Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.

org

,
"
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

PANOU EXPERIMENTAL
LABORATORUL PENTRU MONTAJ E
cu

Nicol•• GALAMBOS

ELECTRONISTULUI
Treclnd la executarea practlG6 a
unul montaj, amatorii au nu 0 datA
5urpriza ell rezultatele sA nu fie cele
scontate. Motivele pot Ii diferite: ne-
respectarea schemel, legAluri gresite.
greutatea de a procur8 plese idenlice
ell cele recomandate in schemA (de
mulle orl $i paramelrii tranzistorilor
diler! practie de eei men1ionati dp
Bulorul schemei. chiar dac4 denum ~
rea $1 .cadul. lor corespund celor
recomandate peotru montel)).
Pentru evitarea aelstor neajunsuri
S8 fac mont8j8 pe panourl experimen-
tale C-pe scindurl») CU 8Jutorul pie·
selor CBfe S-8U putut procura
Tn vederea polariz!rii corecte a Iran·
zislonlor, respecti... peotru atingerea
curentilor de colector 18 0 tensiune
dati, rezislentele se inlocuiesc tempo-
rar cu potentiometre, cu aJutorul cirora
se ajunge U$or la valoarea oplimA ce-
rutll de parametril pieselor folosile
Se mAsoarA apoi rezistenta polen·
liomelrelor $i se inloculesc cu rezis-
lente fixe de aceea$i valoare. OacA
monta/ul functioneaza corect, se exe·
cutA schema recomandalA $i se mon-
leazA «d.finiliv».
Celor care vor sa realizeze $i un cir-
cuit Imprimal corespunzAlor schemel
experimenlate functional Ie recoman·
dam sa tinA conI de normele interna-
tionale, care prsvld ca Iipiturile sa fie
dislantale inlre ele cu un multlplu de
:. ~ mm. Penhu evansatl sugeram ca
plesele sA fie pia sate pe 0 hirlie Ira-
salA cu un rastru 8vind pAlra/elele
conform normeL
IncapAtorii pol a$eze piesele p~ Ull
carton he set cu rastru conform nor-
mei, iar conexiunile se deseneazA pe
spatele cerlonului in a$a fel inci! 54
nu sa intretaie.
Desenul obtinul se Iranspune pe
circuilul imprimet. Unllie nu lrebuie
sA fie mal ingusle de 1 mm (de prefe-
ral 2 mml iar distanta inlr. Iinli de
cel pUlin 1,5 mm. In punctale de hpl-
lurA se haseazl cerculete cu un d18-
metru pUlin mai mare decit grosimea
!lnieL
In vederea experimenlarii unui mon-
lal, panourile experimenlale uzuate
se lac ori cu circuile imprimale specia-
le, ori se fixeaz.! capse $1 cose pe 0
placa de lextoht in vederea prinderii
pieselo r
Pentru cei care nu posed! capse $1
cose recomandam fixarea pe placA
a unor fisii de tablA de alamA (la nevole,
labia cositorita de la cuWIe de conser-
ve) conform schilei nr. 1. (Preciz.!m
ca am desenat $i piesele penhu un
1==:±!=::±=:::>--1C=======::::::::J1 •
etaj de audiofrecventA.)
Schita nr. 2Ia indica fi$iile de fixare
din mijloc penlru tranzistori, iar schita
nr. 2/b rezolvarea punetelor de fixare
flrl capse,
Fl$iile pentru ali men tare se tale 181
dimensiunile: 3 mm IAtime $i 120 mm
lungime (ot buc.). In plecA se prachc4
orificii de 3 mm in care 5e fixeazA fi-
$ille.
Penhu fi$iUe de mijloc se taie un
numAr corespunzAtor de bucAti de
3 mm IAtlme $i 3) mm lungime. Se exe-
cutA in placl, in sfir$it, gluri de ¢3
mm la 0 distantA de 15 mm, iar capelele
se indoaie conform schitei
•
c 2
•
~

ne piese. Tubul folosit este de tipul

Instrument de mare utllitate, grid.dip-
6H H'iT'- 6H m- ECC 85. Prima parte a
meter-ul ene foloslt curtnt de radioama- tubului lucreul ca oscllator in montaj
Colpltu sau detector. iar cealalti parte a
tori hi radioconstructorl) la acordarea
tubului ca amplifiator de cc.
clrculttlor oscilante la rece cit ,i la deter-
Instrumentul de misuri are senslbilita-

METER Ing. III. MIHAESCU

REZULTATELE
PRIMEI TEME-CONCURS
!tAD~ODE$TEPTATOR...
IN CITEVA ZECI DE VARIANTE!
SOlutiile pflmite - 61 pinA la Inchiderea concurlUlul,
3 ulterior - au demonstrat, practle fAr. exceptle, 0
reali aplleatie tehnic.l, a inepuizabili sursA de fantezMl'
,I Ingenlozltate. De la mecanlsmele de horologerle cu
program prnA la dlspozitivele de actionare de la dlltan-
tA (apte II comande cele mai diver.e Instalatil tehnlce~
solutille propuse au depA,it mUIt. deseor" tema eon-
cursului nostru: punerea In functiune a unul radiore-
ceplor la ora prestabliiti. (1n numerele noastre villoar.
yom publica, de elUel, - sau cel pulln yom enunta -
ideile, tcheme'_ 'i constructhle car. ar putea Ii utili-
zate, cu unele ad.l.ptirl, tn zone de intara. mult mal
larg dec" cel scontat de rubrlca noastrA de mlnlauto·
matlzAri. Vom mentiona bunAoarA solut a unul stu-
dent de Ie In.tltutul polltehnic din Bucure,U care,
Incluztnd tn schemA un numArltor de ,mputsuri
cartell-program, sugera a sumA de acllonAri "ariate,
'I
In tr.pte, de eea ma larg.l afieientA; de e.emplu, ca-
manda de Ia dlstanti a un or na'fO sau aero modele etc.!
RespecUnd condilille concursulul, luriul rev!slei •
premiat tnli .01u1la cea mal simplA (cu minimum de
mod,ficlrl In mecanismul proprlu-zls al eeasornicului),
o .olutle u,or de reallzat. apUcabHi oricArul tip de
radio ,I d. de,teptJtor, re.pectlnd lotodatA normele
da securitate tehnica.
o a.lf&l de .olutionara ne-au propul; doctorul
Dan Necula din comuna Stolnicl (jud, Aroet)
Victor Sloiehlel din Bueure,t1, So.eaua Oltenltei
,i
83-85. cl,tiolitorU unor abonamente pe un an la cTeh-
nlum.-71. Solutll apropiate, menllonablle, ne-au mal
trlmis: Nicola. Marcu din Sucuretti. Raphael Clolac
din Turnu-Severtn, CilAlin Bungetianu - Bucure,t,
,I Virgil MUllaru - Driohani, pe care de aseme-
neB ne tngi!iduim 86-1 fellcltim, Incluzlndu-i In villor
printre colaboratorii permanentl al reviste!.
minarea frecven~el unul semnal radio. (In-
strumentul «Iucreul», de regull. ca oscia
luor - dnd determinim rezonan~a unul
circuit - sau ca undametru cu absorb~ie.
atunci dnd determlnam (recven~a unui
semnal.)
La realizarea unui circuit oscllant, grid·
dip.meterul (lucrind ca oscilator) se cu-
pleaa inductiv cu circuitul; mirind frec·
ven~a se observl. d. pentru 0 anumid
frecventl, indlcatia Instrumentulul va (i
mlnlml. Aceasta va fi tocmal frecventa pro-
prie de rezonan~ a noulul circuit. deoa-
rece aiel absorbtia este maxlmi (fig, 1).
La misurarea unel (recven~e acordim
grld-dipametrul pinl cind Indicatla scalari
va Ii maximi, ded energla absorbiti va (I
maximi. situatie specifid (enomenulul de
rezonan~i.. Vom reamintl ci la pornire
acul instrumentulul Indicator se plaseazi
spre mljloeul scalei prin poten~lometrul P.
Construc~la tste simpli ,I necesiti puti.
T80
Fig.!
fOOr
87k
tea 1 rnA.
Condensatorul varlabil 2 x 200 pF tapa·
citate maximl trebule sa
fie de bunl call-
tate (eventual. pentru a-I realiza, de la un
condensator obltnuit se vor scoate 0 parte
din pileI.)
Instrumentul lucrean pe 7 came ,i i,1
schlmbi lenul de lucru din comutatorul K.
Gamete de lucru sint: 0." - 1 MHz;
0,8-2 MHz; l,8-~,S MHz; ~-10MHz;
8 -20 MHz: 18-~S MHz; ~0-100 MHz,
Datele babinelor: L = 1,6 mH ; l1 - O.~
1
mHo l)=78 )lH: t:~=16 )tH; l..S=~
)tH, l" = 0.78 JlH: lJ = 0,16 }lH.
lcl $1 L se executi in fir CuEm cu (/)
2
= ,I mm: l)li l~ din CuEm cu rf> = 0.3
mm; L din CuEm cu ¢ =-= 0.5 mm; din
S
CuAg cu 0 = 2 mm; l7 din CuAg cu ¢ =
= 2.5 mm.
La aparatul de mburi se monteazi un
sodu de tiput celor de magnetofon sau
20k
+200¥
/<"--....--f--'-'
Fig. 2
 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

RECEPiTOR REFLEX
cu liRANZISTOARE
Tn mulle receploare economica, CU
performante indeaJuns de bune, S8
ulilizeaz6 scheme retlexe. respecliv
scheme in care unul $i acela~ eta)
8sla falosit atit ca amplifiestor de inelta
freevent! cit$ica ampfificator de audio-
frecven1A. In schema pe care 0 pre-
Ian tAm, semnalul captal de antena
cu far itA $i selectat de clrcuitul ~ C1
8sla amplificat de etajul -ellex, apai
detectst in elajut cu dlodA $i apoi
read us prln rezistenta fl in circultul
bazei primului etai De data aeeasta.
elajut amplificA semnalul de joes!
frecventA de unde, prin transforma-
torul Tr 2' va fi trecut cAtre elajut de
i8$ire audio. Circuitul de intrere, care
8sla in acela~ limp $i enten6 CU
fer itA. S8 realizeazi pe 0 barl de
feJita cu diamelrul de 8-10 mm $i lun-
gimea de 12Q.150 mm. Sabina l1 are
70 de spire pentru unde medii si 270
de spire pentru unde lungi si 58 bobi-
neazl direct pe anlena de feritA S8
foloseste sirmA de cupru-email izolal
cu m61ase, cu diametrul de 0,15-0,2 mm
Soblna L2 are 16 spire penlru unde me-
dii si 35 de spire penlru unde lungi
Se va folosi aceeasi sirmA ca la Lt ,
iar bobinarea se va face pe un manson
de hirtie) penlru a pulea varia cuplajul
cu boblOa Lf. Transformalorul Tr1
se realizeazl pe un tor de feritl cu
diametrul de 8-10 mm, pe care 58 bo-
bineaz6 L3 cu 70 de spire si L4 cu 200
de spire, din sirma. de cupru-email
cu diametrul de 0,1 mm. Transforma-
lorul de loas6 frecventa. Trz se reali-
zeuzA pe un miez de fier cu sectiu"oa
de 0,6-0,8 cm 1. Primarul va aVefl 3 600-
4 000 de spire, iar secundarul 700-800
de spire dIn sirma. de cupru-emall
cu ¢O,07 mm. Ca difuzor 58 va folosl
un difuzor cu impedanta de 7O-150.!l
sau 0 casca pentru aparate traoZl510-
fizate de SOIL Tranzistorul Tj va fl
n4Ol>-TI400. EFT 308. lar T, y. fi TIl3-
n 15, n 14 sau EFT 321. Dioda 01 va 1i
o diod! delecloare de arice Up. Ali-
mentarea se va face de la 0 baterie
platA de 4,5 V. Condensatoarele folo-
site vor fj de preferinta ceramlce. in
afar6 de cele nolate a fi electrohtice
iar rezis entele vor 1i de pulere 0.5 W
Condensatorul variabil va 11 de tip
miniatur., cu valoarea de 10-150 pF.
Tntreg montaJul 58 va putea instaJa
intr-o culie de aparat «2efir., care S8
poale cumplre de la megezinele de
specialilale.
Scheme propuae ,I comentate
d. lng, Mlrc.a IVANCIOVICt
.au
,. CIRCUIT OSCILANT - circuli formal dlntroO Induc'anfA
,I 0 capacitate legate tn aerie paralel .. a clrui impedantl
depinde de valorUe capacltltll " Inductantel Se utlllzeul tn
fIItre ca clrculte de larclnA a ampllflcatorllor de radlofrecventl.
2. TERMISTOR - element nellnlar ,a clrul rezlltentl e,te
funqle de temperaturA. Se utlllzeazi In montaJe de corec"e &
temperaturi; din Inatala1111e electronice.
3. REGLAJUL AUTOMAT AL AMPLIFICARII (RAA; CAG;
AVC) - II,tem cu &Jutorul clrula .. mentine constant nlveiul
de I"ire AI unul ampllflcator clnd nlvelut de intra,. varlul rntre
Iiml1. oIabllll. ac1lonlndu-•• a.upro amplific'!l1 .'aJ.lor.
4. REGLAJUL AUTOMAT AL FRECVENTEI (RAF)- monlaJ
ce men,lne conatantl tn mod automat frecven1a olcU.toullor.
5. LlMITATOR - mon"" care nu permite unul .emn. I i d.
pA,ealclo anumttl val oar.. Se uttllze.z. In .pecl,.. In mocrula,'a
de frecventl.
6.. MIXER - mon'" electronic: la care .. apllel doul .au mal
multe .emnale eu frecven,e diferite ti din care .. ob'ine un
aemn" nou a cArul freeven" e,te egall cu auma .au diferen'a
frecvent.. ,emnalelor de I. Intrare,
7. ROTACTOR - aubanaamblu rn receptoarele de televlzlu-
ne ce ,erve,tl la alegere. ,I .electarea .tatlllor de emiaie.
a. CINESCOP - tub electronic vldeoreproducltor folollt rn
receptoare'e de lelevizlune (ecranul pe care privlm programul
de hlevlzlune).

Oar sA coneraUlAm: densatoarefe electrolillce de flttraJ

Condenlato.r.l. fixe. Se ven-
Tr,r-+-t-£ ficA aspectul. solldttatea conexluni-
lor term ina Ie. La condensatoarele cu
capete scurte Ie Iipelc budll de
slrmA cOlitoritA de lunglme 3-6 em.
Apol sa Irec. la mAsurarea valorli
condensalorului, ,.,e a punte de ml-
surA pentru eondensatoare. In cal cl
4,SV amatorul nu posedA un asemenel
+ aparat, va apela la spriJlnul unui alt
amator care ,I-a conslrult un ase-
menea aparat sau va face aceastA
operatle la un radloclub. Orlee can-
la lensiuni Intre 150-450 V Ie vor
bran,a similar prin rezilten'e IIml-
taloare de curent de 1()()..6()() kjlde
orin watai, fie la un redresor cu 0
lenllune ceva mal mid decft cea
nominailli Indlcatl pe condenlator,
fie printr-o dlodl de putere, care sA
rezlste la 0 tenslune inversA de circa
400 V ,I un curent corespunzAtor
conlumului, direct Ia retea. SA nu
se une In acest caz faplul cft In
cazul tensiunii de retea de 120 V,
tenslunea redre5atA depA,e,te15O Vi

ORDINE
$1 ORGANIZARE
iN ~BORATORUL
RADIOAMATORULUI
G.org. Oan OPRESCU

Nu exlstl pe lume radloamator

soclu radio. Fiecare bobinl are la caplt
Oxat culocul unei llmpi sau mufl culot de
magnetofon. 1n felul acesta schimbarea
bobinelor se face comod ~i slgur (fig. 2).
Apan.tul se euloneazl dupi un genera·
tor de semnale sundard.
Pentru alimentare se utilizuzi un trans·
formator cu 0 infllurare de 6.3 V. lar
pencru tensiune anodid se redresean di-
rect tenslunea de 220 V a retelei. Alimen-
urea se mal poate face ti de la alt aparat.
Tot monujul se lJ,....u-intr-o cutie (ecra-
naei meulic $i invelitl in material plastic)
cu dimensiunile 16 X 7 X6 em.
Cel care doresc pot schimba tubul elec-
tronic cu doi tranzistorl.
Prlmul tranzistor este recomandabll si
fie de tipul 2 N 918. i.r tel de-.I dolle.
tranzlstor de orlee tip. trebuie s1 albl
doar un reglm de ampliOcare de cc.
care aA nu albA «pa.lunea» colectlo-
nltil de plese. E ,I perfect Justrflcal,
de all1el, sa nu alergl dupi 0 rezls-
tentA de un sfert de watt tocmal
atuncl clnd trebule Imprlmat un con-
cert oarecarel De aceea, exlltenta
unul stoc rezonablt de piese de
schlmb, uti! ,I pentru efectuarea
dlyerselor conslruc'lI de vlilor, Ie
Impune cu necesltale.
Dar fie cl e vorba de un 'ncepltor,
care poate strlnge Intr·un pumn
«averea lui. de pi ese, fie cl e vorba
de un «avanl8t», un pic de ordlne
este totdeauna blnevenltA.
Cum ne organllAm InsA nestrea»
noastr' de plese? In primul rInd se
vor pune uparat, In culll de carton
.au pungl d., plastic, cafe cltevi
grup. de pl.se foloslte mal mult In
electronic•. Condenl8loarele - In-
dlferent de valoare -, rezlstantela,
polen,lometrele, tuburil. e'ectronl-
ce, Iranzlstoarele ,I dlodete, trans-
formatoarel. de orlce lip, Ilrma de
conulunl ,I de boblnal, loclurlle,
comutatoarele, butoanele, lotul pe
crt pOllbil cn mal grupat.
densator care nu corespunde ca
valoare capacltly. sau tensiune
de lucru (lncluslY plerderl prea marl
In dIelectrIc), 58 va zvtrli sau se va
sfArlma, excep'le condensaloarele
bloc. din cara se va extrage hlrtla
para'lnatA, bun~ ca IzolaUe In bobl-
narea Iranstohlatoaretor. La pie-
sele considerate bune 5e vor nota
velorUe precise, eventual se vor
atlcheta sau se vor vopsl.
Condens.toarele electrolltlce
care nu au fOIl folollte de mull limp
(accidental ,I cele noll trebuie I i fie
format. din nou, Iitfel rlseA sa cla-
cheze Ia prima punere In func'iune.
Pentru aceasta condensatoarele la
tenslunl mlcl, de 3-60 V, sevor bran,.
prlntr-o rezlltentt separeU pentru
fiecare condensator, cu 0 val oars
de 1-10kOde orlee wItll I.. 0 baterle
platA de .,' V ,I ,e vor lAs. lub
tenllune a noapte, br.n,lndu,u
blnelntelel polarllatea corect. Con·
lar In cazul r'1elel de 220 V depA-
,e,le 330 V. Perioada de formare e
de circa a or6. La debran,area
lenslunll, condensatoarele trebule
scurtclreuilate cu aJutorul unul cle,-
te cu mIner Izolat, alUel exllt! perl-
col de electrocutare. Cup. formare,
condensato.rele Ie vor 'ncerca la
un eparat de mAsur'. Condensatoa-
rele cu pierderi de curent (u.cate,
Inlrerupte) sau cel. ciliate .. vor
deaface. putlndu-se folo.1 tubul de
alumlnlu ca ecruna) Intr·o conltruc-
'ie oar.care. Se va nota pe conden-
satoare" bune valoarea capacitAlii.
Condens.toarele varlabll. (cu
dielectric caer») vor fl verlflcale cu
ajutorul unul ohmetru dacl nu au
atlngerl Intre plAcl. Condensatoare-
Ie cu aspect Invechlt, oxldale, mur-
dare, Ie vor pune tntr-un borean
cu benzlnl, Ie vor Iplla cu alenUe.
Condensatoarele varlablle cu dle-
(CONTINUAIitE IN PAG. 151
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
-
RUSA UNIVERSALA
PENTRU
RELUCRARI MECANICE
Putem fol081 eeele,1 eleetromotor de 200 well
pentru actionarea uno, dispozitive multiple?
Ing. Llvlu Merlin ne oferA drept rAspuns 0 trusA
de prelucrAri mecanice care prin dlspozltivele
pe cere Ie euprlnde poete servl ee me,lnA de gAurlt
,I de lustrult mobile cit ,I ea pollzor,
frezA, feristrAu circular,
perle pentru metaIe ,I strung de micA putere.

Principala diflcuttate ae care se 10-
veste de obicel un amator in timput
lucrului 0 constituie IIpsa unor unelte
adecvate. RatAm adeseori 0 construc·
tie, care pArea pe punctul de a incu·
nuna eforturile noastre de sAptAmini
tntregi, din cauza unel tAieturi dificile,
a unei gAuri sau a unel strunjiri de
micA importanfA pe care nu 0 putem
executa.
Costul destul de rldlcat al ansamblu-
lui sculelor de prelucrare necesare
tntr·un mle atelier a dus pe construc-
torU din dlferite tlrl la adoptarea unei
solutii deoseblt de ingenloase III eco-
nomice: trusa universalA de prelucrAri
mecanice Cu ajutorul diferitelor dispo·
zltlve continute in trusA, constructia
prszentatA In cadrul acestui erticol
poate indeplini fuhctiile de masinA
de glurit, de lustruit moblla, de poli·
zor, frezl, ferlstrlu circular, perie
pentru metaIe, strung de mica putere
etc. Elementul principal al acestul
«agregat» este electromotorul de an·
trenere a meslnii, allmentat de la retea,
care trebuie 51 duvolte a putere de
aproximatlv 200 de wati, Solutla ideall
o constltuie 0 malllnl de glurit de
tip obillnult. RecomandAm cu insisten-
tA mallina de glurlt realizatl recent
de «Electromotor»-Tlmilloara, care se
preteazil admirebll scopului urmArlt
de noL Se poate folosi III un motor de
ventilator «de mare putere», care poete
furnlza 200-250 de wati la 0 turatle de
t 500 rol/min. sau 3000 rot/min, Data
fllnd dlversitatea lut-rArilor efectuate
cu eeeestA me$lnl este preferabil sA
modificati motorul In \ ederea obti·
nerii ambelor viteze. Tn general, ma-
sinile de aceaslA putere au rotorul in
scurtcircuit. modificarea limlUndu-se
la bobinaJul statorulul.
Schema prezentata in fig. 1 repre-
zintA bobinajul unui motor monofazat
cu 12 crestAturi statorlce. Pentru a
obtlne tura1ia de 3 000 rOt/mln.,capetele
bobinelor vor fi legate conform cone-
xiunilor din fig. lb, lar pentru 1 500
rot/min., conBltiunea bobinaJulul va
avea aspectul prezentat in fig. la.
Punctul A va f, alimentat direct de
la retea, punctele Al, X si Xl urmind
sA fie legate dupA sistemul de con-
tacte din figurile 2a Si 2b, unde R
reprezlnt! cel de-al dodea fir al re1elel
de alimentare. Schimbarea vitezelor
se poate face astfel cu a}utorul comu-
tatorulul prezentat in fig. 3, de 0 cons-
tructie relativ simpl!. Pe 0 placl de
pertinax (1) se monteazA clnci !;iuru-
burl cu cap semirotund (2) de care,
cu ajutorul piulitelor (3), s. fixeazA
leglturile in ordinea stabillta in fig. 2.
Contactele se inchid cu ajutorullame-
lelor elastice «(), executate din 8lamA,
fixate pe 0 placA de textolit (5) groasl
de cca (-5 mm prin intermedlul holz-
!;iuruburilor (6). lntregul ansamblu este
fixat de carea58 motorulul cu dou!
$uruburi (7) $i douA. distantoare (8).
Comutatorul poate fi i"trodus lntr-o
cuUe de doze de picup (9), Actlonarea
comutatorului se face cu ajutorui $U-
rubulul (10), care iese din cutia (9)
prlntr-o fantA practicat! in capac,
Schema prezentat6 tn fig. 1 este
una dlntre cele mai frecvent utilizate
in boblnarea motoarelor asincrone mo-
nofazate cu douA turatii si 58 poate
rebobina prln analogi. orice att motor
pe care·l avetl la dispolitJe. Tinem
ins! sa sublinlem ca masina poate
functiona in mod satisfAcAtor Si cu 0
singurA. vitezA de lucru, bineinteles
cu performant. mal modeste. Odatl
stabilit elementul de antrenare, vom
incerca 51 trecem in revistA principa-
lete domenii de aplicatie ale trusel
universale. Pentru 8 milri numlrul solu-
tiilor constructive posibile, schitele
care reprezlntA modul de executie
al maslnii, pornlnd de la un motor de
ventilator, sint fnsotHe de fotograflile
trusei executate cu ajutorul unei ma-
sini de gAurit de fabricat" cehoslovacA.
similarA cu borma$ina prod usA de
Uzina «Electromotor»·Timisoara.
MAl;INA DE GAURIT
Evident, acest paragraf intereseazA
numai pe constructorli care nu au la
dispozitle 0 maslnA de glurit, ci un
motor cu 0 al16 destinatie, pe care
trebuie s6-1 adapteze aeestui scop
Mandrina necesart pentru ma$ina
de gAurit, de mArimea 10 sau 6, poate
fi procurat! de la un magazin de arti-
cole tehnlce, Pentru motoare cu tu-
retia de 3000 rot/min., mandrina nu
trebuie sA depA,eascA mArimea 6,deci
burghlele utillzate pot a'(ea diemetrul
de 6 mm - in schlmb, motoarele di-
mensionalB la 1 500 rotJmln. pot educe,
cu usurlntA mandrine de mArimea 10
Alegerea unor mandrine mai marl
dedt cele prezentate incarc6 in mod
inutil ma$lna, f6rA sa permit! aUngerea
unor performante superioare.
Modul de fixar. at mandrinei pe
capltul de ax al motorului este indio
cat in fig (. Prima solulle propune
utili18rea unei buc$e (fig 5) cu dia·
metru! intenor corespunzAtor diame-
trutui capAtulul de ax SI avind la cealal-
ta extremitate conlcltatea uului man-
drinel. Din axul mandrinet se va tala
o portiune de aproximativ 50 mm, pen·
tru a nu lungi in mod Inutil ma$ina.
Tn manson se practicA douA gAur!
filetate M4, in care se insurubeazA
douA stifturi M4 DupA stabilirea 10-
cului 1n care cele doua $tifturi apas!
pe uul motorului, respectiv al man·
drinel, se vor practica in zona respec-
tiv6 dou6 gAuri cu adincimea de maxi-
mum 1 mm, pentru fiur. cit ma, n·
gldA a intregului ansamblu
a altA solutie (fig. 6) se referA la
prlnderea direct6 a mandrlnel pe capA-
tul de ax al electromotorulul. Efortul
de scoatere 81 axului mandrinei !;ii de
presare pe uul mallinli este destul
de mare, insA. 50lutla prezint! 1n acest
caz 0 robustete IIi 0 precizie. de cen-
trare net superloare constructiel an-
terloare.
Pentru 0 manevrare facHA a maslnil
de g6urit - a cArel greutate poate a-
tinge dou6 kilograme - se pot con-
fectlona doul collere din tabl6 groas6
de 2 mm $i lat6 de aproximatlv 20 mm,
de tipul celul aratat in fig. 7. Collerele
voril strinse pe motor cu douA $uru-
buri M6x30, de care se ataseazA mine-
rul unei valize vechl (2), cu ajutorul a
douA plulite supllmentar. (3), ca in
fig. 8.

