Sunteți pe pagina 1din 45

FAC.

DE INGINERIE MECANICA
Cat. de Autovehicule i Motoare
PROIECT
la
Construcia i calculul automobilelor I
Tema: Cutie de viteze

Student: Adrian VISOIU
Secia AR
Anul III, grupa 1181
ndrumtor: prof.dr.ing. Ion R!"A

Anul universitar 2010-2011
Semestrul II
1
Cuprins
1 S#U"IU "! $IV!% RIVI$" &U#IA "! VI#!'! ................................................(
) *A#!RIA%! U#I%I'A#! %A &O$S#RU&+IA cutiei de ,ite-e.............................11
( #!.$O%O/II U#I%I'A#! %A &O$S#RU&+IA cutiei de ,ite-e............................18
0 *O"A%I#1+I "! "!#!RIORAR! A &U#I!I "! VI#!'!...................................)(
2 3US#I4I&AR!A SO%U+I!I &O$S#RU&#IV! A%!S! 5I &A%&U%U% &U#I!I "!
VI#!'!............................................................................................................................)2
6 I"!$#I4I&AR!A U$!I *O"A%I#1+I "! &R!5#!R! A &A%I#1+II cutiei de
,te-e.................................................................................................................................0(
8. &O$&%U'II...............................................................................................................00
7 8I8%IO/RA4I!.........................................................................................................02
)
1 STUDIU DE NIVEL PRIVIND CUTI DE VITE!E
1"1 #UNC$IUNILE
rincipalele functiuni ale cutiei de ,ite-e 9unt:
a9igurarea depla9arii in conditii foarte ,ariate de drum
optimi-area functionarii motorului pentru cre9terea economicitatii 9i fia:ilitatii;
decuplarea de lunga durata a motorului de re9tul tran9mi9iei;
o:tinerea mer9ului inapoi al automi:ilului
%a unele automo:ile cutia de ,ite-e mai poate prelua 9i alte functiuni 9uplimentare:
antrenarea unei pri-e de putere folo9ite pentru actionarea unor ec<ipamente au=iliare ale
automo:ilului;
franarea de incetinire
4ig. 1.1 &utie de ,ite-e.
1"% SOLU$II CONSTRUCTIVE
(
4ig 1.).1 cutie de ,ite-e cu 8 trepte
4ig 1.).) &utie de ,ite-e "S/ cu > trepte
4ig 1.).( &utie de ,ite-e autoturi9m de teren ?cutia mea@
0
4ig 1.).0 Sc<ema cinematica cutie de ,ite-e
Solutia alea9a de mine e9te o cutie de ,ite-e cu 2 trepte. Am ale9 acea9ta cutie de ,ite-e datorita
comple=itatii redu9e, fiind o 9olutie cla9ica de cutie de ,ite-e, 9i datorita co9turilor relati, redu9e
de productie.
1"& OPER$II DE 'NTRE$INERE
Intretinerea cutiei de ,ite-e con9ta in urmatoarele operatii:
controlul fi=arii cutiei pe carterul am:reiaAului 9au pe cadru
,erificarea 9tringerii piulitelor de la flan9a ar:orelui 9ecundar
,erificarea etan9eitatii carterului prin o:9er,area locurilor pe unde au loc pierderi de ulei
controlul functionarii di9po-iti,elor de fi=are 9i -a,orire
reglarea mecani9mului de comanda a treptelor
gre9area articulatiilor mecani9mului de comanda
controlu 9i complectarea ni,elului uleiului
9c<im:area lu:rifiantului din carter
%a automo:ile cu comanda la di9tanta a cutiei de ,ite-e 9i la cele cu maneta pe coloana
,olanului, tre:uie 9a 9e regle-e, periodic, lungimile tiAelor intermediare pentru a 9e aduce in
2
concordanta cu po-itia pinioanelor din cutia de ,ite-e.
