IIIPIZITII

lE
Asigurarea autovehicu-
le lor n de parcare nesuprave-
gheate de mult timp specia-
exis!nd la o.ra ndelung
verificate In diverse dispozi-
tive.
pe care o per-
mite sesizarea semnalizarea apro-
pierii unei persoane de autovehicul la
o ntre
2 25 cm.
Blocul sesizor este format dintr-un
traductor de (fig. 1) echipat
cu doi tranzistori, MP 41 (T401)
MP 35, unul montat ca oscilator
altul ea amplificator. Legnd un fir de
cea 3 m lungime n punctul a, tranzis-
torul MP 41 avnd un consum
de 10 mA, din care tranzistorul T
va fi blocat. La apropierea unei
ne de fir, iese din oscilatie tranzis-
torul MP41, blocnd al doilea tranzistor
MP 35 (n.p.n.), i curentul
. de colector la valoarea curpntului
de atragere a releului R. Contactele
releului R nchid circuitulde alimentare
a (fig. 2) format dintr-
un oscilator pilotat cu cristal de
un etaj fiind echipat cu doi tranzistori
P 402 un generator de frecven-

Bobina L
1
se pe o
de 6 mm diametru 12 spire cu
de 1/> 0,3 mm Cu-Em, iar L? are
2 X 2,5 spire cu de 10 X 0,03 mm
Cu-Em n bumbac. Bobina L3 se
n aer, avnd 11 spire cu
1/> 1,6 mm Cu-Ag, priza
la 5,5 spire, iar bobina L4. are 4 spire din
1/> 1,2 mm Cu-Em. :;;ocul de radio-
este format din 70 de spire
cu 1/> 0,1 mm Cu-Em bobinate pe
corpul unei de 1 M.O.f0,5 W.
Cu o ntre
punctele a b se oscilatorul de
iar cu un de
cmp (vezi Tehnium nr. 1/1972) se
oscilatorul pe de
27,120 MHz. Montnd un bec de 3,8 VI
0,07 A ntre punctul c polul plus,
se condensatorul C
se o luminozitate a
becului un consum minim de curent.
Cuplnd becul ntre punctele d e, se
miezul bobinei Lc (21 de spire,
1/> 0,5 mm Cu-Em, diametrul
carcasei 8 mm) la unei
LIZARI
Ing. SERGIU
maxime. Antena .!.2V r 2xTr403
este chiar antena care n ...-...,..--t--'"Ii::-+--t--------------....
prealabil a fost de la radio-
receptorul Ca la sesi-
zorul de se
caroseria autovehiculului, dar prin in-
termediul unei de 100 pF.
se introduce ntr-o
cutie alimentarea instalatiei
realizndu-se de la acumulatorul auto-
vehiculului (12 V), prin
consumul total fiind de circa 10 mA n
repaus cea 100 mA n momentul
punerii n a
lui.
Radioreceptorul (fig. 3) care este
purtat de autovehicu-
lului trebuie fie de dimensiuni relativ
mici cu un consum redus de curent.
Pentru acest motiv, releul, ca organ
clasic de va fi inlocuit cu un
tiristor rezultate se
cu radioreceptorul prezentat n Teh- m
nium nr.12J1971,
Tiristorul sau releul ac- L
t
L2
un microbuzer folosit drept
claxon la prin cablu.
Semnalul cules de este detec-
tat de primul tranzistor aplicat unui
amplificator de Cu-
plajul ntre al doilea al treilea tranzis-
tor se cu ajutorul unui trans-
formator (1/3) utilizat ca defazor n
radioreceptoarele Electronica-S 631.
Bobina L 10 spire din conduc-
tor de 1/> 0,3 mm Cu-Em, carcasa avnd
diametrui de 6 mm. de radio-
este pe o rezis-
de 100 k.O. (1/> 5 mm) -
80 de spire Cu-Em 1/> 0,1 mm,
capetele fiind cositor-ite la terminalele
Semnalul este aplicat prin
condensatorul C
g
pe electrodul de co-
al tiristorului. Durata de condu-
cere a tiristorului este prin
schimbarea condensatorului C
9
.
Reglarea receptorului n acor-
darea circuitului oscilant Le, ascultnd
cu montate n punctele a b,
astfel nct se un maximum
al sonore.
Radioreceptorul se pe o
cu circuit imprimat (fig. 4).
In incheiere, atragem celor
ce vor experimenteze asemenea
trebuie posede o auto-
de de
M.T.Tc.
Fig ...
l C3 R6 ca1'r R6
Fig. 2

1
VERDE
Io=5mA
le=12mA
-4,5V


Fig. 3
r---f:---, ...... 12ViACUMU-
- lAT O RVL. .
R AUTQVEHIQULUL.UI
ANTENA AA:O J
A VEHIGULuwi
.--..J.----I--.
R
fig.5
..-- SE
GIIIIIII'I-II
LIPITURA
RELE
MIEZUL
ASAM8LAT
SUPORT PENTRU RELEU
IIIIIIIIA

PLASTIC
modul de realizare a mult
teior relee Nimic mai simplu ...
Miezul este dintr-o de de fero-
siliciu, cu intre 5 8 mm, preferabil 6 mm.
se taie din de transformator cu ajutorul
unui foarfece de format mediu. Lungimea -
circa 25 mm. planizare, se n-
doaie ca n una peste alta, cu ajutorul unui
ntre laterale ale primei
tole va fi de 5-6 mm. de sus ale tolelor se
aduc la nivel prin cu foarfecele de la
partea a primei tole ndoite la extre-
mitatea 8-10 mm.
Miezul astfel se desface se
prin lipire cu lipinol sau cu o de polistiren
expandat dizolvat n tiner.
uscare, partea de sus a tolelor se
cu o apoi cu
Bobina se pe o din carton
de 0,5 mm grosime, care intre pe o
a miezului. Bobinajul se face mosor, cu de
cupru de 0,5":;-0,07 mm diametru, la
umplerea carcasei. bobinei pentru mon-
taje alimentate la 4,5 ... 9 trebuie fie de 250
la maximum 500 ohmi, 300 ohmi fiind o valoare
pe deplin
Paleta se tot dintr-o de
de ferosiliciu, de cu tolelor
miezului. La un se o prin care
se un nit de argint sau de La
o a doua de circa 1 mm diametru,
pentru prinderea unui Spre acel
se cu cositor o de ax de fier,
dintr-un ac de fier, i se taie vrful partea

Suportul releului poate fi o de plastic de
4-5 mm grosime, cu un decupaj pentru
bobina releului.
Contactele se din de
de 0,3-:-0,5 mm, ndoite ca n pe care
se nituiesc contacte de argint sau nituri de
Suportul paletei - o de
ca n
IIIPIZIIIV
IllGIRlllC
PIIIRICIII
Ing. GRIGORE MORARU
cu ajutorul soneriei ceasu-
lui, poate fi cu un dispozitiv electroniC
menit cupleze la ora radioul, magnetofo-
nul etc.
Schema materiale de procu-
rat, iar este
Din punct de vedere electric, se o
ntre sau tensiunile mai mari
din carcasa ceasului. Cu valorile indicate
pentru elementele de circuit pe tensiunea
este sub 2 V, iar curentul sub 1 mA.
Snt doi tranzistori (fig. 1): TI de tipul
EF,T 125 T 2 de tipul EFT 353.
In TI este blocat, iar T 2 n con-
Blocarea tranzistorului T 2 este
de divizorul Rp R2' R3' Tot la acest divizor se face
allmentarea cu tensiune a tranzistorului T 2'
n momentul in care intre a b se face scurtcircuit,
G. D. OPRESCU
care paleta in de repaus,
se din de de 0,15:;-
0,2 mm, pe un ax de 1,5-:-2 mm. Se poate folosi
un din de dar tensiunea
de acest arc trebuie fie foarte pentru
ca releul un maximum de sensibilitate.
Asamblarea releului se face prin lipirea cu so-
de polistiren a bobinei a miezului
pe care este bobina pe de plastic.
Se apoi o de 0,3-:-0,5 mm n
care ca pentru axul paletei. Cea-
parte a axului este prin suportul de
al paletei, care se n pe
Suporturile de contacte se prin pre-
sare n plastic cu un ciocan de lipit, fiind
cu o Tot prin presare n plastic, la cald,
cu ciocanul de lipit, se introduc de
de 1 mm diametru, care servesc ca borne
pentru capetele bobinei. Ultima e fixarea
care trebuie foarte paleta
pe contactul de repaus.
Reglajul releu lui in plasarea paletei la
o de 1 mm de miezul bobinei,


CONTACT
...
PENTR U BOBINA
reglarea contactdlor, reglarea
Timp pentru Maximum o la primul
exemplar. Un s'at! simultan
a 3-4 relee! Timpul total de realizare va fi foarte
scurt!
N VIITOR:
Amplificator stereofonic cu multiple de mixaj
Oscilator R.F. modulat
Amplificator pentru TV
Dispozitiv mecanoelectric cu cifru
Captarea sunetului
Alimentarea motorului trifazc din electrici bifazid
de aer
unui catamaran
Pescuitul sportiv
Teleobiectiv ZOOM
Schimbarea a diapozitivelor
$
t:
Fig.2
schema tranzistorul T 2 se
iar tranzistorul TI n stare de
Prin acesta releul electromagnetic (RE) este ac-
iar contactele Kl K
2
se nchid. Contactul K
2
pune n radioul, al volum a fost deja
fixat Contactul Kl re-
leului electromagnetic. starea de
este chiar schema invers,
cu desfacerea scurtcircuitului intre punctele
a b.
la ceas se face conform fig. 2: punctul b
se la oricare punct al carcasei, iar punctul a se
la indicatorul de sonerie conform detaliului din
fig. 3. Pentru la punctul a se poate folosi
chiar de bobinaj foarte emailul fiind
doar pe portiunea AB. n asa fel nCt firul
nu cu carcasa dect n momentul n care
indicatorul orar se suprapune peste indicatorul de
sonerie. Firul acesta se poate scoate pe ia
butonul pentru sonerie.
Pentru ca atunci cnd dispozttivul este oprit, prin
scoatere de sub tensiune, pornirea radioului se
se prevede I n paralel
cu contactul K2' care se pune pe
nchis.
LISTA DE MATERIALE
TI - EFT 125; T 2 - EFT 353; RE - releu electromag-
netic. I - 60 mA; Rl - 2x/0,5 W; R
2
- 2llo
10.5 W; R3 -120.0/0,5 W; Rt. - 300 n/O,5 W; Rs -10 Kn
10.5 W: R. - 3 ko/0,5 W; C - 50 M/5O V; OI 2. - DR 302
Sectiune 3 cm
2
'
TR nI :::: 2 500 spire/O,12 mm
rl:z '$. 350 spire/O .28 mm

PIZINTtI
APARATBLB
demasura
in tehnica se
folosesc din ce in ce mai mult aparate
de cu numeric. Astfel,
cronometrele, voltmetrele, frecvent-
metrele, puntile RlC o serie de alte
aparate care, nu de mult, aveau
n sistemul ana-
logic a valorii
surate) au fost modernizate, citirea
valorilor direct,
conform numerelor Cu toate
sistemul este considerat discon-
tinuu, precizia citirii este incomparabil
mai mare dect ia sistemul analogic,
intrucit discontinuitatea se
la ultima aceasta putind
ocupa a 12-a sau chiar a 16-a
precizie de citire care nu
se poate atinge in sistemul
analogic.
de avantajul
numeric mai are avantaje.
citirea poate de un
personal cu o calificare mal
aparatul de (de
precizie) are o n
raport folosind sistemul
analogic. de calcul, de altlel,
nici nu se mai un aparat

stadiul

mele: becuri cu sau
tuburi cu
semiconductoare
tuburi catodice.
cu n
gaze (decatroane, digitroane) cit
cele catodice. precum si diodele semi-
4
I
Dumerlce
N. GALAMBOS
conductoare luminescente, nu sint de-
accesibile amatorilor, ne
vom ocupa doar de sistemul de
la care se folosesc becuri cu incan-

