzig, n aceste zile, este ntr-un fel sinonim
cu a-i vizita pavilioanele
ca n aceste pavilioane, vizitatorul n-ar putea dobndi
o imagine mai mai
mai convingatoare despre cel a fi, n
spectaculoasei
porane, de miine, de ce,
nuitelor note de drum li se vor sUDstitui aici nota-
precise, deseori cifrice, in stare contureze
prin nsumare imaginea acestui impresionant M M M,
Trgul de mine, nainte de a fi o
meritorie prezentare de exponate tehnice - n
n acest an s-a apro-
piat de 1500 o de
o de cea mai participare,
In anul 1973, cei 21 000 de la faza
a s-au recrutat dintr-un total de aproape
1 700 000 de tineri n fazele anterioare, zonale,
Pavilioanele din Leipzig veneau
adune astfel la peste 21 000 de
anterior la nivelul ntreprinde-
rilor industriale. al al al coopera-
tivelor agricole, Contrar primei impresii, M M M nu
se reduce deci la o de virtuo-
zitate M M M - culminnd prin
prezentare - n fapt apti-
tudinile creatoare ale unei menite
mai departe tehnice, a celor
mai nalte cuceriri ale
Statistic, din cei 1 700 000 peste
1 000 000 snt elevi, aproape 200 OOO-ucenici, circa
400 OOQ - muncitori 22000 - cooperatori,
90 000 - tehnicieni, maistri, tineri cu
calificare,
Din punct de vedere al peste 700 de lu-
au avut ca efect peste
600 au condus la reducerea cheltuielilor de
375 de au marcat veritabile teh-
n timp ce alte 600 materializat
n ridicarea unor produse indus-
triale,
Final, toate cele aproape 370000 de prezen-
tate n fazele zonale, ct n cea au fost cu-
prinse ntr- un amplu catalog pe spe-
cific, fiind recomandate pentru preluare generali-
zare diverselor sectoare ale economiei.
Trgul de mine a demonstreze,
o n plus, de
practicii, de economiei.
rile orezentate n cadrul M M M - nrudite prin semni-
cu tinerilor din prezen-
tate n 1972 n cadrul Practica creativi -
tatea n - s-au 'constituit final ntr-o
a inestimabilei valori edu-
cative a muncii n formarea a viitorului
specialist.
De mare diversitate, angajind o practic
de prezentate n
a acestei M M M au trezit un
mare interes n rndul beneficiarilor, cele mai multe
din ele fiind preluate aproape imediat de ntreprin-
Pentru a nu mai apela la clasica rotire a discului tele-
fonic, dar mai ales pentru a asigura o foarte
formare a dorit, un selector telefonic
electronic, cu circuite integrate,
derile constructoare. Fotografiile pe care vi le pre-
n continuare ofere dealtfel
o imagine ct mai asupra cali-
exponatelor. poate mai mult chiar ...
maistru de miine prezent la concursurile
noastre Tehnium va pretutindeni in
lume, dincolo de unei anume
se impun ca valori peste timp, n stare creeze la
rindul lor valori, pasiunea, inaltul spirit
de responsabilitate al unei chemate prin
datele ei sch1mbur nostru de miine,
Printre pavilioanele complexului expozi-
/ional care au cea de-a 16-a
editie MMM, o foarte atit
din punct de vedere tehnic (Hi-Fi) cit
al spectacolului propriu-zis: sala de
Telescopul de uz didactic prezentat de
un grup de tineri de la VEB CARL ZEISS
JENA s.:a bucurat de una din cele mai
confirmate aprecieri. , Prezentarea s-a
soldat cu intrarea In productie a unui
lot de 2000 de ttdescoape destinate in-
stitutiilor de mediu su-
perior.
Un dulap alb - cel putin la prima vedere - care ne rezerva msa surpriza de
a incorpora .. , o instalatie de baie: un boiler electric cu o capacitate de IJ() I (1 600 W
o de din Scurgerea apei se
cu ajutorul unei pompe de tipul celor existente la de CoborIrea ri-
dicarea vanei nu nici un fel de Pentru mici, instalatii
sanitare o solutionare care nu nici un fel de probleme .

auditii. .
Avantajele panourtlor-demonstrative multifunctionale nu se mai cer demonstrate. Unul mon,
taj poate contribui la realizarea foarte didactic - a celor mai dificile scheme elec-
tronice.
/'

cu Tehnium prin
specificul ei publicistic, revista
Practic - veritabil magazin pen-
tru constructorii amatori din Repu-
blica - se
azi, oaspete, n paginile noastre.
Primui oaspete, deoarece, ncepnd
cu acest ne propunem
succesiv o serie de publi-
ca Modelist-construc-
tor (U.R.S.S.l. Ezermester (R.P.
Do it yourself (Anglia)
Selbsb> (R.F. Germania) etc.
Practic-'7b - ca si Tehnium
practiC
6
BICUMAN
OABI
Vi se lucrati mai mult timp
la pe o nu credeti
un asemenea suport de sustinere, fixat
de treapta a v-ar
lucrati infinit mai comod in
securitate?
dealtfel - este o n
mare de cititorii ei.
Prima ei n fapt chiar coperta
a doua a revistei, asttel, cu
de idei practice
propuse de cititori. In cele ce urmea-
am preluat cteva din aceste
sugestii insumate in Practic sub
titlul comun: Ideen muss man ha-
ben (Trebuie avem idei).
Sumarul revistei - Practic apare
trimestrial - cuprinde de o
mare varietate de elec-
tronice, dispozi-

1
tive mecano-electrice, precum
diverse alte practice vi-
zind confortul casnic, fototehnica.
sportul. (Pentru preltentare
am un interesant radiorecep-
tor cu ceas-foto 1-inclusiv schema
respectiv, interconexiunile radio-
precum un original banc de
lucru, cu de realizat
Alternind complexe
cu cele pentru Practic
se adreseze cu egal suc-
ces unei game foarte diverse de con-
IDEI.,.,.,
structori amatori, ncepnd cu cei
abia la nceputul carierei
cu care, prin
pasiunea lor, indiferent de
nu
Un rol un merit deosebit al revis-
tei I constituie publicarea sistemati-
a celor mai bune prezentate
in fazele zonale cit in faza
a de miine.
pentru orice
tor amator fotografiile, schemele
montajele sint mai elocvente decit
cuvintele, le deci, a-
cestor idei se auto prezinte.
Radioreceptor cu ceas -Incorporat constructiv - cu o de interconexiune Inrleajuns de Cu Indeminare
- piesele existind In comert - puteti incerca dv. miniautomatizare.
La prima vedere: o
de un inalt _grad de dificultate.
n realitate: o dispunere cir-
a citorva cirlige de lemn.
Se spune d n-ar exista fotoamator care nu fi pierdut o ca-
pacul fotoobiectivului sau care, pur simplu, nu fi uitat la loc
fotografiere.
Solutia? Cit se poate de .. . Legarea capacului de inelul pentru cu-
reaua de _sustinere (majoritatea aparatelor foto au un inel de acest fel) sau ...
o fixare, mai preferintele dv.
J,o..