Fig, 16 - F.r'sU'u circular

Fig. 12 - Ma$ln' de glurlt u,ns{CKm.tI

In pollZOf

Fig, 13 - M"lnI d, glurlt rift/cali

Fig. 14 - DispozWr pantru Justruirea

mobJlel
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
a 3
, < 4 , I;
b 3
'-,.-
A X
It )[ A, R Xl
?-,,~
__ <>----i>_--,'i' 0
POLIZOR
Ma$ina de gAurit poate fi transfor-
mat! cu u$urin1A in polizor de mica.
putere. care saUstace pe deplin cerin·
tele unui amator. Dispozitivul neeesar
esla redat In fig. 9. Piatra de polizor
(1), cu un diametru maxim de 100 mm,
S8 fixeaz! in faldle mandrinei cu aju-
torul $urubului (2). Saibele (3) $i piulita
(4) au (olul de a consolida intregul
ansamblu. Folosirea unei bormasini
dm cornert ca pohzor esla prezen-
lat.! in foto 12
PERlE PENTRU METALE
Peria pentru metaIe, din sirmA sau
materiale textile. permite obtlOerea u-
nor suprafete perfect lustruite, 81 cA-
ror aspect esla determinant pentru 0
construc1te intHlidevAr elegant.!. Pe-
rll'e cu un dlametru de 100 mm, ca $i
platrels de polizar de altfel, S8 pot
procura de la magazinele de speciali-
tate la un pret relativ redus. Pentru
montarea lor se pOlIte utiliza un dtspo·
zltiv de prindere simIlar cu eel foloslt
pentru polizor (Iota 15).
FERAsTRAu CIRCULAR
Puterea motorului permite actiona·
7
10 "
0
A,
2
9
rea unui ferastrllu cucular cu diame-
trul plnzel de 200 mm, pentru tAlerea
maselor plastice sau a matenalului
lemnos de dlmensiuni mijlr,cii (Ioto 16).
Pentru fixarea ma$inii pe bancul de
lucru, colierele de prindere (fig. 10) S8
monteazA de un fier cornier gAurlt
corespundtor.
LUSTRUIREA MOBILEI
Dispozitivul utilizat pentru lustruirea
mobilei (Iig. 11), prins in mandrinA,
constA dintr-un disc de fibrll vulcani-
zatA (1), lipit pe un suport circular
din tablA da o\al loarta f1a.,bil6 (2),
sudat6 /a capltul unui $urub M6x40 (3).
'ntregul ansamblu se poate prinde
in mandrinA dupi sistemul descris
anterior (Ioto 14).
STRUNG DE MiCA PUTERE
Aceasta constructle cere din partea
amatorului un efort considerabil, 0
oarecare e..perienta $1 mlJloace de
ex~cutle mai pretentloase. Foto 17 pre-
zintA 0 ma$inl destul de complexa,
ale tArei elemente pot Ii slmplilicate
in concordantl cu posibilitA1ile de
executie ale constructorului. Ma$ina
de glurit, a$ezat! in pozitie orizontalA
$i prinsa rigid in batiu, aslgurA mi$-
Fig. 17 - Slrung pentru
lemn $1 meta" u$oare
carea de rotatle a piesel strunjite
Cel61alt capAt al piesel este fixat in
pApu$a strungului, care se prinde la
distanta dor/til pe bancul de lucru
Dupa principlul strungurilor utilizate
in timplarie, un suport metalic permlte
sprijinirea sculei tAietoare in timpul
lucrului, pentru a oleri 0 anumitA sta-
bilitate a pozi1iel sculei.
Element indispensabil in cadrul ate·
lierului unui amator, truSll universalA
permltA eX8cutarea celor mal diverse
Fig. 1--Schema de bob/na/ a unui
motor cu dou~ 'Ilteze. Slgeli/e In situatla
• indJd sensul curentilor ~nlru lurat/a
de 1 5(J() rot/min, iar In slluatla b, pentru
3000 rot/min.
Fig. 1 a-Conexiunea penlru 'Ilteza de
1 500 rot/min.
Fif}. 1 b-ConeKiunea pentru 'Iiteza de
3000 roQmm
Fig 2· POZltlCl conlactelOl' comulatorului
a. Pentru 1 500 rot/mm
b. Pentru 3000 rot/mm.
Fig. 3-Comutator de 'Ilteze
1 Plac~ de perllnaz.
2. Suruburi cu cap semlfotund.
3. Piulite.
4. Contacte din a/ami.
5. Placl de teKtoJit.
6. HolZ$urubufi.
7. $uruburi de {inre.
B. Distantori.
ma~ pIastice,
Fig. 18 - Ma$lna de gaurlt foloslfA Ia
reafizarea slrungulul. din nou In pazltie
I/erticall
2
1
lucran de reparatie $1 constructl8 in
apartament, in ramedlerea instalatitlor
cas nice sau a autovehlculelor.
Oe$i procurarea pl8selor necesare
presupune cheUuiel1 cuprinse intre
400 $1 700 de lei, pe IingA plAce rea de
a rezolva cu mijloace proprii unele
probleme tehniee mai complicate, tru-
sa permite real/zarea unor economll
care pot amortiza destul de repede cos-
tul intregului echipament.
9. Cutie de plastiC.
10. $urub.
Fig. 4-Prinderea mandrine/.
I-Mandrinl, 2-Cap de ilK al moto-
rulUl: 3-Buc$a; 4-$liftufl.
Fig. 5-Buc$'
FifJ· 6-FlKarea prm fretare a mandrinel.
t Mandrmai 2-Cap de ax al molo·
rului.
Fig. 7- Coller de pondere
Fig 8-FiKarea mlnerulul; '-Colier
2-Miner~ 3-PlUltle de fiKare
Fig 9-PoluOT , D,sc abruil/. 2
$urub M6x40. 3-Sa/be. 4-P,ul,/a
Fig. 10 - FiuT.a (.r~slrluIUl CIfCUfar
t - motor. 2 - bane de lucru. 3 - fler
cornier; 4 - $urubUfl. 5- pluU/e, 6 eoller,
7 - plnza (erlslrlului.
Fig " - D,spazltIV pentru IustrUlfea
mobllel: , - disc de fibrl, 2 - suport din
lab": 3 - $urub M6 x 40.
\
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
mllllRLlTllmRrIZARE Lrit OOmlCILIU
RIIPunztnd I"vltatlel nout,., tot mal multi cltllorl-
.Ievi, .tudentl, tlnert Ingineri ,I tehnlclenl-
ne trimit .pre publica,. Ichem. electronic., diapozltlve, montaje,
lucrlri vldind 0 ,••11 apllcatle tehniel
,l rupuru:tnd exact intentlilor t.matlce al. ac••tor pagl"' -
DIRECT DE LA CITITORI- pe car. Ie Inauourlm.
Orlglnalul «yale» electronic., pe clI,e
I-am ales pentru cde.chldereu kn.cons-
tttukt din lIust puna de vedere un bun
exemplu de Inaenioliiale tI oferl celor
care vor tncerca sl-' construlliscl, fn
af.r. exercltiulul prof.sional, un mljloc
de proteqie tlantlfurt» deplln utilizabil.
Sistemul 1" sine este slmplu " etl-
elent. constlnd In fapt dlntr-o clulcl
punle Wheatstone care I'abule sa S8
echlllbreze atunel clod 'Irem sa des·
chldem uta.
In Il'lbd concret., rezlstenta R x ' care
echllibreazl puntea Wheatstone, face
si lucreze releul (ReO ,I sA •• deschldA
piedice de Ia zlvorul u,lI. Releul trebule
sA fie senslbtl La 1()'15 mAo Tubul elec-
tronic poate fl de orice tip: dublA trlodA
din seria ECC sau OH.
_Chela seeretA. este tocmel rells-
ten\a Rll t , cea care eehllibrsaz6 puntes.
Pentru a ellclude poslbllltat.. ea veloa-
r.. lui Rll t aI fie glsllA cu ajutorul unui
poten1iome1ru, s-a montat In clrcultul
grlle' din partee a doua • triode! un con-
densator C care determln' 0 deschldere
r------~P--
........---==~~c
0 ...
)(
y <>--...L.......
T6DIIC
temporizati. In telul acesta, La Introdu- montaJul din flg. 3 tI In prlz' nu rAmlne
cer" chell s.crete. condenaatorul C, nlmlc Iitceva de f'cut deen cablares
prlmlnd tenslune prin punt. Rllt - dupi fig. 1....., re.pectlnd notatiile.
Rllz. - Rl. se lncarci ,I numal In ma- Cine dore,te ce la 0 fortare cnepre-
mentul 'ndrcArll la '1aloar,. reolatA vlzutl. a uoU (0 Incercare de deschldere
'1a actlona releul. Dec! cu cn condens.. In timpul de «repau.., clnd cheia este
torul are 0 valoare mal mere, cu atlt acoad) s,A slbl ,I 0 semnalizare aupll-
temporlzer.a cre,te. Valoarea conden- mentarl acustlci va proceda In felul
satorulul C Ie la In functle de temporlza- urmltor:
rea dorlt6 ,I prln experlmentare. Pentru a Va confectiona un claxon sau va
slgurant6 mal bunl, sporltA, In chela procura 0 aonerle obl,nultl din comer1.
secr.tI Be manteau rezlstentel. R t - De 181 contactut normal Inch Is (x·y)
R2, - R3 - R.t conform Ilterelor din fig. 1 din fig. 1 se va da comanda ta sonerle
,I 3. Totodat6, pentru ca yalele sl nu (clallon) In momentul clnd Uta sau
fls Tn permanentl lunctionare (Ia N-P), z'vorul a lo.t fortat " contaclul normal
'n chele 18: lace 0 punte In low Intreru- deschis (F) din flg.5 a-a lnchls (contactul
pitorulul I de la tranaformatorut de r. acesta se montuzl In partes Interioarl
tea; dec! numal la Introducer.. cheli a u,II). In ac••t Cal, puntes (N-P) dtn
intrl In lunctkt translormatorul ,I punt.. fig. 3 nu va mal servi pentru punerea In
electron lei (Ya"'s). functlun. a tran.formatorulul de retea,
Che. . . eonleetjoneszl din material ci pentru puneree In functiune a redrl~
Izolant sau H cum pAri una de tipul sorului de alimentare. In felut acesta,
eelor de la aparltul de radio «Modern. semnallzaree va 11 pud In lunctlune
(ure se glsesc In.. comert - prize ,I prln transformatorul (K-M) (Iig. 2-5).
mute - cu 7 contacte de dlmenslunl Preelz'm cI filamentul va fi 1n perma·
HV30 mm). In acentAi mult se va lace nentl In Incandescent.. adid functio-
neazlla cald, 1n lipd de curent anodic.
,1-1 va primi numal la Introduceres
? cheli prin punt_ (N-P).
Tn situatille Tn care 58 Impune 0 sigu-
t rant! mal mare, va trebui sA ne glndim
"
-t
,I la faptul c6 fortarea u,1I se va face
dupl ce In prealabil ten.lunes de ali·
l mentare 8 semnallz6rll a fost deconec-
tatA. deci dupl ce vom rlmlne flrA sem-
~ nallure.
• Pentru a rbpunde tI acestel Ipoteze,
\10m confectiOns un releu care ve func-
1• tionll concomitent cu transformatorul
de retes ,I, In lipsa tensiunii, contactele
• normal Inch is. (Tn tlmpul functlon'rii)
se vor deschlde ,I Inch ide corespunz6-
~ tor alte contacte normat deschlse (care
• In timpul funcUonlrii releulul slnt des-
i chisel ,I se V8 allmenta semnalizarea
de Ie a surd de curent contlnuu, fie ba-
terle...fie acumu ..tor, conform fig, 6. In a-
S.IA
w 0
~:r
" p
cest CU, In fig. 5 nu vom de allmentare de
ie transformatorul de retes din punctele
(K-M). cl de I. fig. 8. punctete (o-W).
~ Date $uplim~ntar~: Trensformator de
-+ r.tea (mlez 8 cml); primer 1 826 de
spire ~ 0,22 CuEm; secundar 1-2075
de aplrel2'0,13 DJEm; secunder 2 - 52
de spire ¢ 1,2 CuEm.
Redresor de selenlu (de tipul celor
folosite la aparatul de radkl cSelect-3.:
AM
PRIMIT
DE LA
CITITORI
Doul solu~iJ simple
CAPSE PENTRU SASI URI
Din rezervele de pastl (din
tuburile de metal) se pot con-
(eqlona capse pentru Jasiurile
di(entelor aparate pe care Ie
construim. Tubul. cura~at bine.
cu benzina sau alcool. este tliat
in bucl~i care sl depileasci cu
3--4 mm grosimea JasJului. Apoi,
cu alutorul a doul dornun, se
face floarea pe cele doul plqi.
Tn acelati fel se pot folosl tuburi-
Ie pentru prinderea tolefor de
trans(ormatoare intr-un pachet.
dar, bineinfeles. nu prea gros.
Tub de pasta Darn
m ;(
~18C8
monta)
CARCASE
PENTRU FERITl
o carcasl durl ~l aspectuoad
pentrlJ antenele de feritl se
poate confeqiona dintr-o fiJie
de hirtie unsa cu pehcanof Ji
infllurati nu prea stdns de 2-3
ori pe (erita. Dupl uscare, car·
cua pare confectionatl din car-
ton presat (vezi fig.) Pentru a 0
p
,.,• ..,. &t"CIf'~
~
bobina. la e)(tremitl~i se file cite
doul gluri, prin care se trece
- 0 dad sau de doui o n -
sirma cu care s·a bobinat.
Dan LEONIDA••Iev, Bueure,tl
condenaator electrohtlC 2-32 )rl.F 350 V;
rezlstente chlmlce: Rf - 3.3 K 1 W;
R i - 0.5 M; Rt - 0.5 M, RJ - 0,8 M;
R4 - 25 K; R 5 - 0,5 M R, - 0,5 M;
R , - 25 Kj R S - 25 K.
Poten1iometru Semtreglab 1.M i lub
electrontc ECC - orice tiP 6H: prid ,i
,"ul. (de Ia .parata de radIO «Modern.
uu chiar mutt de magnetofon). claxon
lau lonerle.
Releu - sen sibil de 10-15 rnA cu un
contad normal desch.s In t mp de re-
paus: rele\J de tenslune (6-12 V) cu -4
contacte: 2 norma" desch.... 2 nor-
ma" Inchlse.
loan HORVATH - Oena Mure,
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

CONVERTOR LA lORNA O£ ANTlHA

A RECEPTORUlUI
PENTRU BENZILE
DE RADIOAMATORI
SOk
PentnJ eel are nu doresc sl se compllee construlnd
un receptor de traOe, rullure. unul convertor impre-
unl cu un oscilator B.F.O. pentru recep~la tel,craflel
constltule 0 solut1e accept,blli pentru recepslonarea 50
benzl!or de radloamatorl cu condit!. de I posed. un
bun receptor de radlodJruzlune. Convertorul deser!s
aiel estt slmplu ,I contine un etal schlmbltor d. free· 5'00
venti ,I un ascilator local. Frec'ien~ intermedlar! care
se obtine este relatlv tnaltl, 1600kHz. asl,urind 0 l1
bunl protectie la ("eventele «Ima,inn. Receptorul
este ICOrdlt pe 1600kHz. la extremltatea superloan
a .amei de unde medii. :lcolo unde nu mal exist! statll
puternlce de ndiodifuzlune ,I elte lelat prlntr-un
ablu ecnnat cu conv,noru I. Se ,.alinul un,1 0
dubll schlmbare de freeventl. eu toate avannjele el, ,I
tOt slstemul are 0 senslbllitate ,I 0 selectl...ltate sporite.
Oscilatorul este realiut cu trioda tubulul ECF 82
in montaj Colpitts. cu atodulla masi. Acordul se reall·
um a'llontnd uupra lui Cv - Oscllatorulluerew pe
2
o (rec...entl eu 1.6 MHz: mal mare decit eea reeeptionul. Banda
L, ... C.
EtaJul schimbltor de (rec... en~ este realint cu putea
Hr. da
spira
Olamet,ul
.t,me(
C, Hr. de
spire
Dlametrul
.lrmal
Hr. da
.phe
Oltim-':rul
slrmel
e,
'. ,.
pentodl a acelui~1 tub, amenecul flcindu·se adld ....
T.nslunea oscilatorulul local Ie Injecteul prlntr-un
eondensator de 5 pF pe ,rlla pento"del.
In circultul anodic semnalul de frecvent!lntermedla·
3,5

7 - 7,1 MH,

14 -14,35 MHz
MH, 20

,
"
0,2 mm

0,3 mm
0,3 mm
.... F
150 pF
tOO pF
.
20
0.1 mm
0,3 mm
0.5 mm
••
"11
0,3 mm

0,8 mm

0,5 mm
....F
300 .F
.... F
'n pe 1,6 MHz (dl(erenta tntre (recventa oscllatorulul
, ,. •
loat ,I a semnalulul cules de antenl ,I selectat de
clrcultul de Intrare L C ) este cules la bornel.·fUtrulul
2 2
de bandi cu doul circulte cuplate rnlint cu boblnele
.." -21.45 MHz

-",7 MH, ,
0,3 mm
0,3 mm
'00 pF
".F I
0,8 mm
0,8 mm 7
O,lmm
O,lmm
2OO.F
150 pf

L4 Ii L "
S Ob"''''81I1: Bob!'*- .. fae f.,1 pas, spirt nnol spirl.
Boblnele clrcuitulul de Intrar. l" l2 ,I ale osclla-
torulul loal lr tmpreunl cu condensuorll flql C ,
2
respectl... C
3
,r ~ se comutl prln Intermedlul unul
comutator umbur sau. mal slmplu. se reallzeul «bobl·
ne schlmbltoare» utlllzind soclurl octal. ,I supottJ d.
la tuburl defecte. in care se flx.ui boblnele ,I conden·
satorll rapectlvi.
Boblnel. se realluul p. careas. d. material plutle
pr uute cu min re,labil, de tlpul celor utlllnt. In
tele lz:orul «Mira). la ampliflcltorul de (rec...entl In·
t.rmedian. wea. comunl Se deboblneul. se scoate
unul din miezurl (dael stnt doul) ,I dupl realluru
boblnel Ie tale careasa la dlmenslunea boblnei (e... entual~
Se mentlne bllndalul metallc care se lea,ila masl.
Boblnele l .. ,I lS se executl tot pI 0 tartasl de
boblnl de (rec...entl Intermediari de cMlnj», dar se
menlln ambele mlelurl. Se boblnelll cite 120 de spire
cu slrml cu dlametrul de 0,15 mm pe dol ,aletl cu Iltl·
mea de S mm. tn «fa,ure». Intre boblne se lui un spa·
tlu de 25 mm.
lntre L, " ~ .e I... :5 mrn.
Pentru ca monuJul s1 d.. deplinl sulda'lle. 'se va
executa (oarte tn,rliit. Conplunlle ...or nett mal scurte
,i maJ rl,ld•••xecutate cu str~ cu dlametrul de1 mm.
Ie va. renunta Ia cun,hlurl drepte» ,I cestetld., tlnfnd
cont ci I. fr.eventl tnalte conteullndueunp n.drul
fir ,I d fleare conexlun. are 0 capacitate parultl.
Soclurlle pentru bobln.l. schlmbltoare Ie ...or dlspun.
"fn Imedlata veclnlut. a tubulul, eVltTnd a ax.le bobl-
n.lor l2 ,I L sl fie paralele. Se ...a ,vita tctu,1 ampla-
3
Area surtllor de dlduri (tub, rezistente ce dlslpl
pute,.. Mare) Itnll elementele circuitelor oscilante,
pentru a It: modlflca (rlc...enta de acord eu .... rlatllle
temperaturll.
Conexlune. cu receptorul nu va dep"l 30 em ,I .... fI
ecranatl. Tot monta/ul s. va amplasa pe un ,aslu rl,ld
din tabll de alumlnlu de 1.5... 2 mm, cu dlmenslunlle
150 x 200 XSO em (varianu cu bobin. schl",bltoare).
Allmentaru - 6,1 V pentru filament ,I 250 V pentru
anod - poate n luat! chtar din receptor sau dlntr·un
mk redresor.
Punerea II punct necaitl utillurea unul ,rid-dip-
metru ,I a unel heterodlne modulat•. Intil se acordi
cu ,rid..cllp-metrul cia reen bobinel. pe frecventa de
lucru. ICllonlnd asupra mluului. lintnd cont d osclla-
torul lucreul pe 0 (recventi cu 1.6 MHz mai mare
decit cea receptlonatl.
Apol se Introduce semnal in borna de antenl a con-
vertor-ulul de la het.rodinl ,I se a.cordl flltrul pe 1 600
kHL Apol se re,leui boblnele exact pe fleaI'. bandl
in parte. Aet:lonind asupra trlmerulul e,.
,I retu,tnd
acordul lui L din miezul re,labU. se poate aranja a
3
banda receptronatl Ii fie cextlnsb pe toatl sala.
Condenutorul C"' va fj prevuut cu 0 scali etalo-
2
natl, lar C"' (cu ax separat) se acordl doar la comuta-
1
ru. benzll, r.tu,fnd acordul in timpul receptlel doar
dad este calul Ia. capetele de bande.
lng. Dlnu ZAMFIRESCU

DISPOZITIV
In spate, pe au",1 masl, pi 0 altt placi metallcl prinsl d. aeluta. se rldld un

DEBOBINAT statl... 11 pent"" lusllnerea mosorulul cu strml de boblnat 13. Su.t1...ul e format din
doul pilei metal ice. care .. sudeul pe plaa de bul "ente (ap. In fat.1. Pllelle pot
avea dlmenslunll. de 5 X100 x 800 mm ,I In part.. superloarl VOl' fI stribltute de un
ax 14, fitetat la ambele capete. pentru a put.. fI f1xat d. statl... cu pluli~e. Pe acest
MOTORASE
•
ax s. -.u:l mosorul13. Tot de statlv se prinde un suport 15 din slrml cu dlametrul
de S mm, pe car. este dlspusl 0 rotlli. (U ,ant 16. Rotl~ e prevbutl cu 0 aplrltoare
In (orml d. U. Q (ura. unul scrlpete. Rolul ,I Iste de a 1ntinde s1rma trasi de pe
ELECTRICE Ing. Paul NITA
mosor.
Ansamblul-suport co rotltl trebule uti" construit inclt rotlta sl fie deuupra
rotorulul. Planul In car. se rote,te rotip trebule d fie deplasat cltre sttn,a (at! de
De la tnceput tr.ebule afltat cl dl.pozltl... ul care vl·1 propunem se re(erl numa!
pi planul axulul rotorulul pentru a permltl boblnarea.
la boblnarel-' rotoarelor motor..elor electric.. boblnaJul ltatorlc reallllndu-se pe Dlspozltl...ulull sa mai poate monta ,I un contor de numlrar. a splrllor. de lenul
dlspolltl...e ,I mal simple, cu alutorul unoI' ..bloane de (ormare. celul de la ma,neto(oane.
Constructia este relatl... slmpll. cu materlale Ielne de,ule, prelucrirU. necesar.
putindu·se face uJOr cu mijloa" la fndemfna orleu!.
Rotorul1 este prins de f1anp" cu alutorul supof1llor 3. care pot culisa Tn lun,ul
nan,el prln decuplrli. 19. Act:Jtl IUpottl, de un cUametru mal mk clectt Iltlmea
decuplrlior (dlametru propus 10 mm). sfnt rtrlbltut1la un ca.p de ,uruburUe cu vfrf 2.
lar la ceilialt slnt flletatJ ,I flxa~l de ftanp cu rozetel' S. Flanp este un paralellplped
din tabll cu dlmenslunU. 8)(80x400 mm. In ala,.. decuplrllor. In centrul el Ie ani
o purt. pttrati 20. poe care va Intra ca.pul axulul 6. Rolul decuplrllor 19 este de a , ......
permlte prlnderea rotoarelor de dtferlte lun,lml. Prln ,uruburlle 2. rotorul S4!I ftxead
deftnltl... In dlspolltl.... Iar ,urubuI1'. pltrunztnd prln nan,l lntr-o crestlturi a ro[()o.
rulul, va tmpledlca eventualele depluiri axiale ale acestula.
a.
Aleul 6. sprljfnlt In suportul s. manipuleul cu alutorul manlvelel10. Aeest ax

J1
este 0 bari rotundl de fier cu dlametrul15-18 mm, la caplt avlnd profil pltnt, de
lun,ime mal micl deck ,roslmea flan,e' ,I prevlzut cu ,auri fIIetad. pentru a permlte
prlnderea nan,el de ax prin ,urubul 7. Suportul8 $I sudeul. pe 0 plaei metalld ,Ise
consolldeui tot prln sudurt cu plesele 17. con(e'llonate din tab11lroasl de 5 mm.
Placa metalia $I flxeul pe masa d. lucru co aJutorul ,uruburitor 18, cite doul de
f1eare parte a suportulul. Suportul peate avea dlmenslunlle 20x100x400 mm. •
Fluru. axulul in suport se face. tn ambele plttl, cu culele splnteute 9. "'SA a
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
Pentru cei ce doresc sA recepfioneze $i programul
III emlS in banda de unde uttrascurte tArl 54-$1
cumpere un nou radioreceptor, yom prezentll con-
struc11a unui adaptor UUS cu tuburi, urmind ca in
numA-rul viitor sA prezentlm $i constructia unui
adaptor cu tranzistoare Pentru acest adaptor, care
functioneaz4 pe principiul superreac1iei, se tolo-
se$te un singur tub electronic de tip ECH 81 sau
6 H1 TlAcesttub este triodA-heptod!, in care heptoda
este folositA intr-un amplifitator de radiofrecventA
acordat 181 intrare pe mijlocul benzii (adic4 pe circa
69 MHz), iar trloda este un amplificator cu super-
cu aJutorul condensatorului variabil Cv , Cind nu
recep1ionAm nici un post, apare un «fl$i~. putemic
specific superreaC1iel, zgomot ce va disp4rea din
momentul recep110nArii Semnalul de audiofrecven1A
ob1inut Ia iesire 58 apllc4 Ia intrarea de picup a ra-
ceptorului Si pe care-I yom pune corespunzAtor pe
r
pozitie picup. ntreg montajul se poate realiz8 pe 0
plac! de pertinax sau plastic cu dimensiunea de
'0 x 10 cm. Pe aceasUi placA se vor monta cu
capse a serie de euze pe care se vor fixa apoi pie-
sele Tot aid se fixeaza $i sodul tubului ECH 81
Plaea se poate introduce chiar in cutia receptorulUl
sau cu micA Condensatorul Cv I va fi un condensator
trimer de 6'7 24 pF, iar condensatorul CV va fi
2
un condensator vari8bil pentru UUS cu valoarea
maxima de 25 -;- 30 pF Bobinele $i ~ 58 real ... l,
zeazA pe 0 caread din matenal plastic cu un dia-
metru de 15 mm, bob mind spirele altemativ, pentru
a realiza un cuplaJ strins Boblna l1 are 6 spire din
sirmA cupru-emall cu diametrul de 0,18 mm, lar l
are 5 spire din sirma de cupru-email cu diametru~
de 1 mm. Bobina la
se face tara carcasA din sirma