Ungerea cutiei de ,ite-e 9e face cu ulei 9pecial pentru tran9mi9ie. Sc<im:area uleiului con9ta in
golirea celui u-at 9i umplerea pina la ni,el cu altul proa9pat. "e regula, ni,elul uleiului in carter
tre:uie 9a fie la marginea inferiora a orificiului de umplere.
eriodic, 9e controlea-a ni,elul lu:rifiantului in carter, care tr:uie 9a fie la ni,elul
orificiului de alimentare.
"ea9emenea, atunci cind in9tructiunile de e=ploatare pre,ad, 9e fac inlocuirea in functie
de anotimp ?iarnaB,ara@ a uleiului, c<iar daca rulaAul pre,a-ut nu a fo9t reali-at.
1"( )ODLIT*$I DE REPRRE
&arterul cutiei de ,ite-e. ot aparea urmatoarele defecte: fi9uri ale carterului, u-ura
loca9ului din fata pentru a=ul de mer9 inapoi, u-ura loca9ului din 9pate pentru a=ul de
mer9inapoi, deteriorarea filetului gaurilor pentru fi=area capacului cutiei de ,ite-e, a capacelor
ar:orelui primar 9i ar:orelui intermediar 9i a capacului pentru ,ite-ometru, deteriorare filetului
gaurilor pentru fi=area carterului reductorului, 9tir:iri ale :o9aAelor gaurilor filetate.
Fisurile carterului 9e con9tata prin e=amen ,i-ual 9i control prin ciocanire. "aca fi9urile
9int mai mici de 2C mm 9au nu tra,er9ea-a mai mult de doua gauri, carterul 9e reconditionea-a
prin 9udare o=iacetilenica 9i refacerea 9uprafetelor afectate de fi9uri la forma 9i dimen9iunile
initiale.
Uzura locasurilor pentru axul de mers inapoi 9e ma9oara cu cali:reBtampon: loca9urile
u-ate 9e ale-ea-a la cote maAorate 9i 9e folo9e9te un a= de mer9 inapoi la cote maAorate.
6
Filetul gaurilor deteriorat 9e reconditionea-a prin maAorarea gaurilor 9i refiletarea la cota
maAorata 9au prin incarcarea cu 9udura a gaurilor, gaurirea 9i refiletarea la cota nominala.
Locasurile rulmentilor arborilor cutiei de viteze uzate 9e reconditionea-a prin: ale-are la
o cota maAorataB:uc9are ?:uc9e montate cu 9tringere prin pre9are@Bprelucrarea ale-aAului la cota
nominala: metali-are, urmata de prelucrarea la cota nominala.
Carterul cutiei de viteze se rebuteaza daca pre-inta 9parturi 9i rupturi de orice natura 9i
po-itie, fi9uri care leaga doua ale-aAe pentru rulmenti, fi9uri mai mari de 2C mm 9au care
tra,er9ea-a mai mult de doua gauri.
Ar:orele primar. ot aparea urmatoarele defecte:
u-ura 9uprafetei loca9ului 1 pentru 9priAinirea ar:orelui 9ecundar: u-ura 9uprafetei ) de fi=are a
rulmentului din carterul cutiei de ,ite-e, u-ura in latime a canelurilor ( pentru :utucul di9cului
am:reiaAului, u-ura fu9ului de g<idaA 0 in ar:orele cotit, u-ura 9uprafetei de alunecare 2 a
inelului de etan9are, 9tir:iri ale 9uprafetei de lucru a dintilor de angrenare 6 9au cuplare,
inco,oierea 9au tor9oinarea ar:orelui, u-ura in gro9ime a dintilor de angrenare>, u-ura in
gro9ime 9au la capete a dintilor de cuplare 8, fi9uri de orice natura 9au po-itie.
Uzura supraetei locasului pentru spi!inirea arborelui secundar 9e ma9oara cu un tampon
9au un micrometru de interior: defectul 9e elimina prin rectificare la cota maAorata.
Reconditionare 9uprafetei 9e poate face 9i prin cromare, dupa care 9e rectifica la cota nominala.
Uzura in latime a canelurilor pentru butucul arborelui ambreia!ului 9e ma9oara cu un
9a:lon, iar daca 9cade 9u: o anumita latime, ar:orele 9e re:utea-a.