(JJ6
1f1)
fll)
-
J
..
6J(J
,

.. .
o de lucru cu care ar putea fi cu
cu unele In dotarea ateI/ere Cu atit
mai mult Isi poate dovedi utilitatea intr-un mic atelier individual.
15
CIRCUL. IA
P[ TIMP n[ OA PT[
Statisticile 60% din accidentele de circu-
se produc ntre ora seara cinci
accidentelor este mai mare cind apare
fenomen meteorologic destul de frecvent la
noi pe timpul iernii al Se deci
pentru ce de iluminare conducerii n
aceste trebuie li se acorde cuve-
O parte din mare al accidentelor
mai sus se att proastei ntre-
a farurilor, cit defectuoasei lor pe
timp de noapte. aceste lucruri snt cunoscute
auto starea
a de iluminare. Uneori,
semnalate n acest sens provin din Dar
snt cazuri cind ele apar ca urmare a fi-
a conduditorului auto de a avea n lor un
drum cit mai bine luminat. De aceea,
de a de iluminare prin nclinarea faru-
rilor, ceea ce orbirea auto
care din sens contrar.
Reglaiul farurilor poate fi efectuat operativ de
orice posesor de autoturism. Pentru aceasta, auto-
mobilul se pe o la cca
10 m de un zid sau panou vertical, de culoare des-
Axa se riguros perpendicu-
lar pe peretelui. Tn se n-
cu cite o cruce pe. perete centrele celor
faruri (fig. 1). La autoturismele cu motorul
n se pe bancheta din spate o
sau echivalentul acesteia, cca 70 kg; la 'cele cu mo-
torul plasat n spate se dispune pe
bancheta din Mai este necesar se
n timpul este bine se in
orice alte surse secundare de care ar putea
deranjeze observarea.
aceste se aprinde faza
pentru reglajullateral al farurilor. Mai inti se
unul din faruri apoi se pe perete centrul
petei luminoase al celuilalt. punctul central
nu cade peste linia a semnului cu care am
marcat in prealabil
centrul farului, se
reglajul
ma-
nevrind
care roti-
rea farului in plan
orizontal (fig. 2-
rubul 1, de exemplu,
la farurile autoturis-
mului Dacia 11(0).
se repe-
apoi pentru cel de
al doilea far. reglajul in se trece
la reglarea in Aceasta se prin
conectarea fazei scurte.
Un far se bine reglat h
dintre centrul farului orizontala care
zona de cea este de 10-20 cm.
in caz contrar, se aduce intre limi-
tele indicate mai sus, folosind de reglaj n
2,-fig. 2-de exemplu, la Dacia
1100). aceasta, prin aprinderea fazei lungi ,
mai o nu s-a modif icat reglajul
16
in eventual , il refacem. Este bine ne
convingem n final reglajul n nu a
din limitele amintite, deoarece acest lucru este
posibil cele filamente ale becului nu snt
montate din rn acest caz
se impun, schimbarea becului refa-
cerea reglajelor.
Cind este cu becuri asimetrice,
se produc o de cea
nu printr-o linie ci printr-una
(fig. 3). Tn acest caz se ca punctul
A se plaseze pe verticala semnului care mar-
centrul farului. reglajul in
al farurilor echipate cu becuri cu iluminare asime-
se face tot cu faza Acum, faza
o constituie verificarea fazei lungi ; centrul
luminoase a acesteia nu trebuie se
de centrul farului cu mai mult de 20 cm la stnga sau
dreapta nici se situeze cu mai mult de 15 cm
mai sus sau 10 cm mai jos de acesta. unor
abateri mai mari este indiciul sigur al unui bec defect.
Cum aflindu-ne pe un traseu,
farurile proprii prost? Mij-
locul cel mai simplu de a din pentru
moment n a plasa o la cca 30 m
(cca 40 in pe farulu i. Mas-
cind apoi proiector, se face reglaju l din
burile astfel incit linia de demar-
dintre zona il cea se
afle 1ntre glezna genunchiul persoanei din
In mod se poate verifica faza
persoana la 250 m in fal3 automobilului.
FOLOSIREA A LUMINILOR
De fapt, nu trebuie fii auto pentru
a faza trebuie la apropierea unui
vehicul din sens contrar. Dar cind trebuie
aceasta? deconectnd faza prea
tirziu, cind din este prea aproape, pro-
cedeul pierde din eficacitate. De aceea, unii con-
e mai bine faza
foarte devreme, la o mare de vehicu-
lul care vine in intimpinare. Este oare o astfel de

a de tre-
cere de la faza la cea este de 500-600 m
de vehiculul din in acest fel, se parcurg 250-300
m la intilnirea cu vehicul, pe
care proiectoarele unei bine o
eficient. poate fi par-
deci pericol (sau aproape) ce se va
putea aprinde din nou faza A trece la
cu mult prea devreme (nu snt rare cazurile
cind auto fac aceasta cind intre vehi-
cule un de 1,5 km!) a
parcurge 6 peste cei
250-300 m in care privirea nu a putut ex-
punndu-ne astfel pericolelor.
schimbarea prea t impurie a fazei lungi
este un gest de curtoazie dar in orice
caz de risc sigur, tot cum intreru perea ei trzie
poate echivala cu o
ORIZONTAL.1 . Se pneuri - Te
la 2. Piese cu r<?1 de re-
ducere a unei 3. Inguste?
Nu ... - in cric! - n 4. Pro-
la de - Studiou
cinematografic n 5. Cap de bo..r-
- Lalescu Ion - De la rezervor! 6. In
caroserie! - ce face cu
delcoul; 7. Roman Aurora - Ere! -
8. Supapa care gazele -
man Daniel; 9. Pneu utilizat la autoturisme
- 10. in plin viraj! - Ofoe-
Unite; 11. Anotimp
ce impune antiderapante -
ce continuu bateria.
VERTICAL puterea unui motor -
de curent electric pentru autoturis-
me (pl.); 2. neprofesionist - Ano-
timpul interne ; 3. Sufletul ma-
- Aparat modern de verificare a vi-
tezelor excesive; 4. Personaj mitologic -
n Brazilia; 5. -
- n Pacific; 6. n
Nigeria - O .. . 7.
de - Lac n Scotia - Ni-
Doina. 8. La intrare pe - Re-
sort metalic la chiu - La din alee!
9. la motor ce uzura supa-
pei de (pl.) - Face muzica. 10.
de prins (pl.) - A ...
viteza; 11. frna de picior
ambreiajul (pl.) - Face ntre loca-
GH. TULEA
rare: EREB, lACI, ALN, UALA,
URR.
1 2 3 '" 5 6 7 8 9 10 it
2 1--4--4--+--
3
TEHNiCA DE PROTECTIE ANTICOROSIVA DACIAJl-1300
Nr.
Denumirea
Materialul Sursa de
ce se aprovi- Obs.
crt.
zionare
Zona a caroseriei
(sub podea pasaje
caroserlel 10 zona
(sub podea pa-
saje cu deter-
cu de-
cu de
ip Deval
Uscare timp de
24--48 ore la minimum 18"C.
o pe Magazine de
an specialitate
(toamna)
2. Aplicare prin pensulare sau
pulverizare a materialulu
Magazinul se
Policolor pe
de Antifon sub Mastic O pe Buc., str. !cric hidra-
podea n pasajele Antifonic , an Covaci ulic. Pneuri-
n la zona ca- (seria 1200) (toamna)
lotelor far)
Magazine d le autoturis-
specialitate mului snt
3.
Grosimea stratului 1-2 mm
Uscare timp de 7 zile la mi-
nimum llfC.
Aplicarea prin pulverizare a
unui strat de email Emaur
gri sau negru
Uscare pentru Email
deplasare vopsire, Emaur
1
48 ore se poate circu-
la normal cu autovehiculul
4. n cazul cnd nainte de apli-
carea masticului Antifon,
pe anumite zone, se obser-'
urme de coroziune
desprinderi ale peliculei, se
va realiza local :
- de oxizi cu pe- Perie de
ria de
- degresare cu