-
+200.,. 250v II, - 'k
L....J "'6-27k
CS-20· : +
Rs -56k : ~7-~ F

c.~ ~;
( ~ L"
"'T
c,-so
~ -u-¢"
ADAPTOR
Eel/lit/. r-- ~
OH
--
'-i 2-2-) •.-
C.-2~,
... lJ I ~

CUTUBURI -- -
~
R" -SOl<

PENTRU DE L,
loLl
~
'---'
~.
R '-[ )R -'-70k
~
J

c6 -1,8" : ~
IE~I R£

UL U E .= ~
..
+-
Co2
~-f~
".m
J]: ~ c. "',T"
~
Cs -18 n

.: ... r
.J

41v

readie, care, pe IingA rolul de amplificare, are Sl
rolul de a transforma oscila11ile cu modulatie de
frecvenlA in osci/alii cu modulatie de amplitudine
Si totodatA de a Ie detecta Etajul cu triodA intra
periodic in oscilalii (oscilatii de blocare), datorrtA
circuitului acordltt L Cv $i grupului RaC. Detee-
a 2
tarea semnalelor 58 datoreste faptului cA clfcuitul
l CV este PUtlO decalat fatA de frecventa semna-
lu~ul 2receptional Acordul pe frontul dorit se face
pe care iI modernidm, Tot de la receDtor sa va face
alimentarea cu tansiunea de +200 V $i 6,a V pentru
filament Circuitul de intrare ~;CVI sa acordeaza
o singurA data pe frecvenla de 69 MHz Acordul adap-
torulUl pe post 58 face CU 8Jutorul condensatorulUl
variabil Cv • aJ cArut ax se va scoate pnn cutle pen-
tru acord \talonle tuturor pleselor siot trecute pe
schema Condensatoarele C , C , C , C4' C , C $1
1 2 3
C 58 recomanda a fl condensatoare cu ceramic!
5 6
a
de cupru-emall cu diametrul de 1 ~ mm, avind •
spire cu prizA Ia mljloc. Bobina l4 este un Soc bo-
binat pe rezistenta R. de 50 k $i are 00 de spire din
sirmA de cupru-emall cu dlametrul de 0,3 mm LegA·
tura de la condensatorul Cg ta Intrarea de picup a
radioreceptorului 58 va face cu un cablu ecranat
dt mai scurt Ca antenA se va foloSI, de exemplu,
o anten4 dlpol oblsnulta.
A.N. PETRESCU

in numirut viitor at revistei:

Radloconstructll pentru lncepltorl ,I avansati:
receptor cu ampllfiare directl cu doui tranzistoare ,i un
alimentator pentru montaje cu tuburi;
TEHNICA
PANARII
Tn numArul 2 811 revlstel, in deschlderea rubricii noastre. am inceput
prezentarea unor Slsteme (sa scheme) oarecum c1aslce in cazul depa-
nArii surselor de a/imentare ale radloreceptoarelor ContinuAm rubrica
I " I

Laboratorul electronistului vi propune: construc-
~ia
unul yoltmetru electronic; 0 solu~ie simpll pentru un
pmetru ,i 0 punte tranzistoriutl RC;
Rubrlca «tehnica depanlril», pe tema: Defeqiunile
surselor ,I clrcuitelor de alimentare la radioreceptoarele
auto.
In pac1na auto: un redresor pentru indrat acumula-
toare.
CONSULTATIE TV
CABLUL DE
COBORiRE
AL ANTENEI
Pentru a avea 0 Imagine bunA,
fArA reflexii $i perturbatii, nu este
suflcienta 0 antenA bunA ~i un
bun televizor, cl se impune e;1 folosirea
unui cBblu de coborire adecvat. Pen-
tru cuplare8 antenei la borna de intra-
re a televizorului se poate folosi fie
c8blul bifilar simetric (tip panglicA)
cu impedanta de 300.0, fie cablu coaxial
cu impedanta de 15.0.. Cablul coaxial
se va folosi de preferintl in ora$e Si
in regiunile cu perturbatil mari, deoa-
rece, fiind ecranat, nu poate capta per-
turbatii. Tn schimb, atenUBrea pe cablu
coaxial este mult m8i mare dedt pe
cab/ul bifilar. Nol lndinAm spre utili·
zarea cablului couial, deoarece acest
cablu are 0 rezlstenta mecanicA Si 0
«viatA mai lungb decit cBblul bifilar.
Tn cazul cmO se receptioneazA douA
programe de televizlune, se va folosi
un singur cablu de coborire pentru
cele douA antene, instalind un filtru
de separare, care se poate procura
odatft cu ante nels. Tn acest caz, se
va folosl cablul couia!.
Cablul de coborire se conedeazA
in mod corespunzAtor la intrarea recep-.
torului. conform indicatiilor din pros·
pect, cu totul deosebile in cazul ca-
blului coaxial fatA de cazul cablului
bifller; resptlCtind aceste indicatii, se
reBlizeazA 0 adaptare intra impe(bnta
caracteristic4 a cablului Si impedanta
de intrare a televizorului
Tn cazul clnd cimpul !a receptle esle
_ /_"'~
foarte intens (Ia 10-15 km de emitAtor)
se poate intimpla ca lmaginea sa
prezinte unela detecte sau sunelul
sA fie Insotit de un zgomot. Tn acest
caz se va introduce un atenuator, si-
tuatie prevazutft Si ea in prospectul
talevizorului. (Va urma)
\..._-----~
noastr! cu prezentarea schemel de alimentare a unui radioreceptor
universal (figura de mai jos)
Schema este comunA unor larg, ssril de aparate din productia
fabricilor "Philips», tfElectronica» Si «Tesla»
Se poate observa uSor alimentarea in ser~ a filamentelor tubu-
rilor electronice. Oed este suflcienta intreruperea fjlamentului unui
tub ca intreg aparatul sA nu consume nimic. Acela$i lucru se va inUm-
pia Si la arderea unui bee de scala
De exemplu, scurtcircuitarea condensatorului va duce Ia distru-
gerea condensatorilor de filtraj, iar ta extragsrea din sodu a tubului
redresor se va auzi in difuzor zgomotul de relea
De mutte ori, in receptor 58 aud zgomote peste semnalul util dls-
torSional Tn acest caz, trebut8 imedlat sa venflcAm izolatia catod
filament a tuburilor Evident, un scurtClrcult aCCidental in circuitul
de alimentare al filamentelor provoacA 0 stralUcire putemicA a becu-
rilor $i a unor tubun sau chiar distrugerea lor
MAsurltorile 58 fac intii cu aparatul deconedat de Ia re1ea $l numai
dupA ce ne-am convins c4 piesele $i circu,tele sint norma Ie cercetAm
tensiunea de retea
SchemeIe de alimentare universalA sint foarte diverse mai ales
in combinatii de incAlzire cu tuburile, Buna functionare 8 acestor
aparate depinde in mare mAsurA de tensiunile de allmentare, deci
de regimul corect. de functionare a tuburilor electronlce
(In numArul vlltor depanarea surselor $1 drcultelor de allmentare
ale receptoarelor auto)
a02pF
rjt-l- 'ub
~__--_<H:::'75:::,-<I4j f 'WI
J604
220 V
urlN I-+ CN
UCH21
t--_ N..." ...,..
UBL21
6.JVXOJA 350A til/) """
UCHZI
f?S frlft::r::,
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

ASTRONOMUL AMATOR

CONSTRUCT•
UNEI

LUNETE Matoi ALECSESCU

De regula astronomii amatori consider! cA prive$te tubul ocular, el va avea lungimea de mAsurati de la ocular.
luneta avind drept abiectiv 0 lentil! de ochelari 200 mm, diametrul exterior 31,4-31,5 mm (asi- Nu trebuie uitat faptul cA luneta nu poate fi
nu merit! sa fie realizata, din cauza aberaliei gurindu-se culisarea Iina in man$onul-reductie). folositA declt prin fixarea ei pe un suport foarte
de cromatism care 0 caracterizeazl!l. Dar deseori iar diametrul interior va permite fixarea oeula- stabil, care 51 asigure alit posibilitatea dirljArll
aceasta este mult depa.$ita. de defectiunile in- relor (interschimbabile). La capatul opus celui al in direc1ia doritA cit $i !ipsa oricaror vibratii in
troduse prin constructii neingrijite, de unde $1 oeularului se va monta 0 diafragma drculara, timpul observ8tiilor. Oeci nu utilizati trepiede
rezultate mediocre ca urmare a inlelegerii aro- concentrica cu uul longitudinal 81 tubului, cu u$oare pentru aparate 1otograf1ce, cu nuca lor
nete 8 unei pretinse simplit!ti; in realitate, exi- diametrul de 25 mm, pentru eliminarea reflexe- de mici dimensiunl. La cerere vom reven! cu
gentele opticii trabule respectate cu aC88a$1 lor parazite; ea va fi confectionat! din carton date concrete, Ibind deocamdatA acest ele-
rigurozitate, conducind astfel la rezultate bune, negru. ment Ia latitudinea constructorilor. De aseme~
demonstrate, de exemplu, prin numerOZlse loto- Prin montaj se va asigura coaxialltatea rlgu· neat ne propunem ca intr-un material viitor sa
grafll uneari cu totul remarcabile. lata de ce ra- roas! a uelor optice ale Ientilelor; punerea la reOenim pentru unele indicatii tehnice privind
v80lm asupra aeeste! constructii, destinata in punct a imaginii se face prin scoaterea sau in- observaliile, inclusiv modalitatea executArii ob-
primul rind observArii unor fenomene astrono- troducerea tubului ocular in man~on; in prin- servatiilor fotografice cu ajutorul acestui tip
miee remarcabile ce 'lor avea loc chiar in acest cipiu, acesta va ie$i din man$on cu cca 60 mm, de luneta.
an - eclipsa totalA de LunA de la t) august, ocul-
talia stelei duble f1 din Scorpionut de c~tre OCULARE
Distanta Dlstanta Putere mtritoare cu:
Jupiter la 21 mai etc, Lentila lnlre focal4
In figura 1 IndicAm structura generala. a lu- Ientile rezultata Obiectiv Oblectlv
netel. Obieetivul este 0 lentil~ planconvexA sau De ctmp De ochi (mm) 0,75 1,0
un menisc de +0,75 dioptrii (distanl,a focala de lentil! Lentil!
133 em) sau de +1,0 dioptrii (distanlA foealA de ceasorni- ceasorni-
100 em). La proeurarea acesteia se va avea grijA c", car 60 ~ 21 x 16x
de a 'ie ob1ine 0 lentilA ,lefuitA, nu presatA;
prima se deosebe~te prin regularitatea reflexe- Idem Lentil!
10i atunei eind este privita tangential la fata textile 15 22 60x 45x
eonvexA, in timp ee ultima face «apeD neregu-
late, uneori cu deform!ri grosolane. Lentil!
tedile Idem 8,3 15 89x 67<
Utilizarea ralionala. a lunetei necesit! mai multe
oculare. Oetaliile Lunii, planetele Jupiter, Sa-
turn, Venus vor fi observate cu oculare puter- MDNT{JR!f
nice, in timp ce nebuloasele. roiurile $i cimpurile 081ECTIVULUI
stelare vor 11 examinate cu eel mai slab ocular.
De aeeea ne-am OPflt la construqia a 3 oculare TuB ""AN~ON -IlEOUC!'E TUB PORT-OCUL41l
realizate din Ientile pentru ceasornicari $i Ien- OCULAR
tile pentru textile, ambele tip 1.0.R Tn tabelul
de mai lOS sint date unele earacteflstici, iar fi-
gura 2 cuprinde detaliile constructive. Cu aceas-
tA ocalle amlntim ca toate piesele lunetei 'lor "-
VELUJ?
OBIEC'TIV SAtj CAT/~Ed

t. Structura genera/A a lu-

netei. Toate lentJfe~ 'rOt' n
rlguros perpendiculare pe .xa
.. ... _. __
'>
"'6.
x
. -~ ~
lunete;.
2. 5ch/tIt gener-all pentru 0-
cu/are: _: acolo unde ule
notal tI -l 1 ~ referA I. dia-
metrul lentilei; d: dlstanta In-
t tre Ientile se va respecta cu
aproxlmalie de + 0,) mm, ine-
lele de flxare vii fi nlttate cu
M ." , + 1 Ji pas mic (0.5).
3. Montura obiectivului.
... ManJonuf-reduclie.
(0 d-a
R '0

fi vopslte in interior in negru mat - de la mon-

tura obiectivului pin! la tuburile ocularelor. Evi-
dent. pentru montare, lentilele 'lor fi scoase cu ------_.------_. ---- -----
inariiire din monturile lor initiale. S£ VA cA'PTUfl C'lI II'Et.U!il
Tn figura 3 se dau detaliile constructive J)8ntru
montura obiectivului, iar in figura 4 pentru man-
$onul-reduclie. E bine ca acesta din urm! s6 fie 95
realizat din lemn - stejar sau fag useet -, pen~
tru a permite lipirea in interior a unei bucati de
catif88 sau velur menila sa asigure 0 glisare IinA
8 tubulul ocular. N.B. Obiectivul ae va monta cu part•• tnceplnel cu numirul
lubul propriu-zis al lunete! va avea 0 lungime conv.xi apr. deschld.r•• ;, G ,i Ie v_ 5 (mai a.c.), 0 rubricA de
de 1150 mm pentru obiectivul de +0,75 0 sau fixa fili _ fi fot1_t, cu inelul flletat II'" astronauticA aus1inutl de
820 mm pentru eel de + 1,0 O. Oiametrul Interior M 41 x 1. Capltul t> 54 I.e va introduce In d,.jng. Flo,in ZAGA-
va fi de 54 mm, 8slgurind 0 fixare semifortatl. la tubul proprlu-zla. cu fixar. aemld.f1nltlvl." NESCU.
capete 8 monturii obiectivului $i a man$onului- pu*ln fort_tl.
reductie; diametrul exterior este indiferent. Cit
 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

ELOXAREA A

CU MIJLOACE SIMPLE
Ing. Dumilru MOLDOVAN
Procesul electrochlmlc
prln care se obtine pe supr.'ata alumlnlulul
" a allajelor sale un strat de oxld porol
care poate n colorat tn leneral prln Imenlonare
tn solu,ii colorante ,I fixarea p1lmentulul
Tn masa oxidului se nume,te anodlzare sau elaxer.,
expresie derivatl de I. denumlrea
unui patent german «eloxah),
care de 'apt lnseam"l
oxldarea electrolltlcl a alumlnlulul
},MORSE DE PORI

11'--U
\V
~ 4
,)-{,7
STIIATUL 8AR1tRA ANODIZAREA
SAU ELOXAREA
ALUMINIULUI
/'ON ;It D/~RtTE ::ITADII OI! f'ORME.
Fenomenul a (ost descoperit ind din 1857,
~J1I!~AIUI.~ dar nu a avut utllizare practld decit inceptnd din
'EftA a"ul1911, dupl care a fost perfeqlonat contlnuu,
ajungindu·se astlzl la un numlr impresionant
de variante, dlntre care cele mal multe constl·
tule patente care adeseor~ diferi unul de altul
numai prin modlficarea. unora. dintre parametril
FORMA ItORMALA II 1'ORILOII
de lucru, cum ar fi: electrolltul folosit, tensiunea
DUPA IlNODIZIlRIf. de lucru, temperatura etc.
Teoria procesulul explla formarea stratulul
de oxld poros prln actlunea corozlvi a solut1el
acide in prezenta curentului electric, asupra
celulelor elemenure de oxid de aluminiu (alu-
mini). S-a admls existen;a unei re;ele exagonale
form.ti din doui tlpurl de .Iumlni (AI 0 ).
2 3
una cristalini, denumid t ,sltuati in colturile exa-
gonului. $1 alta amorll. I$ezatl in centru. Alu·
(unqle de solu;liIe aclde utiliute, de tensiune $1
temperaturl. ln interlorul acestor pori se depune
pigmentul colorant care este apoi inglobat in
man oXldulul ca urmare a cretteril volumulul
alumlneiY prln aditlonarea unel molecule de apl.
In anumlte condltli. colorarea stratulul de
oxld poate avea loe datorltJ. exlstentel in alumi-
niu a unor elemente de aliere care Clau cu acldul
folosit un com pus colorat, ca, de exemplu, alia-
jele de alumlnlu cu crom, care dau straturl colo-
rate in gaJben·aurlu, cu silidul nua.n;e de grl.
vernll $1 altele.
Ne propunem ca in cele ce urmeazl s1 de-
scriem modul de lucru $i Instala;llle necesare
pentru anodlzarea aluminiului in mediu sulfuric.
care este cel mal des utilizat.
In prealabil vom stabili a in insula;!a pe care
ne propunem s-o construim se vor putea anodin
piese din aluminiu $1 aliaje a aror suprafa;l
exterioari totall se Iimiteazlla 2 drn'. In funqie
de numlrul pieselor care compun aceastl supra-
fa;l totali, cons Ide rind d Ie vom anodiza deodatl,
vom determlna mlrlmea vaselor in care vom

o OUl'A COLORARE
mlna amorll. flind mal putin rezistend la cor~
zlune. tste dizolvatl pe mlsuri ce se formeazl,
Ibind in locul el un por inconjurat de aluminl
crlstaUnl t. Diametrul porilor tste de 120--130
lucra. Presupunem un caz acceptabil, pentru
care vom utilln vue de stlcll de forml paraleli·
pipedlcl. cu deschlderea la una dlntre fe;ele
mario Sint necesare cel pu;in 6 vase de acest fel
de angstromi. lar densltatea lor poate varia tntre $1 un vas mai mare prevlzut cu roblnete pentru
'" $1 80 de miliarde pe centlmetru pltrat, tn clrcula;le contlnui de apl rece.

ANODIZAREA PROPRIU.ZISJl
AL MIN U
se realizeazi in instalatia de eleetrollzl pregltitl astfel: se monteazl vasul de sticli in interiorul
cuvel meuUce previzutl cu posibilltatea aslgurlrll unul circuit contlnuu Cle api rece, prln doul robl-
nete, unul de allmenure sltuat la ban vasului $1 altul de evacuar. I$ezat la nivelul la care vom umple
vuul interior cu solutla de eleetrolit.
Pregltim 0 solut1e de acid sulfuric cu 150--180 H SO", 66 8e la un lItru de api distilad, in care
2
vom Introduce electrotil unei surse de curent continuu. Catodul este format dlntr-o plaa de plurT'b
ale drel dlmensiuni este de preferat sl fle cu cite 2 em mal mici decit peretele vasulul. lntre eatod ~I
pere~ii vasulul se lasi, de asemenea, un spatlu de eea 2 em. Anodul va fi format dlntr·un stelaj de alu-
minlu pe are sl se poatl agl~a piesele unel incit sl nu se atingl intre ele. Electrozli vor fj legatl la 0
sursl de curent contlnuu care uigurl 0 intensinte consuntJ. cuprlnsl intre 1,2 ,I 1,8 A/dmZ. de supra·
fati a pieselor. In cuul conslderat de no I, 3 am perl $i 0 tenslune de 10--22 vol~I, cu poslbilitJ.;1 de
1/ET/!AVA CUULARA ~XIlGONALA rellare finl in acest interval.
A OXIDULUI Dt ALUMINIU Este necesar s1 dlspunem de 0 surd de aer comprlmat (curi~at de urme de ulel) eu Cilre 51 reali-
Fit. f~. Mecont$mul de formare fi inchidere a po- %1m agiurea bill de eleetrolit in tlmpul anodlzirli, foloslnd un debit de 10--15 m3/ori ,I m2- de supra·
rilor de AL 0 fati exterloarl a vuulul de electrolld.
I 3

DECAPAREA sau dizolvarea stratului de oxid natural care exist} pe supn.fa~a

pieselor de alumlnlu se face intr-o solu;ie de 5-10% NaOH (sodi
caustlcl) preparatl intr·un vas de stlcll. Este de preferat s1 se lucreze
la 0 temperuuri de <4O-70"C, dar reaqla are loe ,I II. temperatura
normall "i poue n consideratl terminad dupl 5-10 minute. La cald
reaqla are loc in 3-5 minute. Pentru a evita precipiurea alumlnel,
se adaugl1% gluconat de sodiu. lar pentru a obtlne suprafe~e curate
"I uniform decapate se adaucl1-S% f1oruri, nltrat sau sulfat de sodlu.
Se spall blne cu apl rece, dupl care Se neutrali:r.eatl. Ntutrolizortd
supra/etelor decap..e se f.ce Intr-o .0Iu\l. de 2s-4O"10 HN0 (aCid
3
notic) timp de 2-3 minute, apol se spall din nou cu muld apl. de
preferat sl se ;inlla sfi"it in apl caldl. pentru a gribl uscarea.
MODUL
DE LUCRU
Plesele decapate $1 neutralinte. dupl ce au
10., spilato bin. $1 u.cate••e Introduc In b.l.
do olettrollt $1 Ie I.t le,lturli. elettrlce. De
retlnut cl tn toate operatille anterloare plesele
au fost fixate pe stelalul anod $1 cl dupl aceea
nu au mal fost in contact cu substante uleloase
sau de alt len care pot pita suprafe;ele (trans pl·
 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

o ",nnnn.
- 6 vase de sticli de tea 25 x 25 x ~ em capare) 'A' 'V' ,

-1 kg de (erooxalat de amoniu (colo- .... G)

- un vas de scicli de eea 40 X 40 X 60 I'fR COt.lPflIM~
em (va-sui exterior la electrolizl) rare galben-alaml) -;::
- 1 pl"a de plumb de 3 x 200 x 350 mm - 1 kg de acetac de cobalt (colorare -
-1 termometru intre 10 $i 40ct galben-bronz)
+
-1 rastel din aluminiu pentru fixat - 1 kg de permanganat de potasiu r
piesele (colorare galben-bronz)

r
-
L1STA 2 kg de
soda c.ustid (N.OH) - diverse culori textile ~

DE - 6 I de .cld azotic(HNO,) - 3 indlzitoare electrice cu rezisten~e

MATERIALE: - ~ I de .cid sulfuric (H2~O 4)66" Be
-100 I de apa distd,lta (Ia anodlnre,
(spilare apa cald!, colorare. colma-
tare)
-
-
~-
-
-@-f
-
- -
- -
-
colorare ~i colmau.re) - sursl de aer comprimat pentru agi- ApA
- 6~- -
- 200 g de gluconat de sodiu (Ia de· tarea biH de anodinre.
- <D
...so,u _ -
1SO-1~f
&
-- -
~ (j)
- <D
- -

5CHEMA TEHNOLOGlcA A ANODIZARff + - (-

I - -
-
-~,RfCE
!~l !II~: I
I
- - I ",-PI..