Uzura supraetei de ixare a rulmentului din carterul cutie de viteze 9e ma9oara cu un
micrometru de e=terior 9au cali:ru potcoa,a: defectul 9e elimina prin cromare, metali-are cu
pul:eri metalice 9au metali-are cu 9irma 9i rectificare la cota nominala.
Uzura usului de g"ida! in arborele cotit 9e ma9oara cu un micrometru de e=terior:
defectul 9e elimina prin cromare 9au metali-are cu pul:eri 9i rectificare la cota nominala.
Stirbirile supraetei de lucru a dintilor de angrenare sau cuplare 9e e=aminea-a ,i-ual.
Suprafata 9e reconditionea-a prin poli-area marginilor 9tir:irilor, daca defectul nu depa9e9te
)2D din 9uprafata dintelui 9ic ind nu apare la doi dinti alaturati.
Arborele primar se rebuteaza in ca-ul urmatoarelor defecte:fi9uri 9au rupturi de orice
natura:rupturi ale dintilor:inco,oierea 9au tor9ionarea ar:orelui:u-ura in gro9ime a dintilor de
angrenare 9au de cuplare,pe9te o anumita ,aloare:u-ura la capete a dintilor de cuplare,pe9te o
anumita limita:e=folierea canelurilor.
Uzura isurilor pentru rulmenti 9e ma9oara cu un micrometru de e=terior 9au cali:ru
potcoa,a: defectul 9e elimina prin cromare 9i rectificare la cota nominala.
>
Uzura supraetelor de contact cu rotile dintate 9e ma9oara cu micrometru de e=terior 9au
cali:ru potcoa,a: defectul 9e eliminaprin cromare 9i rectificare la cota nominala,cind 9e folo9e9c
roti dintate cu diametru interior la cota nominala,9au prin cromare 9i rectificare la cota
maAorata,cind 9e folo9e9c roti dintate la o treapta de reparatie.
Uzura in grosime a dintilor danturii rotilor 9e ma9oara cu un cali:ru 9pecial pentru
dantura. "aca cota pe9te trei dinti e9te 9u: limita admi9a, ar:orele nu 9e reconditionea-a ci 9e
re:utea-a
Fisurile de orice natura sau pozitie 9e controlea-a prin feroflu=. "aca apar fi9uri,
ar:orele nu 9e reconditionea-a ci 9e re:utea-a.
Stirbirile supraetei de lucru a dintilor 9e e=aminea-a ,i-ual. Ar:orele 9e reconditionea-a
prin poli-area marginilor 9tir:irilor daca nu depa9e9c )2D din 9uprafata dintelui 9i nu 9e produc
la doi dinti alaturati.
Ar:orele 9ecundar. ot aparea urmatoarele defecte: u-ura 9uprafetei de centrare a
canelurilor pentru flan9a ar:orelui 9i 9uportul mufelor de cuplare a treptelor:u-ura in gro9ime a
canalurilor pentru 9uportul mufelor de cuplare a treptelor:u-ura 9uprafetelor de lucru a
rulmentilor cu roleBace pe care 9e 9priAina rotile dintate:u-ura fi9urilor pentru rulmentii de
9priAin:fi9uri de orice natura:inco,oierea 9i tor9ionarea ar:orelui.
Uzura supraetelor de centrare a canelurilor 9e ma9oara cu micrometrul de e=terior 9au
cu cali:ru potcoa,a. "aca dimen9iunile 9int 9u: limita admi9a, ar:orele nu 9e reconditionea-a ci
9e re:utea-a.
Uzura in grosime a canalurilor 9e ma9oara cu micrometrul pentru dantura. "aca cota e9te
9u: limita admi9a, ar:orele nu 9e reconditionea-a ci 9e ru:utea-a.