In sistemelor circuitelor
electronice de necesare a-
cestui numeric, vom prezenta
n cele ce numai
elementare. strict necesare pentru in-
TABELUL NR. 1
!cifre
l7ecimale
Echivalent n sistem binar
O
2
3
4
5
6
7
8
9
Cod
O O O O
O O O 1
O O 1 O
O O 1 1
O 1 O O
O 1 O 1
O 1 1 O
O 1 1
1 O O O
1 O O 1
8 2 1
de afi-
amatorii
\uu'itil",.:.,.ii sistemului de
executat, vom prezenta un
sistem de electromecanic.
este cores-
deplin scopului propus.
Aparatele de numerice au
multe circuite electronice, din care o
parte servesc propriu-
iar o parte Circuitele
snt compuse din semiconductori (tran-
zistori, diode) care, in majoritatea ca-
zurilor, n regim de
Foarte des se folosesc circuitele bi-
stabile (de folosirea
TABELUL NR. 2
Cifra bistabil bistabil bistabil bistabil
zeci- 1A 16 2A 26

O O O O O
1 1 O O O
2 O 1 O O
3 1 1 O O
4 O O 1 O
5 1 O 1 O
Ei O 1 1 O
7 1 1 1 O
8 O O O 1
9 1 O 1 1
Cod 1 2 4 8
'o
O O
Q
O O O
O O O O O O O
O O O O O O O
O 7
O O 0 O O O
O
O O O O O O O
O O O O O O
o
Fig. 2.
6
sistemului binar nici nu se pot concepe
aceste circuite). ama-
torilor se documenteze, eventual
suplimentar, in aceste domenii, ntru-
cit nu ne permite oferim

Pentru a avea o idee despre
va trebui re-

Circuitele bistabile se compun de
obicei din doi tranzistori (cu piesele
aferente), ceea ce ca circuitul
stabile: respectiv
la un anumit semnal se
ori primul tranzistor,
al doilea. Mecanismul e cu
al unui balansoar pe care un om trece
III
Fig. 1
dintr-o parte in alta, balansoarul bascu-
lind in raport cu viteza locul depla-
omului (vezi fig. 1).
fn sistemul binar cifrele se
printr-o de zerouri cifra 1.
reprezentare, cu toate pare
la prima vedere, are foarte
multe avantaje in matema-
tice, in special in circuitele logice
de calcul. Cu zero unu se
precis un circuit trebuie fie
inchis sau deschis.
IIfabelul nr. 1 de altfel cum se
n sistemul binar cifrele
zecimale, iar in tabelul nr. 2 - mai
concret - un exemplu de aplicare
la circuitele bistabile.
CONSTRUIREA
UNUI DISPOZITIV
IN VEDEREA FAMILIARIZARII
CU SISTEMUL BINAR
in vederea
n montajul de se
O O
O O
O O
2
O
Q
G)
O
O O
7

de
O
1
2
3
.4
5
fi
7
8

000
000
000
3
O
000

8
Fig. 4
TABELUL NR. 3
K
1
x
x
x X
X
x x
x x
x x x
x x
x x x
Pozitia x, comutator K nchis
OO
000
000
Li
QE)
)QC)
00
9
IK
x
"x
prin punctelor ilu-
ca ia jocul de
domino).
n acest scop se
1"4, ...
<II{

pe un panou, conform fig .. 2,
se fac conexiunile conform fig. 3
(cifrele de la O la 9 se pot pe un
singur panou). In raport cu
folosite se panoul, pre-
cum alimentarea.
losirea de .radio de
6,3 V, acestea fiind. cel mai de
procurat eventual, de inlocuit. Sche-
ma de conexiune se face
conform fig. 4. 1\. R." R."
R
4
au menirea asigure ca
cu intensitate la orice
a comutatoarelor
Ka, K
4
Aceste comutatoare sint bascu-
lante, tabelul nr. 3 indicind lor
la cifrele de Pentru ali mentarea
se va folosi un transfor-
mator 220 V/6,3 V/3 A. In acest caz se
poate la iar in locul
lui 1\ se va monta tot un
AS.GOEFGHJKLMNPRS
A8CDEFGHJKLMNPRS
CiFRA DE
a
9
C. d
,--lg.5
SISTEM DE
cu 7 SEGMENTE

SEGMENTif
Rx x XX xx
8x xx xx x
CXX xx XX
DX xx xx x
EXX XX XX
Fxx xx
Gxx xx xx x
H xx xx
11XIXI xx
J xx xx X
K xx
L XX xx
M xx xxx
N XX' xxx
ax xx xx xxx
PX xx xx
Q1Xlx xx xx xx
RMxX xx
5xx xxx x
TXx
U
V
W
X
y
zxx.
o
punct
xx
xx
x x xx
xx
xx
x
x
XIX
Fig. 6

A B C o F E G PUNCT
I X X
2 X X X X X
3 X X X X X
Lf
X X X X
5 X X X X X
6 X X X X X X X
l X X X
8 X X X X X X X
g
X X X X X X
O X X X X X X
.
I
X X T
- X
liTERA SEGMENTli
DE
A B C D E F G
R X X X X X X
[
X X X X
E
X X X X X
F X X X x
Ci X X X X X
H X X X X X
LI X X X X
L X X X
F X X X X X
U X X X X X
X X X X X
mascat identic cu celelalte. De re-
marcat in cazul de scriere
n sistemul binar comutatoarele se
in ordinea respectiv
X
PIINCT
x
X
x
x
x
X
x
x
x
X
x
X
x x
X
X X
x x
x
x X
x
x X
x
x x
x
xx X
x X
X
x
x x
x x
x
X
D
punct
o xx XX x X
i

2 xx X

-,
3 xx xx
-
Li XX
r-r- -
5 X xx X
r-
d X XX X
1 xxx
8 xx xx x X
9

X
lOr-
xx X
X
II xx XX
12 xx X xx
x X
13 XX XX xx X
ILi XX xx x X
15 X XX xx x X
Id X XX xx x x X
Il XXX XX
18 xx XX xx x x X
19 xx xx xx x X
+
X X X X
X X
X
X X X X
/
X X
'\
X x
1> xxx
x
<l xx x x
SISTEM DE
cu 16 SEGMENtE
lAI I B


f.
E
Fig. 7
CONTACTE C()NTAcn CONTACTE
PENTRU CIFRE o -9
A8CDEFG&FG-

4, 3, 2, 1, iar !Ia familiarizarea cu cir-
cuit. logice - in ordinea
in Acest lucru reiese din
anaUzarea tabelelor 1 2.
Comutatorul KS !Ia punerea
functiune al dispozitivului, iar fuzi-
bilui transformatorul in
caz cazul unui trans-
formator celui SI
este de A pentru 220 V de A
pentru V.
SISTEME DE
NUMERICl
FOLOSIND BECURI
CU INCANDESCENTA
Circuitele de
pentru acest sistem de fiind
destul de complexe, ne vom ocupa de
ele intr-unul din numerele viitoare.
atunci, amatorii pol construi afi-
conform de mai jos,
comanda aprinderii becurilor
du-se manual, folosind din
tabelele aferente sistemului corespun-
de
SISTEMUL DE
CU 7 SEGMENTE LUMINOASE
Sistemul se destul
de este destul de simplu de ma-
nevrat Segmentele luminoase se ob-
cu ajutorul unor tip
sau punind 3-4 de
Se mai obtin rezultate bune
folosind de"plastic (plexiglas)
transparente, care au o muchie de
Ia vedere, in timp ce muchia
este de un beculet.
Indiferent de metodele pe care le vom
utiliza, trebuie avut ca la ilumina-
rea unui. segment se lumineze nu-
mai nu segmentul vecin.
n acest scop se o cutie din
metal, plastic sau carton. in care se
segmentele luminoase con-
tarm fig. 5. intr-o cutie se
segmentele conform fig. 6. la execu-
tarea conexiuni.or este
folOisirea sirmei de conexiune cu izo-
in diferite culori. Alimentarea be-
cuEetelor se face cu ajutorul unui tran-
sformator adecvat. Pentru a da un
aspect mai in
scopul vederii, in fata becu-
la de ele (apro-
ximativ 2 mm). se un geam
sau o de plastic transparent,
(cu sau nisip).
Din tabelele 4 5 se poate observa
comanda segmentelor. respectiv care
segment trebuie se in
vederea cifrelor literelor men-

Sistemul de cu 16 segmente
luminoase din fig. 7 tabelele 6 7
intregului alfabet. a
cifrelor semnelor mentionate.
(CONTINUARE. iN PAG. 15)
Fig. 10
5
llBOHIIOHUllllCIHOIISIUlUI
1. RELEU CU TEMPORIZARE 2. MIXER AUDIO
- 3. ADAPTOR PENTRU UNDE DREPTUNGHIU-
LARE 4. GENERATOR Re DE UNDE SINU-
l'NTRARE
220
ru
Amatorilor de repro-
duceri HI-FI le propunem un montaj
simplu, cu ajutorul pot realiza
mixarea a patru canale de sunet.
Dispozitivul este construit cu
duble triode de tip ECC 83,
SOIDA,LE S. RADIO -SERVICE
s,
grile de apUcindu-i-se un
semnat
Nivelul semnalului 'a intrare se re-

de1 NUL
Fiecare un etaj de
ampmicare in avnd zgomot
distorsiuni f,oarte Toate cele
patru sint
pararea intre
de 200
cu valoarea de 0,1 p
Trebuie avut n vedere toate
turiJe cu semnal (grile-anode) trebuie
cu cablu ecrana!.
Allmeniarea mirepului dispozitiv se
face de la redresoru. amplificatorului
de putere.
constructia poate constitui
unpreamplifi'cator. in felul acesta inte-
grindu-se definitiv intr-un amplificator.
Mentinerea unui releu se poate efectua in mai multe
feluri, folosind n acest scop un montaj cu tuburi, tranzistori sau
contacte comandate de bimetal.
o in schema din fig. 1.
Schema de cele cunoscute prin faptul se
contacte cu bimetal Kl K
2
cu ajutorul se poate o
temporizare de la 4 secunde la 6 minute.K
1
are contactul normal inchis,
iar K
2
contactul normal deschis. La butonului SI priza
curent, se aprinde becul de control cu neon NE
se Kl!" nchiderea contactului Kz se
K , care un timp intrerupe t4t circuitul.
in acest fel un timp dublu de a releu lui de
un singur bimetal. In cazul in care curentul de a bimetalelor
este reglabil, timpul de se poate el regla in limite destul
de mari. Releul trebuie fie cu contacte care reziste la
curentul circuitului comandat.
Contacte cu bimetal de genul lui Kt: se la starterefe de la
tuburile fluorescente, iar cele de la Kl se la
termice.
Este un sistem simplu ce un tranzistor
P-N-P, de tip EFT 352-353, OC 71, OC 75, M 1T 40-42
etc., 2 diode redresoare 01 de tip O 226, D7
etc. Acest sistem este un amplificator saturat care
ca limitator pentru tensiuni sinusoidale
aplicate ia intrare avnd tensiuni de 0,5;.10 V. Cu ct
tensiunea la intrare este mai mare, cu att
forma: tensiunii dreptunghiulare la este
mai deoarece limitarea se face mai bine.
Valorile R.z
ca limi'tator a tranzistorului T. Alimentarea tranzis-
torului se face tot de la tensiunea de intrare. prin
redresarea ei. Dioda D
1
este ca limitatoare.
Montajul este simplu. iefti!) se poate adapta la orice T
10