.-
- H,C

5 10
N.. OH
·307-
'-
HN0
3
_,..
H.O
6'-8O't _
~ -
-
- -
HrSO~

-
-
-
-
Cuva de anodiza'.: 1 - c,tod d~ plumb, 2 - anod,
rast.ful cu pi~s~; 3 - racord a., comprimat; 4- surd de
curent continuu; 5 - r.astai cu cursor; 6 - Yoltmelru,
- 150:1llO° -
4~ 1 - ampermetru; 8 - termomeiru; 9, 10 - robinele
penlru reglarea ape; de rkite.
H2O - .4 ~ H2O - IH'll--l~1 -
1 DECAf'ARE 2~3NfVTRAU1ARE 4.SJ'AUKt 5 SPtiLA~ CU 7 AffOOIZAIU
APA- c41DA
sau inchiderea porilor se face prin mentinere~
pieselor in .pa n.rta I. 9(>-95"C timp de 2(>-

II
H.O
COLORA ~T DlSflUTA
:I !I
- <~
H.O
6 sfALAM 9 COLORARf 10 COLMA TARE
COLORAREA
se poate (ace in general cu oriee Yopsea care
se dizolva complet in api, de preferat distilatl.
Piesele anodizut sint spilate cu api sint
introduse in vasul cu colorant. Se lucreul la
temperatura de 5S--6SoC, respectindu-se coo-
centra~ia prescrisl pentru a putea ob~ine colo-
ratii constante.
Se ment1n piesele eea 5--15 minute, dupa care
se scurg de restur! de colorant ,I se supun ope-
ratiel de colmanre.
lntre colorantil minen.1i recomandlm urml-
torii:
- pentru culoarea galben-alaml se preglte,te
o solutie de 1-50 gIl ferooxalat de amoniu in
ratie, stropl de solutii chimice etc" ).
Se fixead intensltatea curentului la 1,6 A/dm t
$1 tensiunea la 18 volti. urmarindu-se mentlnerea
constanta a acestora. Pentru scopuri decorative
nepreten~loase se admit varla~il intre 1.2 $i 1,8
A/d~ $1 15-20 vol~j, dnd se vor ob~lne straturl
de oxid cu caracteristici variabile.
Se observl cu strlctete men~lnerea tempera-
turil electrolitului sub 2rrC. indo nu sub 1SOC,
dnd reaqiile sint prea lente. La temperaturi
peste 21°C se obtin stnturi de oxid pulverulente
care se pot $terge prin frecare cu mina. Tn condi·
tiile unui curent continuu stabilizat la 1.6 Ajdm t
Ii 1B V, I. 0 temperatura de 19-20"C. s. pot
ob~ine straturi de oxid de aluminlu a caror grosi-
me varian uniform cu timpul dupa relatia s =
0,<45 micron! pe minut. Dupa cea 20 de minute
se ob~lne astfel un strat de 9-10..,. care are intre
50 $1 70 mlliarde de pori pe cmZ- $i al caror dia-
metru este de cca 100-140 de angstrom!.
Depl$irea temperaturli conduce 101 obtinerea
unor pori cu diametrul larCit la exterior $1 dec!
cu peretll subtiri $i pu~in rezistenti.
Pentru plese supuse la medii corozive tlmpul
de anodinre este de 30--40 de minute. obtinin-
du-se stnturl de oxid de 10--15 ~, jar pentru
condltll de rezisten~a la uzuri se mentinetimp
de 40--60 de minute. corespunntor unor stn-
turi de 15-25 ~.
A
COLMATAREA
~O 95'C
:III
H.O • strat de oxid rezlstent la medii corozive ~I cu
11 Sf/LAHf FIIYAJA
apa distllata incllzid la ttemperatura de 60--
UI'C. Prin varterea concentratiei $1 a timpului
de mentlnere. care nu depl.$e$te S minute, se
obtln tente de la galben-alami·aurie la galben-
,i portocaliu. Culoarea este foarte rezistentl la
lumina. chlar' la temperaturi de 4f00--9()(fc;
- pentru culoarea galben-bronz se folosesc
succesiv doua soluti!. una de 1~50 gil acetat de
cobalt $1 cealalti de 1~SO gil permanganat de
potasiu, in care se face imersionarea pieselor in
mod succeslv. Intensitatea culorii se obtine prin
repetarea eidului de Imersie $i a timpului de
mentlnere.
In cuul in care apare necesitatea decolorarii
pieselor se utllizeazi 0 solu~le de 300./c, acid no-
tic .woBe sau acid azotlc 300./c, $i acid cromie 5%.
Exista patente, ca. de exemplu. KaJcolor. Ve·
roxal $i Duranodic. la care substan~a colorantl
este introdusl chiar in electrolitul cu care se
lucrean in fau de anodlure. obtinindu-se 0
mare varietate de culori $i nuan~e prln varierea
substantei colorante. a concentratiel acestela
odatl cu tensiunea de lucru $i timpul de men~i­
nere.
De exemplu. prin procedeul Kalcolor se pot
obline 13 culori cu 0 mare rezisten~a la luminl
folosind un electrolit format dintr-o solu~ie de
5-500./c, acid sulfosalicilic cu mid adaosuri de
sulfa~l. Temperatura biii este de 13-3CfC $i se
lucreaza la 0 tensiune de 25-:-70 V cu 0 intensi-
tate de 2-10 amperi pe dmZ.
Pentru a realiza 0 atmosfera intima
exlsta de multe ori tendin~a de a folosl
ca surse de lumina lampi ~i aplke. renun-
~ind la plafon iera conven~lonala prezen-
uta sub forma unei <<lustre».
Constructorul locuin~ei insa a preva-
zut locul de lampa cu racord la re~eau.
electrid ~I cU un cirllg nu prea placut ca
aspect. Constru~la de m.1 sus permite
escamotarea acestora intr·un mod dec-
sebit de simplu. Se alege un pahar sau
un vas de masa plastid cu 0 forma Ii 0
30 de minute, de regula egal cu timpul de ano-
dinre.
Cu aceutl ultiml operalie se termina proce-
sui de anodinre sau eloxare cu ajutorul druia
se obtlne pe suprafata pleselor de aluminiu un
frumoase efeete de ordin estetie. Prin diferite
tehnicl mal mult sau mal putin complicate se pot
obtine pe aeee~1 piesa mal multe culori, ajun-
gindu-se ehiar la reallnrea unor adevarate opere
de arti.
Se poate impregna stratul poros cu solulli
fotografice oblinindu-se placi pe care se repro-
due cu u~urln~l por\r.ete. peisaJe $1 care prin
fixare. in urma colmatlrii sub stratul de oxid
dau efeete de profunzlme deosebit de Interesante.
Prin Imersionarea piesei in substan~e unguente
se pot obtine suprafe~e autolubrifiante (in acest
caz nu se face colmatarea). care pot avea 0 larga
utilizare la organele de ma$ini supuse uzurii prin
frecare $i la care se pot utlliza allaje de aluminlu.
Despre aceste procedee vom vorbi in alt numar
al reviste!.
Tn final amintim d este posibila realizarea stra-
turilor de oxld poros $1 in cazul in care se lucreaza
cu curent alternatlv de 18 V $i 1.SA/dm' insa. nu-
mai pentru stntur! foartesub~iri2-51J in scopuri
exclusiv decorative. Tn acest caz. piesele se impart
in mod egal intre cei dol electrozl (eleetrodul de
plumb nu mai este nec~ar). fiecare fiind in mod
alternativ cued $1 anod $i utfel tlmpul de men-
linere se dubleaza. Stratul de oxid va fi u$or
colorat in gal ben deschis datorld Impurifidrii
lui cu sulfati in fau catodid.
SE POATE
RENUNTA LA
LUSTRA
DIN PLAFON?
culoare ce se armonizean cu restul ind.·
peril. Se decupe.u in fundul acestuia
un orificlu circular. Acest orificiu se
astupa cu un capac ce poseda 0 ureche
pe p.rtea superlo.ra. Dad se «asorte.-
u». se po.te folosl chlar un nasture me-
talk mai mare. Prinderea se face con·
form figurii. cu ajutorul unei filii elastice
din caucluc.

m
 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

.
RETI SA VA MODERNIZATI
.

c<;:===-_,
INTERIORUL
VA SUGERAM 3 MODELE
DE BIBL OTECI SIMPLE
Ofe"m cllJio"'or nO$tri citev6 nOl su-
gesiii pentTu a-$i moderniu loculnta cu
ajulorul unO( «plese» simplu de ,eali-
zat, dar toiodaM practice, confor/abUe,

.
• . ieftine. VI propunem asttel - pe linia
lnnoir# treptate a mobilierulUi dlf -
confectionarea - Tn irei va"ante - a
• •• unor bib/toted cdeschise», deosebd de
mgemoase.
•
..
-'- ~
, , Toate ce's trei variante 58 bazeazJ

... t pe un sistem comun: scheletul biblio-

tecii esta raaliza! din 1eavA metalicl,
prevAzuta cu gauri pentru introduce-
rea elementelor de fixare (a $uruburt-
2 3 lor), de care vor fi prinse apal diferitele
elemente (coliere. brA14ri etc.) peotru
b-
..... sustinerea politelor sau a micilor du-
~
7 Ilpiosre inchise
+- ib
~
VI yom prezenta materialeJe, indica-
tide de executie $i mantaj pentru una
5001" fOOO dintre variante (A), in timp ce pentru
celelatte doua (B ~i C) variante pre-
.-- zentind practic asemanAri importante
cu prima, vA vom ofen (ca exerciliu
de ingeniozftate tehnicA) numai de-
~ tahile de execulie.
Material. pentN stelajul va-
riantei A:
- 2 levi de f/J 21 mm, cu 4 cm mai
scurte dedt inl11imea lncAperii (in
...., ~ desen camera are inAl1imea de 2,53 m);
- 8 bare din ffer negru. rotund, sau

I i~
~ dfn aluminiu de ¢l 67-7 mm (Iungime
20,5 em);
~ - 4 ~uruburi de J2S 10 mm ~I 60
~
sb 70 mm lungime, cu ~aiba ~i piulite
(de preferinta cu capul cilindric) ~I
~ 4 ~ibe din tabll de fier groa56 de
'"~ ~ 4 mm cu '1J 4 cm.
~ ~~' - 4 1evi de distantare din material
lemnos sau mase plastlC8 de 1,5 cm

~
~ lungime, al cAror dlametru interior

::: :4!if~-t§~>-? este necesar sa fie pulin mai mare

decTt diametrul ~urubulUi de reglare,
se iar diametrul exterior mai mic decrt
diametrul interior at tevii (coloanei) de
~ sus1inere a scheletului.

2 2b 3 4
UTILIZAREA
SPATIULUI
DE DEASUPR'A U$II
Tn apartamente~ moderne exista
tend IOta $i neeesitatea de a utiliza la
maximum suprafetele disponibile. Nu
totdeauna 58 intTmplA aC8la$i lucru $i
cu spaliile (volumele) dlsponibile...
pe verticall
Astfel, de cele mal multe ori, spatiul
de deasupra u$ilor rlm1ne nefoloslt
Tn mod obi$nuit, tnAltimea unel u$i
este de 2 m, lar pin! la tavan mai existll
tneA 00 em.
Realizind raftul din figurA, putem
dispune de un loc nu prea mare, dar
deosebit de util, indiferent de faptul
el se aflA intr-o bUcitArie, intr-un an-
trau sau intr-o camerA
Construetia propriu-zisa 58 poate
realiza U$or
In func1ie de ceea C8 dorim sa de-
pozitAm, vom alege grosimea mate-
rlalului pentru raft (Astfel putem utiliza
PFL cu groslme de 8 pinA la 15 mm)
AdTncimea raftului sa va armoniza
cu restul inclperii, in orlee caz ea va
fi de mmimum :nl mm ,i de 0 dimen-
siune egall eu maximum spatiul ocu·
pat de u$l la deschiderea acestaia.
" Sa
LAtimea va fi, de asemenea, adaptatl
de la perete pint la canatul u$ii sau iI
va depl$i pe acesta pentru reahzarea
simetriei.
Prinderea in perete se face, dupa
posibilitA1i, cu col1are metalice sau
prlO lncastrare.
DupA montare, rattul 58 va vopsi,
dupA dorin1A, cu lac ineolor sau cu 0
vopsea de ulei in ton cu restul TneA-
peril.
In cazul in care optAm pentru eea
de-a doua solutie, pentru a realiza un
aspect plAcut al suprafetelor va fi na-
voie de 0 chituire $i 0 ~Iefuire atenU!.
a pArtilor vizibile inBinte de vopsirea
acestora
o cu ajutorul unor brltlri (cohere) exe-
5d
Indlca'il de executie:
La ~uruburile de ~ 10 mm se su-
deazl 0 ~ib4 de ¢ 4 em (fIg. 1); aceste
$uruburi - veZI fig 1 - servesc la
fixarea ($i reglarea) levilor verticale.
Orificiile pentru introducerea bare-
lor transversale se gluresc numa.
inspre partee interioara a levii suport
(fig. 2), cu un burghiu avlnd un dia-
metru cu 0,5 mm mai mare decit dis-
metrul barei. In mod special, numai
orificiile al doilea $i al $aselea de jos
se gAuresc de ambele plrt! ale 1evii,
onficiHe din cealalta parte urmind sa
serveasci pentru $uruburile de sigu-
ranll. Pentru aceasta, in doua bare
lungi de 20,5 cm, se executa din am-
9J
bele plrti onficii de 2,5 mm (fig 2 b),
adinci de cel pulin 15 mm Se executa
apoi fileturile corespunzind $uruburi-
lor de siguran11
Montaj:
Asamblarea Intregului sistem se rea-
lizeaza relativ simplu, introducindu-se
barele 1ntr-una din tevi - cealalta 188-
vi fixlndu-se apoi, corespunzAtor, Ia
capltul Iiber al barelor. Este neaplret
necesarl asigurarea barei a doUB $I a
$asea, de ambele plrti, prin $uruburi
de siguran1A (fig. 3). Odata a$ezate
bare Ie, tevile verticale de sustinere se
fixeazA in tavan $i podea prin inter-
mediul $uruburilor de fixare-reglaj
(fog. 4)
Politele $i dullpioarele se monteazl
cutate din tabla de fier de 2 mm gro-
sime (fig. 5 a), care se fixeazA de
poli1e $i du lapu ri (5 b $i 5 c) prin
holz$uruburi 5 d.
 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

I EX E 10
~I CiTEVA SISTEME DE PRINDERE
A GLASTRELOR DE FLORI
Odata cu venlrea primaveril, seoat.
fell plantelor din locuin1e - dod nu
dispunem de 0 terast sau un baleon
cu destul spatiu, uncle sa Ie putem
aS8l11 dupA plac - ridlC:A deseori 0
!';erie de probleme.
De eele mai mutte on slot 1oloslt8 in
Beast seop pervazurile extenoare ale
ferestrelor, sistem care nu intotdee-
una prezlntl suficleQtA siguranta, mai
ales pentru... trecAtorii de pe stradl.
De aeeea, in desenele de mai jos,
vi indiclm ctteva slsteme de prin-
dere a ghiv8celor de pervazul ferestrei
sau, $1 mal bine - daca dispuneti $i
de putl" timp Iiber -, cUeva varlanta
L
executate dKl lemn sau tabla pentru
8$Szare8 sigurA $i estetie! a ghivece-
lor. Prin vopsir8ft construc1iei de sus-
tinere in culon adecvate cu exteriorul
casei ($i cu ghivecele de flori) 58 rea-
lizeazA un efect decorativ deosebit.
Allturat vi mai indicAm un mod
deosebit de simplu de prindere a unor
glastre de flori (nu pres grele) de bur-
lane, tevi sau de conductele care de
atltea on urflesc curtile interioare (de
luminA etc.) ale clldirilor de locuit,
dac6 nu chiar extefiorul.
Rlmlne sa vA alegeti slstemul po--
Irivit $i vi dorlm succes... in executie.
Ing. Vlonca ILSU

SCRUMIERA
PENTRU
FO OLIU
Ce plAcut este pentru un fumAtor sA
savureze 0 tloar. bunA cufundat tntf-un
10101lu comodl DIU tot farmecul se pier.
, de clod, pentru a acutura ,ctumul,
trebule sa se IntindA plnA la scrumiera
de pe mad.
In rfndurlle care urmeazA vA vom su-
gera clteva solulll pentru construirea
unei scrumlsre comode pentru totollu.
a. Serumlera eehilibrati
Scrumlera astlal montatl ae va men
tine In achilibqJ pe bratul folal/ulul da-
torltl greutltll slculetelor cu alice, carE
sa atll sub centrul de greutate 81 In-
tregll constructl!.
Oael echllibrul nu este stabU, chinga
3 se poate rigldiza cu 0 n,ie de tablA pe
dedesubl
b. Serumier. eu ele,t.
Piesele 1 ,I 2 realizate din tablA InoJi-
dabliA groasA de 1 mm se cuplealA prin
balamaua cu arc 3, Intocmal ca un clrlig
de rule; pa plesa 1 se monteazA scru-
mlera. Dimenslunlle pieaelor 1 ,1 2 se
aleg In lunctle de dlmenslunlle bratu-
lui de fotoliu ,i de scrumier•.
OacA fotollul are brate din lemn lus-
l-_-2
tfult, pleaele 1 ,I 2 se vor 1mbrica 1n
postav pentru a nu zlJtria moblla. 3
c. Serumler. eu plelor
Piclorul scrumierel se confectlonea- 4
zl dlntr-un baston de bam bus (sau
imitatie), ca to flgurl. La balA sa montea- 5
lA un con din tablA (de exemplu, din
cupru, eventual tablA «btitutb). cara ~:tt----f
sa umple cu alice de plumb pentru a
aslgura stabllitatea constructlel.
Aproape de c8pAtui superior aa mon- Serumier. a: t - br,tuJ fotoliu/u/j
teati. un mic disc (dlntr-o moblll fur- 2 - serumlera proprlu-zisA; 3 - chmgl
nirultA vecha, din tabla sau din sUcli), lall, ornamMI,lA (pktatl $aU brod.lj),
Ofl cure. de plele lati, cu tint... 4 - sA-
1
iar la vlrf se fixeazA acrumiera, pe un
suport d,n acela,i material cu al conului cule,e din acel.Jl materi,1 umpfute cu
de bazA. .lice de plumb; 5 - fran)url.

o VEIOzA
ORIGINALA
Dlntr-un banal glob de lampl din
sticlA «matI» (ca eel din bale sau din
bueltlrle) vi puteti confectiona cu mul-
ti u,urinti 0 veiozA de a forml cu totul
ineditA, modern A, pti.trlndu-,I totodatl
carad.rullnUm pI ~are trebule sa-I albA
oblectele de acest fal.
Oeslgur, In afarA de solutla propusA
de noise pot gAsI Olulte alt~ variante.
ca, de plldl: aceea,i constructia, .folo-
sind drept glob un ... glob (geograflc) In
care au fast Dracticate tAieturl sugestive
etc. Sau, construlnd dol suponl identici,
avTnd cota h -0. ace,tla se pot $upra-
pune, Imbrlclnd complet sfera,(ln afara
unor mlcl sectoare care stribat paraleli-
plpedul).
OacA, de examplu, gl!islti un «glob»
din aticlA mati... cubic (de la 0 lampA
vachel, 11 puteti comblna, avlnd acela,1
succas, cu un suport cllindrlc pe care
" atrAbat doar colturlle cubului. Slnt,
desiaur. un numlr Imana de variante. E
nacesar numai un pk: de ImaginaUe; poa-
te ,I rAbdare. Oar sA trecem Ie Indica rea
-tehnologlet de fabrlcatle».
....rinf•• Formul. d. CIIk:ul
Materialele foloaite vor fl cele ..vute
la tndamlnl: "
1,7 x R
- despre glob am vorb" mal sua;
H h+T+d
- pentru suport vom folosi placaJ
3·. 5 mm, mucava sau chl.r tab" de
cupru sau aluminiu (2 mm). h cca 25mm
Suportul ae confectioneazi tnceplnd
cu decuparea a 4 peretl, ca c~ din fi-
gurA, ,i a unul fund pAtrat cu latura A.
Oupl cum ae obseryl, cot&le afnt
marcate prirrlitere, nu prln valorl nume-
, .
R de bldcleti) In ro,u .au 0 culoar. care
rice, deoarece ele slnt dependente de d dupi dorintJ
dlametrul globulul•• conform tabelului
R
urmltor (In care R este raza globului
folosil). " natiel dv.
REPARATII ACASA
ntre
•
Sl re
, Ferestrele $i utile balcoanelor- sursa
8 tot felul de micl necawrl casnlce -
solicitA ($i Inglduie) 0 serie de mid
lucrirl de reparatte ,i Tntretin,re la
Indemlna unor constructori amatori.
a) Fere.trel. nu •• tnchld u,or pen·
bu cl cercevelele $1 uneorl tocul tlse
umflb din cauza umezelii care a pl-
truns In lemnui neprotelat prin vopsl..
reo TndepArtarea dlferentel de oroaime
prin rindelulre .au cu dalta nu este
recomandabill pentru eI dupl reu.ca-
ra, In timp, lemnul se va .trlnge ,I
fereaatra va prezenta golurl, spatiu de
circulatie suflclent p.ntru curentl de
aer; solutia reall conatl In u.carea cer-
cevelelor.
Pentru aceuta Ie vom depozita Intr-o
camerA bine lnellzitA cea. ~10 zile.
dupA care Ie vom chltul ,I vopsl cu mare
grill.
Oac! dontl sa obtlnetl alte proponi~
puteti modlflca rapoartele tntre cote. dar
este abso/ut neceaar un caleul geo-
metric.
Pentru asamblarea celor clnd pie••
aJe suportului se vor folosi coltare din
lemn ,i tinta de ttmplArte ca In fiourA.
Pentru a obtine un aspect cn mal plAcut
e neeeser si se chltulascA 1mblnArile ,I
apol si ae vopseascl cu duco (vop.ea
.e armonlzeazA cu restul mobllel.
Globul sa monteazi aimplu In spa-
tlul destin at Acum ne·a rAmas doar
instalatia electricA, dar pentru aceasta
d Ihlm clmp IIber de actiune Imagl-
Ing. Mihal LAURIC
c e
Conditia esentlalA Ind. pentru evita-
rea deformlril cercevelelor prin umflare
eate ferir.a de umezaalA prlntr·o vop-
sira corectl.
b) Fereabela nu sa inchid u,or pen-
tru eA eereevelele «••••••• (adid
din dreptunghiulare cum erau se apro-
pie de forma unor paralelograme) ,I
nu ae mai plauleac In toc. Tn acest caz,
remedlerea eate mai u,or de flcut. blne-
Inteles tot nu prin ajustare cu rlnd.aua
aau dalta, ci prln readucerea cercevelei
.. forma ei InltialA dreptunghlularl. Oa-
eI op.rapa de fndreptare nu sa poate
face cu oeamul montat. vom fl nevoltl
ali acoatem .tlcla, lndepArtlnd cu alentle
chitul ,i cuitoarele.
Arh. E VERNESCU
(CONTINUAAE IN rAG. '4)
 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
PENTRU iNCEPATORI:

1. EXPUNEREA HiRTIEI FOTO

2. LUMINA INACTINICA
3. INELE INTERMEDIARE
bit de simplA, se bazeaz!l pe com para-
tia vlzualA a luminil emlsA de doul su-
pratete, care permlte aprecierea canti-
tltii de luminA cu 0 precizie de t5°/
Din figura al6turatA rezultl clar prin-
dpiul de func1ionare $i constructia
exponometrulul. AmAnuntele cons-
tructive Ie I!sAm la alegerea fotoama-
torului, av1nd Tn vedere cA sint simple
$1 nu prezintA 5urprlze.
Aparatul poate fi confection at din
carton, plastic, tablA 5ubtire sau orice
alt material care se prelucreazA U$or
$1 S8 poate vopsl in negru.
Probleme mal dificile pune eonfec-
tionarea pantel optice. tn prinelpiu,
PENTRU
APARATUL FOTOZENIT
referintl.
Aparatul nu neceslta stabilizarea
tenslunli de alimentare, deoarece la
inceputul treclrel ~edinte de lucru.
in funetie de tenslunea baferiel, re-
velatorul utilizat $1 sortul de hirtle in-
trebuintat, 58 va determina indieele
ma,im care corespunde densltatli ma-
xime a hirtlei $i indicele minim care
corespunde zonei de insensibilitate a
hlrtiei.
Sa va avea In vedere ca aeeast! de-
terminare sl: se fael e'(ploatind com-
plet capacitatea de revelare a ravela-
torului, daci probele vor rlmlne in
baie plnA clnd densitatea $1 contrastul
nu mal cresc
in acest caz 2 unltA1i logaritmice (100
de orf).
oeca 0 preexpunem cu 24 lux· 5,
atunci hirtia va reactions Ie 8 lux s
$i va 8tinge densitatea maximA la
3116 lux· s.
Practlc, Intervalul de expuneri e
crescut la 2,6 unlt3tl logarilmice (400
de ori), iar contr.stul a scAzut la 0.74.
Prin dozarea timpului de preexpu-
nere se pot obtlne astfel 3-4 trepte in-
termediare intre sorturile contrast ~i
normal.
Binein1eles,se va evita pres.pune-
rea peste limits de senslbilitate fiindcA
apare voalul care face sa dlsparA amA-
nuntele din partea luminoasi a pozi-

1
EXPUNEREA
HiRTIEI
FOTO
Una dintre problemele principale
pe care trebuie s-o r8zolve fetcama-
torul tn laboretor aste determinarea
expunerJi 18 aparetuf de mArlt. Aceast!
operatie presupune un ochi format.
adiel in stare 51 aprecieZ8 cantllataa
medle de luminA pentru asigurarea
unel expuneri corecte 1!I hTrtJei 1010-
graflce $i si aprecieze eanlrastele n...
gatlvului pentru ca, in functie de rezul-
tatul doril, sA S8 aleagA hirtia fotogra-
flcl cu laclarul de contrast neeesar.
De oblcel, S8 lucreazl cu douA, eel
mult trei sorturl de hirtie (contrast,
normal, moale) $1 cu aJutarul unor
probe 8$9zate in pArtile prlncipale ale
imaginii. Oeoerece utllizarea probe lor
duce la un con sum mar. de limp,
vA prezentAm construqia unui expo-
nametru de laborator ~i, Tn leg6tur6 cu
el, 0 metoda practic6 de modifieare
a factorului de contrast al hTrtiei, care
asigur6 obtiner8ll unor rezultate deo-
sebit de precise.
Construc1ia exponometrului, deos8-
ar trebui obtlnutA 0 drferentl intre
douA trepte de densitate 5ucceslve
de roc'lg (adicl 0,1 unitati logarltmlce).
Prln expunerea 1n trepte a unei peli-
cule foto se poate obtine 0 suficienta
precizie pe portiunea IiniarA a curbei
de innegrire.
Tn orice caz insl, dupA ce intregul
sparat va fi construit, se va elllions,
penttu ella 8xpunerea hirtlel efectele
de nellnlaritate (Ia expuneri lung I) nu
pot II negillete.
Modul de citlre este comod. ~ de-
terminI. indlcete zonei de pe pana
optic6 in care clmpul inferior este egaI
sau aproximativ la fel de luminos ca
$1 etmpul superior. Pentru cauneori
nu 5e poate apreeis egalitatea lumlnA-
rllor, se determinl indicele zonei cu-
prlnse Intre zone cu dlferen1e de lu-
minozltate de sens invers. De exemplu:
daca lumina care vine de la aparatul
de mArit este egalA cu lumlRa care
vine de la bec,atunci In zona 3 dmpul
inferior este mal luminos dedt cel su-
perior $i in zona 4 viceversa.
Avantajul slstemulul propus este
ca mlsoara aceea$i gam! de lntenSI-
tAtl luminoase cu 0 gamA de densitati
ale panei optice mai restrinse dedt
slstemul cu 0 singurl suprafatA de
Pana optlcl va avea 6 trepte de den-
sitats, care permit masurarea lumlnii
in gama t :16, adicl patru trepte de
dlafragmA
Metoda preexpuneril conslA in sca-
derea factorului de contrast al hirtiel
$i cre$terea Intervalulul de expunen
prln preexpunerea la luminA omogenA
sub Iimita de sensibilitate.
L/lmina BPilllltu/ui
d~ mArlt
flJMvan
uglinda
Bec alimentat Pan.. optJca
/a 1.5 v
Un exemplu este folositor'
sa presupunem ci avem un sort de
hTrtle care reac1ioneazA la lumina mi-
nlml de 32 1UJ(·s ~i atlnge densltatea
maximA la 3200 lux.s, avind factorul
de contrast1 (ded densltatea maxima
este 2). Latitudinea de expunere este
tivului $i reduce strAlucirea maxim!.
Concret, In laborator se stabile~te
care este contrastul ndgativulul $i
se preexpune hirtl8 astfel incit sa S8
obtlOA un interva de expuner. sufi
cienl.
Metoda desctlsA este destul de la-
borioasl. iar fArA aJutorul expono-
metrutul ar necesita probe repetate.
Ea are ind marele avanta! cA permlte
.reglajul. precIs al cheii fotografiel
(tonalitatea general!!) $i dozerea pre·
cisl a zonelor care cad In portiunile
de neliniaritate ale curbei de innegrire
LumIna de preexpun,re poate fi
lumina unui filtN ORWO 113 I

rO$ie $i preferl: developarea cronometrata a filmelor
intr-o dod care se fncarcA la Intuneric complet
Oed fotoamatorul se multume~te cu un dispozl-
LUMINA tiv format dintr-un pahar din plastic rosu care aco~
INACTINICA pert un be<: de putere micA, eventual subvoltat,
$1 care, de$i produce erorl de apreciere a contraste--
lor pe pOlitiv $i nu este folositor pentru develo-
Tradrtional, fotoamatorul utilizeazA in camera de parea filmelor pancromatice, totu$i se poate impro-
copiat 0 sursi de luminA inactlnicl de culoare viza in orice condi1ii ~l este ieftlO.
Pe mAsurA ce calitatea fotograflilor tlnde sl creas~
cA, devlOe absolut necesart 0 surd de lumina inacti-
nlcl,care are 0 emlsie mal apropiatl de sensibilitatea.
normall a ochiului (galben sau galben-verde) sau
care permite controlul developarii fitmelor (verde).
o cutie de luminA devine indispensabila.
Confectionarea ei este destul de simpll, iar con-
ditide pe care trebuie sa Ie indeplineascl sint etan-
~eltatea lumlnoas!, 0 bunA venlllatie, oreutatea

balamal.. In aceastl sltualle yom recurge la eereevelele lateraIe, astfel cI apa de