uire prin pensulare Grund
24 ore Gruant
se
3 din prezenta
de parbriz este un dispo-
zitiv auxiliar extrem de util tot-
obligfltoriu), care con-
auto o vizibilitate pe
timp de ploaie sau ninsoare. Folosirea
o mai indelun-
ochiul, soli-
citat de vizibilitatea rn aseme-
nea mai ales ploaia sau
ninsoarea nu este prea con-
experimentat por-
periodic
se face manual sus-
trage de la conducere'.
Dispozitivul electronic cu tranzis-
toare descris in continuare
automat (pe-
a
Analizind schema din fig. 1, obser-
O pe
an
(toamna)
Magazinul
Policolor
Buc.
Magazine
de specia-
litate
Magazinul
Flolicolor
Buc., sau
magazine d
specialitate
scoase
se
prin
pulverizare
pe cricul hi-
draulic.
Pneurile snt
scoase
montajul este format dintr-un
multivibrator astabil compus din tran-
zistoarele TI T. cu piesele aferente.
Amplificatorul de curent T,
releului de Cu
valorile indicate in timpul de
este de 1-2 secunde, iar
repausul (in raport de valoarea intre-
pentru R\) ntre
15 30 secunde. Pentru un reglaj con-
tinuu - trepte - al timpului de
repaus, R\ se
cu un ae 500 k!1, legind
in serie o de 10 1Ul.
1n acest caztimpul de repaus este re-
glabil de la 1 la 30 secunde.
Releul folosit trebuie asigure o
la tensiunea de ali-
mentare la un consum de
Deosebit de uzitat n ntreaga lume.
sistemul de supli-
mentar realizat n Service.
imediat sau la scurt timp achizi-
autoturismului, a dat rezultate
spectaculoase, lungind cu 2-5 a'Ili
caroseriei de caroseria
numai pe fluxul de (mai ales
reviziile n acest domeniu au decurs
ciclic, reguli bine stabilite) .
Itinerarul nostru va prezenta, din acest
punct de vegere, de
conservare pentru autoturismul Da-
cia 1300, produs modern de
al industriei noastre auto-
mobilistice.
Pentru a fi ct mai conci
se vor face sub forma unei tehnice.
urmnd 'ca practice fie exe-
cutate de dv n cadrul atelierelor Ser-
vice sau n alte ateliere.
P,agu,i
5. lor de auto
scurgere (3 la fiecare prag de
a tablelor de la vopsire La atelierele
Service praguri. Dopuri din
diverse
materiale
6 Turnarea n partea inferioa de
a stlpului central al
lor, cu ajutorul unei piinii, a anticoro-
ceroase de protec
Cooperativa
O pe Chimica
an Buc., str.
(toamna)
Magazine de
specialitate
(60().......gOO g in fiecare Procerin
prag).
7. Executarea a minimum 10
nainte-napoi cu
mai severe, pentru
repartizarea a so
n prag uri
8. Scurgerea n amba
lajele in vederea re olosirii.
9. Desfacerea fo
liilor de a interio
rului

10. Aplicare prin pensulare, n O
zona il n
a materialului Anti Mastic decursul Magazinul
Policolor
Buc.
fon <Antifonic
- strat de 1 ,5-2 mm seria 1200)
20-50 mA. Contactele trebuie su-
porte in jur de 4 A, curent consumat
de motorul
Montajul atit la 6, ct
la 12 V; releul trebuie fie in
cu tensiunea de alimen-
tare.
Piesele se pe o din
material izolant (textolit, pertinax etc.),
chiar cu termi-
nalele pieselor sau cu de co-
nexiune. Se poate un
circuit imprimat. Oricare din
s-ar aborda, trebuie o con-
cu lipituri corecte, ca
suporte Cutia
in care se dispozitivul este
de preferat fie in interiorul
,sub panoul de bord.
Schema din fig. 2 modul de
conectare a dispozitivului la
tor. Contactul KL este limitatorul de
nu se
( Continuare n pag. 23)
la mijlocul' cursei. Majori-
tatea motoarelor de sint pre-
din cu acest contact.
rn caz contrar, se va monta un micro-
contact limitator, la
cursei Comutatorul K,
de asemenea, din in
schema a
acest comutator, se poate
asigura o a
montarea dispoziti-
vului. Pentru comutato-
rul K, va fi deschis, iar KI (montat de
constructorul amator ntr-un loc
accesibil) trebuie fie inchis.
La montarea dispozitivului se va
cont de indicate pentru a
evita deteriorarea tranzistoarelor. Cu-
tia, este se va izola
bine de restul pieselor pentru a evita
un scurtcircuit, intruct
piesele metalice sint legate de fa-
la minusul sau plusul bateriei.
17
--FOTO LABORATOR--
PBIIDUSELE
Ing. V.
Am primit multe scrisori de la cititori in care ni 5e
solicitau asupra produselor firmei ORWO
produse procurabile din De asemenea,
doreau ce se ascunde
in spatele denumirii codificate a chimicalelor indicate
de
cererile exprimate vom face o prezen-
tare a principalelor produse chimice ORWO redind
o parte din publicate de intrep;inderea
De asemenea, legat de tratamentul
chimic al pellculelor se vor indica o serie de date cu
caracter auxiliar. Materialul va fi in
mari tehnicii alb-nec;Hu celei color.
TEHNICA ALB-NEGRU
Firma ORWO pune la amatorilor seturi
de chimicale gata de folosire prin dizolvarea sub-
componente. Dintre acestea vom prezenta
pe cele de interes urmind ca in rul
complex alb-negru o serie de
fotografici care pot fi de amatori.
Revelatorul R 09
R 09 e un revelator pentru materiale negative pe
de 1,4 aminofenol. e foarte
putind fi in limite foarte largi.
Revelatorul permite o exploatare a sensibili-
materialului fotografic. aer, re-
velatorul poate fi o
culoarea, nu se mai
scoate o cu atit mai cu' ct e mai diluat.
Pentru utilizare se intr-o conve-
cum
1 la 10 pentru filme sau de format mare
1 .Ia 40 pentru filme de format mic
1 la 60 la 200 pentru speciale, cind
se unor contraste delicate.
apa de diluare are calcar se un produs antl-
calcar ORWO A 901, 2 g la litru.
Revelatorul diluat mai mult de 1: 15 devine foarte
sensibil la aerului, Incit trebuie aruncat
folosire. Timpii de developare sint in tabelul 1
pentru temperatura de 2d'C. Pentru alte temperaturi
se fac corectiile:
lS
u
C prelungire 50%
l1f'C" 25%
2t'C 15%
24
u
C.. 30%
Pentru diferitele se face o
printr-un factor de amplificare sau reducerea de
diluivea 1 la 40:
1 la 20 .0,5
1 la 60 .1,5
1 la 80 .2
1 la 100 .3
1 la 150 .4
1 la 200 .6
Revelatorul F 43
Este un revelator de cu mare putere
de lucru, destinat tuturor materialelor fotosensibile
negative. Poate fi utilizat cu bune rezultate timp de
o
Prepararea sa in dizolvarea a canti-
de chimicale A B. Se intii partea A intr-un
volum de de 80"/0 din cel la 3O-4<f'C.
completa dizolvare a primei se partea B
in succesive, amesteclndu-se tot timpul.
In final se cu la cantitatea
pe ambalajul produsului (600 mi pentru amatori).
Timpii de developare sint cei din tabelul 1. Se fac
de
15 C prelungire
18"C
22"C
24C
Revelatorul A 49
60%
20%
15%
35%
A 49 este un revelator special de ultra-
destinat formatului mic in principiu
material negativ care se
Importante. Revelatorul are o capacitate de lucru
18
exploatarea intregii a filmului
nu e diluat. A 49 permite unor negative
de contraste fine, de culoare care con-
fotografiilor o aparte. Pentru
rea. unor efecte deosebite revelatorul se poate dilua,
negativele astfel developate avind contururi de-o