Uzura supraetelor de lucru ale rulmentilor cu role-ace pe care se spri!ina rotile dintate
9e ma9oara cu un micrometru de e=terior 9au cu un cali:ru potcoa,a.Ar:orele 9e reconditionea-a
prin:cromare dura 9i rectificare la cota nominala:metali-are cu pul:eri metalice 9i rectificarea la
trepte de reparatie:inlocuirea rolelorBace initiale cu unele a,ind diametrul maAorat 9i folo9irea
unei roti dintate reconditionate.
Uzura usurilor pentru rulmentii de spri!in 9e ma9oara cu un micrometru de e=terior 9au
cu un cali:ru potcoa,a.Ar:orele 9e reconditionea-a prin rectificare de uniformi-are,cromare dura
9i rectificare la cota nominala.
Fisurile de orice natura 9e controlea-a prin feroflu=.Ar:orele fi9urat 9e re:utea-a.
Incovoierea arborilor 9e ma9oara cu un di9po-iti, cu comparator.8ataia radiala la
prindere intre ,irfuri nu tr:uie 9a depa9ea9ca o anumita ,aloare preci9a.Ar:orele nu 9e
reconditonea-a.
8
Uzura aleza!ului pentru arborele secundar 9e ma9oara cu un micrometru de interior 9au
cu un cali:ru tampon:defectul 9e elimina prin rectificarea ale-aAului la treapta de reparatie.
Uzura danturii de cuplare 9e poate manife9ta prin: u-ura in go9ime a dintilor de cuplare,
u-ura la capete a dintilor de cuplare, am:ele defecte. Rotile dintate nu 9e reconditionea-a: 9e
re:utea-a daca cota pe9te trei dinti 9au latimea danturii 9int 9u: limitele pre9cri9e.
Stirbirile supraetei de lucru a dintilor 9e indepartea-a prin poli-area marginilor
9tir:irilor daca nu depa9e9c )2D din 9uprafata dintelui 9au nu apar la doi dinti alaturati.
La uzura in grosime a dintilor danturii de angrenare# roata dintata nu 9e reconditionea-a:
9e re:utea-a cind cota pe9te patru dinti e9te 9u: ,aloarea pre9cri9a.
Fisurile in orice pozitie 9e controlea-a prin feroflu=. Roata 9e re:utea-a cin din urma
controlului apar fi9uri.
1"+ NLI! CO)PRTIV*
In ca-ul celor trei de9ene pre-entate En 9u:capitolul 1.). 9unt trei 9olutii contructi,e
pentru ato,e<icule de teren.
In figura 1.).1 e9te pre-entata o cutie in 8 trepte. Acea9ta cutie in comparatie cu cutia
alea9a de mine are un ga:arit marit datorita treptelor multe de ,ite-e ceea ce implica automat 9i
co9turi de productie mari.
In figura 1.).) e9te pre-entata o cutie automata cu > trepte. Acea9ta cutie are o te<nologie
complicata 9i de ultima generatie fiind foarte 9cumpa din punc de ,edere al co9turilor de
productie. Un a,antaA al ace9tei cutii e9te faptul ca 9c<im:area treptelor de ,ite-a 9e face
automat.
In figura 1.).( e9te pre-entata o cutie de ,ite-e cu 2 trepte , acea9ta 9olutie contructi,a
fiind alea9a de mine , datorita multiplelor a,antaAe 9i co9turilor de productie mici.
1"+"1 ,anta-e
Un co9t de productie mic
!9te o 9olutie contructi,a cla9ica , u9or de utili-at
Utili-ea-a la ma=im puterea motorului
7
1"+"% De.a,anta-e
Utili-area am:reiaAului la 9c<im:area treptelor de ,ite-a, fata de cutiile automate
#impul nece9ar 9c<im:arii treptei de ,ite-a e9te de9tul de mare, fiind influentat 9i de
e=perienta 9oferului
oate di9trage atentia 9oferului de la drum , fiind nece9ar 9a ia o mana de pe ,olan
pentru a 9c<im:a treapta de ,ite-a
1C
% )TERILE UTILI!TE L CONSTRUC$I CUTIEI DE VITE!E
%"1 TIPURI DE )TERILE UTILI!/ILE
rborii0
Materiale utilizate.
oeluri car:on: O%0),O%2C,O#02,O#2C,O%&(2,O%&02;
oeluri aliate: &r1C,AU#0C;
alame,:ron-uri.