REPARATII
•
(URMARE DIN ,AG. tl)
Oupt ce ne-am aslgural c6 cerce-
veaua funetio!,eazA coreet, yom monta
la collurl «collare» metallce, care se
gbesc tn comett De preferintl, mon-
tarea collarelor ar trebul aA 58 facli cu
,uruburl mlcl, care se Introduc In gAu-
rele pregAtlte dlnainte cu un vlrf ascu-
tit. Pentru ca ,uruburlle sA Intre u,or,
muiatl.le tn putln ulel sau "pun.
Dupl ce verlflcatl plsulr.. cercevelel,
montatl din nou stlela, ehltultl ,I vopsltl
toatl cereeveaua.
'.r.st,...
e) nu .e 'nchld u,or pen-
tru c&, de,l nu .-au umflllt ,I nu .·au
deformat. ... Drodu. un d.fect la
LA DOMICILIU
Daet. una dlntre balamale eedeazt,
uul de rotlre al cercevelelor nu mai eate
vertical ,I nu .e mal plsule,te corect
In toc. De asemenea, dacl rondelele de
La balamale s-au uzal., cerceveaua are
tendlnte d. coboare mai 101 decft golul
din toe ti nu se mal 'nchlde corect.
tn ambele cazurl yom IndepArta defec-
tiunea ,I yom plcura ulei la batama.
d) F,ecvente .'nt ,I defec1lunlle ca-
re •• Iveac datorltl .Iatemulul de
'nchlde,•. In aceate cazuri ae sllbeac
,uruburile In care stnt prln.. foralberlle
sau &8 Indoale IImba tnet.llci care
pltrunde In pllcuta de pe toc.
.) Pot ul,t••ttuatli Tn care fereltr.le
conti nul sA nu .. InchIdA blne, In eluda
tuturor mhurllor de lntretlnere ,I re-
paratll. tn maJorltatea lor, aceste defec-
tiunl 8e datoresc unel executii nelngri·
lite sau unor reparalll anterloare de
proaata camate.
etan,!!rl cu bandlautoadezlvA din burete
din polluretan. (Acest produs se glse,te
eurenf In comert.) Banda se apliel de
preferintl pe toc prin almp a spbare pe
falturile care au fOlt In prealabil
curilate de murdAne sau aspentAti de
vopse•. Banda se apllel pe falturt ast-
rei ca la Inchlderea cercevelei sA fie
:omprlmate direct. De aceea, se va
apllca pe trel laturi pe faltul din fat:li pe
1altul pe care se glaese balamalele se
wa apllca pe faltul laleral.
f) Nec8Zurl mari ne provoaa frecvent
apa de ploale car. pltrunde tnlre gea-
murt ,I de acolo clttodatl I'ece peste
pragul toculul ,I pAtrunde In casA,
preilnglndu-Ie pe perele, provoc1nd pA-
tare. lugrlvelil " uneort chlar umezlrea
zldlrlei.
Acest nealuns, frecvent la ferestrele
cu delchldere apre Inlerlor, se dato~
rute lipsel de etan,eitate Intre toc 'i
ploaie care bate lateral de pe Inlreaga
fereastrA pltrunde cu presiun. tntre
cercevelele ederioare ,I eel. lntenoare
tn azul geamurllor duble $i. ceea c:e e
ti mai gray, direct n camere tn cazul
tfmpllrlei cuplate.
Oacl opera1iile de etan..', cu burete
sau altele nu reu,elC. este necesar 51
ne aalgurAm ca apa care intrA Tntre
geamurl .a lad ma- eurlnd apr. exte-
rior decll d deborde:e In camert, tr.
crnd pragul toculul. Pentru aceasta va
tr,bul si verificlim ca orltlciul de .curge-
re practicat In toc d fl. d.slupal, ,I
cu un dlametru de.lul de larg panlru ca
apa II s• .curgA Tn afarl.
Atent/el Oacl f.reaatra nu ar. aceat
orlflciu Irebule sA-I facem cu a coarbi
cu crlc ,I sl-I prelungfm cu a teavl pes·
te ,ortul de tablA, allfel apa curge lntre
fereastr6 ,I '0'1 tn zld ,I umelette pe-
retele.

ID
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
Din camert S8 pot procure strunJire.

3
aparate reflex, cu vizare direct
prin abiectiv, de fabrlcalie so-
vieticA- «Zenit Elt- in varianta
«Export». Acesta ape rate pot
fotografia pinA 18 dlstan14 mi-
nimA de 0,5 m (In c8zul obiee-
tivulu; «Helios» 44) $1 pinA 18
INELE 0,65 m (in cazul oblectlvului
INTERMEDIARE «Induslar» SO).
Sub aeeste distante esle ne-
PENTRU eesarA foloslrea inelelor inter-
APARATUL medlare, care mAresc lItlrajul.
ohiectivului. Cecerece aeeste
FOTO inele nu 58 pot procure in pre-
zent din cemert, iar inelele obi$-
nuUe de fabricatie sovieticA nu
pot fj utilizate (din cauza file-
lulu! de imblnare M39xl), S8
dau mal jos colele necesare
penbu execufil!l 8cestOra prin
Ca material vom folosi alu-
"Iniul sau, dacl dispunem de
dimensiunea necesarl, 0 mas!
plastic!, opacA, de culoare ne8-
grA
Setul normal de inele este de
4 bucAti cu lungiml de 5, 8, 16
$i 26 mmj evident, pentru dis-
tante mai micl se pot folosi mai
multe, ins! In acest caz poale
aplrea ca necesarl inversarea
obiectivului.
DupA executarea inelelor la
slrung, aces1ea se vopsesc in
culoare neagrl mata,
Inelele prezentat8 aici pot fi
folosite la loale aperatele re-
flex cu filetul monturii obiecti-
vului M 42 x 1 (de exemplu,
.Practlkalt),
Fig. ,

1©
iNTREBARI
(URHARE DIN PAG. l)
1) EX8cutati un portret Ati ales pOlitia
ctrei sterturl». Care este zona subiectulul
pe ClIIrg facetl punerea Ia Gonet? (6 puncte)
2) Dac! cunoa~t8ti rAspunsul la prima In-
trebare, ~tlti clnd S9 face exceptie de la
aceasta regulA? (3 puncte)
3) Aparatul reflex monoobiectlv aste eon-
siderat c~ mai perfectionat tip de aparat
foto. Care slnt dezavantajele sale in compa-
ratie cu alte tip uri? (4 punete)
4) Tn cazul ln care vre1i sa executati in-
stantanee pe stradA, care slnt elementele pe
care Ie adoptati pentru ca aparatul dumnea-
voastra 56 fie totdeauna pregAtit? (8 puncte)
5) Ce influent! are asupra fllmului prelun~
girea excesivA a timpului de fixare? (5 puncte)
6) Redamele luminqase ~i becurile feli-
narelor noaptea 58 fotografiazA cu film color
pentru luminA artificial4 sau pentru luminA
naturall? (5 puncte)
7) Care slnt caracteristicile chimice ale
revelatorilor pentru granulatie finA? (3 punete)
8) Subexpunerea filmului d~pozltiv-color
favorlzeaz8 culorlle calde sau culorile reci?
(5 punt/e)
9) Ce este a panA optlcA? (3 punt/e)
10) Ce este un dioptru? (2 punde).
totdeauna pottA de lucru. de care
ORDINE
leetric IIOlid vor fl veriflcate cu aju.
torul unul ohmetru. DaeA jumAtatea
unul condensator dublu de acest
fel e defectA, condenaalorul Ie V8
pAstra. f1ind folosibil Tn alt. montaJe
dedt cat super, pentru care e con-
strult.
Rulltentele vor fl Irlate, ata cum
s-a arltat la condensatoare. In ca-
zul rezlstentelor lntrerupte, corpul
lor poate fl folosll pentru 'nfl,urarea
unor bobine de ,oc sau a unor re-
zistente boblnate.
Potentlometrele de construc1le
mal veche vor Ii decapsulate, flrl
niel un fel de amlnare, dupA care
portlunea rezistivl cn ,I portlunlle
elastlce de contact se vor pensula
cu neofallnl, din abundentl, se vor
unge axul ,i eventual pArtlie meca-
nice ale Intrerupltorulul. Dupl re-
capsulare, potentiometrul se va ml-
sura ,I valoarea lui se va nota pe
corpul luI.
Soclurile pentru tubur, electro-
nice se vor spAls cu benzlnA, neo-
falinl, lar dupA uscare, cu aJutorul
unul clocan de lipit, se IndeplrteazA
excesul de cosltor. 5e verificl ar-
culrea contactelor.
Comutatoarele ,I clavlaturile
se curAl! cu benzinl ,I Ie arculese
contactele, dac6 e cazul. Claviatu~
rile reallzate dIn plastic vor fl curA-
tate cu un detergent Comutatoarele
care au contacte plasate «dupl fan·
tezia construetorulul» pot fl rearan-
jate prln mutarea contactelor In po-
zltil necesare, operatle u,or de
efectuat cu ajutorul une! pensete
sau al unul cle,li,or.
Butoanele, carcasele de boblne
din plastic ,I alte plese mlrunte dIn
plastic Ie vor curlta cu·detergent.
Un aspect curat, de pielA nouA, dl
deplnd tn mare mAsur. reu,lta ,I
satistactia executlrll unul oblect
fAeut «ca de fabricb.
$1 ORGANIZARE
Tuburlle electronic. vor fl ve-
rlflcete In mod obllgetorlu Ie un
catometru. Tot ce e ma; consumal
cu 50''uzurA ,i peste aceasll clfrl
se \18 Iparge, fArA nlcl un fel de re-
gret 5e vor plstra culoturlle pentru
efectuarea de conectoare diverse.
Se vor pune ellchete pe luburl, Indl·
clndu-se gradul de uzorl, starea
vldutui. Tuburlle duble care au 0
lumltate epullatl ,10 lumltate bunA
mal pot fI foloslte pentru dIverse
experlmente.
Tranzlstoarele vor fi verificate pe
un tranz/stormelru ,I se vor nota cu
aJutorul unul toe cu penitA topogra-
fic!, cu solutle arglntle de bronz de
.Iumlnlu sau vopsea albA (Tn cazul
tr.nzlstoarelor cu capsulA de culoa
r. neagrA) sau vopsea coloratA. 5e
va nota factorul de ampllflcare, cu-
rentul Initial de colector In ordinea
mlrlmll cu 0 stslutl pentru va/orBe
cele mal mid ,I cu alte flguri simple
geometrlce In ordlnea cre,teril va-
lorll. Tranzlstoarele defecte pot II
utillz8te eventual ca diode de redre-
sare In ltmitll earacterlstlcllor res-
pective, puttndu-se face economle
la construlrea unul redresor de micA
sau mare putere.
Dlodel. vor fl verlflcale Ie ohme-
tru. Tot ce nu corespunde se aruncl.
Transformatoarele de orice tip
se Identiflc!, se mAsoarl 'i, In caz
cj rnfA,urArile slnl Jntreruple, se
desfac. Transformatoar.1e Impreg-
nate cu smoalA se Incllzesc In
prealabll pe un r.,ou, pentru ca
desfacerea lor sA fie mult u,uraUL
T olele transformatoarelor respective
8e luprapun, se flxeali cu buclU
de sfrmi ,i se etlcheteazA cu clfra
suprafetel sectiunll respective. In~
trueft aceste tole tot vor II foloslte
pentru vlltoare tranaformatoare, In-
tr-un limp IIber ulterior - la urgenta
a doua, cum 58 mallpune -II Ie va
confectlona cfte 0 carcasl gata pen-
tru bobinare.
Dupt trier.. ,I recondltionarea
unor plese, urmeazA lortarea lor ,I
aranJarea Intr-un fel care sA permltA
reperarea lor cu un minim de efort
,. plerdere de timp.
Pentru aceast. vom confectlona
nl,te bucAtl de carton de 7 x 10 cm
cu groslmea de 0,5-1 mm. Pe aceste
bucAtl de carton, pregAtlte ca In
figurA, yom fixa plesele, noUnd cltet
valoarea lor. Acolo un de slnt mal
multe plese de format mle-de exem~
plu, condenlatoare lau rezlstente
mlnlatura -, ele pot fj fixate Ie un lac,
1n grup sau snop. Pe aceste buctU
de carton. care devln f'$e de clasare,
se pot Ilxa nu numal rezistente ,I
condensatoare, dar 'I tranzlstoare,
,uruburl, boblne, beculete, semi-
conduetoare. Dintr-o slngurA prlvlre,
Ie avem pe toate sub oehi; dintr-un
Iingur gest, Ie avem Tn mini, gata
pentru montare, Ilrt sA plerdem
limp pentru cAuterea lor,
o altA metodA, poate 18 fel de bunl,
consUl 1n loloslrea unor pungullte
din polietilenA groasA de O,2~,5 mm
cusutA Is ma,lnA cu dlmenslunea de
10 x 15 cm. In aceste pungullte pot
intra 0 multime de plese de acela,1
tip sau de acesa,1 ordine de mArlme
a valorll.
51rma de conuluni de orlce tip,
Indlterent de lunglme, se va tine
Intr-o cutle de carton de dlmenllunl
ceva mai marl. 5e vor face colacl de
sirmt de aceea,1 culoare, pentru
reperarea lor mal u,oarA.
Pentru a evita lovlrea tuburilor
electron ice. 0 cutle de carton cu
despAr1iturl ca In fig uri permite 0
depozltare suflcient de bunA. 0
eventuall Infl,urare cu foitt lau
hirtle creponatA - pe care .e .crle
tlpul tubulul - dA solutla Ideall.
Pentru plesele In plul ,I procurarea
pieselor IlpsA necesare 5e pot face
schlmburt cu .lilt! amatori.

micA $1 0 comod6 aetionare. rului. felul in care se face iluminarea cu luminl inacti-
Caseta se confectioneazA din tablA cit mai subtlre Tn eutie se introduce un bec luminare de 15 wati. nicA in camera obscurl. Tn figura 3 vA. prezent4m cea
(eel mutt 0,5 mm~din otel sau aluminiu prin tAierea
la dimenslunlle $1 rndoiree dupl liniile punctate din
figura 1. Tndoirea S8 va face intre doul corniere de ot.1
prinse lntre flldle menghinei prin bateree U$Ol!IrI cu
.
SUDortul cutiei S8 confectioneazl in func1ie de mai simplt, dar mai sigurl solu11e de iluminare

""'I'-
alutorul unul docan de lemn.
! ~'

~
In cazul tn care materialul din care se confectio-

Ci
neaz! cutia este din otel, montarea se va face prin
IIplre cu ajutorul leteonului electric. Tn cazul in care
utilizAm aluminiul, asamblarea se face prin nituri -
1\ Ol;,
de cupru seu de aluminiu, obtlnute dlntr-un con- 1----------- - I-
ductor cu sectiunea de 1 mm.
Din lemn sau dIM carton gros $1 rezlstent se con-
fectloneazl rama din figura 2 tn care se introduce 1-
sticla de fi/tru (6 x 9 cm), aslgurlndu-se un joc de
5 mm. In solutia pe care 0 recomandAm fiecare stidA Fig.l- CA SE TA: 1,2.3 -labia, 4-fasung. 5-glisierci din sirma 91 2mm
de filtru rlmrne fixatA pentru totdealJna In rami,
ded este necesar! pentru fieure filtru 0 asemenea
ram!, So/u1ia recomandatA este mai incomodA, dar
asigurl flltrul tmpotrlva zgtrlelurilor sau a spargerilor
pe muchl!.
Rama In trod usA tn gllslerele casetel Irebule sa r--,- --r ,
\
asigure etan$eltatea lumlnoasA $1 Izolarea termlcl
a filtrulul.
: I: Fig 3 SDLUIIE DE
Desigur vor mal fi necesare cUeva mici opera1ii ___ .... _ I t-
ILUMINARE
de ajuslare care deplnd de rAbdarea constructo-
Fig_2-RAMA o-!-: ""1
 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

MACRO

CU APARATUL
FOTOGRAFIA
ZE I
Cu dlspozltivui prezentat mai sus se pot executa. Senslbllitatea Iilmului negativ 18-220 DIN (pancro-
de exemplu, negative alb·negru dup4 diapoz,tive color. matlc sau ortopancromatic).
Pentru aceasta se utilizeazA schema de mal jos - Puterea sursei lumlnoase - 250 W, bee mat cu
(flo. 4). reflector sau ogJind4 proprie
Cu alutorul acestul dispozltiv se poate corlla Inca- - Dlstanta de lIuminare - 25 cm
PENTRU AVANSATI drerea sublectulul SIIU se pot mArl pe negatlv numal - Dlafragml - 1:11
anumlte plrtl din diapozitiv. - Tlmpul de expunere - 1/:JJ secunde
Prin macrofotografiere .e lntllege Tn general execu- Expunerea se stabUe,te prln tncercarl luind ca bazA - Developarea In revelator ORWO R09, dilu1le 1:100.
tarea de fotografii Ie distant. mic!, lub Ilmita de reglare urmAtoarele date: evIdent. tn lunctl. d. densitatea dlapolitlvulul,
a 8paratulul fotooraflc.
Astfel, aparatul «ZeOli E» poate lucra Ia distants
minimA de 0,5 m 1n c8zul obiectivului «Hellos. 44 'i Ie /lANOAilNAT
0,55 m tn cazul oblectivului 4dndustar. 50. In general,
sub aelastl distantl se utilizeaZl!i inete Interm..
dlar. care se IIvreazl ca ace.sorll. La distant.
foart. mlcl, Ie care scar. de reproducer. a oblec-
lulul fotogrs'lat deplu,te1:1 (imaglnea mal mare
deetl sublectul), lnelele lntermedler. obl,nulte nu
mal dau sall,factie, chlar dad. se utilizeazl un numAr
• I
\ ,
mal mare din acestea 2
Cauza rezldl Tn faptul cl oblectlvele mod erne•••1- I
tnetnce, nu slnt coreetate pI ambele parti pentru dis- 3 1
tante foerte mlci. 'ntrueft utlllzaree unul oblectiv spe- I.
cial Dentru reproducerl nu este la tndemtna orlcul
din cauza grautl1i1or legate de poslbilitAttle de procur.
, I \

r. ,I pre1ul acestuis, tn cele ee urmeazA se prezinIA un I

dispozltiv slmptu ce permlte 1010sirea oblectlvulul .flor-
mal al aparatulul de fotografiat. • 7
Se va utillza astfel obiectlvul tntors eu partea frontall
cltre aoaratul de fotografiat. Pentru prlndere se
folose,te filetul interior destlnat tn mod normal til·
trelor .. Inele intermediare obi,nulte, Intr·un numar
mal mare Inu decft setul obl$nuit (de 4 bucI1i).
'.
• -
••,
~lIi /01Of/t_flC; b - ",•• Int«m«/IN.; c _ I"w
Din aluminlu se executa inelul -adapto(lll din figurl, Go MJ_ptor; d - olHKtw Iota ,,,tors
II 0 d•
care apoi se vopse,te la interior cu vopsea neagrt matA. CENTRUL
Inelul din flgura 1 corespunde obiectivulul «Hellos_ 44, PLJ,NUL OPTIC
iar eel din flgura 2 oblectivutui «Industar» SO. FJUfUL AL
OBIECTIVULUI
Tn cazul fotografierii 18 distante micl trebuie recalcu-
latl valoarea efeclivA a diafragmel pentru stabillrea
tlmpulul de expunere, Intrucft valorile marcate De
obiectlv slnt calculate In Ipoteza reglarll aparatulul la
Infinit.
Se obseNI cl prln utilizarea Inelului adaptor nu se
mal poate beneficia de dlspozltivu! de tlraj al obiecli-
vulul, reglarea fActndu·se tn tffWI. cu ajutorul inele/or opacitatea ecranulul de diluzie etc., cifrele de mal
Intermedlare ,I prin deplasarea aparatulul de fotogra-
B o sus pot suleri modiflclrl import8nte.
flat fatl de subiect. La lotograflerea. pe verticalA, prln. De asemenea, corespundtor seopulul urmirlt Yom
ztnd aparatul de lotograflat de con sola aparalulul de 101051 un film negativ mal dur (NP 15) sau mal moale
mlrlt, 8ceasll deplasare se efeetueazl deslul de co- (NP 27).
mod
Pentru recalcularea noll or valori ale dlafragmel
Ing. Virgil LAURIC
V.lorU. OIametrul .f~tl ...al d••chld....1 utile
se utllizeazl urmAtoarea rela11e: I _ d (mm) , tn care
F (mm)
d este dlametrul efectiv al des.chlderll dlatragmel la ..
dl.fr.g~lor
Inac:rl..
Oblectlvul
d (mm)
Ob*:t!vul
dlferlte valorl ale acesteia Inscrise pe obiecliv, lar F
este dlstanta de 1a centrut optk; at obiectlvului ptnA 1a
planul lilmului. Tn cazul obleclivulul «Hellos_ «,d - 34
otM.ctIv
i
i,a
..
cH"lo.. 44 clnduatlir. 50

-
IN NUMARUL
mm,' relatia devine I _
9.35
d (mm)
+ B (mml
• (Tn cazul oblec·
20,7

- VIITOR
,...
',S IS
tivulul «Helloslt «, centrul optic al oblectlvulul se
poate considera cu 0 oarecare aproaimatie tn dreptul
,uruburllor i/lgropate tn inelul de reglare a distantelor.)
• '3,' AL REVISTEI:
s,a
(Vezi tabelul).
10,.
'.'
Se atrage atentla cl cele de mal sus au lost calculate
pentru aparatul .zenlt Elt In varianta «Export», care se
gAse,te de vlnzare tn comert tn R,S. RomAnia Pentru 11
a 7,'
S..
a,s
U
LABORATORUL
modele .zenll» de alta provenientA trebule d tinem
cont cl: Illetul de fixare a oblectlvulul are dimenslunea
M 39xl $1 adtnclmea corpulul aparatulul este de 45,2 .
IS ',S ... FOTO
mm (tn loe de M 42 x 1, ,I respectiv 45,5 mm).
i,'
VA
existentl.. RECOMANDA:
1@RASPUNSURI S) 5e poate produce dlzolvare8 argintulul
din portiunile expuse. OPERATIVITATE ~I PIRIT
6) Film pentru lumina natural!. PRACfIC:
1) Pe ochiul dinspre aparatul de fotografiat. 1) 0 acti'fitate chimicA mal redusl. ,I pr.
2) Cind se urmAre$te ca prezen~ persoanel lenta unor substante care impiedicA cre$te-
• criterlile organizlrii;
respective sA fie sugeratA in cadru sau dnd rea rapidlli a granulelor de argint (sulfit de • dlspunerea coreeti a utilajelor De-
vrem s4 omitem anumite amlnunte ale feleL sodiu). cesare developirii;
3) Tnttrziere Is declan$are $1 dezavantaiele 8) Culorile calde. • construc~ unui dolap de IISC1lre.
obturatorului cu perdea. 9) 0 laml conlectionatl din material trans- CO SULTATIE TEMNICA: in-
4) Tlmp de expunere 1/60 secunde $1 0 dia- parent 8 clrei densltate optic! varialA de-a
fr8gmA Buficiantl pentru 8 acoperi 0 adincime lungul lungimil sale.
terschimbarea substanlelor chimIce;
de 18 3 m pin4 18 Infinit. Bineinteles, toate 10) Supralata care saparA douA medii op- CINETEHNICA DE LA A LA Z:
elementele S8 coreleazA tn lunetie de lumina tice cu indlel de refraqie deosebjfi. Filmarea Ia Iwnina artifIclAii.
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