Prepararea se face identic ca la F 43. Se pot de-
velop.a 6 filme; de la al treilea fiim se
timpul de developare cu 1 minut pentru fiecare.
le ce se fac sint (timpii de developare in
prelungire 60%
20%
tabelul 1):
15 C
18"C
2t'C
24"C
15%
.. 35%
Diluare 1 la 1 factor de amplificare 1,3-1,5
1 la 2 factor de amplificare 1,7-2.
Nediluat, revelatorul poate fi mai mult de .o
de zile. Diluat in mai de 1 la 1,
aer, poate fi Pentru pro-
de diluare mai mari revelatorul nu se
Revelatorul M-H. 28
Este un revelator universal de
Se pentru materiale negative de format
mai mare de 6 x 9 cm in cu 5-6 Timpul
de lucru va fi de 4-5 minute la 2cfc. Pentru materiale
se cu 2-5
rcndu-se timpul de developare. Se in
2-3 mi de 10"/0 de potasiu.
Filmele subexpuse se in diluati!
1 la 8, prelungind timpul de revelare.
Hirtia se in
prin diluare 1 la 2.
n cazul apa e se produsul anti-
calcar A 901 .
Diluarea poate fi de o tulburare a
Se la clarificare ..
Revelatorul N 113
N 113 e un revelator pentru hirtie, avind o capacctate
de developare n --timp. Din
e folosit pentru a1Jtomate. dar este foarte
bun cazul de amatorc.
Se prin dizolvarea n a B apoi A
fn volumul final de completa
se comPletel cu rece la cantitatea
Se du cel o de la prepa-
rare. La 20'C' timpii de revelare sint aproximativ' 2 mm
pentru hrtia
1-1,5 min. pentru hirtie copierii prin
contact
1-2 min. pentru hirtie document sau de nregistrare.
Fixativ A_
A 300 e o sare de fixare Sarea se in
cantitatea de pe ambalaj.
Fixativ A 304
Este Ul) produs de fixare Se dizolvli conform
de pe ambalaj .
intirltor A 302 pentru fixare
A 302 este destinat de fixare in
de fi 'pentru a proteja gelatina hrtiei
fotografice de aparatului de uscat. Se folo-
pentru fi xarea peliculelor conferind o re-
mai mare gelatinei la mecanice
Sarea se n fixativul preparat sau
mai bine in 100-150 mi nu are capaci-
tatea dizolvarea e Timpul de
fixare e aproximativ de 10 minute.
de imagine A 605
A 605 e destinat negativelor sau celor lipsite
de constrast.
Se in pentru
200 mi Temperatura de lucru: 2ct'C.
rul nu are decit 30 minute de la dizolvare.
de imagine A 700
A 700 Fa.rmer) negativelor
supraexpuse sau prea contraste diapo-
zitivelor. Se sarea n 200 mi la 20C sau in
300 mi pentru diapozitive (alb-negru).
capacitatea de lucru 30 minute. in
cazul diapozitivelor se un efect de
se poate lucra cu mai
Anticalcar A 901
A 901 e un mijloc de dedurificare a apei calcaroase.
Se n orice fel de Se ca prima
1-2 g la litru.
Conservant A 902
Este un mijloc de conservare a de revelare
in cazul in tancuri. Nu se la
developarea in sau in
Desensibilizator D 903
D 903 materialelor
negative nct fie posibil controlul n
(filtru ORWO 113 D) pentru hirtie.
O se n 30 mi se
la 500 mi revelator gata preparat.
de D 903 se timp indelungat, putind
fi ca de
Controlul se face ce s-a
din timpul de revelare
peoarece are loc o pierdere a pelicu-
lei se la fotografiere deschiderii
cu o de Se poate efectul
de desensibilizare astfel ncit nu se cont de
el folosind numai o treime de in acest caz
controlul se face cu 30-60 s nainte
de' timpulu.i de revelare
Agent de F 905
Flacoanele cu F 905 un produs concentrat
pentru a se prin redu-
cerea tensiunii superficiale a peliculei de ce
filmul.
Se atit pentru filme, cU pentru hirtie,
care prin uscare un luciu suplimentar.
se face timp de 30-60 secunde in
cu 5 mi F 905 la litru. n cazul peliculelor diapozitiv
se poate folosi produsul la dinaintea expu-
nerii la In curente (revela-
tori, fixativi) contactul ntregii a
materialului fotografiC cu
uscare e posibil pe spatele peliculelor
o Se
la cu o moale sau
CapaCitatea unui litru de F 905 (1 la 200) e
de minimum 200 de hirtie 18 x 24 cm sau 20 filme.
Revelatori ORWO alb-negru
in continuare sint sintetizate cele mai utilizate
ORWO. Amatorul va putea prepare de
care este interesat asigurind materialelor fotografice
ORWO 'un tratament de calitate. Se folosesc
toarele denumiri codificate pentru reve-
latoare:
A 140 1 - hidro'xy - 2,4 - diaminobenzolhidro-
clorclorid
G 141 P - (denumit simplu

Se intotdeauna o
(sulfit de sodiu de obicei)
H
M 143-monometil - p - aminofenosulfat (metol)
Produsul A 901 (anticalcar) este hexametafosfat de
sodiu. Poate lipsi din cind apa e
Tabelul 1, Timpi de revelare in minute pentru
la temperatura de 20 C
NP15 NP20 NP27
Developare
R 09 (1 la .0) 9-11 9-11 12-13
ORWO 14 10-12 10-12 -
F43 7- 9 7- 9 11-13
A 49 9-11 9-11 12-1.
Developare
M-H 28 (1 la 6) 4- 5 5 cca 6
Developare contrast
""'1 film,
documen
DK 3, DK 5
M-H 2lIl11a 4) 3- 4
F 43 (semicontrast) 8
La preparare se cont
e sau nlocuirile se fac in propor-
tiilemai jos la 100 g
In toate sint considerate
anhidre cind nu se altfel.
Acetat de s't>diu (3 H.O) . . 163 g
Carbonat de sodiu (10 HIO) 270 g
SuJ.fat de sodiu (10 H O) . . 227 g
Sulfit de sodiu (7 H.d) . . . 200 g
Tiosulfit de sodiu (5 H.OI .. .... 157 g
Se pH, timpul de developare caracterul
sint date pentru 1 I de
(Continuare in viitor)
--FOTO LABORATOR--
Cum fotografiem o Care va fi unghiul
(cadrajul) mai ales, lumina In stare redea cit
mai fidel mai sugestiv cu sensul
ideea intentia autorului?
Evident nu-i numili o de ci de
viziune (de de (de
S
A
L
D
N
studiu testare). Pentru a demonstra cele de mai
sus, una din lui
Andre Bloc (foto 1) macheta pavilionului japonez
de la Osaka (foto 2). Le considerati - fotografic
vorbind - realizate?
TEHNIUM
MAIIRIAII IODIRNI
PINIRU fOlOGRAfil
Fotografia n culori cu
procedeul suprapunerii a trei straturi colorate, permi-
astfel se procedeze la o
a culorilor.
Cele trei straturi - galben, magenta cian - snt
prezente att n filmul negativ color ct n filmul
reversibil color n hrtia color.
La marea majoritate a materialelor color se
ca cele trei straturi de emulsie n care se for-
culorile galben, magenta cian
sensibilitate
- stratul n care se culoarea este
sensibil la albastre;
- stratul n care se culoarea magenta este
sensibil la verzi ;
- stratul n care se culoarea cian este sen-
sibil la
COnt de acestea, se vede destul de
att pe materialul negativ ct pe cel pozitiv color se
vor culori complementare de culoarea
luminii care a asupra acestor materiale.
Pe un negativ, un obiect va stratul
de emulsie sensibil la prelucrarea negati-
vului imaginea obiectului reprodus n acest strat avnd
culoarea cian.
7. PRELUCRAREA MATERIALELOR COLOR *
a) Developarea .
n de developare n
unei asupra halogenurii de ar-
gint expuse. n urma acestei argint
metalic forma a agentului
Red. + Ag+ -+ Ag + Ox
La materialele alb-negru, argintul metalic rezultat
forma chiar imaginea fie ea sau po-
In cadrul proces alb-negru, forma
De acum nainte toate denumirile se vor referi la materialele
moderne n trei straturi.
a agentului tor, n urma pro-
cesului de developare, trebuie n general,
ea avnd o asupra procesului de
developare (colorarea gelatinei, accelerarea necontro-
a etc.). Rolul formei oxi-
date este jucat cu de sulfitul de sodiu.
Cele mai sus pot fi exemplificate cu un
agent de developare mult folosit la alb-negru, anume
hidrochinona.
OH OH
I II '
1"'- 1\
II I + 2 Ag+ + 2 HO- Ag + II II
Y Y
OH OH