Asa cum am de mai multe ori. ncercarea si
unui amplificator Af sau ale unuia d"e
se pot folosind un,generator de
unde dreptunghiulare. h.li nu este niCI
prea nici foarte ca de cost.
Pentru a avea la un astfel de generator, se
pot folosi un generator sinusoidal Af, ca cel descris
n de al un adaptor pe care vi-l
vom prezenta n cele ce
MOl1tajul se poate realiza pe o de
s introdus ntr-o cutie de mate-
cu 2 radio pentru
+
/12 V
JLIE$IRE
6
2 cu 2 banane, cu care se de la
generatorul AF.
Tensiunea la se poate regla prin varierea ten.,
siunii de intrare de generatorul AF. Sntem con-
va pe amatorii
R1-1k
M. BAGHIUS
Realizarea unui generator de
deosebit de util in activitatea electronist,
cum se vede in fig. 1, utilizarea unui O
oscilator Re in punte WIEN. 7,
Un astfel de generator poate lucra de la 5 la 75 000
Hz, in 5 game. schema, se
puntea WIEN de la intrare se in sistemul de
oscilator cu tranzistorul T l' folosit ca receptor pe
emitor. Datorit1l acestui montaj, puntea WIEN nu e
de intrare in tranzis-
torul T este mai mare de BR 50 kn. In aceste
e\t; foarte
rn sistemul de cuprinzind 2 etaje de amplifi-
care cu T - T mai un al doilea
repetor pe emitor. &. T4t ce inchide bucla
de de a acestuia, care este
foarte il face se comporte ca un generator
de tensiune indiferent de valoarea rezisten-
variabile P
1
' P
1b
, In acest fel, tensiunea
de generator
Pj -P
1b
se dintr-un du-
blualiniar de 25 ko.. rn caz nu avem la
un astfel de se pot folosi 2 poten-
liniare de 25 k.o, care sint montate mecanic
ca in fig. 2. Ultimul etaj este tot un repetor pe emitor,
pentru a face ca tensiunea de fie
Generatorul mai este cu un sistem de
reglaj automat al amplitudinii (RAA) realizat pe o
de in care a fost introdus un
termistor R
1
avind valoarea de 2 k.a la 20 C. Prin
modificarea fui se deci
amplificarea tranzistorului T 2' ceea ce constituie
sistemul de RAA.
In sint folosite de 0,5 W putere
condensatoare cu tensiunea de
lucru de 15 V. Se pot folosi orice tip de tranzistoare
celor care ne-au solicitat
IAUZA - {)
schemei,
se
iar pentru
viteza de 4,5 cm/s; filtrul l{)
Etajul final construit cu tubul 61f 14 1f
atit la redare ct la control
auditiv la nregistrare.
Reglajul nivelului audio la inregistrare-
redare se cu
R
13

Oscilatorul este construit pe o
a tubului l4 pe de
tip P-N-P cu Se a fi folosite
tranzistoare tip EFT 307, EFT 308, EFT 352, EFT 353.
1116, MTI 41, ac 75, ac 45 etc. Se pot folosi tranzis-
toare N-P-N cu siliciu, cum ar fi BC 108, BC 109,
dar n acest caz trebuie polaritatea
sursei de alimentare de 9 V polaritatea condensa-
toarelor electrolitice. Ultimul etaj e un repetor pe
emitor este cu un atenuator. Se recoman-
ca acest atenuator (ntre punctul A fie
ecranat cu un ecran din de aluminiu sau
Pentru atenuator se va folosi un comutator simplu K
2
cu 5 axul lui fiind fixat pe panoul frontal.
lui se vor cu exactitate la o
punte de precizie trebuie valoarea
n R
19
, R2O' R21' R
22
se realizea-
prin bobinarea pe o de 10 k.o. sau mai
mare de se obtine rezistenta do-
locul acestui atenuator decadic se poate folosi
altul (fig. 3), a de este constan-
Acesta se numai cu chimice,
ce trebuie sortate, deoarece cele din comert au
de 10%. intreg montajul se it se
realiza pe o de circuit imprimat sau din pertinax
(cu capse) cu dimensiunile de 15x7 cm. ntreg
montajul cu sursa de alimentare (2 baterii
plate de 4,5 V) se pot introduce ntr-o cutie de ma-
1
r-----------------O
1V

V
teria. plastic de dimensiuni Pe
panoul fronUI se vor scoate comutatorul de game
(un comutator dublu cu 5 axul
lui dubiu P 1 pentru reglajul fin al comuta-
torul K,.. I bornele de Mon-
tajul, smtem va satisface pe amatorii
60 kHz, nivelul pentru nregistrare re-
glindu-se din trimerul C
19
. A doua
nivelului de inregistrare, indicatorul fiind
un instrument cu sensibilitatea
de 250 pA.
Magnetofonul are patru
partizate astfel: intrarea pentru
receptor; sensibilitate 25 mV, intrare
picup; sensibilitate 250 mV o intrare
pentru nillel de 15 V. a tubului L
4
la controlul ton; sensibilitate de 3 mV, intrare de ia
IllCIRIC
II RII
Construirea
rial de tabla
de


necesare
4
comert la de
10 g de cupru
340 li sirml de
2 cuie de fier
2 piulite lM 4;
2 scurte sau cap cilindric;
10 g de de 1 mm;
20 g de cupru de :2 mm;
'1 cui de fier ,. =6.
'incepem prin a trasa din tabla de cutie de
conserve 54 de rond. cu diametrul de 26 mm,
avind o gauri bine de 5 mm. la fel
rondele din tabla de cupru.
Inainte de a central una din rondelele de
cupru. din centrul ei cu compasul un cerc cu
raza de 11 mm. pe care n in 18 egale.
Punctim fiecare din cele 18 pAlti le cu un
burghiu spiral cu (fig. 1).
Pe cu mm toale rondelele
le stringem bine, avind ca rondelele de cupru
fie montate prima ultima. deci rondelele de fier cu-
prinse intre cele rondele de cupru.
Bine fixate strinse. tot cu burghiul spiral cu 1 ,5,
prin din rondeaua de cupru, de la un
cap la altul tot pachebd de rondele (18
Dupa fi ce am de srma
de cupru de 1.5 mm o introducem de la un
la altul. prin din pachetul de rond ele.
Capetele sirmelor se nituiesc se lipesc cu cositor.
pentru a stabili un bun conta,el electric cu rondelele
de cupru.
de rondele rotorul motorului, el
trebuie centrat slrunjit pe dom la cota de mm.
Pentru completare se axul
la cotele diin fig. 2. care se introduc presat. Pentru
buna trebuie avut ca subansamblul ax-
rotor ne bine centrat.
Pentru stalorului, vom
:

I ! 1
r -i... 12 ------l
I
------1
, Fig2
r 1-' ----rz()-----=-\
FigJ
8
Ing. A. IONESCU
de fier pentru scaune. in acest scop
prin batere la rece cu ciocanul, iar pe
celelalte le astfel ca fiecare din
lungimea de 23 mm. Aceste piese n de
unghi drept se cu cele drepte prin
nituri f/J =1,5 mm cuie), cum se vede n
fig. 3.
Capetele niturilor trebuie fie ngropate.
asamblarea la piesele drepte, se
pe acestea cite trei din de cupru, bine
ajustate bine lipite cu cositor, astfel ca acestea
formeze o in scurtcircuit. Acesta
este bobinajul auxiliar.
Din de fier ce au de la
relor se patru piese desenul din fig. 4,
piese ce vor forma intre cele
exterioare n timp miezul magnetic al bobi.-
nelor. -
Din cuie mm, prin filetare la capete, se
de montaj.
in ansamblu, ca in fig. 5.
Bobinele electrice fiecare cite 1 500 de spire
din cupru-email (j) = 0,4 mm. Pentru
Fig. 6
montajului este recomandabil ca bobinele fie
in sens invers una de alta .. Se vor monta
astfel in serie, legind inceputurile bobinelor intre ele,
pentru alimentare.
Alimentarea se face direct sub 120 V, 50 Hz.
MODUL DE FUNCTIONARE
pe din fig. 6 ce se n
timpul unei perioade a curentului alternativ. Pentru
aceasta perioada in patru (fig. 1). La
momentul 1, cnd curentul este maxim, presupunem
sensul cmpului magnetic este cel figurat n fig. 6.
La momentul II, cnd curentul este. 'in co!i!'ele
principale, in a'!xlhare,
apare curentul maxim, care, dupa cum se este
decalat in cu 1/4 din n
II apare un alt cimp magnetic, dm
bobinele auxiliare care in e.ste perpendtcula!
ne axa cimpuJui de la momentul I (vezI punctata
pe
la momentul il! curentul are valoarea dar
cu sens invers, deci se va ntmpla exact ca la momentul
1, dar cu sensul schimbat.
In la. momentul IV, este cu cea
de la momentul II, dar cu sensul schimbat.
din punct de vedere magnetic o
polaritate la momentul I pe superioa-
polaritate la momentul II trece pe
din dreapta, la momentul III trece pe
iar la momentul IV trece pe latera-
din stinga. se in mod identic
lucru ca in cazul n care am invrti fizic un magnet per-
manent. Avem ceea ce se un cmp magnetic
invrtitor. curentului electric alternativ,
fie nevoie de a roti un magnet.
Acest cmp magnetic nvrtitor la rndul
lui, rotoml, care, cum o serie de
conductorielectrici care cele rondele de
cupru.
Forma rotorului se in scurtcircuit
sau n colivie de
cimpului magnetic variabil
care rotorul, va. in rotor un curent
dE' decalat n cu un sfert de
de cel care l-a produs, avnd In
curentului din rotor, vom avea aICI
un cmp magnetic invirtitor, n sens, care
va fi decalat in timp cu 1/4 din de cel din
rotor .. Se ntre cimpul magnetic din stator
cel din rofor apar ceea ce face ca rotorul
fie antrenat n sensul nvirtirii cmpului magnetic.
In momentul cnd rotoml, prin invirtire, ar ajunge
la cmpul magnetic din stator,
la sincronism, n rotor nu mai poate ia
curent de conductorii rotorului, invirtin-
du-se cu cu cimpul magnetic din stator,
acesta de conductorii din rotor apare ca un cimp
constant deci care nu poate produce curent de