-=
o
.-
REMEDIEREA
DEFECTELOR
DE DEVELOPARE
~I EXPUNERE
Indifere"t dact cioeastuf amator iSi
prelucreazi fllmul in laboratorul pro-
priu sau fI da unul laborator special i-
18t, S8 intimpl4 adesea ca dupA deve-
tapare s! constate cl pe anumite por-
tiunl 8r;ista subexpuneri, supraexpu-
neri, subdevelop6ri sau supradeve-
lopAri, cu alte cuvinte imaginile sint
ori prea dense. or! prea transparente.
Cum instalatiUe de capiat nu sint
intotdeauna aeeeslbile amatorulUl, a-
cesta recurge de obieai la procedee
chimic8 pentru corectarea densitatii
VA pre zen tam citeva retete care sinl
mal des utlllzat8 $i care dau rezultate
bune
Pentru peliculele dense $1 cu gra-
Mulatla mare, S8 intrebuinteaza bal de
sIAbire-inAlbtre.
Una dintre cele mal clasice $i in ace-
lasl limp cele mai energice este solu·
tia Farmer:
a) Tiosulf8t de sodiu 100 g
ApA pinA 18 1 litru
b) FericianurA de potasiu 10 g
ApA pinA 18 1 litru
Cele doua. solutii se amestecl in
momentul utilizArii. Durata tratArii pe-
liculei nu va depl~i un minut.
Tot dupA Farmer este conceputl
bOlO ORWO 700:
a) Tiosulfat de sodiu 150 9
BromurA de potasiu 12 9
Ap6 pin6 10 1 litru
MEDlER
JEPANAR
• - este preferabilA corectarea pnn
b) Fericianur! de potasiu 20 g
Apa pinA 181 1 litru
De asemenell se amestecl numal in
momentul utihz6rii, dZH durata tratArii
este de 5-10 mmute, in funetle de
densit8te8 pe car. dorim s-o obtinem,
o solutie cu activitate chlmici mlli
putin energicl este solutia ORWO-
COLOR 51, car. poate fi preparetA de
amlltor, intr-o varianta simplificatA,
dupa cum urmeazA:
Ferlcianur! de potasiu 30 9
Bromur!! de potasiu 15 9
ApI pinA 181 1 Iitru
Se mai utilizeazi urmAtoerea retelA:
Permanganllt de potasiu 0,5 g
Bisulfit de potasiu 0,3 g
Sulfat de potasiu 25 9
Api pina 181 1 Iltru
Sa folose$te $i 0 formA slmplificatA
a retetel de mai sus, constituind baia
OR\-VO 100 cu compozitia: permanga·
nat de potllsiu 2 g; api pinA la 1 litru.
De obicei, dupA slAbir., pelicula se
coloreazA in brun; de aceea, dupA
traterea in SOIUtlli de slAblle, aeeaste
se introduce intr-o solutie de 25 9 de
bisulfit de sodiu III 1 htru de api.
DupA slAblre se flxeazA filmul in fixa-
tor proasplt $J se spall indelung.
Penhu peliculele prea trllnspllrente
se intrebuinteazA solutii de intArire,
dintre care vA recomandAm (filnd acce-
sibilA amatorilor):
Bicromat de potasiu 20 g
Acid clorhidric 10 cmc
Ap! pin A 121 1 Iitru
Pelicula asHel tratatA se albe$1e, se
spalA $i se redevelopeazA.. Tn cazul
filmelor reversibile, redeveloparea se
fllC8 intr-o baie identica cu cele folo-
site la developarea a dOUli.
Se impun douA observatii de care
cineastul amator trebule sA tin! seama
neapAnst:
- Old 0 prelucrare ulterioarA a fil-
mului nu poate inlOCUI 0 expunere ~I
o developare corecte;
slAbHe, deci se vor accepta mal U$or
supraexpunerile in cazul peliculel ne-
gative $i subexpunerile in cazul pell·
culei reversibile.
.. FONDU"
CHIMIC
Deschidere8 sau Tnchiderea 1n In-
tuneric a unel secvente, In limblljul
dneastului «fondu», 58 realizeazA de
obicei cu ajutorul diafragmei aparatu-
lui de filmat sau cu ajutorut unor dlspo-
zitive speciale
Sint f08rte frecvente sttuatilkt In
care de llbia 181 mont8J apare neceslta-
tea adoptArii acestui procedeu. Daca
se lucre8z6 pe peHculA negativl sau
dacl exlstA posiblhtatea copieril fUmu-
lui diapozitiv atund efectul de Inchi·
dere-deschldere in intuneric se rell!i-
zellzA pnn reglarea lurnln'i aparatulul
de coplat.
Insa mliJontatea cmeamatollior nu
coplazA filmul reverslb,1
Pentru llce~tla recomllOdAm urm6-
torul procedeu:
5e determinA in primul rind partell
de film pe care se va reliliza fondu-ul. in
funqie de durata lui. Pentru 2-3 secun-
de, (valoare medie recomandatA) 181 ca·
denta de 16 imaginVsecundA si pe
film de 8 mm lungimea peliculei 8ste
de 18 cm
Tntr·un cllFndru de stidl de Tnllt,-
mea corespunzAtollre, in exemplul nos-
tru de 25 em se toarM. urmAtoarea
solutie:
- fenclanura de potaslu - 30 g;
- bromura de potasiu - 20 g;
-ap6 pin6 la 1 1
Bucata de film care urmeazA sA fie
prelucratA se introduce progresiv tlmp
de S-10 mlOute cu capatul care va fi
intunecat in jos
DupA executarea ac.estel operatli
se trece Ia redevelopare tot in cilindru
$i in acela$i mod Intr~un revelator
foarte activ, de exemplu Rodinal in
dilu1ie 1:10. Filmulastfel tratat se fixea·
z4 $1 se spalA
Pentru ca treeerea de 181 luminA la
intuneric sa se realizeze in mod con-
trolat este de dont C8 in prealabll sa 58
aplice procedeul pe 0 peliculA veehe
181 C21re se poate renunta
Totodatl cu ocalia probei, 5e va de-
termina $i den~~ltatea maxuna care se
poate realiza in functle de temperaturA,
de filmul intrebuintat, de revelator ~i
de durata tratArii In prima solul18
Daci densitatell maximA obtlnutA
nu este suflclenta trecerea In Intu·
neric se poate com pi eta la montaj cu
lljutorul a Cltevll Imaglni de him Impre-
slonat la lumma lliel $' developat in
conditli normale
Tn general, densltatea maxima nu
poate fi mal mare declt densltatea care
5-8r fj obtinut pnn supradeveloparea
putemlcA a filmulut, ceea ce echiva-
lelizA cu 2-3 trepta de d,afragmi 1n
plus

DEPANAREA DEFECTELOR PELICULEI

CINEMATOGRAFICE
Oefectele tehnlce ale peliculei cinematoarafice SA
pot grupa, dupA cauzele care Ie-au prod us, In clteva
categorii:
- gre$eli de expunere sau de operatorie;
- defectiuni produse de aparatul de filmat;
- gre,eli de prelucrare a filmuluL
Oeoarece defectele din prima ,I a treia categorie slnt
specific fotoorafice, ded se pot gAsi expuse detaliat
in orice manual de tehnica fotografiei. dati fiind abun-
denta literaturji de specialitate ,i t1nTnd 5eama c.l!i Cine-
astul amator are oricum acumulatA 0 anumitl experien-
til 1n domeniul foto, nu vor mal fi prezentate Tn cadrul
rubrlcll noastre, In schimb se vor analiza detectiunile
prod use de aparatul de filmat.
Cea mal frecventll deteriorare a peliculel, s-ar putea
ziee aproape normall. este formarea pe suportul de
celulold sau, mal grav, pe emulsie a direlor de tele-
grab, adicl a unor zglrieturi paralele de-a lungul flI·
mulUl prin frecarea aeestuia eu peretli aparatului de
luat veder! sau ai aparatului de proiectie sau, pur $1
simplu, prin frecarea spirA pe spirA In timpul operatiel
de ruhue-derulare a bobinei. Remediul absolut nu
poate Ii conslderat decrt executa rea de co pi!, astfel
Inclt originalul sA nu lie proiectat de mai mult de douA,
trei ori. E bine sA protejAm de 121 Inceput filmul, avlnd
grljA ca Ia instalarea sa In aparatuJ de filmat sa nu IA-
sam bucle prea mari, sa controlim periodic mecanis-
mul de antr.nare atft 211 aparatului d. til mat cIt $i 211
proieetorului, pentru a-I aslgura functionarea normalA.
Praful este unul dintr. cei mal mari dU$mani ai
filmulUi $1 ai aparatului de filmat. Punctele albe sau
unele pete mlci care apar 181 proiectie Intr·o mi$care
dezordonatA se datoreazA prafulul depus In culoarul
aparatulul de filmat. De asemenea, toate obiectlvele
trebuie apArate de praf, tHndcA prezenta lui scade cali-
tatea imaginll Inregistrate pe peliculA.
De multe orl, de,i punerea 121 punct a fast corect
fAcutA, eonstatAm d imaglnile slnt neclare. Se po ate
bAnul cA ob/ectivul a fost prost in$urubat,ca s·a produs
condensare de vapori pe obiectiv (mai ales larna)
sau ca mecan.smul d. antrenare, defect, cere interven·
tia unui Specililist, in funcfie de tipul aparatului de
filmat $i de prescript.ile de tntretinere ale ace.tuia.
lata acum cUeva defecte tipice legate de mi$carea
filmulul Tn aparat. Astfel, «Illalul» lmaginilor, adlcA
imprecizia contururllor sau chiar deformarea 10rmatu·
lui Imaginll datoritA ml$cArii nesacadate a fllmului se
poate datora unei defectiuni a obturatorului, dar mal
frecvent unei aphiri prea mici a cadrului presor. De
obicei, atunei clnd cadrul pres or nu aslgurA 0 preslune
suticientA pe peticulA, aceasta se deformeazi, ceea ce
duce la punerea Ia punct incorectA prin lipsa de planei-
tate.
Atuncl clnd pelicula nu este suficient de bine ghida-
tA In aparatul de tilmat, apare 0 sacadare a Imaglnll
(mal bine zis 0 tremurare) speciticA, care trebule
deosebitA de sacadarea pe care 0 produc mi$drile
panoramlce prea rapide. Gre$elile de pozltionare a
filmului In culoarul de expunere sau pe tamburli din-
tati pot provoca rupere. pertoratillor.
In stir,it, e_IsiA citeva defecte legate de utilizarea
gre,itA a dispozitlvelor auxihare, ca, de exemplu,
lntunecarea pe marglni a imaglnij din cauza unui pa-
rasolar prea lung lau prost montat sau Incadrarea
defectuoasA a imaglnii 181 aparatele care au vizor supli-
mentar ,i acesta nu a fost fiut pe distants focalA co-
respunzAtoare.
 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

MOSKVICI
Un automobll robust. ,.zi,tent. nepretentJol
.. economic, un prieten bun
tl In or"" tl I. drum lung.
laU .curta fl", tahnle&, cfteva recom.,.dlri
penw "01-.)81 pregAtire. pentru drum lunO,
408
,.vlzll periodic•
.. tnllturare. defectlumlor Ilmple.

MOTOR DATE PENTRU REGLAJUL

Motor . . . .4 t1mpl,4cillndrl In
$1 CONTROLUL MEC~NISMELOR $1 APARATELOR
IIn18, cu carbure-
tor cu lupape In rati la 180 mm Inllt/me de Ia so11-3 mrr\
cap Jocuri eulbutorl Hlvelul lIehldulul de Irlnl, malurat
- lupape adml,l. . 0,15 mm de I, marglnea superloara a rezer· Preslunn aerulul In eeuclu.curl, Ia
Alez.j-curd, .18 )( 15 mm vorulul 10-15 mm rece (In IImpul ml,cllirll, detoritl Incil-
Cllindree .• ...1 360 erne - sup.pe evacuar. . 0,20 mm
Sigeata curelel ventilatorulul Intr. Unghlul de cldere al rotllortr'15' -r'15' tlrll cauclucurilor, preslunea poete sl
Report d. comprelle 7 : 1 Convergent. rotllor din fat6, mbu- ereasci cu 0,3 kgVcml) ... 1,7 -1 ,8 kgfjcrn1
Ordines clllndrilor .1-3...... 4-2 'ulill. pompei de apl ,I a dlnamulul, I.
Putere. mulml . . 50 CP lao4 750 rot! ,piaarea cu degetul mar•• 12-15 mm
min. Temperatur. IIchldulul de
Cuplul motor maxim 8,3 kgfm Ia 2150 ·Iclre , 80-SKfC .
rot/min. Olltanta dlntr. contact'" ruptorulul
Inltslatla electrlcl ,12 V, mlnuaul ba- (complet deschlse) . . 0,35-0,"5 mm
t,r1el ,I dinamulul Oilianta dlntr, electro- PENTRU
legate Ie mesl. til buJlllor • . • • • . . 0,5-0,75 mm
Greutate 001 . . . ggo ~g Jocul pedalel ambrala)ulul .5-5 mm ADApOSTIREA MASINII
Cu ..relna utili .1330 kg Jocul padalef da tr1na • .1-5 mm
Od vi glndltf .. con.truetla unul
mk g.r~tr.buie .. ,lttl cI «Mo.kvlel....
ul dv. mboart 4010 mm In lunglme,
1 550 mm In Iltlme ,I 1 440 mm tn Inll-
tim. (tlrt Inc.rcltur.), lar rata d. vlraJ
TRANSMISIA ';?-::?-::::::,....-:;';?-::::::'_::::::>"'":::~:::::;m:lnnlm . . .te de 5000 mm.

Ambrelaj monodlsc, u.cat. eu actionare hldraullcl

,I
Cull. de vlteze cu patru trepte fnalnte una Ina pol (vltetele 2, 3 ,'4 alneronlzat.).
~--It"'~~
~ASIU-CAROSERIE
=
Cadru - acurt, numal tn partee centrali a caroserlel
Caros.rle - metallcl, portant.. eu 4 u,1
SUBPenlle - fa11.: independentl, cu arcurl splrale ,I bart stabllitatoare anllrullu
IPate: areuri eu loi, lemlelipllce
Fr1ne - hldraullee, eu tamburf ,I saboti la toate patru roti
Cauciucurl- 6.00-13 laU 5.90-13 f-__=====l':,~-===~ j
paginl ,.alizat. d.
ing. A. MATCAu ,ling. RUBEL LOUIS INSTALATIE
SIMPLA .
PREGATIREA AUTOMOBILULUI
PENTRU CALATORII MAl LUNGI daltl, pile dreptunghlulare, semlrotund" trlunghlulari DE SPALAT
ti rotundl;
Pentru drum lung ,utomobllul trebu6e preglttt,. - 1-2 camere pentru eauelueuri: aet de petiee ,I AUTOTURISME
leetulnd 0 revltle tehnlel car. va euprinde tn mod prest pentru petlce ca4de;
- eapace de ventll ,I ventile (efte 2 bucltl); LI.TA 01 "11.1
obligatorlu:
- verillearea .tlrll colectorulul,i
- curltlrea eontactelor ruptorului;
perlllor dlnamulul; - canlstre de 20 I cu bentlni (1-2 buclti);
- cani.trA de 10 I cu ulel; borcan eu vasellnl; H,. D'menllunlla
- demontarea ,I curltlrea carburatorulul ,I declm· - plele de ciprloarl; crt. lue. Denumlr.. M.terlalul 1n mm
torulul pompei de benzin I; - lanternl electrlci:
- veriflearea uturll garnlturilor de frfnl ale .abo,Uor; - boblnA de Inductie: • lavl tranevw..a. aa'" dtI ~
- vet"lflcarea rulmentllor la r0111e din latl tl Inlocu~
rea lubrlfiantulul;
- un disc cu platlne ruptor;
- buill (1-2 buciti);
- apA dlstllatl - 0,5 I; IIchid de Irtnl - 0,5 I;
• • Co1 d. rlKord Fontl Co....punl.to
cu t..n
- verlflearea unghlurllor rotllor din fatA (potltla
geometrlcl); - perU dlnam: un set complet de bee uri; condensa-
tor; rotor dl.trlbultor; bandlltolaloare; condudor de • • Tavl ~artlc.le T..~I da apA
- verlflcarea str1ngerll plulitelor la rotl;
- verlflearea ,I eventuala Inloeuire a curelel ventl-
latorulul;
lnattl ten.iune; eondudor de joad ten.lune;
- hlrt", abratlvi Ilnl; brleeag; 0 bueali de taavA de
• • Teurl da rlcord Fonti Core.puRlllo
cu t..~.
- Inlocuirea ulelulul Ia motor ,i a eartu,ulul fi"ru-
lui fin de uleJ;
cupru de 500-800 mm lunglme. 6-8 mm diemetru;
- dlafr.oma (membrana) pompe4 de bentlnl; pa-
harul deeantor; furtun rellatent la bentlnJ;
• R41cOld pentru
furtun' Alama COIe.punl.to
cu te.~a
- Inloeulrea lubrlfiantulul la transmlsle ,I comple-
- rulmentli rotllor din latl;
tarea lubrlflantulul la carterul dlrectlel;
- verlflearea audltlvl a tunetlonirll motorulul;
- verifiearea .tArii eauclueurilor ,I dlscurllor roll-
- coli ere pentru flxerea furtunurilor I. sistemul de
rlclra (2-3 bucltl);
• a CIoAcele Fontl Cor..punllta
cu 1.. ~.
_ furtunul de frlnA fa'l; garniturl pentru ellindrli

.
lor, Inclu.tv roata de reurvl; 1 Mater.1 Cor..pl,Inllt
- veriflcarea tn curse scurte, de probl, a lunetlo- de Irlnl; pintle cu 1-~.
nlril directlel, "Inelor, alsternelor da lIumlnare tl
samnalltare;
- eablu de remoreat; strml moals;
- topor mic; lopati; glleati de plastic sau eaueiuc; • • DUll
,
- Inllturarea defeellunllor eonstatate.
De asemenea, stnt necesare 0 serle de micl dispo-
ziti va, aceesorll ,I piese de .ehlmb. care pwmit d.
chlbrlturl;
- trusl medlcali de prim ajutor;
... 0 bue-tl d. caucluc de pus sub automobll la
• • Tevl p.ntru cadru T.. ~I de Ipl
P.... d. leol1ur. Furtun
• II )( 115

"
,..
panlrt u,oare: depanlrt care sollcltA verlflclrt pe dedesubt bumbac de eaucluc .. II J(" 100
- trusa de .cule ,I accesorlile normale a6e automo- de ,ters;
- saloDeli. 11 2 Coli.,. Alaml
bllulul;
- chef normale 6)( 8 ,i 7)( 9 mm; chele Inelari
14)(17 mm; chei tubulare sau Irontale de 17 ,i19 mm;
- trlUngl''lIurt aemnalltatoare pentru statlonlrl acc~
dentale. • $uruburt M'
IIlJ
 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

S pre deoseblre de varlanta standard,la «Trabant»

601 S ,1601 de lux scaunele din tatA slot mal mOl,
deci mal comode dar nu .Int rabatablle, Partee
de Gezut 'Ispatarul sfnt montat. pe un cadru rigid din
teavi. Modlflesrea seBunelor pentru a devenl rabatabile
presupun. tAleree cedruluj $1 seoalerea unei bucAtl de
teavA pentru a depJas. centrul de rotatie $i a evila
formarea unul spatiu Intre partea de ,ezut $1 spAter In
momf:ntul rabaterii.
Piesele A, B. C se uecuti in prealabil. conform de·
senulul. Alentie. piesele 8 slnt Slmetnce $i S8 tndoaie
una pe dreapta $1 una pe IUnga. Sa va lucra pe 0 masA
pentru a preveni murdlrirea Imbrlclmlntii scaunului.
PREGITIREA SCAUNELOR
Me Inti· 58 slAbese $uruburile laterale care fix8azA
scaunul de caroserie ,i se scot rondeleie de carton,
SCAUNE
RABATABILE
PENTRU
TRABANT
MOOIFICAREA SCAUNELOR
DupA pregAlinle descrise maT sus se dau Jos ta-
blele diagonale eu 0 dalta, avlnd grijJ d nu deteriorim
tevile eadruluT, ,i 5e pilesc sudurile $i tablele.
Se potrivesc piesele A dup,ll malcalul 5, care tre-
buie sa corespundA cu ,urubul de tixare al piciorulul
de material plastiC al scaunului. Conturul plesei A se
potme,te dupa curbura 1evli; In aceastA pozltie se
gAure,te teava cadrulu, $i 5e fileazA piesa A. Apoi 5e
taie teava In lungul marginii superioare a piesel A ,i se
mal practid 0 a doua tlieturl a tevil Ia gaura de JOS de
prindere pentru arcurile plate ale spltarului.
UrmeazA fila rea pleselor 8 de plesele A, cu ,uruburi
cu cap mare. randallnat, punlnd lntre ele ronde Ie de
cauCluc.
Apol se potrivesc capetele tevilor cu piesele B gata
Indolte, astfe! Tnclt glurile de prindere .ale pieselor B
601 S
pozitia de Incllnare do rill a scaunulul, se pllesc ad'n-
clturt In plesa a, In care va Intra zivorul C. La asambla-
rea pl.lelol B ,I C .e Intra due pe ,uruburlle M 4 x 2!5
atltea rondele 'ncft plesa C s4 Intre blne tn adtnclturile
elesel a. Uvoarele C slnt tinute pres.ate In .dlnclturl
cu alulorul unor benzl de cauciuc prmse de alul
,uruburilor to
Pentru a realiza un pat (rabatere la 90") trebuie slim-
pingem scaunele spre fatl peste Iimltl. Pentru aceasta
s. taie slrma manetei de deplasare II scaunului, ceea
ce perm,te deplasarea nelimitati spre fati.
Deoarece greutatea principalA a corpului culcat ute
s:uportati de spitar, se recomandA introducerea unor
luporti suphmentari sub spAtar, care se fixeaz6 In
coltarele de ancorsre a centunior de securitate.

tevile 'I
sA fl. pe rnljlocul1evilor. In aceastJ pozltie se giuresc
se fileui ,uruburile de sus M 5 x 30. Se
potri ...e,te teava (1) 20 mm In locul ,uruburilor de JOS,
dupA curbura tevrlor spAtarului, $i se lixeazi ,uruburile
de 105 M 5 x 40. levUe spltarulul slnt linute $1 de cele
3 arc uri plate, ale clror capete au fast aslfel indoite
Inclt sa prindl teava spitarulul de 105 ,I s·o tini prin
tractiune.

TAPISERIA

Pe partea de fBzut Ie trage imbrAcAmintea la lac $i

se coase In lurul tevil transversale; din pAtti Ie laterale
ale scaunulul se tale ama Tnclt, dupA 0 indoire de
10 mm ,i liplre cu adeziv, fmbricimintea $I fie la OIve·
lui plesei A Se Introduc In loca,urile lor pArtile latera Ie
ale scaunulu!.
Pentru spAtar, se trage la loc Imbricimlntea (sA nu
formeze cute), se tale din pArtile laterale ale spitaru-
lUi, astfel Tn cit dupl 0 Indolte de 10 mm plrtile latera Ie
sa poatA fl fixate cu ,uruburi M 4 x 15 de piesele a In
L1STI DE "IESE

",
crt Oenumlr.. ple.e' Buc. Model Waterlal

Cont.
1 Placa A 2 d•• ~ TablJ 3 mm

2 Piau B 2 . TablA 3 mm

• 2t'l'or C 2 . TablJ 3 mm

• Rondel. d. caucluc 2 . .1$, oro ..4 mn

• $uruburi cap :r.enc cu

plullt.
• M 5 x 30

• $uruburl cap zane cu

plullt. 2 M 5 x 40

punlnd Tn eVldenta tablele dlagonale de care este liut

, $uruburi cu cap cllln-
drlc cu plultlA 2 M. x 35
spAtarul. PArtile laterale ale seaunului au la marginea
ntenoarA lntAnturi de carton fixate de marginea tablel.
OacA Ie apasA puternie pe scaun.. pArtHe latera Ie capa-
Ui JOC ,i se pot scoate din loca,. ImbricAmintea spata·
• $,Jruburl cu cap Cilto--
drl(: cu plulltl 2 M. x 25

rulu~ca ,I a pArtll de tezut este cusutA de 0 tellvA trans·

verniA. Se deslace cusltura, 5e ridld imbrAclmlOtea
• $uruburl cu cap cUln·
drk: cu plulltt 2 M 4 X 15
soit.rulul pentru a face accesibile cele 3 arcuri plate, I. $urubutl cu cap ran·
Infenoare, ale spitarulul, binelnteles, deplasTnd cu
grlli ,I cauclucul poros hpit de cadrul scaunului,
Ilxeazi tmbricamintea scaunului In pozitle ridlcata,
,i se
11
dallnat cu pluhtl

r..'I'. de ot.1
2 MI,cap.30

.2Ox430
pentru a putea lucra. 58 elibereazi capitul arcurilor
12 Ronde'. pantru M 4, M 5 ,I M I
penlru II descArca cadrul de forta arcurilor. De ase-
menn. llie "dic" ImbrlcAmintea pArtii de $ezut pentru
II avea acce. la tablele diagonale.
,.. Adulvl chlmlcl

Orice automobilist can,t unci os i,1
spall ,1-'1 lustrule,t. automobilul la
fiecare sftr,it de aAptimlnl. Cel mal
simplu, dar totodati ,I eel mal labor los
si~tem 11 reprezlntA glleala ,I buretele.
o due mai blne ace I automoblli$tl care
au In apropler. un racord de apA, la
car. pot pune un turtun ,. 0 perie spe·
ciali de spllat automobile.
Vom prezenta mal jos a Instalatie de
spAlat simpll, care se poate confee·
tiona u,or ,I rapId din ni,te tevl de api.
Instalath!! se demonteaza u,or In doui
plrt~care se pot depozlta In garal·
Este vorba de 0 ,nstalatle mobill pe
patru rotite din material plastic, avind
,ase duze de strop!t, cu care se poate
face un du, complet automobitului,
deplaslnd u,or cadrul din tali spre spa-
te. Mal Tntll 5e tace tnmulerea prafului
sau norOlulUl uscat. care apol se ,terge
cu un burete.
Lunglmea tevi!Of latera e 'I a tevllor
transversale se stablle,te In tunctie de
dlmensluntle autoturismulUl, IAslnd in-
tre partea superioarl a 'cadrulul " au- t;on808ne de feavi de 165 mm lungime
lomobll un spallu IIber de circa 20 em.
Capetele 1evllor 5e flleteazA, lar 1mb!·
flecare, filetate Ie capete, trel clpAcele
,I un racord pentru furtun de cauciuc.
narea bucltHor de teavl se reallzeazA In partea inferioarA a tronsoanelor de
cu coturi ei teur! de fontA. La montal se teavl S8 dau gAuri de 5 mm, filets Ie,
InfAfoarl pe filet clnepA, pentru etan- M 6, pentru fllarea suportllor tn forml
Ijare, lar cele douA plese filetate, care de V ai rotllor.
se 1mbinA, se strIng cu un cle,te pentru Blnelnteles, Inst81s1la de spAlat se
teavl. poate folosl ,I ca un du, de grAdlnA
Pentru demontare u,oarl, teava trans· pentru 'ntreaga femilie sau ca a Insta·
versall superioarl 58 Imparte Tn dou! la1le de strop It flori.
bucAti legate lntre ele cu furtun de cau-
ciuc. Furtunul de cauciuc se fluazA pe
levi cu coliere. Ouzele de stropit se ele·
cull in functie de forma doritl a Jelu·
lUi, se previd cu garniturl de cauciuc
$1 S8 In$urubeazA in tevl dupi cum
urmeazi:
- duzele superloare: In mijlocul tevi·
lor transver.ale;
- duzele latera Ie de sus: Tn dreptul
clan tel or u,ilor,
- duzele latera Ie de 101; In dreptul
butucilor r01110r.
Pentru cadrul rulant ~om folosi 4
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
•

...... SUGESTlIlE
ESTETICII
INDUSTRIAlE
Un nau tip de plcup $1 un nou tIP de
111111I111111111111111I111I111111 mobilier pe care ultimete expozltil de
lnlerloere «esletlc8» Ie recomandill drept
1111111111111111111111111111111 una dlntre amblantsle eele mal plAcute
ale viltorulul.
1I11I111111111111111

RIGORllE
UTllUlUI
Un nau tlp de telelon pu-
blic pe care eflcienta $i este-
lica II recomandA cu justifi.
eate ,anse de priontate.

PERFORMANTElE
CIBERARTElOR
«Pelsajul cltad,"_ $i «Cimpul_ - eele
doui lucriri gra'ice pe care Ie reproducem
- poartA semnAlura lUI Grace C. Hertlein.
Recunoa,teti tehnica folositA de acesl mo-
dem plasllc.sn? Pentru a e'ilta rAspunsu-
rile eronate iii care puteti alunge, vi infor·

~
mAm cI cele douA lucrirl au fost realizale
de cllre un calculator IBM 1620.