+ 2 NaOH

+ 2 H
2
0 de
developare
OH
I ./ S03
Na
1'\
II I + 2Na
V"-
I S03Na
OH
Di-sulfonatul hidrochinonei

La developarea color lucrurile un aspect di-
ferit. Aici. forma a agentului
un rol foarte important. deoarece ea cu
prezente. iar stratul de emulsie:
numite formatori de culoare. formnd colorantul.
Aceste snt astfel alese nct formatorul
de culoare din stratul de emulsie sensibil la
albastre n urma cu forma a
rului culorii galbene. formatoruJ din stratul
Ing. C COTERBIC
sensibil la verde culorii magenta. iar forma-
torul din stratul sensibil la culorii cian.
Astfel. n locurile n care emulsia a fost la
la se la developare argint metalic
cu colorant.
Deoarece ne o imagine numai
din argintul metalic trebuie Acest
lucru se petrece n baia de albire. cum vom vedea
ceva mai trzi u.
Ca n procesele color se folo-
sesc cu ai para-fenilendiaminei. Com-
pusul folosit pentru developarea unui anumit material
color va fi descris cu acesta. Trebuie
marea majoritate a de p-fenilendia-
au o toxicitate cutanee destul de
b) Albirea
Este ce are ca scop trecerea argintului me-
talic format la developare ntr-o n so-
de fixare.
Astfel. fixare. n emulsia color imaginea
numai din
Ca de albire se folosesc diverse oxi-
dante. cum ar fi de fier trivalent. de
crom hexavalent. de cobalt. cuprice etc.
Intre developare albire pot mai dife-
rite care vor fi descrise la procesele respective.
c) Fixarea
Are ca scop halogenurii de argint care
nu a fost a solubile de argint, formate
n timpul albirii.
Pentru aceasta se aproape ntotdeauna
tiosulfatul de sodiu sau de amoniu.
Uneori, n special la hrtia color, cele
de albire de fixare snt reunite ntr-o
de albire-fixare.
(Continuare in pag. 21)
19
SOLUTII MODIRNB
-
PINTIU 1414 DV.
Nu vom vorbi aici despre piesele cuprinse
ntr-o baie, acestea snt cunoscute snt, n
de
Vom numai acele elemente
care ar putea conferi ansamblului o de
modern, de or-
din estetic ale locatarilor.
Clasica se n continuare cu
succes: uni sau prezentnd di-
verse modele.
Concurnd ceramice per-
mit unor interioare foarte
re. n culori dimensiuni diferite, cera-
mice pot fi pe pot cada
etc. Prin combinarea lor un model oare-
care, se poate un efect decorativ general
cu totul aparte. ceramice
nu cer uniformitate (se pot combina n diferite
feluri de deosebite).
figura 1. Se folosesc de
dimensiune, n culori diferite sau de
culoare, dar de diferite. Peretele cu oglin-
da, masa lavoarului cada snt acoperite com-
binat. pe cnd peretele lateral cu uni.
Podeaua poate li cu mari de
gresie sau tot cu ceramica pentru
un alt element mo-
dern: masa lavoarului. Ocupnd ntregul perete,
fiind cu sau ceramice,
ea e de o utilitate avnd n
timp un aspect elegant n con-
tinuarea ea loc ntr-o baie de
dimensiuni reduse. Oglinda poate fi de mici
dimensiuni (eventual, sau poate aco-
peri ntreg peretele, ca n figura 2.
Se de asemenea, de iluminare.
O tuburi fluo-
rescente (sau becuri lumina
se n dinspre
Placa e din lemn sau carton pe cadru de
lemn, fiind ca fie melaminate,
pentru a nu suferi din cauza vaporilor de
a condensului. Desigur, se poate acoperi placa
cu elemente ceramice.
Mobilierul minim dintr-un n
care se cele necesare igienei personale
(vezi anterior).
Unei femei i va fi foarte o de
machiaj, la care, n unei oglinzi, pe-
timpul destinat ngrijirii (figura 3).
Lavoarul poate fi plasat ntr-o relativ
din material melaminat, a-
ceasta este de o utilitate (figura 4
figura 5).
Un covor n baie, desigur dintr-un material
adecvat, e un lucru util. Principala n
aplicarea o constituie apa, care se m-
n timpul e
convinge privind
fotografia din figura 6. O de (securit
sau stropii de
pe podeaua .
nu se dispune dect de o pentru
va necesitatea nchiderii a
(fig. 7, fig. 8). O nchidere se face cu
poate fi o perdea din material plastic
(fig. 7), sau tot o de pe balamale
(fig. 8). Prinderea fixe se face ntr-o
cu (fig. 7). Placa se prinde
cu balamale speciale.
In ceea ce practice de
prindere a de fotografiile pot
fi un sfAtuitor. Oricum, figura 9 o posibili-
tate de montaj cu cteva dimensiuni orientative.
Cele cteva idei prezentate pot satisface sau
nu. poate
altele mai interesante, mai utile.
N'ORT
__________________ ____
in unul din ultimele numere ale revistei Popular Science o ... Bufetul de dimensiUni .
este dflt.pt, treptat elementele componente: fotoliul. cartoteca. sertarele la-
terale. Intr-unul din numerele viitoare ale revistei vom prezenta datele construc/lve ale acestei piese complexe.
de funct tonalitate.