A-
o
In este necesar ca rotorul se nvrteas-
cu o mai decit viteza cmpului din stator.
Pentru a.cest motiv, acest gen de motoare se numesc
asincrone. La de 50 Hz, cimpului
n stator este de 50 x 60 = 3000 ture/minut.
Rotoarele de motoare asincrone n mod au
de 2 8OG-2 850 ture/minut Diferenta dintre
cmpului n stator dintre rotorului se
alunecare. Aceasta se n procente.
Sensul de invirtire este totdeauna in sensul bobinei
auxiliare, ceea ce fizic curen-
tului electric de este in urma celui care l-a
produs.
Pentru buna este necesar ca intrefierul, spa-
dintre polare rotor, nu
0,35 mm. descris mai sus permite i se
ajusta intrenerului prin ajustarea pie-
selor distantiere ce bobinelor
statorului prin ovatizarea prin care trec
de stringere, permitind astfel deplasarea
a pieselor statorului.
SE OT DETECT DEFECT LE
INTERIOARE ALE
MATERIALELOR SOLIDE?
Dispozitivul pentru detectarea defectelor interi-
oare din materialele solide, autor Ioan este
constituit dintr-un microfon 1 (fig. 1) care
elastice produse in interiorul mate-
rialului de cercetat prin le n
electrice; aceste amplificate la
rindul lor intr-un de amplificare 2 n terisiune,
tranzistorizat, snt aplicate apoi pe baza unui tran-
zistor 3, care constituie etajul final de amplificare.
Semnalul la amplificatorului 3
este transmis la intrarea unui limitator de amplitu-
dine 4, la este filtrat prin intermediul
unor filtre electrice 5, redresat aplicat unui instru-
ment de 6.
in acest fel se
aparatului de de amplitudinea semnalului
de microfonul 1.
Dispozitivul nu o etalonare pe o
reglajul de la caz la caz, pentru
fiecare material examinat, osci-
electrice proprii materialului omogen, iar
prin devieri le de ia stabilindu-se
din masa materialelor.
in brevetul R.S.R. Of. 45121/1971, autor Dumitru
este prezentat un aparat didactic pentru
2
1
-'7.""
:
I
I
predarea a trigonometriei n
J
Fig.1
Aparatul (fig. 2 3) cuprinde un suport 1,
zut cu o 2, n care se telescopic o
de 4, cu o prelungire ce
se cu ajutorul unui 3. Placa 4
este cu elementele cercului trigonometric
cum cercul trigonometric printr-o
linie n partea cu
diviziuni pentru unghiuri arce n grade, iar n inte-
rior, n radiani, colorate cele mai importante n
iar restul n negru.
Diametrele perpendiculare, care mpart cerclJl
trigonometric in patru cadrane, n
timp sistemul de axe de realizat printr-o
gravare cu linie n partea pentru ambele
axe prin intercalate in partea
axe, fiind colorate conventional:
orizontal, respectiv axa cosinusului, in
plin n partea intercalat
(liametrui perpendicular, res-
Sil1iUsuh.li, n negru plin n partea pozi-
intercalat n partea
Cele patru cadrane snt indicate prin cifre romane:
1, U, m, IV, iar cadranul I scoate n faptul
aici toate trigonometrice snt pozitive,
culoarea cadranului prezentnd o mai
de cadranele II, III IV.
Sensul direct este gravat printr-o
cu semnul +, iar sensul invers printr-o
cu semnul -, ambele de culoare
plasate n originea arcelor.
Pe placa 4 sint montate
elemente geometrice, care liniile tri-
gonometrice cum
- o 5, prin la placa,
la fel cu axa cosinusului pe care se
plin partea inter-
calat partea materializnd linia cotangentei;
- o 7, n mod ca prima,
n pe ea, la fel cu
axa sinusului pe care se n negru
plin partea negru-argintiu intercalat par-
tea linia tangentei. linia
cosinusului este de diametrul orizon-
tal cu care se
n centrul circulare se o 6 care ma-
secanta cosecanta, pe axul
central al peste care se o
10 n mod cu tija 6, cu
care de altfel se negru plin n
partea negru-argintiu intercalat n partea
De tija 6 se printr-un ax o
8 care linia sinusului, n
mod ca axa pe care se Pe tija 10
se cu ajutorul unei cu o
9 cu o linie sinus
pentru reducerea la primul cadran.
Toate tijele, 5, 6, 7, 8, 9 10, materializnd
trigonometrice, snt astfel divizate nct
intercalate, care negativul, n
timp zecimea de Pel,tru tijele 5, 6, 7, materia-
liznd trigonometrice mai mari dect 1, au
fost utilizate deosebite ale culori
pentru ntreaga cu raza, ceea ce scoate
n unitatea de
tijei mobile fi se face prin axul central,
lund de la un mecanism cu arc situat
spatele circulare, iar respectiv opri-
rea aparatului n
se cu unui mner care blo-
printr-un excentric una din
tija fi n dorit.
se face cu
13, armarea arcului se
cheie, ca la alte mecanisme cu arc.
5
I
Fig. 1,
Fig. 3
9
t
1
I
10
Se pe culoare. pe n subsoluri
este necesar suficient existe o iluminare
de (10-20 de secunde), n stare
ne asigure - n afara - o impor-
economie de energie Iluminarea
aceasta de nici propune
de altfel decit unei persoane
respectiv n normale
evite n continuare consumul de energie
atunci cind nu mai este ilu-
minarea. Pentru aceasta se folosesc actual-
mente dispozitive electromecanice cu sistem
pendul sau cu un mic electric, sisteme
care prin aceea
sistemului l1)ecanic, au o in
In cele ce vom propune
deci o pe un sistem
electronic, prezentind avantajul unei
in mult sporite.
Practic vom prezenta scheme, una cu
tuburi (fig. 1) alta cu tranzistoare (fig. 2).
Vom ncepe analiza cu schema din fig. 1. Ast-
fel, presupunem batem din palme, fluie-
sau cu voce
Acest semnal acustic este cap-
tat de microfon amplificat de etajul RC cu tu-
bul T
1
etajul RC cu trioda din stinga a tubului
T 2' Semnalul amplificat de la bornele
R
5
se unui detector lucrind cu diodele
T 2 pot fi de tip ECC 40, 6HS C sau 6Hfil, din
cele patru triode se vor folosi numai trei, iar
diodele 0
1
02 pot fi EFD108. Releul Re este
un releu cu de 2,5;';-10 kn.
cu rnduri de contacte, iar microfonul M
poate fi o de la aparatele
telefonice. Montajul se poate realiza pe un
din de 10 x 10 cm introdus intr-o
cutie Sistemul este foarte
robust, sigur practic. n fig. 2 este
o folosind tranzistoare, montajul
are dimensiuni reduse. EI se poate realiza pe
circuit imprimat. Primele etaje
Condensatorul St se relativ incet, tran-
zistoarele T 4 '5 deschise lumina
fiind la terminarea conden-
satorului C
4
, tranzistoarele T
4
T
5
se blochea-
releul Re se stingind lumina.
Se folosesc 4 tranzistoare (T l' T 2' T 4 T 5)
de tip P-N-P - AC 151, EFT a5a, iar Ta de tip
BC 107-108. n montaj mai snt folosite
dioda 01 de tip EFO 2 diode O
2
0a de tip
Re2
l x h---
+ rv2.20
_ Cs-3%OOV. 9-
10
S-SOmA
NULUI.
01 02' Grupul de e format de con-
densatorul C
s
de intrare (foarte C -12/

semnalului este Semnalul detectat -
cu polaritatea + pe deschi-
derea acestei triQde ca urmare,
releului Re, care $e contacte, anume U
Re
1
Re
2
. Aceste contacte snt inchise atunci
cind releul Re este la unui
semnal de intensitate n micro-
fon, acesta este amplificat, detectat rei eul
Re este Contactul Re
1
fiind
condensatorul C
1
, cu o tensiune cu
polaritate + de de la redresorul de
alimentare, incepe se descarce prin rezis-
R
7
din
a diodelor D
1
O
2
n paralel
cu a triodei din dreapta
a tubului T 2' este
un timp de zeci pe secunde, in care
trioda Ca urmare a acestui
fapt,. releul Re este contactul Re
2
semnalul captat de cap suia M,
Ele sint etaje amplificatoare de tensiune se
Etajul ai treilea, cu tranzistorul
T 3' n lipsa unui semnal este blocat. la
unui semnal n capsula un semnal
suficient de intens, se produce deschiderea
tranzistorului T
3
, Condensatorul C" care este
la tenstunea de alimentare a monta-
este becurile l2' l2'" fiind alimentate.
Cnd condensatorul 1 s-a trioda
se lumina se stinge, deoarece
releul Re nu mai este Sistemul se
poate alimenta direct de la tensiunea din
ua de 220 V, folosind o semi-
conductoare 0
3
de tip SO-1, 0-226, 1 S 558
jului, se rapid' prin tranzistorul T 3'
la disparitia sunetului din microfon, tranzistorul
T 3 se condensatorul C
4
incepe
SO-1, DS-1 sau 0-226, Releul Re trebuie
lucreze la o tensiune de circa 5-1 V la un
curent de 1-2 mA. Montajele sint demult
cunoscute au fost experimentate atit la noi
in cit de amatorii din R.D.G" Cehoslova-
cia U.R.S.S. Capsula trebuie
intr-un loc convenabil, iar de la ea
la montaj se va merge cu cablu ecranat de
televizor. la aceste montaje este bine se
de pierderi cu cea
a condensatorului C7' respectiv C
4
, care trebuie
fie cit mai mare.
etc. Filamentul se prin conden-
satorul cu hirtre C
g
de 10 pF/400 V. Tuburile T
1
,
se incarce, ceea ce duce la deschiderea
tranzistoarelor T 4 T 5' releul Re este actio-
nat, ceea ce duce ia aprinderea luminii (l1,l2"')'
CLEUJRB
A. Cleiuri pentru etichete:
Se face un amestec din:
- -1 parte
- amidon - 1 parte
- - 4
- pentru o viscozitate medie.
fiz. M. SCHMOll .Acest amestec se fierbe citeva minute se
Realizarea diferitelor aparate dispo- necesitate.
zitive electronice ct o serie de alte B. Clei universal panto-
constructive deseori col-ulei):
materiale pe care amatorul le - clei de oase -10
singur. in cele ce prezen- - - 26
tocmai o de astfel de Cleiul de oase se se in
utile constructoriloll' amatori, precum timp de 24 ore, care, prin
modul lor de utilizare. iEste foarie indi- ntr-un vas cu se complet, avnd
cat, se. - recomandare ca nivelul constant pe cit se
-, ca aceste materiale fie poate. Se atunci:
in mici, pentru a fi in perma- - acid acetic glacial - 1 parte,
proaspete. Se amestecul ntr-un vas cu
timp de 3-4 ore, care se poate
Se pot umple tuburi goale de de cu
acest amestec ce se inchis ermetic.
C. Clei pentru lipirea sti clei pe metal:
1) Pentru unui clei ce la
se face un amestec din
de in alcool ipsos, astfel nct ameste-
cul capete unei paste cu care se
unge locul de lipit. Se la uscat 24 de ore,
presind piesele. Acest clei la o tempe-
de peste 150-20(fC, fiind foarte bun, de
exemplll, la: lipirea culoturilor tuburilor electro-
nice de balonul de la lipirea bec uri lor de
iluminat etc.
2) Cu ciocanul de lipit se poate topi, n
Calaun) direct intre cele
elemente - piesa -, avnd,
nu se evaporeze in timpul topirii apa de
cristalizare. lipirea este dar nu
la
(CONTINUARE. iN PAG. 11)
n un mic radioreceptor care poate
fi folosit ca dispozitiv de convorbiri la mici
in genul telefonului de campanie.
Acest radioreceptor cu amplificare
se cu patru tranzistoare o
cu germaniu. Cu ajutorul unui condensator
variabil, circuitul de intrare LI CI se acordea-
pe un post de radio din unde medii. Etajul
realizat cu tranzistorul TI ca
amplificator aperiodic de
aparatul se ca radioreceptor,
iar aparatul se ca telefon
ca un amplificator de

in timpul ca radioreceptor,
comutatoarele P
t
Pa se in
de sus, conform schemei. Semnalul de
preluat de la droselul Dr, este
detectat de dioda O prin condensatorul
de cuplaj C.4' se transmite la intrarea tranzis-
torului Ta' R
t
polarizarea
bazei tranzistorului T . regimul a fost
corect ales, curentul colectorului acestui
tranzistor este de 0,7-:-1 mA.
Pentru comutatorul P
t
se trece n telefon, iar
comutatorul Pa la comutarea difu-
zorului, care la emisie se la intrarea
amplificatorufui, iar la la linia de

Semnalul acustic, amplificat de primul etaj
prin condel1saforul C 4' se transmite la baz,a
tranzistorului Treapta cu tranzistorul Ta
a sem-
rnA.
amolifkarea Cu
Pentru executarea ra-
"'ezistenJe conden-
piese de
TI va fi de
'Qul P401-P403,
.:iT 313. in cele-
I
Ele se pot 'nlocui
.0, GT108-GT 111.
Tranzistorul T 4 este de de
putere medie, tip P201 cu radiator de
Se pot folosi, de asemenea, P4, P202 P203,
Difuzorul dinamic are bobinei mo-
bile de 60.0.
Bobinele antenei magnetice L snt
pe un miez cilindric din de
diametru 8 mm lungime 140 mm, invelit
n prealabil cu straturi de folie
de Bobina L
t
are 130 de spire
din conductor 7xO,07, una
alta. Bobina de are 20 de spire
din conductor se pe
o care se liber
pe miez. Pentru aceste bobine se poate folosi
si conductor 0,1-0,15 mm. Droselul Dr se
pe un inel de cu diametrul
de 8 mm are 120 de spire din conductor
;=0,12 mm. Comutatoarele P
t
Pa snt cu
cte Aparatul
se de la o baterie de
de 4,5 V.
Montajul radiofonului se face pe o
din placaj, material plastic sau carton tare
de dimensiuni 145 x 75 mm, piesele fiind fixate
pe mobile din iar
rile fiind cu conductori de cupru cu
minimum 1 mm,
Carcasa aparatului, avnd dimensiUllile 150
x80x35 mm, se din placaj sau
material plastic transparent
t
iar orificiul pen-
tru difuzor se cu o
Pe peretele fronta', n stinga
difuzorului, se comutatoarele Pl
P2' iar pe peretele lateral din dreapta se
B de-
mele linie telefonice. Pere-
tele al carcasei este demontabil.
se reduce la
recomandate are CI.l;reniti!()r
verificarea
telefon .
cteva cuvinte n difuzorului,
care rol de microfon. in difuzorul legat
la amplificatorului auzi un sunet
amplificat. Printr-o alegere mai a re-
R3 R
5
un sunet de
calitate.
Acum raza de
a telefonului. aparate cu 6 linie de
din conductor izolat de diametru
minimum 0,8,6 mm. la mici, dis-
pozitivele telefonice se pot lega cu un singur
conductor, iar clemele libere ale aparatelor
trebuie legate la cu ajutorul unor bare
metalice de lungime 40-60 cm. minte!
,Intensitatea convorbirii telefonice depinde
de lungimea liniei de de diametrul
conductorilor de
(URMARE. DIN PAG. 10)
D. Lipirea pieselor de se face
preparind un amestec format din:
1) - -100
- acid acetic 96% -150
Se amestecul la cald, care se