FILATELIE
TEHNIUM

~
-- , ::
,:
~

." ,
""
DEBUT Inceplnd cu acest numir, re-
vista noastrl Inaugureazl 0 nouA
rubrid permanenlA: tehnlc8 (,I
realizlrlle tehnlce) oglinditl Tn
filat~J~. PenlN Inceput publi-
elm seria de 3 valon lipiriti cu
ocazia primei editil a TTrgulul
international Bucure,ti. InvitAm
pe cltilorii filaleli,ti sA ne reco-
TELEX
SPECIAL
Alentlile tehnic~tilntificeale A.V.S. ,I reyl ..
tele de speclalitate ale dlferitelor centre de cal cui
ne InformeuJ. d ...
mande serlile cu profll lehnic
, (romAne,ti " slrline), carE: ar SUNETUL lNVINGE DISTANTA
,- Justlflca aparltla Tn paginUe re-
.,,
" "

..;.. _ _ ,. _:
,;'
~ \ vislei. Rubrica va cuprlnde tot- La Unlversitatea. natlonall din Antison. un Crup de
~ odafA 8curte IndrumAri flll!lliellce, savan~1 au reu~itsl elucldeze un fenomen ac.ustic deose·
_~lUlU_." ;~ ,~. ~ un breviar Informallv prlvind nol- bit de IntereJant. Ji anume: existenta unor curen~i de
'944~@i '96B ,i~, IB""~@1'96B ',,' ',B.,", "~•.e'.,2
le aparitii, precum ,I prezenlirl
aer cu ajuterul c.lron. sunetul - undele sonore-
".""oulli", p "o•.I.l.......
....•,
. . . I.'B,.6,.B. ',:.
ale celor mai inleresante colectll
filalellce pe profllul aminllt. A,· peate face inconjurul lumi!. Conducitorul principal al
.... ' ~ ' teptAm scrlsorile dv. lucrlrii. matematician de prestlzlu. a calc.ulat viteza
transmiterii sunetului in acut ccurent». Ea este e,all

un rezultat, adiiugati citeva pidturi de acid sul-
PENTRU furic sau acid c1orhidric; in egali misurii puteti
SFATURI spiila mara in api ~I apoi s-o scufundatl intr-o
T"" S solutie de apii de Javel (10 pidturi de api de
J.vel I. 10 erne de .pi);
Pentru colectionarli de mirci po,tale _ Cind pata de cerneaU este nea.gn, aplicat i
dim mal jos citeva ret-ete: mircil urmltorul tratament: pune~i 0 pldturi
_ Dad vretl sa ~tergeti petele de cerneali de apl pe pad. $i adaugati apoi in aceastl pidturii
de pe mlrcile pottale, folositi 0 solutie de blsulfit un cristal mic de acid citric sau oxalic. Spaluea
finali cu apl se impune $i in acest caz,
de sodiu 10%. In azul in care nu obtineti nid
_ Cu ajutorul apei oxlgenate diluate pute~i
51 decolora~i hirtia ingilbeniti a mireilor vechl;
_ Pentru a reeuno3.$te un filigran fals este
suficient sa scufundati marca intr-o solu~ie de
carbonat de socHu 3% $1 desenul va displrea in
citeva clipe. Dad. dimpotrivi, el perslstl $i
chiar se accentueazl, inseamni d filigranul ene
veritabil.
- Crede~i d existl vreun rise folosind aceste
solu~ii? Scrietine.

j
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
SFATURI PRACTICE e.1 ce porn.,t. larna I. munte trebule d ,tie Fundul ruc.llculul lrebuie 16
tn primul rfnd cum N. •• tmbrace, fie din piele subtlre .au mate-
PENTRU ALCATUIREA chlar dac. basBuf pe car. ,i I·a propus prezlntl rial plastic, spre a Ii rezlstent la
ECHIPAMENTULUI zApadJ, udlturt.
toate garanfiil. cl va fl u,or d. strlbltut. Prezenta a crt mal multe buzu-
DE MUNTE Echlpamentul purtat tr.bule sA fie util, comod, nare ne oteri spatli unde vom
u,or ,I cllduros tnalnt. d. a it- in pas cu moda-. Introduce obiecte micl ,I de
strlctA nee.5Itate. Curelele d
plele eft mal moale, de I .
4-5 em ,I dotate la I me
Boneta de Ifni, conslderati elavleulel eu tampoa de plslA
o CORT IMPREGNAT • 1MBRACAMINTEA de unll Inesteticl, vi va feri de sau burete. pot a
deoer4turl lau r4ceall. sau durerl mar
VA pregltitf penlru 0 ellcursle In trebule 51 lie targl, comodl, cll- Mat.rlalul
munti? Dorltf ea plnza corlulul dv. sA fie duroaslli. din fire naturale, care ruesacutul
abaolul Impermeabili? 51 perm ItA reaplratla plelii. len- eRUCSACUL reziste
01101 ...8tll kg de alaun flrlml1_t In 12 I jerla din bumbac este moale, Pornlnd de la regula cl
de apt caldl. Apol amellecatl totul cu 0 sub,lre ,I cu putere de absorbtie «povara» trebule olasati cft
sol uti. obtlnull din dlzolv.re•• 50 g de
sodt crlat_lIzatA Tn 2 I de apt caldi.
a transpiratle' IVlle Tn urma efor-
tulul. Clma.. cu mlneci lungl,
mal aproape de sprljinul dU, pe
centrul de greutate III corpul
I
Clnd Uchldul s·a rlclt, adluglltl 1 kg din Ilanell de IInl va fi comple- I
de acetat de plumb " 8 I d. apA caldl. tatA cu un polover subUre de
IInl $1 un hanorac, de prefe-
vom cluta I i evltlm a 1
sferlel sau de pari vo 'I I
Agiletl totul bins " IAsatl d 5e depunl
preclpltatul formal In solutia 11mpede rintl din foale de cort cu gluOI.
o forml alungitl. ,I tng
a permlte IIbertatea -l-
obtlnutl dupl d
n ce dorltl '-0
ntare Introducet! pio-
ermeabillzetl. DupA
Modelele nol. din fibre slntetice,
matlasate slnt recomandablle Tn
Dealgur cl rucs lie I
repartlzeazl 0 re""~"tilb. I
24 de ore plnza S8 sA sA 5e eltcursiile ufoare, deoarece la pe suprala de sp
scurgA " S8
a fl •• pe
eu fltru d pentru
aoetatul de lumlniu
un etort mal mare ,I prelunglt
devln Incomode lntrucrt «tIn»
trnd 1n a limp I
aerlsl
format. pro cald. Pantalonll indtcatl slnt I

A ~I I
VI m ree<!'1".....'... ce! de schl, dIn ifni.
este m almpl Total gre,it procedenl cel
ap • .• ce Imbrac6 atll larna crt ,I va
fat de zin pantalonl «blue-Jean.., deo
crolt! pe corp~~d~ln~t~r~~~t
dA
Id tartr\c liind
turi neextenslbili. nu lmplrtt1i cifra 1 din c1 aprilielt cu 0 singurA dreaptl
eeasta drile volte ,I air care treC8 prin doua col1uri $i 0 lmparte Tn douA
seala. Trenlngul supratete egale (Vezi dasenul al6turat) lncereati
In cabanl! ( .. $i cu 0 linie curbA. Nu a,teptAm rbpuns
la timp
.INCALTAMINTEA 'ngh.lIo'!"r~llo.l~
Drlelt a' pArea de ciudatA (,I
e nalvl) rscomanderea. clorapli
trebule al.,1 cu grl~ (sa nu fie culorilor, notelor muzlcale etc. Oupl cum
peticltl, nlel nol In sA), contec- raul n acustl comunicare. oamenll se In~elel intre
tionatl din tire naturale, nlcld~
cum din fire .intelice. Deasu pentru d vorbesc (comunlel). cl vorbesc pentru
c1orllpllor de bumbac _ .....~_ se in~elel.
tncAlta ,osete de lin
Irebuie sA fie .tabl
plelea moale ,I c
ferlntl. din uc c..ntlilLa
TRADUCERI AUTOMATE
...)
Problema traducerll automate dlntr-o limb! intr-alta PENTRU INVENTATORI...
se dovedefte din 11 In tl mal actuall. In esen~l. problema
l fost r810lvati mult tlmp cu alutorul utliil1rii unor o ingenioaslsehem4 ernematlel per-
fect realtzabill 1n ziua de t aprille. Mo-
ordlnatoare speciale. In ultlmul timp se scudlul Insl tlvele pentru care 0 vetl refuza 1n zlua
o metodl radleal noul; lradul de automatlnre ar urma de 2 aprille... nl Ie putetl eomunlea In
sl creucl atit de mult datorltl acestul ststem indt scrls, pe adreaa rubrlell: Enlgme "
traducerile se vor face practlc de la sine, flrl ajutorul joeurr distractive.
ce intr-un medlu obl,nuit sunetul ,I Imixtlunea vreunul dlspOlltiv electronic sau a unul -<n.
I cu 340 mJsec. Mul~umltl acestul clberrobot-lInlvlst. Nu se ,tie inel in ce limb! vor
ar put9 ru,utl dupl 2" de ore cuvlntele putu. fi citlte textele traduse dupl noua metodl.
el eu 0 searl inalnte
VITONICA - 0 $TUNT'"
ANTIGRAVITATIA LA ORDINEA ZILEI