R
Profilele de lemn de moale sint cheia reali-
unor rame de efect. Aceste profile
se pot realiza de amator sau se pot
eliminindu-se in acest fel o serie de de fa.
sonare.
Problema pe care amatorul trebuie
rezolve in selectarea ramei potrivite
pentru fiecare Acordul trebuie
privit din citeva puncte de vedere: al al mo-
delului, al culorilor folosite.
Astfel, o mare. din late, eventual cu stu-
se unei picturi in ulei
de mari dimensiuni , sau unei alte ce se carac-
printr-o sau care de-
o Picturile delicate, de mici
dimensiuni, se unor rame simple. E cazul
reproducerilor de calitate. al picturilor
in ulei de mici dimensiuni in special. al
n
cea mai plasarea lu-
ntre de carton tare gros (eventual.
placaj). din care cea are
o decupare ce permite vizualizarea
Acest tip de se printr-o mare
varietate de culori. prin calitatea suprafetei ce se
poate situa ntre foarte lucios mat. ntre neted
texturaf.
Ramele complexe au la tot
de o parte
2 3 4
Primul lucru ce trebuie e picturi i. In
functie de dimensiunile se stabilesc cele al
de carton. Marginile de jos de sus snt cu
mai late dect cel!! laterale. valorile uzuale fiind
ntre 90-120 mm respectiv. 75-100 mm.
se poate folosi. ca atare. Ia
dimensiuni mici . fotografii n general cind expu-
nerea se face pentru scurt timp nu se
impune o prin geam.
Rama de carton astfel se introduce ntr-o
de lemn. care are o pe spate
(fig. 1 - Se cont de ca-
nelurii care se va de ori pe cele
dimensiuni ale de carton. Geamul va avea
astfel ncit intre in ca-
nelurii. Trebuie avut ca cu care se
taie geamul tie relativ mica.
In cazul unei picturi mate, o va putea
modifica atmosfera astfel incit poate este
mai bine se la geam.
in care se geamul pictura poate
fi din forma stinghiilor de lemn din
care este rama. cum se poate constata
din figurile 2 3 sau din profilele model date. Figu-
rile 2 3 simple eficiente de
fixare. Geamul partea ce pictura se
fie cu un cadru de lemn n cuie (fig. 2). fie se
cu un carton gros. cuie lateral .
de jur mprejur (fig. 3) .
cu prezentarea celei mai
complexe, ce presupune o a doua rama pos-
(fig. 1.) care se suprapune se pe
cea prin incleiere sau cu ajutorul unor cui-
Rama desig ur. poate fi din
materiale nefasonate de calitate
O greutate uniform pe va duce la
unei incleieri de calitate. uscare.
se in cleiul ce a dintre piesele i m-
binate se cu glaspapir. Prinderea ta-
blouri.lor se poate face prin inele prinse de cu
sau cu cleme.
Rama fiind se pune problema fini-
trei de principiu: f inisare
finisare prin finisare prin vopsire.
Finisarea a ie lll-
nului. se face de ori. uscilt
primul strat de lac. se se praf ul
rezultat se a doua 24 de ore
de la uscare, se poate. lustrui cu de
Finisarea prin o serie de etape.
Pri ma este care se face
culoarea 15-20 de minute de la apli-
carea se prin excesul even-
t ual se usuce bine cel 24 de
ore se apoi cu un strat de
de se face cu alcool, in de 50%.
naint e de se
Se poate un aspect de vechi, de uzat, por:
ni nd de la l emnul deja Pe acesta se aplica
(culoare de direct din tub,
care se i ntinde cu o din gros
(fig. 4). Pe culoarea se va intinde
astfel i ncit acestea mai i ntunecate. Finisarea
se face i n continuare ca la celelalte procedee.
Finisarea prin vopsire are ca apli-
carea unui strat de (50% alcool '. uscare
se se vopseaua de culoarea do-
o vopsea email. O ;loate fi
dar nu e principial
Se poate aspectul de vechi altminteri,
procedind in felul Rama se
cam 12 ore (practic, se peste noapte). Se
vopseaua cu un diluant potrivit, astfel incit se
o ca apa. Se pe
se 5 minute se apoi cu o
Ramele mai complexe folosesc in lor
cu avind rol decorativ. Se pot
folosi chiar imprimeuri, dar se pinza de
sac, cu de in. Varietatea pro-
filelor pentru este indeajuns de mare
cum se vede din modelele
I\lATERIALE MODERl IE
(Urmare din pag. 19)
in continuare. se schematic procedeul
negativ-pozitiv pentru materialele cu trei straturi.
11-1 __ Ihalogenurl , __ 1 argint
(strat -- - de argint _e metalic
expuI) neexpusl
o
A - origi nal; B - expunere material negativ;
C - developare; C, - albire + fixare; D - negativ
G)
e
... -- - ---
-