- bicarbonat de potasiu 5
n pulbere - p .
Acestclei se va feri de
ntr-o de culoare sau
ntr-o pe care s-a lipit hirtie
E. Clei pentru lipirea de

1) de se lipesc cu un clei consti-
tuit dintr-un ameste de cauciuc
Mai exact. se cauciucul incloroform
se o
Se apoi:
- (silicat de sodiu) concen-
ce amestecul
unei vaseline. Se ung ambele de
lipit cu Se se
se usuce timp de 24 ore. '
2) de
- clei de oase -15
- - 50
- - 30
- il> - 75
- alcool 95% - 50
- -15
Acest amestec se fierbe, amestecindu-I bine.
Se ung cele de lipit, apoi se
la uscat 24 de ore.
F. Lipirea pe metal sau pe diverse
materiale ce la temperaturi
Lipirea unor piese se face cu ajutorul
ului.
Se fulgi intre cele supra-
care, cu fierul de se
topesc fulgii de presind piesele. Lipi-
. rea este Se' ca cele
prezinte
Chit pentru lfnetale
Un chit pentru metale se astfel:
Se ulei de in fiert,
se obtine o Se
la 9 din acest amestec o zecime de oxid
de plumb (alb de plumb).
chituire se la uscat apoi se
poate
Chit pentru Bemn
lemnul poate fi chituit amestecnd clei de
oase ipsos,
Se in cleiul topit in o cantitate de
cit destul de consisten-
mici, uscindu-se re-
plastice
pot modificate
vs:co_r.ila.1ea
2) piesellOl!' din bamul
ira m!.! I se lipesc ungind suprafe-
cu benzen apoi presindu-Ie. Uscarea
citeva ore.
poate un clei pentru
piese dizolvnd irolitul n benzen, astfel
amestecul consistenta unui
sirop. Cu acest clei se pot izola conductorii
eleCtrici ce la tensiuni foarte mari,
trolitu! fiind un foarte bun izolant.
ain cauza foarte mari a maselor
pbstice. este bine c;a amatorul posede o
de puternici cu care testeze
masa pentru a afla solventul
lecesar.
Astfel de ar fi;
- Tetraclorura de carbon, acetona,alcoolul
etilic 95%, cloroformul, 'Ijlolul, benzolul, ben-
zenul, neofalina, acidlll 'acetic glacial etc.
In de specialitate inchinate utili-
maselor plastice se
alte metode de li pi re.
1.1
La sportul cu vele se energia
vintului pentru deplasarea am barca-
cu una sau mai multe vele
(pnze). Vela (pinza) este de tri-
forma cea mai pen-
tru a prinde vintul necesar
pe luciul apei. n al doilea rind,
prin umflarea velei, aceasta ca-
racteristicile aripilor de avion,
efectul de n
bombate a pinzei. In al treilea rind, nain-
tarea navei cu vele este
ajutajului care se ntre vei a
vela mare, prin care
de fluxul de aer, dind unei
reactive.
cteva sfaturi pentru nce-
ilustrate n figurile
1. Pentru a naviga mpotriva vntului.
se un curs de zigzag. Schim-
barea a se face prin
navigarea cu viraje. Intii .barca se depla-
cu vntul n la un unghi de 450
de directia vntului, apoi este vi
direct mpotriva vntului n continuare
pe noua crmaciul
vela fiind mutate pe partea a
VNT
FlliI
......

....
....
" /
,
......
I \
Astfel barca acum cu
Vintul la urmind
efectueze noi viraje.
2. fnaintarea cu vintul n spate se
navigare cu De data
aceasta nu prora este contra
vintului, ca la navigarea prin viraje, ci
pupa. Cind chila vintul snt pe
atunci vei a nu este la
nici o presiune. Cirmaciul trage velete
peste el, de parte a
unde se Acum barca nain-
transversal pe vntului,
spre
3.. Plecarea de la ponton cu vntul n
directia de mers: desfacerea parimei din
spate, vele; din perpen-
dicular pe vntului (cu vintul
n desfacerea din
crmirea cu 35, naintarea cu spatele
ce chila face un unghi de cca 900in
vntului, navigarea spre larg.
4. Acostarea este ea n
schema
5. Diverse moduri de cu vele,
n de vntului.
FIB..II
.. ....
;' ...
/ "
I \
...
(J!,vAVI6A.RE

....
.....
NAVIGARE
CI/
I C(J
,
VIRAJE
I
MLIRA
...

I

....
I
...

...
... 1
I
...
I
I

,
I

I I
....
+ +
....
I I
...
I I
12
'/NTLA
TR/fJQRIl -_.y

.SiS-
J//IY7 LA JI/HA17ITE
fi6.l/l
'*', @
t @
(J) BARCA LA CIIEI " J
... ""
C(/ J/lNTtlL PI?O/?A ................ @
CI/FOCUL (/ C/RI1A $ PdZ!IlElhJM . \.'
@ Jl:IRT CII Jl'/ItT L/lTc/i'/lL 5PATE
e

--------------------_G.11)
APARATE
DE
NUMERICE
(URMARE DIN PAG.5)
SISTEM DE COMANDA
ELECTROMECANIC
rn vederea
jelor descrise, se poate
un simplu dispozitiv inspirat din
a unui co-
mutator rotator (cilindric) folosit
la televzoare a unui dispozitiv
pentru o de frezat.
pare
dar este corect se
rezultatele scontate cu mij-
loace ieftine simple.
Dispozitivul dintr-un ci-
lindru fixat pe un ax. Axul are la
cele capete" un suport cu
(fig. 8). Divizorul, conform
fig. 9 10, se .Ia un
al axului, iar la opus se
un comutator rotativ sau
o cu reglaj circular (poten-
tiometru , condensator etc.) a
dorim o nu-
meric. Pe perimetrul cnindrului se
nituri sau
cu cap semirotund, att radial ct
longitudinal, care, ajungind n
dreptul contactelor montate sub
cilindru, nchid circuitele conform
unui program. longitudinal se
un de nituri egal cu
contactelor care trebuie
nchise, iar radial un egal
cu semnele care a fi
Contactele trebuie confec-
tionate dintr-un material elastic
bun de electricitate.
ca cele folosite la relee la comu-
tatoarele' de la unele aparate de
radio (contactoare de la magneto-
foane sau picupuri).
Construind dispozitivul. descris,
amatorul va putea efectua
numerice spectaculoase la comu-
tatoare de domeniu sau la
decade de rezistente sau conden-
satoare, precum la rezul-
tatelor ntrecerilor sportive, la in-
dicarea efectuate de
care n public etc.
la folosrea unor becuri mai pu-
ternice cit la o tensiune mai mare
de 24 Veste folosirea unor
relee, pentru a evita arderea con-
tactelor de la dispozitivul de co-
a evita astfel eventualele
accidente de electrocutare la ma-
nipularea dispozitivului.
Folosind tuburi fluorescente (de
preferat cele cu aprindere instan-
tanee), semnele se pot citi
la distante foarte mari. Montarea
unor becuri de acest gen ca
orice instalatie care
la tensiunea retelei electrice tre-
buie efectuate numai de electricieni
care cunosc toate pre-
vederile legale in vigoare.
ATENTIUNE!
Cititorii din ..
pot face abo ..
namente . adresindu-
se Intreprinderii
ROMPRESFILATE-
LIA - Serviciul im-
port-export -,
Calea Gri-
nr. 64-66,P.O.-
Box 200t
Plllll
MlllfOllAI
Miniformatele fotografice, respectiv
negativele cu dimensiuni de 8 x 11 sau
10 x 14 mm. sint mai rar utilizate in
tara cu toate avantajele incon-
testabile pe care le greutate
consum mic de etc.
Dintre aparatele fotografice mini-
format comercializate in
aparatul de so-
Kiev-Vega - format 8 x 11 mm
obiectiv industar 1: 3,5. Pelicula utili-
din curent
din comert. este de tip neperforat cu
de 16 mm. sistemului de
tradare. se poate utiliza pelicula
de 16 mm sau
super, ,precum cea de 2 x 8 mm.
- '
Poz Denumirea Buc Material
1. 1
Lemn esen.
tare
2. 1
Placaj sau
PAL placa
i
3. Suport 1 PAL
4. pentru lemn 3 moale
cosi-
5. Ecran de I 1 0,5
mm
cosi-
6. Corp de iluminat 1 0,5
mm
1. Ecran de II 1 Idem
I
8. Capac 1 ,Idem
9. Jug de mbinare 1
Lemn-esen-
moale
10.
plan
2

condensor
11. cu 2 moale
cosi";
12. Suport lateral 2 gros.
0,5
cosi-
13. Tub de 1 gros.
0,5
14. nelul obiectivului 1 Aluminiu
15. 3 moale
16. Obiectiv fotografic 1 -

de
Jgheab de ghidare 1
0,5

pentru
3
de
condensor 0,5
1J
16----
Dimensiuni
25x50x960
300 x 360 x 20
P 78-grosime 2(
p3x32
min.60x60
p 85 x 110
min. 40 x 40

poz.S
85x85x35
1>50
M.4 x25
30 x 55
p 64 x 128
p&ax8
Tip autofiletan
.3x8
f = 50mm
cf. figurii lungi
me 95 cu fe-
de
8 x 11 mm
25 x 12
Pentru posesorul unui asemenea apa-
rat fotografic, unui apa-
rat de nu este
nici
n se con-
unui aparat de simplificat
la minimum. Scara de pune-
rea la punct snt fixe, fiind stabilite din
reglindu-se la confec-
Utilizind cotele aproximative
de desen datele din tabel se
de pe 8 x 11 mm copii fotografi ce
de dimensiunile unei
interior cu vopsea de
Sursa o va constitui
un bec opac de cca 15 W. Lentilele con-
densorului vor putea avea un diametru
mai mic dect cel indicat (minimum
() 16 mm).
Ca material se vor utiliza de
cutii de cu capac (de la cafea,
lapte praf etc.).
Corpurile de se vor vopsi n
se vor executa, caz,
cu clei, de lemn, anti-
fuletante, cu lipituri
cu cositor.
Obiectivul utilizat va avea o
de maximum 50 mm,
ii corespund aproximativ datele
din tabel. Evident, utilizarea unui obiec-
tiv cu mai va mic-
dimensiunile de gabarit
mea a aparatului de Re-
obiectivul aparatului foto-
grafic Smena, obiectiv procurabil ca
de schimb din comert la un
accesibil.
se necesar, cu mici
aparatul de prezentat
aici poate deveni reglabil.
in varianta modificind di-
mensiunile feres,trei jgheabului 17, se
pot utiliza. alte formate de negative
fotografice, chiar la formatul Lai-
ca - 24 x 36 mm.
In cazul diametrului con-
densorului, se va seama ca acesta
n orice caz cu ctiva
milimetri diagonala formatului negati-
vului.
15
Dimensiunile aparatului usca.rea unei
copii fotografice de 30x4O. a copii de
18 X 24, a copii de <] X 12 sau a optsprezece
copii de 6,5 X <] cm.
(fir spiral de este
din este pe
ceramici. Deoarece temperatura de usca.re a
fotografiilor se la maximum 80
o
C,
aparatului va trebui fie
astfel:
- pentru alimentare la 110 V se o
de 220 V la 0,75-0,8 din
lungimea
- pentru alimentare la 220 V se folosesc
de 220 V legate n continuare,
una dintre ele fiind la 0,30-0,40 din
lungimea
Aspectul este cel din figura 1.
Aparatu! este prezentat descompus n figura 2,
cu ajutorul vom anaHza
componente.
O cutie din doi
laterali A doi frontaU B
Aparatul a prezentare
o facem n materialul de
a fost realizat
de autorul acestor rinduri
este utilizat
cu rezultate optime
Stud. V.
Aceasta se ntinde la 15-20
mm de capacul superior C. ct mai uniform
Piesa D are valuri,
central cutia izolatorii cera-
mici. izolatori se prind foarte bine, pentru
a nu se roti, cu coliere de aripi E.
ca n desen (nu se dau cote pentru pozi-
Izolatorii pot fi oarecare, de
de procurare locale. se cere
asigura, prin lungimea lor, acoperirea
intregii de
nu se prinde direct de izolatori, ci
de mici cleme fixate pe (cleme tip
colier dintr-o mai sau vezi
figura de detaliu nr. 3). Acest sistem are
avantaje: permite plasarea ntr-un
singur plan permite modificarea de
plasare a deoarece capacul superior.
cum se vede, este curbat (deci clemele de pe
izoiatorii centrali snt mai nalte). Capacul supe-
rior C cel inferior F se cu trei suruburi
pe fiecare parte de frontali B, afe
orificii snt fi I etate M4 sau M5. filetate
nu snt n materialul prezentat.
este s-o
Capetele se
la tije Z, care se la Cele
tije se (se folosesc la unele tipuri
de fier de cu un sistem izolator
ceramic. Picioarele aparatului nu sint date,
forma dimensiunile lor latitudinea
constructorului, ceea ce se impune este plasarea
lor Ct mai la extreme.
Pnza de presare a aparatului de uscat se prinde
cu un de cadrul G cu de tija H.
care e ax "'de pentru cadru. Tija se
la capetele libere n piese de tip K.
cu cte Fiecare K se prinde
pe partea a axului H intre
1, intregul montaj se cu un stih ce se
introduce n orificiul axului. Axul este prins de
corpul aparatului cu de tip M. Cadrul
se n cu forme
elastice (din de tip l. Forma se
ce avem cadrul executat. Dimensiunile
lamei nu 5 cm pe 12 cm pe
cons.tructorul dea forma si
exacte la finele aparatulu;
Figura 4 cuprinde toate elementele necesare:
Se face observatia Diesa O
este la fel ca piesa 8. dar avind alte orificii de
prindere .. Figura 4 a alt tip de
mai de executat. de prindere
sint peste tot) sint de _ 5 sint
la 8-12 mm de margini, in mod echidistant.
Pentru asamblare se folosesc M4
(M3 nerecomandat. dar posibil).
fOlosit este de grosime 3 mm pentru cutie
de 2 mm (sau chiar pentru cele
capace. Se a se folosi ca material
aluminiul sau duraUminiul. dar, evident. se poate
folosi orice alt metal.
Placa (nu este in figura 2) necesari pen-
tru lustru se Ia fel ca un rulou de
presare.