StudUle ,i cercetirlle tntreprlnse la Innltutul de Spre deoseblre d. bionicl. ,tlintl care Jtudiul eso-
socloloele ,I sutlstld mondlafl demonnreul riruros lutllle» de succes ale naturll. vitonica incearcl sl tran- , ,.
d numal 3 oamenl din to 000 posedl capacitatea de a se spunt in tehnld diferite sUlestii pe care Ie ofert 'tiln~.1
deplua pe SelM (de a intr.prlnde ascenslunl) Ilri a in- vlaPo de f1eare 11. Ooul exemple: experlen~a dobindltl

~~~
dol lenunchll hi fir! nlel un efort special). Oe,1 obser- in saloanele de ccafurl in ceea ce prlv.,te f1xarea ,uvl-
va~la pare la prima vedere mlnori. (enomenul a trezlt ~elor de plr cu aJutorul unor substan~e fixative se
incearcl a n tnnspusl in agriculturl ca 0 metodl deose-

un vlu Interes in rlndul flzlclenilor ,I cosmololilor. S-a
lansat., de altfel, Ipoten cl lcest fenomen ar constltul
o noul manlfestare a antllravlta~lel
PARAPSIHOLOGIE
Profesorul dr. N. Kredano a lluns la concluzla el la
bau tuturor formelor de comunlare intre oamenl-
dlscu~J1, convorblrl telefonlce, epistole. cit ,i comuni-
drUe prln intermedlul artel (pieturi. mutlel. poezie)
- ar SUbllsu un fenomen tel.pule; profesorul N.K
afirml, pe ban studillor intreprlnse. cl transmlterea
rindurUor (inten~iIIor, semnalelor, informa~liIor etc.)
soar produce ~ cale suprasenl0rlall ,I nlcldecum prin
intermedlul aparent al sunetulul, lesturJlor, semnalelor
bit de eflcientl tmpotrlva scuturlr11 Iramineelor. Un
alt exemplu: transportul in comun in orele de vlrf
poate servl drept model matematlc pentru studiul
problemel cuprlnderll intr-un volum dat a unei multl-
tudlnl de oblecte diferlnd ca forml ,I dlmenslun!.
Apllca~lIle vitonicii. dupl cum r81ultl din cele de mal
sus, sinc. praetic. nelimitate.
Din Buletin••• lnlormatlonale eltr A,S.V (Acedemla d,
,I'lflle
'I. . ele) de pe ITn;. Cons Ilul d. ,tilnli ,I t.hn,c
speclel Inllin!at pentru llua de 1 aprlll•.
Rubrlcl radactatl d. Marla IONA$CU
......., ..
CUTIA CU SURPRIZE
Tncercati sA confectionati, conform schltelor a16-
turate, 0 cutie-cadou pentru priatenii dv Oupa
ce ati confectionat-o, se recomandl s-o umpletl cu
confeti. serpentine de hirtle etc. $i sA dezvllulti
prietenilor dv. cI singura solut" pentru a 0 deschide
conslA in apllisarea simultanA a celor douA butoane
laterale
DacA reu$esc 8-0 des chid! . n-o ~ va rlmlnl
indatorati

AU ILiAR TE IC NTRU C TAR DUBLU

TI ERII INY OR
DlsPozltlv aimplu ,i practle pentru
perforarea obstacolelor din ealea reall-
zArii Inventlllor. Degetul perforator se
lnli,oarl 1n vatA sterllA.
DouJ pinl eomplet Independente per-
mit sa se verifiee daci greutatea corpu-
lui dv. se Imparle electiv pe cele dou4
Jumltltl ale corpulul.

U
MENGHINA GI GA lEI
Un nou prolect pentru un clber-
Bacurlle acestel menohine se eompun prospector de idel ,I talent. In nu-
din doul mllnl de fler cu mAnu,1 de mArul de 1 apriiie 15172 - schema
catifea pentru prlnderea pieselor fragile. amintitl
 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org

LABORATORtJl
CHIMIS1:Ut:tJl JXMATOR
Se spun., '" pe drept cuvtnt, cl laboratorul
it formeazl pe vlltorul chlmist,
ii «inject••zb pe "8.im1it_ dorinla
de a cere eta, iI «hipnotizeazb
or. in fir in fata unel «simpl•• reactli.
Dar pent", a pute. deveni un bun chimlst,
un bun experimentator trebule 51 faci din chimie
$i din activitatea, de laborator 0 pasiune.
«Labor.torul chlmlstulul amatorl' S8 adreseall c.elor car. ,i-au Insu,lt tn
cadrul ,coliI generale primele cuna,tlnt_ practice pe car. Ie implid 0 e:xperleml,
celor car. ,tiu exact C8 este 0 .prubatA, un cilindru gradel. un paha, Berzeliul, un bee:
d. gal Bun,en, 0 pflnle de flltrare, un blilan de sliell. htrtie de filtfU. 0 baghetl sau
un tub de atlcll. un pahar Erlenmeyer, un cle,te de lem" sau fler. 0 capsulA sau un
cr.uzet de portelan, un moJar etc., etc.
RubriCil pe care 0 Inltlem cuprlnde 0 s.rie d. uperi.nte de chlmie mal simpl. la
Inceput, mal compleKe ulterior, .Kperiente car. neeesltl, In afara unor ustensile
,I chlmlcale Intotdsauna u,or de procural, atentie, rAbdare ,I paslune.
Pentru orice eventualitate Inalnte de a intra In «Iaborator., '10m reamlntl chiml,ti-
Tor amatorl cfteva regull de cea mal marelmportantl. Eate ,Uut faptot clln laborator,
tn afarA de faptul cA lucrlm aproape In permanentl cu f1aclrl de la becul de gaz.
avem de-a face cu .ubstante Inflamabile, toxlee, explozive, .ubstante puternlc
caustlce ,I aclzl concentratJ care atacA plelea, IIchlde fI.rbinti etc. De aeeea, se re-.
comandA pentru toate eKperlentele car. se fac cea mal mare atentie. Este bine d se
lucr.ze cu cantittU mlcl de substante In IPeclar In cazur In care acestea slnt Infla-
mablle sau explozlve. Maaa de lucru este bin. sA fie acoperitA eu plAci de falant.,
gresle sau cu placl de azbelt Inalnte de a Introduce 0 .ubstantt oarecare Intr-un
va. de sUcli (eprub.ti, pahar, capsull etc.) trebule sA verlficlm ca vasul sA nu albA
vreo flsuJl, care In t1mpul experlentel 51 ducl Ie spargerea nsului.
. -_ _~ tncAlzlrea vaulor de atlcll trebul fAeutA atent, cu f1adrl mtcA, vasul n••vlnd
vOle savini tn contact direct cu flacAIlI (lntre vas ,I flacAri se InterealeazA 0 sill cu
azbesl).
In camera In care lucrAm trebuie sA se gbeascA In permanentA 0 I'ditl cu nislp
Rubrlel 8UI11nuti de dr. Ing. Lucian FLORU
ARGINTAREA STICLEI
Pentru a arginta un vas de sUelA sau 0 bueali de sticlA, obieetul care trebute ar-
gmtal se spalA ma/lntJi blne cu apt cnldA sl sApun, apoi cu amestec oxidant (aCid
sulfunc + blcromat de potaslu) $i, In sttrsit, cu apA dlstllatA. Obieetuf de sticiA se
tine sub apt dlstilatA. 5uprafata care se arglnteaza nu trebuie atinsA cu mlna.
Se trece ar,0l ,I se preparA dou! solutil.
Solutla I. ntr·o solutle de 10 g alotat de arglnt dizolvat tn 50 ml de apl se adaugili
prin picurare $1 sub agitare 0 sOluhe de amoniac (25") pllll clnd precipitatul brun
care s-a format la lnceput se dizolva; total. OaeA s-a turnat pr.. mutt amontac. se
mal adaugl\ solutle de azotat de arginl. 0 50lutie bine preparali are 0 culoare usor
catenie. Se lad sa stea, se 1IltreazA.. lar filtratul se dilueazi prill la un htru cu apA.
Solutia a II-a. 5e preparA 0 solutle de 20 g de sare Segnelte (tartrat dublu de
sodlu ,i potaslu) In 200 ml de apl. Se amestecl cu 0 solulle format! din 8 g de azotal
de arglnt In 20 ml de apA. 'ntregul amestec 5e lierbe cUeva minute, iar apoi se dlluea-
zI plnA Ie un litru. In cazul ambelor .olutll- apA distllatl.
Pentru .rginlars sa iau pjrti eoaJe din solutia I $1 It, 5e amested In vasul in care
are loe argintarea. Se Introduce In vas obiectul care trebule arglntat 1n asa fel1nclt
sa fte eufundat In solutie. Oupl un timp se seoate oblectul ,I 58 spalA cu api rece.
FOCURI SUB AP'A
n ac••sUexperlentA 'ncereAm.A punem tn evldentl 0 reactle de oxidate
vlolentA, datoritA ozonulul care I. nastere prln r.aetla dintFe addul sulfuric
(H S0.. ) ~i p.rm.nganatul de potasiu (KMnO-.).
~entrU r...lz..... experi.nlei eate nec••ar. 0 atentie deoaebitlln manlpu-
larea sub.tanlelor. Procedlm in felul urmAtor.
- Flxl.m 0 .prubetl curatl de un .t.tlv ,I 0 eufundim pe jumlt.te lntr-un
p.har cv apl rece, a. . cum se .raUln flgur" Turnlm apol cu grl)1., flrla uda

fin, uscat, cu ajutorul cArula putem lichida rapid conseclntele vreunellmprudente.
0-----,'" In cazul In care ne-am stroplt cu aclz~ locul atlns trebuie foarte blne spAlat cu
ao.l reee. iat ulterior cu 0 solutie 2--J4'-' biurbonat de sodlu. Dad ns-am .troprt cu
beze, atuncllocul a. spall la Inceput tot cu multi apl rece, lat apoi cu 0 .olutie de
1-2 0 acid acetIc. In cazul tn care bazele au atin. oehlul , dupA ce s-a IPAtat bine cu
,.... It I api, .e tamponeazl ochiul cu 0 lolutle de 1-2- 0 acid botic.
Pentru a evlta atft ner.u,ita experientelor cll: ,I alte surprlz. neplAcute, toate
ub tantel e tin 1n Itiele sau boreane 'nchlse blne cu dopuri de stlcll. Pe borc.n
sau Itlcll.e noteazl cltet numele relPectlvel substan,e. Substantele solide se scot
din borcan cu ajutorul unel spatuls metal ice (otel inoxldabil) On de cite on se Ie 0
lubstant! dlntr-o .ticll sau borcan, trebule sa avem grl}A sA punem la loe dopul.
Sio ultimA 'ndrumar.: nu 'ncepeti II lueratl plnA nu ati 1ntel.s perfeet c trebule
d faceti ce trebuie at obtlnetJ ,I care este reactla chlmic4 care are loc.
s.
per.11i eprubetel, eea.:J-.t ce acid .ulfurlc concentrat A pol. cu 0 plpetA,turnlm
cu multi. atenlle un .trat egal d. alcool Alcoolul trebule .dAugat in ap f.1
tneit nu ••• meat.c. cu .cidul .ulfuric. P.ntru .c...... virtul plpetel cu
c .... turnlm &leoolul. trebule sA fie cit mal.proape de abatul de acid .ulfuric:.
DacA eel. dou' Iichide •• am.stecl .prubet. .e tncllze,te . . . ~ar put•• e.
acldul .ulfuric sl fie &rUncat af...i. Oecl multA atentla!
Facem apoi intuneric in camerl ,I aruncAm in eprubeti citeva cri.tale de
perm n9 nat de pot•• iu.. Dupt c teva .ecunde.e aud pocnlturl In eprubetl,
lar 'a limit. d. sep.raU_ inhe eel. douillchide apar mlel.clnt.llumlno••••
in tlmp c. acldul sulfuric devine v.rzui.
Focuril. sub apo pot f1 prelungit. ma.i mult timp, adiugind din nou per-
manganat de potulu. Dupt t.rmln.re. experientei, conllnutul eprubetel ••
varsA intr~un vas mar. cu api, lar apol . . aruncAla canal
r--~------,

DIVERTISMENT ~ >l 0
ELECTRONIC
t Privlti cu atentie .chema recomandata de speciali,ti pentru indircarea acu-
0
<'
«
0
'"'"
R1
R2
- II

mulatorilor (fig, 1). Stili care este rolul rezistentel de 680 K?

2. Incercatl sA completati schema alAturaIA (fig. 2), ,liind cll releele I $i II slnt
simple, CU 0 slngurA bobin6 ,i eu un Iingur contact normal deschls, lar butoanele CD
1,2,3 slnt butoane .Imple cu cite un contact normal deschis.
Conditiile de functionare:
a. Dael se apad butonul or. " rel8ul I anclan,eazl;
CD
b. La ap fea butonului or 2.anclan,. zl releul II~
C. ApAsind butonul nr. 3,se anclan,.ad $i releull 'I releulll
3. In schema montaJului pentru dublarea tenslunii pe care v-o prezentlm (fig. 3), fV
condensatonl electrol/ticl au fost notati de parcA ar fi nepolarlza'i. Vi solicit6m
corectura $1 polarltatea lor.

SA NE CUNOASTEM 60 milioane de ani. De obicei InsA vizl-

SINGURI . Pslholog Anton TABACHIU
Tendlnta tueaseA apre progres este
condittonatl de permanenta perfectlo-
nare a pOSibilrtAtilor noastre. Pentru a
r aliza aceastt perfectionare este nee...
sar d cuno..tem care ne e.te Inzestra-
rea rniUalA 'I ce trebuie 54 tacem penttu
:1 trt'lnsforma poten,lalitatea In realltate.
Oar nu numai aut: dacA slnguri, acasA,
pentru nol, reu$lm sA cunoastem cite
ceva din Posibitit4tlle ,I tArA tndoial!
Iimitele noastre, aceasta va fl de naturA
sA ne directioneze eforturile spre perfec
llonare. fArllezarea unui eventual orgo·
Iiu determinat de 8prec:lerea altora. A·
cesta este In bunA mhurt ,1 glndul
cu care inaugurlm rubrlca noastrA
Metoda pe care 0 '10m folo.lln malO'
ritatea situa'lilor va fl aceea a testulu
pSlhOlogic (0 serie de Intreblri la cate
bilit tea e t Tngr.unatl con iderabil 200 m
ree Imbrt!:eimintei
ChlPUrtle oamen~
de vapori! de api Sl de praf.
Pentru multe protesluni este In- 100 m
lor, mlna
.cArAmlzile din pe-
dispensabilA 0 veder. bunA, care se retl, forma s' culoe-
care vor fI favorizate $i de condltil poats veritla prin acuitatea vizua'. r frunze60r copa-
cor.spunzltoare de Instructie. edueatie adicl capacltatee de dlferen11ere a 0- Clior
s muncA. chiulul, determinati pnn unghlul eel 60 m .ochli, nalut. dege-
FArA intentia de a preda lectll prin mai mic sub care poate vedea separat tele
corespondentl. '10m prezenta tOtU$I, de doul punete. Vederee bunA corespunde 20 m • pleoape's
fiecare datA, ,I unele notiunl de psi· unel acu/tAtl vlzuale de 0 unitate, rn DaeA atl reu,it aI Ie vedeti relahv
hologle In susUnerM probelor practice care mArimu unghiului este de un clar, lnseamnA cA vA bucuratl de 0 Bcul-
pe care Ie vom lnflUsa, pentru a ferl minut. Vederea se consider! mai slaW tate vlzualA bunl.
Cltitorii de un amuzament faci!, lipslt cu crt unghlu! sub care vedem celB doui Pentru a obtlOe aceste performante,
de continut. In aceea!;1 ordlOe de idei, puncte este mal mare. pe IfngJ 0 vizlbditate bunl " 0 acuitate
metodele de Investigare a proprulor In conditll de vlzlbi"tate bulllincercati vlzualA normalA, este nec.esarl .., expe-
noastre performante 51 aptltudinl VOf h st dlstingeh la: rienta celui care prive$te. E.i ti 0 'Ie-
insotite $1 de unele mdicaN privind 15-20 km o clopotnl(i. un co, che zlcall marinlreascli «T,.bui. nu
posibl/ltatea de dezvoltare e .:lcestora. de fabrlcA numai sa prive$ti. dar sa si veZIIt. Oeet 0
8-10 km o elAdire cu mai acultate vlzualA lcAzutA poate fl corec-
CUM VEDEM (testut nr. 1) multe etaje tatA cu alutorul ochehltfllor, calitatea
Ochlul. considerat drept organul cel ~ 8 km .0 casA cu un singur percept/el vlzuale poate fl ImbunltAtltA
mal important pentru viata de relatie a etal numa pfln Imboo6t,rea ellperientei
omulUl. este un aparat extrem de sensi- 4km fereastra unei case noastre. Cu cft '10m cunoast. mal multe

e.ereltll
'late).
,i
trebuie dat un rAspuns sau diferite
problem'! care se cer relol-
bi!. EI poate dlsllnge aproa~ 0 iumitate
de mihon de culon ,I nuante. Oci.;a aerul
ar fi cu desllvi"lre pur, am putea lIede.a
3 km

2 km
co,ul de pe acope-
risul unei case
oamenl Izolati
despre lucruJlle ,i fenomenele tumil In·
conJurltoare, cu aUt percept,Ue noestr.
'Vizuale 'lor fl maJ bogate, com pen sInd,
Prectllm In sA, de la bun Inceput. cA lumina unel ttlic~rj de la 0 distanlt1 de t km . siluefa unul om Intr-o anumitA mburl, chlar a acultate
testul psihologic are 0 valoare probabl- 21 km. Putem percop. 0 licArlre de Iv· 700 m mlscAtile mllnilor ,I vlzuall mal .labA.
hstlcl In prognozA, a,a cI: eoncluziile min! care are doar 0 duratA de 0,0003 se- plcloarelor unul om In numlrul vtitor '10m continua cu
la CitUt vetl alUnl'1 pfJ~md nlvl'tul de cunde. Energia care produce 0 senzatle 400 m p.lliria sau dciula prezsntarea unor proprlatltl ale analiza·
tJ"LVOltdHI dl UIIU' aphludllli "Il' d'f'. wilualA abla perceptibllA este aut de unul om torHor, pentru a putea trece epol la
ht"bukt soc..ohtl:' COl tJchJ'llfllllanlt in ob· ITlict tnelt ar putea d rtdice co un grad 300 m . capul ,I umerh. cunoa,terea aptitudlnllor, tempera men-
tlnerell unor succese in m.a~ura In temperatura unui gram de apl abla dupA ovalul fetel, culo. tulu! ,I caracterului nOltru.
 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
schlmbarea apel. Ce InseamnA cechl-
RECOMANDARI 51
. UNELTE librat.? Realizarea unei proportii cores·
pundtoare de plante fi anlmale Inlre
care d ae poatA stablll un echilibru
biologic. Se ,tie ci pentru mentinerea
vleili pe tii au nelloie de oligeR pe car.
n lau din api; fn schlmb, plantele absorb
A
acidul carbon;c biologic explral de citr.
•
de pe 0 anumltA aupralatA a acvanulul,
firl a mal rbcoU sau deranift plantelv
" anlmalele.
Pentru men1inerea eurAtenlei In acva·
rlu este foarte praetlc aJ recurgem la
ajutorul unor animale care se hrlnesc
cu resturile ce ar putes dearada chlmlS-
mut apel. Prlntre acest_ amintim melcil

I ~ETINERE
pe,tl ,i eliminA In api oxigenul neeesar Limn.. (foarte pu1inl). Planorbis" acoj·
r&spira1!el pettllor. Este ded cl. cI ell. Unlo, Anodont.. Dretssena etc
trebule d existe a proportle corespun· - Se reeomandA" de aaemen_, aco·
• zAtoare de plante ,I animal. penlru ca
apa sA-,1 piislreze compozl1ia ,I call-
pertrea acvarfului cu un geam sau 0
prnzA flnl\ prinsA cu elastic pentru '.1
UNUI tatea constanti flrt a Ii neeesar adaosul
de apa. De pildl, Inlr·un acvariu cu
sA nu cadA pr.f In Bcvanu ti 10 plua apr"
a evita ca locatarll mai viol si rl,te sail uri
capacltalea de 12 mrl (30 cm lunglme. pe parchet (Tritoni, Dytlscus ,i chla,

IU 20 cm 1i11me ,i 20 cm InAl1lme) slnl suli-

Succesul mentinerll unui acvarlu cu
animale 'III deplnde tn cea mal mare
mare mburl!i de 1elul In Clfe 11 'nlretl-
nem. Un acvariu blne tngrijit va avea 0
bunl vizibll,tate ,I 0 compozitie a apei
crt mat apropiatlJ de nalurA. animalele
avtnd tn aeest caz un comportament ase-
mAnltor cu eel din Iibertate (reflexe,
reproducer. etc.). 0 primA griil a noas-.
Irl este ca levariul sa al~ sulielent!
luminA. Stagnaree cre,terll pl.nlelo,
sau chia, putrezirea lor indlcj In8ufi-
clenta luminll. In cazul c1nd nu avem
attA posibditate. respect,v plasa,u acva-
riului Intf-un loe malluminos, yom mon-
ta c mal aproa.,. d uptsfa apel
1-2 becun de &OW. Este bine sA IhAI-
aprinse aceste becun 8-12 or. pe ZI
panlru a permite reallzarea unei cantitAtl
su'lciente de oxigen, respectiv a unei
foloslnteze upllmentar. prin ce t a-
daus de luminA. Pe I1ngl luminA becu-
rUe prezlntl avantaJul ci fncAlzesc ap&,
lueru Important in limpul ierni~ dar yom
..... In ved• • ca .. nu de...inl un deL-
....antaj vara. Apa ealdl. dupA cum se
,t e. re1inlnd mai pu1ln oxigen, 8tvarlul
at avea nevoie de aensire artificial&,
luplimentari. In orlce caz vom cAuta sIi
respecfAm temperatura optlmllpeclilor
noestre din acvariu. Pe elf este posibil,
vara este bine si plaslm aevarlulln a,a
t Inert .. poati priml luminA n turell
ttrt a mal Ii nevoie de 0 suplimentare
Pentru pe,til ellotlel temperatura maxi·
mI nu tr.bule sA dept,easeA 26-2TC
nu tr.bu .. sc dl ub 1rC.
a grill permanenti va Ii Indep4rtarea
stratulul verde de alge de pe perett; este
blne 11·1 IndeplrtAm numal de pe gea-
mul din tata cu un dispozitiv simplu
construit de nol - 0 lamA de ras Ill.ata
pe 0 mid plaei de lemn. La nevoie,
putem lolosl In si ,I 0 periutl de dlnti etc.
IndepArtarea aloeior de pe un perete
al acvarlului ne va permite sA observim
mal bine ce se IntTmplA In aceutl mica
lume pe car n am Mcon truil-o» dupA
Imaglnatla noastrl.
Pe eelelalte geamuri putem Iba algel .
pentru dele constitute hrana alit pen-
tru pe,te cft ,I pentru melcl Pe IIngi
Jatura practicl m I avern In veder. 'I
eleetul estelle. ecranul verd • 100 df
sigur mai decorativ.
- Apa din acvariu trebuie men110uLl
In permanentt curatl, transparent4- Cum
'10m r.aUza acest lueru? Vom avea gri-
JA ca In acvarlu d nu rlmlnl hranJ
neconsumatl ori vreun pe,te sau melc
mort.
Apa pe care 0 sco tem clnd InlAturlrn
detrltusul 0 vom Inlocui cu alta - care
• stat n pl8IIl H ntr-un... dese Is
limp de 3-4 zlle fi care In mod obliga-
toriu ...a avea aceea,1 temperatura cu
cea din acvarlu.
In general, la un acvariu blne Intreti.
nut nu este necesarA schimbarea - res·
peetN Tnlocuirea ape4 -,ci numal com~
pletarea apei e...aporate sau a aceleia
scoasl odati cu curtUrea ...asului de mn
(dupi cum vom ...edea). A,adar, lntr-un
acvariu cechilibrat» nu este nee.sarA
clente 1~15 plante acvalice, 2-3 pe,tj·
fori de 2-3 em tl 4-6 meld acvalici.
In timpul iernl~ clnd este lumlnJ mill
pu110i ,I plantele cproduc» rna. puhn
o.xigen - In schlmb consum! - , nu
vom lisa prea multe plante tn acvaflu,
care consumA ,I ele din oxlgenu! nece-
sar an/malelor, ,I vom Indeplrta 'dlntre
plante exemplarele mal "eehl». Sigur
ca In acesle cazuri se recomand.! ,I
Introducerea unul supliment de aer (a,a
com am mai aritat). Daci vom observe
la un moment dat ci pe,tll se rldlci la
suprafata 8pe~ resplrlnd aerul dIn at
moslerA, vom ,tl ci apa este Iipsitj de
olligenul neeesar ,I ci a devenit toxlcl.
Aceasta nu are InsA niei 0 legaturl cu
tlvschlm..» apel, pentru c4 la un sevarlu
bine 'ntretinut apa va Ii cu atlf mai clarA
cu cft va fl mal ...eche.
Cu limpul s. adunl pe lundul aeva-
riulul,tn special In adincituri sau In iurul
plantelor, un strait de mit Ace fa trebUie
tndepArtat cu ajutorul unui lurtun obI,
nuit de cauciuc pe care dupj ce am
asplrat aerul din el n plimblm pe deasu-
pra mnului Iblnd apa murdarll cu mn
sA se scurgA Intr-o gAleatA curati. DupA
clteva ore aau chlar 0 zl, clnd mllul s-a
depus pe lundul gAle1ii, putem turna apa
Iimpeziti Inapoi In aevarlu, comp/eUnd
numai cu apA stAtuti eft este necesar
ptni la nlvelul initial. Pentru a ne u,ura
munce ,I In aeefql t mp pentru a asl.
gura cOrllenia (na cum am arAtat ti 1n
eapltolul refentor la constrUlr.. acvariu.
lui. este bine sa a,elAm nlslpul Tn strat
IncUnat 1n directta anterioarA (latura
spre care privim), pentru C8 In acest fel
milul al Be depozlteze pe aceastA la·
turi mal Inclinati. Munca noastrA de
Inl41urare a mTlulUl va fl astf~ simplifi-
cat!: vom asplra mllul mai u,or ,I numal
unl! pe,tI).
Pentru tntre11nerea curitenl.. acvarlll-
lui slnt necesare clteva unelte rei hll
u,or de procural"i anume:
1. a plpetA IPeclali cu deschid8fua
mal larglll cu care se poale reeolla pnn
asplralle puletul foarte mic al unor pe,t.
cum slnt de exemplu l gupll.
2. Pllnli mlcl de stlcll la care se fj-
IIeazl un tub de caucluc. Cu ajulorul
lor Ie poate ab,orbl mllul de pe lundul
acvarlulul pe 0 suprafall mai mare
IArii a tulbura prea mult apa.
,I
3. Un mJc Ciorpac confecUonat de nOI'
se coase pe 0 ramA de slrml prel/AzulA
cu mIner 0 pungl din lifon. Cu aJutorol
lui putem manevra pe,tI,ori! din acvarlu.
fie separarea pUletului. tie a animalelor
bolnave etc. e..
entual, ciorpacul ...a allea
rama In unghluri pentru a putea fi m:u
bine el.plorate colturile acvartulO! 1Jn
obl,nulesc sA . . refugieze pe"tli cl
...rem 1i·1 prindem.
4. Rlzultorul de oeamuri est un di
paz it,... format dlOlr-o tlji lermIRat!
co 0 plAcuti de lemn sau de metal a,e-
zaLl oblic ,i la care se flKeui cu 2 ,u-
rubuli 0 laml de ras. Cu acest r'ZUllor
tndeplirtim stratul ...erde de alge de pt:l
pere1il ac...arluluf.
5. Pentru admln.strarea hranef putem
folos' un alt dispoZltiv exfr8m de $Im-
plu,dar foarte neeesar. Este un inel mlC
din celulold, caucillc sau plastic care
poat plutf pe IJi Tn care se pre ani
hrana uscatl pentru pe,ti, In acelt I
hrana nu 88 va mal ImprA,tia pe toatA
suprafata apei.
6. Un termometru de bale pe care 11
scoatem din suportul lui de lemn clnd
dorim sA mlsur4m temperatura apel $1
• cufundim in ac... arlu 10 mod obl,nu.t.
Termometrele pot fi prinse "I perma-
nent prlntr-un Inel fiKat de marglnea
rsmel.

Cum put.m d'OMbl Ito_ NU mit.... o_tu,all da c.- artlflcl.. I?

CONSULTATII PRACTICE Cltaya mlcl ••p.ri.nt., cu aubatant. ea,••• C111•• ,c tn laboratorul
orlcllul chlml.t _mator, n. pot Ilmurl

Vis-a .part un porte Ian La care 1ineatl mull? LucrurHe S8 pot indrepta. VA re- Un'
C Ida. clteva re1ete: pur'
I. Guml .rabid sau clel de poml, pu1ini fllnj ,i albu$ de ou. Se amesteel totul .odI uu,tid. . . dll:ot'f'l comp~ .. umUI, d. .. dJl~"" Iocat,lar .. umlLi du
cu api caldl plnA se 10rmeaUi 0 solutle vtscoasi cu care se ung cele doul pirti ale
ob,ectulu~ale cAror suprafa1e Ie-am curl1at tn prealabil. Legam portelanul cu a sfoa-
20·~" t.m...- In ert.....
m,nuta, . . dil01....
,atura de lier· iar Iichldul .. Inlu-
n\4
IIchidul nu .. tntit- t~lnd••un·
ned Ie cukMr. oall. d. nu
fI I .,tept m ca solu1 folositl si se uauce. be,. ned" culo.... da· p.ntru d mit.... dil0tvl
II. Se amestee! ~ pArti de ghips cu 1 parte de gumA arablcl pulverizat4. tn mo- tont' aulfulul. nu coniine luK.
mentul foloslrH,pulberee astfel obtinutJ se amestecl cu epA plnA ce se formeazA 0
In fltdrl (•• dupA aldere rl- • rde It.lnd pu- lorm.azl rlml,ll• .rd. cu n.dra
i>uti cu car. 5e uno partde apart•. Se preseazA blne ,I 8e laal sl ae usuce pe cil lIne un .lnour min c.nu.... rea· tiM rlmlti1e d. ardere n_orr, &a lum.noa..... flU"
Reteta aceasta 0 pute1i fol051 'I
POSlbl1 departe de orice sursA de cildurA.
pentru IIp''8a marmurll t.i a alabastlulul.
III Luall albus,.l de la un ou $' adiuga11 0 !lnguntA de IpSOS. Cleiul obtinut se
fIr) turt neQr.; lumul (C8rlUtl): fumul .numUa milHu"
"uroa.. a pi( uu mlroa.. a hlrtJa color.ta. fumul
a unolUl ara•. Md, roaM. plr.,.
"'I II .proapa n d 0
fjmlt4t1 Uu ce
nup; tum'" . .
eplici Imedlat pe'suprafe1ele aparturil. IIIAslm sA se usuce tunp de 24 de ore,avlnd roa... hlrtle .,
glltl ea cele doul bud1i si fie cn mai blne aphcate una peste cealaltA. d
P ntru a curlla laclmurile sau orlce alte metale lu.trulte~folosI11 urmitoarea re- add aulfuric e,t. putln .t.uta; .. dl10lvt com· .. dizohla In 2· 3 .. dizolvl
tetl: topi1i la f1acirA foarte micA (farla flerbe): sAp un (1n bucA1i mlel) -150 g; carbo- concentrllt 1& dacli acidul fierbe, pie!. mlnut. diat.
nat de calclu -20 g: oxld de fier (Fe.O~) -10 g. rece. a.t. dizolvatl.
(axidul de fier 5e poate obtlne calcinlnd Intr-un creuzet 200 g de sulfat feros
cu 300 g de clorurA de sodiu ,i spilind atent ceea ce rlmlne.)
Tart,at de potaslu -10 g: carbonat de magneziu -10 g; api-100 g
Arglntlria 0 putetl curl1a cu pral foarte fin de olod de fler diluat In alcool. 'I reac1ille materJalelor artdiclale,I
In cazulln care stofa are in aldUulrea &8 aUt fibre naturale cit ,i artificlale 5e ob n
reactlile materialelOl natl ale

Rubricl redaclall de Voichila OOMANEANTU

Ex/slind 13 puncte tbe de control
JOCURI prln clJre un paznic-detectiv sr urma
sA treacA, in fiecsre noapte, de elte
D15- douA orl (vezl schema aIAturati), ciu-
tatisa aflatl care ar fi drumul cel mar
TRAC- scurt (economlcos) cu putinti. VA
precizlm cA rondu! de control incepe
100

TIVE 1a obiecllvul «1» $i se termlRA la 0-

blectivul «13», drumul cel mal scurt
mAsurind 2800 m. Tn ce ordine veti
controla cele 13 obJective? (Problema
are douA solu111.)
Tn cercurile diagramei de mal jos
se inscriu clfre cuprinse intre 1 $i 9,
asltel in crt suma cifrelor pe orlzontalA,
verticalA sau diagonall sa tie egalA
cu 18. Problema are mal multe solu1ii
Splrltul d. ob••,yatle, ..,Izarea .I.m.nt.lor
IIeobl,n"lte ,I r.act'a promptl ,. pot antrena.
Incere_tl ... ,egl.lt' In tlau,lle t-t2 formel.
«a~elf car. Inttl (.a" nul tn compozlU.. lor.
j
~ iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii"----'===--==~--'''"-=--
 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- www.asrr.org
1EHNIUM
Raspunsul direct $1 personal- Drln
po,tI - continua sl fie modul nostru
principal de II coresponda cu cititorii
r....lst81. Pentru acest «dialog •. ca $1
tn numArul precedent, retinem doar
acele scrisori car., dephind slera
interesulul «pur redaC1lonal., justific6
o dezbeter. colectlvl $1 0 repr.elzar.
de Intentll, posibilitAti $1.. perspective
tematlce reele, Avem numal 24 de
paginl, iar numArul «paslunilo"t - 81
«hobbylt-urllor diferentiate oarecum
oltelal - 58 ciffeazl 18 clt.va miL
Ce.e ce nu InS8am"l, fir.,t8, ct .for-
tul unei mal bun. «contextAri tematice»,
cum nJ silt serle adesea, nu '0'8 rlmT".
$i In vlltor princlpala noastrA preocupa-
reo TncA 0 dati vA mul1umlm pentru
sensan, pentru 8ugestil, pentru aprs-
cieri $' pentru lncrederea dv. Ne enge·
jAm s-o onorAm. prtn llcelell$1 24 de
pagini
I. POPESCU - BUCURESTI. Pro-
blema «temelor·eoncuru sau, cel pu-
hn, a temelor propuse spre rezolvare
tata ,I.
cititorilor, ca e.ercltlu d. Inv.ntivi-
totodatl. t.st d. varific.,.
a splritulul da solutiona... practicAl
...all." (chlar $1 Tn ahara unor «man
concursuri cu premil») ne preocupl $i
pe nOI. Sugestia dv. - aceea de a se
Tncerca r88hzaree unui «nomenda-
tor» de teme de certA angajare inventi-
vi. abordabile ca grad de dificultate
tehnici $i, nu tn ultiml instantA, nece--
sare $i realizabile (utileeconomiei)-se
intllne$te cu 0 mei veche Intentle II
.Tehnlum.. uluJ. Un estfel de «no-
menclator» tematic cere 'nsA timp (un
studlu foarte temelnic) $1, mai ales, 0
estimare judicioasA a posibilitatilor
cititorilor nO$tri SperAm ca pinA in
toamnA. totu,l.. Tn rest, problemll
redistnbuini prin intermediul $colHor
(all11boratoarelor de electronicA) ,I a
radlocluburilor a unor piese - tranzis-
tori, IAmpl etc. - sortite, dintr-un
motiv sau altul, casArii, dar deplin
utilizabile de cAtre mille de construe·
ton amatori, sperAm sA-$1 g6sellscl
prnA la urmA cuvenitul ecou. Inclu-
ztndu-vl «din oflclu» prlntre corespon-
dentli nO$tri permanenti, a$teptlm noi
scrlsori.
MARIAN RISCA - SUCEAVA.
Schema «frlgometrului») pentru tem-
peraturl Joase a fost remisii colegUor
nO$tri de specialitate. Tn cazul unei
avizArt favorabile 0 veti regAsi in pa-
glnile revlste! la rubrica «CITITORII
NO$TRI PROPUN •. Ce.. ce nu in-
seamnA neaplrat (in orice caz, nu
totdeauna) cA schema. montajul, ide·
ea, pnnclplul de rezoivare nu ar fi
pasibile de perfectlonlri ulterioare.
Deci v-ar rlmlne «riscul» sa pflmiti la
rlndul dv. (prln intermedlul revistei,
flre$te) scnson de rlspuns, mentluni,
preclzlri ti observatu. nu totdNluna
mlgulitoare. De aiel insl $1 farmecul
«mesenel» de constructor amator .La~
boratorul chlmistului .., dupA cum ob~
Hrvati. a $i devenll realitate Pe
curind - «consultath 11 probleme de
tizIeA». Avem $1 nol nevoie d. tlmp ,i,
mai ales, de expenenta care desparte
inevitabil «debutul» unel reviste de
orientarea tematic!, mereu mai largl,
pe care 0 reclamA preferlntele citito-
rilor nO$tri.
MIHAl COSAMBEANU - BUCU·
RE$TI. Ne IOtereleazl «ceasul de
expunere electronic», «aparetul de rna-
rll», «dispozltlvul de incAlzlre auto-
mata e acvariilor» $1, mai ales, monte-
jele pe circuite imprimate despre care
ne scrietL A,teptlndu-vA la redactle
(cu nol propunerl ,I, evident, schemela
flgldultel. vii reamlntim cl Iista cola·
boratClrilor no,tri permanenti nu este
a Iistl... «'nchisl».
PUIU GHEORGHE - RESITA. Am
retinut ambele materiaIe - «mlcro-
ma$ioa de calcuht $1 (laparatul pentru
verificllree $i mAsurarea rezlstentelor,
condensatoarelor $1 tuburilor electro~
nice». In rest, fArA 56 11m 0 revlstA de
«radio-electronicA». sperAm sa nu vA
dezamaglm. A$teptAm nol scrlsorl
E.V. - HUSL Montalela aollcltate
de dv. llU $i fnceput sl apar!. Ne-ar
,"teresa fOllrte mutt sa ne scrieti «cum»
«dacl» ($oi in c1t timp) ati izbutlt sa Ie
realizati.
V. URSESCU - BRASOV. $tlm
foarte bine cA materialele pe care Ie
implicA reallzarea practicA a scheme-
lor aplrute In reyisti nu ae gAsesc
totdeeuna U$or. Tn numerele noastre
vlitoare vom publica 0 Iisll de piesa
etectronice retiproe Inloeuibile $i vom
1"cerea sa pledAm, totodatl. pentru
aprov tionarea corespurfzltoare a ma-
gazinelor destinllte constructofllor
amator!. Nu ni se pare utopia nlcl
realizarea unor saC1ii «Tehnlum» fa
magazinele de specialitate. Aveti In·
credere tn noi $i aeordati·ne. timp.
PAVEL MATEI - BUCURESTI.
Propunenle dv. tematiee slnt realmen-
Ie interesante. Unele dintre ele -
cultivarea florilor, de exemplu - vor
fi concretizate de altfel foarte curind;
testele pentru cunoa$ter81 aptitudi-
nilor reale debuteazl Tncl din acest
numlr; alte propuneri necesitA fnsll
aproplerea unor noj colaborator', spe-
ciaH$ti $~ In primul rtnd, a aeelor pa~
sionati care, asemenea dv., sTnt gllla
sA ne informeze asupre actlvitltii lor
extraprofesionllle, deseori, adevArata
$1 netntrerupta lor «Paslune de 0
viatA». VI multumlm.
S. MUHIDOIN - VIOELE. Int.-o
viitoare rubricl de «idei $i sugestll»
(0 $i avem 1n vedere, de alttel) sollci-
larea dv. - «0 schemA pentru reglarell
automata a contrastulul la eparatele
T.V. in functie de lumina din camerA»
- $i-ar gAsi un loc nlmerit. Evident. altl
cititori ar putea 51 vi rlspunda cl
reglaJul pe care-I aveti Tn vedere nu
dapinde numa! de lumina dm camera.
ci $i de preferintele (datele sublective)
putes gasl un cititor care a 'I
llJe privitorului, dar tot lltlt de bine a11
o astfel de schemA Ca spec1ah$t I
reallzat
nO$tri s6 poatl reallza practic. lunar,
cele 1 000-1 500 de scheme onginale
care ne 5 nt sol,cltate In .crtBOri, ar
Nomerele d 1februarie lOle revistel
slot prlOc:tic epulz "_tlOtelO de a Ie retlplrl
,I, spre rqJetuJ lID fel de «reZerVe»
Interne. Dlferltele dlfuzarea revistel fl.
In special. mal ateotl:~~~~"~te ,I centre vor fl
remise O.s.E.P.-u1u1. ajul. lOcatIO a crescut
oelntrerupt de 110 40 000 te 10 decembrle 110
65 000 exemplare - tira tim oDDlIF. Restrk-
fIlIe fI nmItlrlle fa a sltuatle semnaJatl de
dlferlfl c1t1torl din Bucuref1J .. a - s-au datorat
IIDOr simple nelnleleeerl de ABONAMENTELE,
ORICARE AR FI NUMAR R, CONTINUA SA
SE BUCURE DE UN REGIM RITAR.
trebui 51 cream un ventabil institut de
proiectare.., la cerere. Ceea ce nu in- eft prive$te consultatHie pentru «pll-
seamnA. insA, cl nu vom veni tn lntlm-
pinarea soiicitlrilor de met mare free-
venta Vom publica, decl. vA promitem
lionatii magnetofonului. ale sTnt Tn
atentia revistai.
THEOOOR CONSTANTINES·
scheme pentru amphtlcatoarekl radio CU - BUCURESTI. Exceprnd a,tua-
de mere fldelitate, scheme pentru sta- tille dnd ne propunem sa solicitlm
bilizatorl de tenslune $1 noi date con- fantezla constructorulul amator, sch..
structive pentru anteneki pe care le mele noastre cuprind Iista exacta de
aveti in 'tIedere. plese neeesare montajului (mal putin
DAN ALEXANDRU - comun. materialele mlrunte $1 sculele pe care
GRANICE!jTI. Datole construct"a consider6m cA. pes10na tllnd,le avetl)
(rezlstente $i capacltAtl) Impuse de Retinem Tnsl Idees publlclr!! unul nu·
realizarea cbhtu-ului electronic au mar mal mare de detalil constructive
$i aplrut in f'lumlru nostru din la· (eventual, totografll) aferente montaju-
nuarie. A,teptlm pnma fotoorllfl8 rea- lu" Cel PUtlO pentru Incepltori. A$tep--
lizatl, sperAm, cu acest blitz. tam nOI sugestil.
TANASE ADRIAN - BuzAu. Pu- VIOREL M. SOARE-CAlARA$I.
blicarea schemelor de montal pentru Rubrica blbltograflc4 pe care ne-o
un magnetofon e 0 treabl u$oarl. sugerati este deplm realize bill. Mai
Costul magnetofonulul, inal, s-ar rl- exact, vom pUblica toarte curind lista
dica 18 un nlve! apropiat pretunlor cu c1rtile de cApitii ale unor pesiuni
stabllite pentru magnetofoanele exis- $1 (de ce nu")) vlnoare profesil (<Apa·
tente tn comeri Tn plus, realizarea ratul penlru controlul televizoarelor» a
propriu-zisl a unu! magnetofon im... fost remis pentru consultare Ipecla-
plicA 0 mare expenentl practicl, SCU· li$tllor nO$tri.
Ie. dispozitive $1 procurarea unor pie- Ing. D. OORIAN
se. nu totdeauna U$or de procurat
COLABORATORD PERMANEN'fI AI REVISTEI:
a log. R. COMAN 0 Dr. Ing. L. FLORU 0 Teha. NIc. HANU
o Ing. M. IVANCIOVICI 0 1Dg. M. LAURIC 0 ilia. V. LAURIC
o Biolng EI. MANfU 0 IDe. L. MARTIN 0 ilia. I. MlHAIEsCU 0
log. R. MOSCOVICI 0 Prof. I. PA~ 0 ilia. D. PETRO-
POL 0 Fiz. VLAICU RAnU 0 IJII. L. RUBEL 0 Da- D. SUCIU
o Arb. E. VERNESCU 0 ilia. D. ZAMFIRESCU 0 Dr. .,.. Fl.
ZAGANESCU.
Pr...nt.... artlotlcl: ADRIAN MATEESCU
PrOl.nt.,.. oratlc&: ARCADIE DANELlUC
Rodac1i. f/ admlnlotratia: Bucu...ti, Piala Sclntelll
~
Telefon: 17 " " , Interior lUI tl 17:14
<.: pes Tiparulexecutat Ia Combinatul poUgr.tic .•eua Sctnteii»