.-

... ...
- -.
el J I I J I ) J I
G
A- de copiere B - negativ; C - expu-
nere material pozitiv; D - developare; D, - stop-
fixare; D
2
- alblre-fixare; E - pozitiv
21
Actual ii 2 sincroni Intelsat IV, plasati
deasupra vor in 1975;
ei 1,? emisiuni TV color sau 5000 de
telefonice. In de la
Lockheed, Intelsat V, pentru o
de zece ani, va fi plasat anul acesta pe el va fi
stabilizat cele 13 axe, va avea 15000 de'circuite,
utilizind 2 frecvente suplimentare (11 14 GHz)
de cele deja utilizate curent (4 6 GHz). Se vor fo-
losi baterii solare de 5-7 kW. Timo de un an, satelitul
va experimental, de sa in
de controlul prin calculator fiind
tori cei de la compania Marconi. in imagine, con-
de la Lockheed asupra orga-
acestui telesatelit.
de rulare la sol a vehiculului orbital
din navetei vor incepe in iulie
1974, iar testele in zbor vor avea loc la
lui 1976 la Flight Research Centre; va fi utilizat
startul orizontal, utilizind 4 motoare TF 33,
varianta a turbomotoarelor ae aviatie IT 3-1J
1E1E1E
ACUMULATOARE (II)
in acest vom prezenta un alt tip de acumula-
toare, care spre deosebire de cele de plumb,
alcaline de hidroxid de potasiu sau sodiu.
Acumulatoare alcaline
Aceste acumulatoare au electrozii din pul-
bere de fier metalic, bine din oxid nichelic
hidratat amestecat cu de nichel, pentru
rirea lui este
cu cea a acumulatoarelor cu plumb, pulberea de fier
metalic constituind anodul, iar oxidul nichelic
catodul. Electrolitul utilizat este hidroxidul de potasiu
(KOH) sau hidroxidul de sodiu (NaOH). Cei doi elec-
trozi sint intr-o de 30010
de hidroxid de potasiu. Pentru a capacitatea acu-
mulatorului se mici de hidroxid
de litiu (UOH)
Modul de preparare a de 30"10
hldroxld de potasiu
Se direct intr-un vas de (pahar
Berzelius), cu ajutorul unei tehnice, 30 g
pastile' de hidroxid de potasiu Pasti-
lele se de la magazinele specializate pentru
produse chimice, depozitindu-se in flacoane de
inchise bine pentru a evita carbonatarea lor, prin ab-
de bioxid de carbon atmosferic. Apoi paharul
se introduce intr-un alt vas cu rece sau
astfel incit exteriori ai paharului fie, in tot
22
Conf. univ. dr. ing. F.
construite de P,art Whitney. Planul de zboruri
prevede misiuni la M = 0,5 H = 6000 m intre Uzi-
nele Lowney ale campaniei Rockwell (Califor-
nia) Cape Canaveral.
In afara cunoscutului program Soiuz-Apollo,
colaborarea are in ve-
dere comune sau schimburi
de A) meteorologice asupra
ale atmosferice in zona
Bering; B) fotografiile datele de la
automate Mars, respectiv Mariner, efectuate in
1972, 1973 in prima a anului 1974 asupra
planetei Marte; C) asupra atmosferei
planetei Venus luate de Venera)H! (U.R.S.S)
Mariner-10 (S.U.A.) etc.
Astronautul Thomas A. Stafford a fost inaintat
recent la gradul de general dE EI a zburat
pe Gemeni-6 9 pe nava Apollo-1o. Stafford
la N.A.S.A. ca adjunct al
cu navele pilotate in Centrul spatial L.B
Johnson de la Houston N.A.S.A. a decis ca Thomas
Stafford fie grupului de
americani in programul Soiuz-Apollo.
nave comerciale norvegiene
companiei Leif Hoegh) au fost dotate cu sistemul
de Magnavax conceput de compania
Brown, prin care navei este cu
ajutorul satelitului cu o precizie de 100 m, putindu-se
stabili cu ajutorul calculatorului care este
viteza de mers pentru zona a tra-
seului urmat.
celebrul navigator Jacques Couste_au a be-
neficiat de serviciile lor de In scopul
sosirii sale sigure la bordul navei oceanografice
CAL VPSO la Unihaia (Argentina), Cousteau a fo-
losit date furnizate de N.A.SA. U.S. Navy, prin
intermediul satelitului ATS-3, asupra
de mediu in strimtoarea Drake (intre Antarctica
America de Sud). De asemenea, date de la
Nimbus-4, NOAA-2 ERTS-1 au fost prelucrate
de Centrul Goddard Centrul de
Ames (N.A.S.A.) pentru a-I informa pe Cousteau
asupra lor
in zona in care activa nava de
de chimist CORNEL M . DUMITRESCU
timpul Se in mici. agi-
tindu-se cu o de 70 g
70 cml, deoarece apa are densitatea cu 1), ope-
de dizolvare executindu-se astfel incit se evite
inhalarea hidrogenului rezultat. in acest caz
100 g hidroxid de potasi\! 30"10. Pentru a
diferite de hidroxid de potasiu, in
de capacitatea acumulatorului, se
calcul: .
30 g KOH ..... 70 cml = 100 g KOH 30%
X g KOH ... Y cml = Z g
Zg sol
(a) Cantitatea de KOH: Xg KOH = 30. --; (b)
100g
Volumul de ycml = Z g sol - Xg KOH
Exemple:
1) Pentru a SOO g KOH 30%
Zg sol = SOO se introduce in formula (a):
SOO
XgKOH = 30. - = 150 g KOH
100
Volumul de Ycml = SOO-15O = 350 cml
2) Pentru a 1 000 g KOH 30010
Zg sol = 1 000 se introduce in formula (a):
1000
Xg KOH = 30- = 300 g KOH.
100
Volumul de Vcm' = 1 000--300 = 700 ari'
astfel, pentru 2000 g se utilizeazi 600 g
KOH 1 400 cml pentru 3 000 g se utili-
zeazi 900 g KOH 2100 cml etc.
J
S. CIOBOTARU
Pornind de la limbaj invariant descoperit
de Adrian Rogoz (vezi articolul Vom ordinatorul
deseneze versuri? din almanahul teh-
din anul 1971, pagina 100), se pot defini mai multe
tipuri de jocuri enigmistice pe care le vom expune,
sub forma unui serial, in Vom dezlega
joc:
STIINTIFiCA
(Metaverb anagramat: xxxxx + xoxxx)
Pentru aflarea solutiei, care va fi din domenIUl
cuvintul sugerat de imagine care va
avea atitea litere cite x-uri se gsesc in primul al
cheii. Acest cuvint este CARTE. Vom inlOCUI (conform
metagramei) a doua deci A, cu litera O de
cheie) rezultatul il vom alipi primului cuvint (conform
semnului +). Deci, vom obtine CARTECORTE ( CAR-
TE + CaRTE) care prin anagramare ne va da CER-
CET TOR, solu/ia
Pe baza acestUI model dezlegati
toarele jocuri:
GEOGRAFiCA
(Metaverb anagramat: xxxx + Mxxx)

(Metaverb anagramat: xxxx + xAxx)
:
Principiul acumulatoarelor
alcallne
Este ca la acumulatoarele cu plumb, anum
cele procese constau
tot in transformarea energiei electrice in energie chi-
care, din nou ener-
gie Tensiunea de este de 1,7 V,
iar cea de de 1,3--1,4 V.
care au loc in acumulatoarele fier-nichel
sint :

H,O' Fe(OH)2+2 Ni(OHh

la (e- = electron); KOH =
K'" + OW (disociere
Fel'" + 2 OH- = Fe(OHh; (din
+2(>- , N;Z+ + 20W = Ni(OHh'
reducere
La procesele chimice de oxidoreducere
(sistemele redox) au loc invers.
In ultimul timp, se cu mai mult succes.
in locul fierului, c;admiul.
Acumulatoarele a1ca1ine, in cu cele de
plumb, pot sta un timp mai indelungat
mai bine. suprasarcina, o stabilitate
la scurtcircuitare la au o
tensiune electromotoare mai
Important! Pentru a concentra
de 30"10 hidroxid de potasiu se utilizeazi un den-
simestru, d la aceasta corespunde
o densitate aproximativ cu 1.285. Cind densitatea
e crescuti - lucru observat un timp de func-
datorat evaporlrii apei -, se va un
volum de la realizarea dea a
dorite.
unde asezati
posibilitatea ca ecranul capete forma
spre interior, cu a ecra-
nului panoramic.
Montarea ecranului suplimentar se
cu ajutorul unor cleme me-
talice fixate la cu
buri.
'7 .,
TE VIZD
in se
de vizionare a pro-
gramelor de televiziune.
Amplasarea televizorului Intr-o po-
face cali-
tatea so-
licitarea pe care o
programelor.
de putem Incadra te-
levizorul ca in figura
Pentru a
a imaginii, se poate un
ecran su-plimentar. care incadreze
aparatul.
Se ca ecranul fie In
Ing. D.
culori deschise, din
melaminate care se
sau dintr-un carton alb. La mijloc
se o deschidere de dimensiu-
nile televizorului respectiv.
De remarcat aparatul se
mai spre interiorul dulapului, creindu-se
In urma unor teste privind
rea a aparatului, s-a ajuns la
concluzia nu este
aceea la unei mese, a unui
bufet sau a altor mobile de sufragerie
care Intre 60 80 cm
In unele cazuri, in mod televizoa-
au fost chiar la mai
ri.
PENTRU SECURITATE SI COOPERARE
lilDtelie
< ' _.
Considerind vizionarea se face
de obicei dintr-un _fotoliu sau
pe un scaun, aparatul trebuie fixat la
de 20-25 cm de la

In pozitie se solicita minim
privirea (ochiul) spectatorilor.
putind sta in cea mai pe
perioada

Z
CII:::
W r""!' __ -------,
LL.
z
m
C
;:o
O
"U
PENTRU
SECURITATE COOPERARE
iN EUROPA
Pentru a putea proteja aparatul la
se
Incadrarea lui In partea a unei
biblioteci, a unei vitrine sau a unui dulap.
In cazul cind In sufragerie avem (sau
ne o
Z
O
u
HELSINKI 1973 - GEN EVA
In 1973, -a dedicat Con
pentru Securitate Cooperare n
Europa, o emisiune din
cu valorile de 2,75 5 lei. Ele
snt imprimate n blocuri, cu
vignete. De a mai fost emis
un plic prima zi cu spe-