450

1IIIITIITIlii
.,
FOT()
DAN PETROPOl
Schema procesului de developare
Transformarea imaginii fotografice latente n imagine vizi-
prin reducerea ionilor de argint din
ai emulsiei la argint metalic, constituie procesul de develo-
pare. Ca urmare a acestui proces, cantitatea de argint care se
in ca imagine de circa un miliard
de ori. Notind agentul revelator cu Rev, schema
de developare s-ar putea descrie n faze:
Rev(red) _ Rev (oxid) + e-
Ag++ e--Ag,
in care prima este de oxidare, iar a doua de reducere.
corespunde
chimice de ea depinde in cea mai mare formarea
argintului metalic netransparent. n afara chimice
un proces de developare care se pe
depunerea pe centrele de developare a argintului metalic din
'Ol)ii de argint in
In de developare o serie de alte care
revelatorului. acestora va fi
prezentarea prinCipalelor de revelare
utilizate de amator.
HIDROCHINONA
(denumirea p-difenol)
Se sub forma unor cristale fine de culoare
CapaCitatea de conservare in stare us-
este Se in apa rece, dar n
practica amatorului se dizolvarea in sulfit
de sodiu (unul din des ai ori-
revelator) la temperaturi la 35C. De
in stare se suficient de repede
chiar in prezenta sulfitului, care are o con ser-
Din revelatorii cu hidro-
sint destul de este de
dorit ca o se ia
de necesare unor eventuale acci-
dente.
Se de asemenea, destul de n alcool
sau in eter. Hidrochinona ca revelator in
mediul alcalin la un pH in jurul valorii 10. Este utili-
de cele mai multe ori ca revelator de mare contrast
care produce o mare atunci cind nu este
cu alte de revelare. Se
ei in amestec fie cu metalul, fie cu feni-
donul. Revelatorii metal-hidrochinonici sint conside-
clasici in practica fotografie; au o spe-
Revelatorii o
utilizare mai de abia in ultimul timp,
lor de a exploata intreaga sensibilitate a
materialului fotografic. Revelatorii al unic agent
de revelare este hidrochinona se de amatori
pentru developarea hirtiei fotografi ce. Se pre-
lucrarea materialului negativ in revelatori datori-
voalului chimic care apare care nu poate fi inde-
decit prin de de potaSiu
(sau un alt atenuator), ceea ce duce la pierderea
din
METOlUl
(denumirea sulfat de p-metilaminofenol)
Se ca o pulbere din cristale foarte
fine (ace) de culoare roz. Este sensibil la temperaturi
ridicate. Se mai in decit n
de sulfit de sodiu. Din In
dizolvarea sa se va face inaintea agentului
de conservare. Se n alco,ol. Din punct
de vedere al de conservare in stare dizol-
se cu hidrochinona. S-a
trarea metolului in amestecat cu sulfit de sodiu
in proportia de 1 : 10, la temperaturi mai mici de 10
0
C
aproape 6 luni.
Metolul este un revelator care un contrast mai
decit hidrochinona care depinde de pH-ul
.... In orice caz. se poate considera este activ
OH OH
/'\
/\J
'\) I I
,,/
OH NN
CH3
intre limite de pH suficient de largi. Metolul se utili-
amestecat cu alte de revelare dect
hidrochinona.
METOlHIDROCHINONA
o de spe-
cifice ale complexului chimic care se prin
asocierea metolului cu hidrochinona. Viteza de reve-
Iare a metolhidrochinonei este
dintre vitezele de revelare ale Efectul
acesta se de superaditivare, iar cauzele
sale nu sint suficient cunoscute. Din punct de vedere
practic trebuie ale
revelatorului cu formarea com-
plexului chimic nu este instantanee, de aceea
revelatori nu vor fi imediat preparare.
Un interval de 24 de ore este considerat suficient
chiar a fost la rece in acest
interval.
Modificarea intre anumite limite a dintre
metol nu revela-
torului mixt, ceea ce face ca revelator; fie
pentru amatori dat fiind conditiile de
de conservare a chimice in care

PAMINOFENOLUL
(denumirea chimiei: paraaminofenol)
Este constituentul principal al revelatorului ROOI-
NAl, care se ca revelator gata preparat de
firmele ORWO AGFA.
Principalele caracteristici chimice ale acestui reve-
lator sint marea capacitate de conservare influenta
pe care o are gradul de asupra acti-
sale. Deoarece, in general, amatorul
poate procura substanta de descrierea
a revelatorului cu p-aminofenoi va fi
cu prezentarea ORWO.
ORTO-OXIETllAMINOFENOlUL
Este constituentul principal al revelatorului
ATOMAl.
Randamentul chimic al orto-ox.iefilaminofenolului
este mai mic decit-al metolului. Acest revelator este re-
marcabil pentru foarte care se
prin prelucrarea cu ajutorul a materialului negativ.
Are o capacitate de conservare este mai greu
solubil n
OH
/\
I I
"'/
NH2
(CONTINUARE iN PAG. 23)
17
II
Ing. V. LAURIC
1IIIlIPIII
Putem imprima autoturismului nostru o spor-
a opera la motor? mai ales,
tehnice simple care nu solicite costisi-
toarele kit-uri de sport, de genul celor produse de
firmele ABARTH-Italia, AUTOBLEU ALPINE Fran-
etc., pentru autoturismele care spre perfor-
speciale?
inainte de a de a oferi o vom
preciza majoritatea ce
mai dintr-un motor cai putere
o serie de neajunsuri,ca: scul'1area motorului,
consumului de al celui de ulei, o
mai etc. une.le
mai acceptabile. Astfel,
de exemplu, a unui carburator mai este
greu (din cauza in
regie proprie a unei de evacuare a gazelor
de tip sportiv este perfect
O asemenea de face motorul mai
in schimb, chiar nu se scot
prea cai putere prin folosirea ei, motorul
in chiar o anume supra-
tu rare, mai decit atit de
a -demarajului.
in desenele de mai jos se o astfel de insta-
TABEL
DE
MATERIALE:
Poz
1.
2.
3.
4.
5.
Denumirea


Tub central de
Capac anterior

latie de evacuare de firma SKODA pentru
autovehiculele de serie pentru
Din figura 1 se forma noii de
ment, i s-a racordul original de
cu galeria,' prinderea fiind prin S-a
ajuns astfel prin la o lungime
a de de cca 800 mm.
Toba de din figura 2 este de tipul rezo-
nant, cu lungime amortizare Zgo-
motul produs de destinderea pulsatorie a coloanei
de gaze este amortizat de de
de din cu care tubul central de
pare prin intermediul a 564 de cu
diametrul de p 5 mm. Amortizorul exterior este deci
din patru camere pline cu de otel (cu
foarte ce in paralel, echilibra-
rea efectuindu-se prin intermediul orificiilor practicate
in cele patru diafragme separatoare.
Rezultate superioare se in locul umplu-
turii cu se de tipul
b metalici pentru vase de
Diafragmele se conform e!.imensiunilor
din avind ca la trasaj se un joc
de cca 4 mm pe
Buc Material Dimensiuni brute
de
1 moale gros. 1 mm 280 x 490
1 idem 280 x 490
de gros.
1 perete de 1, 5 mm s6 40 x 760
de otel moale
1 gros 1 mm 63 x 102
1 idem 90 x 130
6. Capac posterior cu suport 1 idem 2,5 mm 102 x 152
7. Suport 1
8. -
9. 1
10. 1
11- Tub de 1
12. Racord original 1
18
idem 86 x 234
- cca 2,5 kg.
de otel moale 80 x 120
gros. 1 mm
idem 110 x 71
de gros.
perete 1,5 mm. f/J 42 x 800
Se taie cf. figuri.i asamblare prin
cu pOl. 11 se la lungimea
de 800 mm.
SECT!UNEA 8-8
__
..
b J! """,
I '
i !
122b?&
Pentru ca un motor cu ardere interni
si poata
trebuie alimentat cu combustibiL
Dar nu oricum.
Pentru a se putea aprinde
arde cu o suficient de mare,
pentru a realiza o ardere
n scopul unui randament ct mai ridicat,
motorul trebuie de fapt alimentat cu un
amestec carburant, format din combustibil
aer. amestec omogen perfect dozat
Amestecul carburant se obtine
prin realizarea unei diferente de vitezi
ntre celor componente,
fiind deci posibile sisteme:
-ICLAd, caz n care aerul se deplaseazl
mai repede dect combustibilul,
-INdECTIE, caz n care combustibilul
este cel ce o considerabil
mai mare dect a aerului.
Carburatorul n principal
primul dintre aceste sisteme,
cel de al doilea fiind utilizat
doar pentru
sub forma pompe de reprizi.
Spre deosebire de motoarele stationare,
motorul de automobil ntr-o
mare varietate de regimuri ce se continuu,
de la mersul pe loc la demaraje spectaculoase
de la porniri la temperaturi cu multe grade
sub zero la vitezele pistelor de
De la primele carburatoare cu evaporator
curent ascendent de aer
pni la cele cu mai multe camere de amestec
cu tuburi de rezonantl se
de competitie aspectul unor veritabile orgi.
Carburatorul modern a parcurs un drum lung,
necesitnd mii mii de ore de
pe bancuri de realizarea a tot atitea
variante constructive.
,.
in ultimii ani, fi fost supuse unor modificiri
constructive deosebite, carburatoar-ele auto 'au cu:'
noscut o evolutie efortului per-
.manentaJ uzinelor privind unificarea pieselor,'durata
in ex-ploatare, simplitatea
reducerea de
O serie de (spedale) de modificiri con-
structive au fost impuse carburatoar-elor
din -alte considerente: folosirea de combustibili
cu o mai mare capacitate de evaporare; jivrarea
interioari a camerei de amestec, difuzorului
pulverizatoruluii prevenirea unor pungi
de vapori; evitarea etc.
Satisfacerea acestor dincolo de avanta-
jele imediate, acceptarea unor compro-
misuri rezolvarea a unor probleme contra-
dictorii.
Astfel, pentru -eliminarea trebuie
anumite zone de pe traseul de aer al carburatorului
cum formarea pungilor de vapori poate fi pre:
numai cu a
canalelor de combustibil ale sistemului de dozare.
Pornind de la in cele ce
vom prezenta citeva scurte descrieri ale unor carbu-
ratoare folosite la noile modele de at;tovehicule.
1. Carburatorul Solex 22 IDS-V (fig. 1) poate
servi ca exemplu al unei moderne foarte
simple.
sale constructive constau in:
- montarea tubului de emulsie 2, lateral si inclinat
fiind introdus intr-un canal plin cu ,
- amplasarea obturatorului ntr-un corp separat.
La tipurile mai vechi de carburatoare, tubul de emul-
sie era montat vertical, n centrul difuzorului.
noii aerul din pui n
tubul de emulsie amestecndu-se cu benzina, a-
junge n pulverizaiorul 7, iar de iese n difuzorul 11.
Acest mod de a de emulsie mpie-
formarea pungilor si asa-numitei
din DU' Ive'rizat()r
n difuzor motorului cald, n
de sub capota temperatura este ridi-

la acest montat
intr-un corp separat printr-o
garnituri 12. permite se
mai bine zona (de a be.nzinei)
zona dispozitivului de mers n gol 10
durii degajate de motor),
zonei respective ntreruperile (Ia mersul n
torate acestui fenomen.
Pe de parte, garniturii 12
trecerea la sistemul de dozare, ceea ce
posibilitatea unor pungi de vapori.
faptului pulverizatorul 1 este
cu un orificiu de nclinat (in jos), spre
jivrare este foarte
Benzina la carburator prin cu 6,
acul5-al plutitorului 4, de unde trece la jiclorul principal
3.
Carburatorul este cuclapeta de aer 8,
pe care se supapa 9 jiciorul de mers n gol cu
13 pentru reglarea amestecului carburant.
2. Carburatorul Weber 260 C-D se
prin camerei de amestec in pozitie orizon-
(fig. 2). .
EI se compune din camera de nivel constant 1,
in care se plutilorul 2 acul 3al plutitomlui care
este introdus in 4. Aerul necesar
de aer 5 este adus din 6.
IDIIIPIII
II
- - ----- ---- --
-------------
- - ----------- ---
--- -------- - - --- ---
--- -------- - --- ----
- -------------
- --------_._------
------------ ------
iliiiiililiilii ilHil1.
PIIIII AllaVllieUlE
Carburatorul este cu jiclorul principal
canalul de combustibil 11, de emulsie
difuzoare: difuzorul mare 8 difuzo
Acest carburator este de o
neavnd po de
Acul 3 al
executat sub forma. unui sertar
pe axul 16 al obturatorului ro-
cu el. Sertarul 9 accesul
In tubul de emulsie 11 al dispozitivului de do-
principal. Aerul n tubul de emulsie 11
prin jiclorul principal de aer 1 prin canalele 15 2.
Aceste canale sint legate intre ele numai la des-
chiderea a obturatorului, iar la deschiderea
sertarul 9 inchide canalul 2. Ca urmare
cantitatea de aer pentru emulsionare se reduce
sistemul de dozare principal un amestec carburant
necesar puterii maxime.
4. Carburatorul orizontal Stromberg CD-N (fig. 4)
este de o foarte Carburatorul are
un singur jiclor este de tipul cu seriar ac
se compune din sertarul 4, pe
acul conic 13, care n jiclorul
bustibil 14. dintre acest jiclor a
modifica cu ajutorul 15.
pe membrana de 6, fiind
arcul 7.
Carburatorul dispune, de
de nivel constant 1
de aer 3, obturatorul11 o
la jiclorul de combustibil.
Camera 9 este
carburatorului. Deas
timpul
transmite din camera
(deasupra metml)ralnei).
acestei
de o parte sub
parte sub arcului
Prin echilibrarea acestor
de mijloc (de echilibru).
Cnd sertarul este acul conic se
permitnd intrarea unei de
cu nevoile motorului.
Prin alegerea unui ac alimentarea
cu combustibil va fi la toate regimurile de
ale motorului. mersul in gol, sertarul
camerei de amestec, iar acul
reduce intrarea benzinei. n
_II
Z
ti
1
!It
-
---- f
Ing. AUREL BREBENEL
Col. DUMITRU

injectorul
duza tubului
rea benzinei
stant, tubul de
la re-
pentru pornire 16.
estec cu di-
tipul cu
din membrana 24,
pa cu 27 al obtura-
Pe
arcul de 25.
ui pompef de reprize a cana-
benzinei din camera de nivel
este de supapele
a carburatorului se camera de
(n care se plutitorul 6),
9, n care se cuiului
orificiul de cu aerul atmosferic 12.
unea la relanti este
de la motor prin tubul 2. Caracteristic la
carburater este jiclorului de relan-
ajutorul unui obluralor comandat
ectrc.magnetic.
Deoarece, in de mersul la relanti, carburatoru!
similar cu cele de tip se va
descrie numai acest dispozitiv.
Astfel, jiclorul de relanti 4 (care este cu
duza de aer 14) poate fi pus n cu camera de
amestec numai cu ajutorul supapei 5.
Supapa este pe un miez de care se poate
deplasa n interiorul unei bobine electromagnetice 7,
sub curentului electric primit de la baterie.
n timpul cind motorul nu supapa ob-
jiclorul de relanti orificiul care se la
canalul tubului de emulsie arcului 13.
n ... moforului la
supapa permite punerea in a jiclorului de
relanti cu canalul camerei de nivel cOAstant orificiile
din camera de amestec.
Reglarea la relanti se face cu ajutorul
1.
Cnd motorul este oprit, curentul nu mai prin
astfel arcul poate mpinge supapa
spre dreapta att jiclorul de relanti ct
orificiul care se la canalul tubului de emulsie.
n acestfel se total fenomenu de percola1ie
deci posibilitatea introducerii benzinei n cilindrii
motorului, cu efectele sale nedorite.
n rezumat se poate concluziona tendinta n
fabricarea carburatoarelor este de a le echipa cu' dis-
pozitive care la maximum poluarea atmos-
ferei, ridicarea a puterii motoarelor, un con-
sum ct mai mic o ct mai
19
2
Toate raliurile snt pline de surprize, de
cnd au loc iarna, hazardul un rol mai mare ca
de obicei. Cum in jocul zarul e cel ce decide,
am ales un raliu al. inasemCi)pe8
cazuri trebuie, maimuH ca oricind, o de
Startul are loc la Cimpulung-MusceL Inainte
de Ci prezenta traseul, cu
care le folosi. Sinteti la
modelul. pneurilor:
et-2poncte: cauciucuri pentru poleij
e WlJuncte:cfluciucuri cu 250 de cuie;
5-6 puncte: cauciucuri cu 600 de cuie.
ales deci cauciucurile. Acum dati cu., zarul
pentru a inainta.
la punctul

aici, ori
nu ...
35 - niei]a;312,iar
ajuns
gatorul nu mai
nu la trei arllncari.
40 - Bravo! timp de graficul orar
la 45.
45 - Nu se vede nici la 10 m. Ori
prudent, nu la o aruncare. ori
pe accelerator; 1n acest caz mai o
cu zarul: avut noroc dat un
cu mai cu 5 puncte; e sot nu
la aruncare cu zarul.
48 - Citel. V-a brusc n drum
ncercat lovit. Ori jos ve-
a murit sau mai poate fi salvat (in acest caz
ori drumul

5S - Drum A trecut inainte o
care a o parte din stratul de Cei
cu 250 cuie 4 puncte; cu 600 de cuie,
9 puncte.
12 - Remu,cIri. (Valabil numai pentru cei care
au fost la 48 nu au oprit.) Navigatorul, impresionat
de soarta lovit, e indignat nu oprit
nu mai vrea continue cursa cu dv. Trebuie
trei
65 - Intersectie. Drumul dv. se intrelaie cu o
care are prioritate. de ales: sau treceti
.in1:ersectie 'cu viteza in acest caz mai
Cu zarul-Dar dat 1 punct,
ci>v .. ati. de un alt vehicul
dat avut noroc
liberi, mai dati cu zarul.
POlliM,:,ttu ,vrut frinat, atunci
arulne_re. dar nu din joc in caz
din spate
delraD,are. Pentru
(deci
la motor
v-a indicat
corect, pierdut
Mai aruncati o
punct, ghinion ...
din joc. 2-3
repara, dar
e
(elllledlje .... I!i) numai o aruncare.
Pe serpentine, in
cauciucuri de polei, pier-
o aruncare; cuie, continuati drumul.
- Stop la intersectie. Mai o
cu zarul. e cu era li-
conform punctelor de pe zar. e
trebuie pentru a da priori-
tate celeilalte cu care o
aruncare.
131 - Sau drumul foarte incet
o cu zarul),sau mai arun-
cu zarul... E cu sot? Inaintati conform
punctelor. E pentru a evita'o
pe pier-
deti
140- Noroe! sosit aici? o
direct la punctul i51!
141 - de Se mai Dar
o de Mai aruncati deci o
cu zarul. rezervorul din
o aruncare. Cu canistra se
deschide greu, pierdeti timp mult nu
la 5 Mai o posibilitate:
de nu la cu
zarul nu 5).
- Uscat. e Cei cu pneuri cu
cuie nu de au 600 de cuie)
sau o (250 de cuie). cu cauciucuri de poiei
cu puncte.
156 - For:midabiU Ghinion! Chiar inainte de fina-
lul cursei, vi s-a topit un la motor. Trebuie
abandonaii!
1&0 - Aii Ati
I
J
l
j
j
j
...
Zonele accidenlale penlru a solicita

a regulUor de joc) sint marcate
cu culori diferite. Celor care -
trec primii- prin aceste zone (probe
speciale) li se pol acorda conventional,
premii speciale (taloane
colorale).