It
I-Jte
-
-
Ttt
Acest corp se din Din ce ramin de la
de desen 72 X 52 cm. se vor executa
ntru sin necesare 8 de dimensiunile 32 X
materiale: 21.5 m m. Aceste piese vor fi
5 72 X 52 cm; suporturile mobile.
4 balamale 30 X 30 mm; nainte de a fixa pe lateralele
2 minere pentru dulapului. pe de contact se
2 cuie 20 X va aplica un strat de aracet. De
1 mm (50 g) 30 X 1.5 mm ; asemenea. toate din-
pentru lemn 13 X 1.8 tre piese (prin cuie) vor
mm;
una aracet.
La trasarea se vor
folosi un teu de 75 cm un
echer la 45.
trasare. se va cu un
de
72
avea aplicat un strat de aracet.
Pentru se va face o
(2) de dimensiunile din desen.
care se va fixa de piesa (1) prin
cuie.
Cele 4 vor
teriorul in 5 egale.
35
in-
PROJECTIE

11.
12.
(Urmare din pag. 17)
- uscare 4-5 ore la Preferabil
minimum 18'C fmediat
achi-

autoturis-
mului
Aplicarea prin pulverizare a
de Pro-
cerin in interiorul -
Idem la partea in zo-
nele care nu au fost masti- Procerin
cate.
Montarea foliilor de etan- Adeziv
a interi- Prenadez
-
oare.
Portbagaj
Aplicarea prin pulverizare O
in interiorul portbagajului. in
pe zonele de mbinare a pa- decursul
sajelor cu caroseria.
a de Pro- Preferabil
cerin Procerin imediat
- solutia se ce procu
s-a suflat cu aer compri- rarea auto-
mat praful din zona res- turismului
se even-
tualele urme de
- uscare 2---3 ore la mini-
mum1a"C
Luatruire. caroaeriei
14. Operatia de lustruire se
pe caroseria
uscat. prin Lichid de
frecare cu tampoa- ustruit
ne de mbibate cu Ii- <Novolin oamna
chid de lustruire Novolin super sau
super sau similare. similare '
-
I
Cooperativa
Chimica
Magazine de
specialitate
Magazine
chimice de
specialitate
Cooperativa
Chimica
Buc.
Magazine de
specialitate
Magazine
de piese
auto
1
Este necesar
se evite
folosirea pa
telor de lus-
trl'it care sint
prea rugoa-
se subtia-
pelicula
de email
1
23
l00F
:H-H-t-lIH

-n
Cu amplificatorul din schema
bste dotat picupul GZ 101 Supra-
pho"
A plificatorul asigurll redarea une,'
ben.; de cuprinse Intre 150
15 ()(.{ Hz, la un raport semnal zgomot
de S" dB.
REc1lajul tonului are o eficacitate de
-12 J8 la 100 Hz 10 kHz.
Fa t.')rul de distorsiune mai
mic 5%.
Plr"rea de 4W,
,ele folosite - semiconductoare,
condensatoare - permit o
- depanare.
Do.:.:! fiind stereo,
ei sin. legate In paralel.
In <''Izul se dispune de un
se pot face stereo .
Generator audio
Pentru verificarea a unui montaj electronic este foarte indicat
mici generatoare portabile.
Schema de fapt generatoare de audio-
care pot fi utilizate separat sau simultan.
Fiecare generator este format dintr-un tran1fstor BC 109 o de
defazare RC.
Generatorul echipat cu tranzistorul T
1
un semnal cu
de 1000 Hz,iar cel echipat cu "tranzistorul T
2
ze up S1lmnal cu
de 2000 Hz.
Lucrul pe un generator sau pe ambele generatoare se din comu-
tatorul K.
C
L.... ___ __ ...... ---' af.O'\. r, .....
-tllr '-.!...J
E
....... .. ------.. --------------.... ----.. ----.. --.... ----.. --.... -
CC-1)vertor
CU
pentru
unde scurte
LA MASA
L...;.________
Folosind un cristal cu o se poate construi (confonn schemei din
fig. 1) un convertor simplu extrem de stabil.
cristalului se alege in raport de gama in care se rec:eptJoneazl. PbVa
este de plus-minus frecventa exemplu, 455 kHz), In fiKanI parte. frec-
crislalului.
Semnalele captate de sint cuplate prin condensatoFUI c., la c:fn:ultul rezonant
L
1
-C
2
acordat pe frecventa doritll. Astfel de exemplu, poat& a..,. 13 splre din sIrma
de 00,3 mm 06cuo lungime deaproxlmatIY28mm. Priza se face la
spira a patra numllratll din partea legatll de 88 face pentru un cuplaj
optim, adaptlndu-se impedantele. Semnalele sint amplificate de tranzistorul T1 ames-
tecate cu frecventa de cristal. Diferenta Intre cele frecvente trebuie fie
cu pe care este acordat receptorul folosit, semnalul obtinut
introducilldu-se prin C
4
'Ia primarul primului transformator de frecventl1i
Se folosirea convertorului la receptoareie cu tranzistoare portabile
sau de buzunar la care nu se poate gama de unde scurte. Nu se recomandel
folosirea la acele aparate de buzunar (de dubioasll) care posedll numai
doull tranzistoare de rezultatele in acest caz fiind medlocre.
Folosirea se face astfel: se cupleazll o exterioarll de a\Hoxima-
tiv opt metri, se inchide variabilul se deschide Incet pinll apar posturile din gamll.
Cind se ajunge la a cri stal ului nu se va mal auzi nimic, trecind insll de
acest punct se face in continuare. De remarcat se vor frec-
imagine se aud mai slab). cristalul are o mai mare
decit cel intii aoare semnalul real, iar apoi semnalul imagine invers,
cristalului este mal aecn cea apare semnalul imagine
apoi semnalul real.
Cristea V. - Mizil; Pricopan V. - Sibiu; P. -
Brllila; D. - Popas A. - Stanciu
A. - cO'l1una Topnlluc C. - Vilcea; C. -
Socaciu Toni - Sibiu: Rubricile noastre
Hi.Fi .i CQYO au dv.
Spuze Alfons - Vaslui; D. - Bucurecl i; Gheor-
ghe Artim - adresa
unei cooperative de
Stelian: cu Ministerul Trans-
porturilor
Radio-TV.
Sturzinger Alfred - Nadu Constantin -
comuna Vinjulet; F. - Simion -
- Podul 1I0aiei: Rubrica noas
Laboratorul electronistului a publicat scheme ase-
cu cele solicitate de dv. Noi vom reveni
cu alte scheme.
Tomescu Dumitru - Lugoj; Alexandru - Si-
ghetu- Aliador - Upova: Materialele
trimise vor fi publicate n numerele viitoare ale revis
tei. alte
Gagin Traian Vasile - Sibiu; Ion - Cimpina;
Alexandru - Dumitru Victor - comu-
na Tinosu; Nicolae - Popescu Gheorghe
- Csunderlik Dan - Anina; Ovidiu Timar -
Roman - Rm. Vilcea; Poscu Lucian -
Vuiliu Dorin - Schemele solicitate
de dv. vor fi publicate n numerele viitoare, n limita
disponibil.
La realizarea acestui numlr au colaborat: ing. V.
ing. SERGIU N. GALAMBOS, ing. 1. ing.
G. PINTILIE, fizician M. SCHMOL, ing. L ZAHARIA.
Prezentarea M.
Prezentarea ARCADIE DANELIUC
Cititorii din strdindtate pot face abonamente adresindu-se intreprinde",
ROMPRESFILATELlA - Serviciul import-export presd - Colea Gri-
nr. 64-66., P.O. 80lC 2001,
Adresa noastre este: Tehnlum, ScInteii
nr. 1, Tetefon: 176010; tnterior: 1159.
Tiparul executat la Combinatul Polipaflc Casa ScInteii