e 6
CllllAIII

IIGAIICI
Ing. D. FLORU
In general. organ ici sin
tetici se pe destul de dificile.
sintetizarea lor necesitnd atit cunos-
tinte speciale mai aprofundate cit '0
mai Noi ne vom
n c.are
nu o
Fluoresceina este un colorant care
in urma reactiei dintre
anhidrida in prezenta clorurii
de zinc anhidre (ZnCI). care are
rol de deshidratant. Pentru obtinerea
fluoresceinei se se 'ames-
bine ntr-un mojar egale
de Amestecul
omogemlat Sl' ntr-o capsu-
ri: de la ames-
tecma continuu cu o
ce se Separat luati o cantitate
de de zinc o deshidra-
tot ntr-o de la
ce pierde apa (Ia
nceput clon,.Jra de zinc se iar
ce a pierdut apa, se
In stare se cu
sub agitare peste amestecul topit din
prima Imediat n se
va forma un colorant de culoare
sau chiar care nu este
altceva dect
punem ntr-
un pahar cu aceasta va
culoarea verde deschis. Prin alcalini-
zare cu hidroxid de sodiu, culoarea
verde se inchide. in mediu acid, culoa-
rea apei va trece spre galben. Fluores-
ceina este un colorant capabil dea
privim prin pahar la
culoarea ni se pare
iar un fond nchis ni se va
verde. in mediu puternic alcalin
fluoresceina este Fluoresceina
este un colorant foarte puternic. EI
poate fi diluat la un raport de
1/40 000 tot mai apa. Din
acest motiv se n stabilirea
mersului apelor subterane.
Negrul de este un colo-
rant mult utilizat n industria
deoarece culori foarte rezistente pe
de bumbac.
Se prin oxidarea cu bicromat
de potasiu (K
2
Cr
2
0
7
) n acid sulfuric
a anilinei. Pentru a negru de
ntr-o
5 mi 1 mi
bine. apoi 0,5 mi solu-
de bicromat de potasiu
0,5 mi acid sulfuric. o
agitare vom observa
lichidul din cu-
loarea trecind prin verde, albastru, n
final negru. Acesta este colo-
rantul negru de
UNU DECOLORANTI
Petele de vopsea, cum
cu se scot diferit de
pe lemn sau de pe o
din fibre sintetice sau, dim-
fibre naturale. n ge-
neral, se cer
rele:
Petele de uleiuri minerale se
scot cu: produse petrolifere, cu
spirt de petrol, white-
spirt etc.
Petele de uleiuri animale se
scot cu
Petele de vopsea de u lei se
scot cu snt proas-
pete cu petrol
snt mai vech i. petele
snt foarte vechi, nu se mai pot
scoate.
Petele de lacuri, n general. cu
sau cu solventul lacului
respectiv: benzen, tiner, alcool,
cloroform, tf'e car-
bon etc.
.. Petele de fructe -
de acid citric sau tartric.
Petele de -
de acid oxal ic.
PlseUIIUl SPORIIV
La pescuitul unealta este undita
din fir, plumb crlig.
Varga poate fi din stuf, bambus sau de
trebuind fie n orice caz si .
Firul, n general, este de nylon are diverse grosiml
(sau n de capturile
un de 2 kg poate fi scos cu un fir
a este de numai 1 kg, cu
folosim minciocul (fig. 3); crligul el ca
(tot in de capturile lungindu-se
de obicei cu o o de fir mai dect
restul firului, care are scopul de a
lui de a evita pit:rderea ntregului ansamblu n cazul
crligului. In fig. 1 Cteva noduri
de a lega drligul de struna.
Sondajele statisticile de au demon-
strat din plin popularitatea acestui sport in intreaga lu-
me. Astfel,Suedia are peste 1000 000 de pescari sportivi
(12.5% din are 3000000, SU.A. are
25 000 000. Polonia 300 000, Romnia peste 100 000 etc.
acestui sport practicabil la orice
prilejuind o reconfortare :-
angajnd din ce in ce mai evident trecutul
- ne-a indemnat o pentru
iubitorii ai acestui sport, o
prezinte atit abc-ul pescuitului sportiv. Ct n
viitor, unele probleme de specialitate.
Pescuitul sportiv, n de apele n care e prac-
variantal
Ing. D. GHELERTER
ticat de specificul din apele respective (n
principal hrana lor),poate fi n trei categorii:
pescuit pescuit cu sau pescuit cu

Pescuitul cei mai
capturarea
crapi, caras, lin, etc.
Pescuitul cu capturarea
cum ar fi: somnul; avatul etc.
Pescuitul cu se n
apele repezi de munte capturarea
lor, a lostritei, aleanului etc.
acum le pe rnd:
varianta !!
22
Pluta, de diverse forme si ea, are rolul de a sustine
momeala la adncimea de a indica
cnd atinge momeala. Se dintr-un
virf cocean de porumb, din pene de de
etc. In fig. 2 vedea cteva tipuri de plute modul
lor de prindere pe fir.
Plumbul permite lansarea crligului, cufundarea mo-
pluta n
In ce momelile folosite. acestea snt extrem
de variate. pe cele mai uzuale:
trapist), rme,
viermi de boabe de porumb (fiert sau foarte
(larve le de de carne)-
pentru crap, lin, biban, etc. n
vii pentru avat, biban, somn;
lipitori pentru somn, clean, scobar.
La pescuitul cu plutitoare crligul cu mo-
meala ntre ape, n acest caz vizat este
bibanul, etc.
La pescuitul de fund, plumbul folosit este mai greu,
iar vor fi: carasul, crapul. tinul somnul
in primul caz e prin
scufundarea plutei, iar n al doilea caz de vrful vergii
care se sau (nu firul trebuie
fie ntins bine n cazul pescuitului de fund).
n ambele cazuri, verga pentru a face
altfel acesta este destul de
poate lua momeala din crlig aproape pe
In numerele vom prezenta pescuitul
cu cu metode ale pescuitului
sportiv, calendarul pescarului sportiv (cu perioadele
cele mai favorabile pentru pescuitul diverselor specii
de etc.
atunci, nu pescarilor nu le place li
se ureze succes cnd la pescuit.
ACTUALITATEA
n acest an ncep de realizare a unui
nou motor cu propulsie contractat de
N.A.S.A. cu firma Hughes Aircraft, n scopul
unor misiuni interplanetare echipaj, dar in
vederea pe orbite sincrone
a unor tipuri de artificiali ai Terrei. Spre
deosebire de tipurile clasice de asemenea motoare,
testate pentru durate scurte de noul
motor ionic ar urma la
6000 de ore, sau luni, in
de simulare
ncepnd cu acest an, Europa are o com-
panie sistemelor
cu EU ROST A T. La
de constituire, care a avut loc la Geneva, actul
a fost semnat de
R.F. a Germaniei, Belgia, Spania, Marea
Britanie, Olanda, Suedia rn de
a fost ales prof. Werner Nestel de' la
AEG Telefunken, iar ca director Ch. Christofini
de la Aerospatiale.
Observatorii care au
acordurilor de colaborare a
aferente dintre Academiei de
a U.R.S.S. ai N.A.S.A n iunie 1974 sau,
cel mai trziu, n iunie 1975 va avea loc o misiune
a celor n care s-ar
putea efectua o ntlnire o cuplare pe
a unei nave Apollo cu una de tip Soiuz,
avind ca element intermediar o Saliuh>!
Datele tehnice ale misiunii ar urma fie comuni-
cate n vara acestui an, cu ocazia celui de-al IV-lea
Simpozion anual al N.A.S.A.
Ultima misiune Apollo-17 va vizita o
ntre Taurus pantele craterului
Littrow; regiunea se ntinde la sud-estic
al avnd coordonatele 20 latitudine
30 longitudine Alegerea a avut
n vedere originea probabil a craterului
Littrow, precum unor probe de roci din
(URMARE DIN PAG. 17)
GLle.NUL
(denumirea oxidul
p-oxifenilaminoacetic)
Se sub forma unor lamele Este
greu solubil n n schimb se mai n
sulfit de sodiu. Este sensibil la pH-ului,
are o mare capacitate de reducere (randament chimic
bun), este foarte rezistent la oxidare, de unde
o capacitate de conservare. Este rareori
utilizat de amatori.
Or. ing.
zone muntoase, cu diferite de
cele recoltate acum. cum se
din regiune par a fi fost acoperite de
acum 3,7 miliarde de ani, pe cind originea
Lunii are n vedere un moment plasat n timp cu
800 milioane de ani mai nainte; or, tocmai acest
domeniu vor de la N.A.S.A. stu-
dieze cu ocazia ultimei din programul
Apollo, care va avea loc, conform planului, la 6
decembrie 1972 (ora 02,38 GMT, 7 decembrie).
Reamintim echipajul: E. Cernan, Harrison Schmitt
Ronald Evans.
o La anului 1975, N.A.S.A. a
va face o de la bordul
satelitului tehnologic A TS-G: raza laser,
de un laser de 5 mW de la bordul satelitului, va
ilumina o cu diametrul de 330 m;
va fi doar de pe o arie cu dia-
metrul de 2 m, tot cu ajutorul unui laser similar,
va permite analiza atmosferei terestre
asupra unui asemenea sistem. Se presupune
s-ar putea necesare pentru rea-
lizarea unui sistem de transmitere de date cu o
capacitate de comunicare la 30 milioane de
pe
Contractele pentru construirea rachetei ja-
poneze N au fost semnate de
pentru dezvoltarea firmele contractante
japoneze, care cu mai multe companii
americane. Primele trepte vor cu
combustibil lichid, ultima cu combustibil solid,
iar rachetei, care va fi n
1975, va fi cercetarea ionosferei cu ajutorul unui
satelit artificial, precum via
satelit
Lansarea celei de-a variante
a rachetei europene Europa-II a fost
pentru martie 1973; decizia a fost la conferinta
a E.L.D.O. va servi unor veri-
suplimentare.
AMIDOLUL
(denumirea clorhidrat de diaminofenol)
Are este incolor. Este
solubil in are o capaCitate de conservare
n mediu neutru sau slab acid o

FENIDONUL
(denumirea 1-fenil-3 pirazolona)
NH -C-O
CsH.,,-N CH
2
-CN
2
Este un revelator puternic, dar a
proprietate este exploatarea a
materialul negativ. In revelatorul mixt fenidon-hidro-
procentul optim de fenidon este de circa 7%.
CUVINTE INCRUCISATE
Orizontal: 1. electronice de calcul; 2. Elec-
. (fem.) - specialist electronist ... 3
bananei... - Sute de mii de operatii pe se-
... Ia calculatorul electronic; 4. Matematician
fizician a pus bazele teoriei calculului
(1707-1783) - de in
mecanice, ce mai azi in muzee spe-
ciale .. (sing.) - 14! 5. Inconjurat de
electroni... - Vin... diluat; 6. Electronica... 841 -
Caise - Teren ... electronic sau magnetic; 7.
nii... din - Bloc central! 8. greutatea ...
calculatorului! - Parte a calculatorului; 9. Personaj
legendar - (pop.) - Riu in Asia 10.
Calculatoare recent date in (mase. dim.)
- Primul calculator . 11. Procesul complex de me-
canizare prin calculatoare electronice ..
Vertical: 1. electronicii! 2. in Turches-
tan - a Lege .. - Plan central!
- Programul introdus in de calcul; 4. Parte
a mecanicii . - Vocalele .. motorului! 5. Numeral-
Meseria de electronist - Cind se calculato-
rul... (fig.); 6. Incepe lectura! - Una din cele mai
valoroase descoperiri ale omenirii... 7.
de vie - La centrul de control - Uniunea In-
a T ehnicienilor; 8. Una din marile des-
coperiri ale lumii moderne, cu tuburi
electronice; 9. de piele (pop.) - Stau la
10. Avantajul... - Predescu -
Cetate in Orient; 11. In circuitele electro-
nice ... - De dimensiuni mici mare la
electronice de calcul (sing.); 12. in sfir-
.. domeniul parcurs aici! (pl.).
IRU, AGI, GABA.
IOAN ROMAN
Juriul spus cuvintul.
Cele mai bune pe deplin
peste 30 de
inscris numele printre
Confirmind concursul nostru a izbutit
se astfel ca o
de solicitare
o de tehnicitate,
apl
o a.firmare el fanteziei
premiate, cum 5-a amintit,
vor fi rind pe rind in paginile revistei
viitor - amplificatorul stereofonk
de fidelitate al inginer
Adrian Moru:zi -
Dar, in afara acestei intregiri imediate a sumarelor,
ca concursului inscrie numele
printre colaboratorii
ai rubrici lor noastre.
deci, cu noi noi
partici viitor
la concursurile noastre de
Ion _. Bucu - "'--....
electronic cod binar IDI
Sergiu - -
teleC()m:an(:la pentru motomodele;
Vasile - -
mecano-electric 36' de
UNIPROGRA-36.
- Gi
h.a ..... r ... - -
Nicolae - Lugoj - Defectoscop;
mecanice;
Gheorghe - .-
cu termostat pentru fotografii
Lucian - Tideni Trepied
aparat foto filmare. Reflectoare

Mihai - - Dispozitiv

dispozitive fotografice
- - Exponometru;
Ungureanu Nicolae - Tulcea - Aparat de expunere;
-


-
- Gh. Gheorghiu-Dej;
Amarandei Pu iu -
univer-
nere;
Eugen .-
pentru fotografiere la
Balint Imre -
pentru imagini stereoscopice;
Alexandrescu Florin - Bucu
- foto;
Bolos2 Romulus - Dej - Tehn
fato;
Coterbic Cornel - Bucu -
Tratamente totocolor:
- - Deco-
nectar automat;
-
La realizarea acestui au
cob .. borat: ing. V. N.
Galambos, i .... M. IYallCiovici, ins.
KLauric, i,.. V. Lauric, ing..L
Mardn. i . 1. Mihlescu, G. Il. O ..
p.rescu. i. D. Petropol. in.. L
fiz. M. Schmo., ing. Sergiu
. Dinu Zamfir-escu.
l
Prezentarea artistici:
Adrian Mateescu !
Prezentarea grafiei"; ,
Armdie Daneliuc .. 1
:q