Rotile 1intate" Roile dinate 9e e=ecut dintrBo gam foarte larg de materiale pentru a 9ati9face
condiiile di,er9e En care funcionea-. Roile dinate utili-ate En con9trucia reductoarelor de
turaie, a tran9mi9iilor automo:ilelor Fi tractoarelor 9e e=ecut numai din oeluri tratate termic
9au termoc<imic.
)ateriale0
*aterialele roilor dinate tre:uie 9 Endeplinea9c, En 9copul u-rii uniforme a
pinionului Fi roii condu9e, urmtoarea condiie de duritate:
o .8
)
Bduritatea materialului roii condu9e
o .8
1
B duritatea materialului pinionului
rincipalele tipuri de materiale utili-ate En con9trucia roilor dinate 9unt:
o Oeluri
o$eluri de uz general pentru construc$ii %i turnat &n piese, 9e utili-ea-
pentru roile dinate puin 9olicitate, care funcionea- la ,ite-e periferice
mici; re-ult dimen9iuni mari pentru roi;
o$eluri de cementare 'deformaii relati, ridicate dup tratament termic;
O%& 1C, O%& 12, O%& )C pt. R" puin 9olicitate Fi , G6; 1)H mI9; 12
&r C8, )1 *o*n&r 1), 18 *n&r 1C, )C *n82 pt. R" cu 9olicitri medii
Fi 18 *o&r$i 1(, )C *o$i (2, 1( &r$i (C pt. R" cu 9olicitri mari Fi ,
1) mI9;
o$eluri de c(lire supericial( ' deformaii relati, redu9e dup tratament
termic;
o$eluri de nitrurare ' duritate ridicat fr modificri 9tructurale.
11
#onte
roi dinate cu dimen9iuni mari, care funcionea- la Encrcri redu9e Fi cu
,ite-e periferice mari;
Rulmentii
*aterialele de9tinate inelelor Fi corpurilor de ro9togolire tre:uie 9 Endepline9c o 9erie de
condiii: re-i9ten mare la 9olicitarea de contact; re-i9ten mare la u-ur; tenacitate. Oelurile
care Endepline9c cel mai :ine ace9te condiii 9unt oelurile aliate cu crom, care conin
apro=imati, 1D car:on Fi 1,(J1,62D crom. Alte elemente de aliere 9unt manganul Fi 9iliciul.
Vite-a de clire Fi adKncimea de clire 9unt direct dependente de coninutul de mangan.
#ratamentul termic de durificare e9te de clire ?Encl-ire la 8CCL&, meninere 1 or, rcire
En ulei@ urmat de re,enire Aoa9 ?Encl-ire la 1>CL&, meninere ( ore, rcire En ulei preEncl-it la
>CL&@. "up tratamentul termic, duritatea inelelor Fi a corpurilor de ro9togolire e9te de 6(M(
.R&.
Unele firme productoare de rulmeni utili-ea- Fi oeluri de cementare, ace9tea
comportKnduB9e :ine la 9olicitri cu Focuri. entru re-i9ten la temperaturi ridicate 9au pentru
re-i9ten la coro-iune, 9e utili-ea- oeluri 9peciale Enalt aliate, re9pecti, oeluri anticoro-i,e,
aliate cu crom.
Inelele rulmen$ilor 9e e=ecut prin 9trunAire, urmat de rectificare. Semifa:ricatele
utili-ate 9unt de tip ea, laminat, pentru diametre e=terioare mai mici de )C mm Fi o:inute
prin forAare, pentru diametre e=terioare mai mari de )C mm.
4orAarea 9e efectuea- pe maFini automate. Ulterior 9emifa:ricatele forAate 9e 9upun unui
tratament termic de recoacere de glo:uli-are ?En cuptoare electrice@ Fi operaiunii de 9a:lare cu
alice din font pentru Endeprtarea underului Fi a e,entualelor :a,uri.
StrunAirea 9e face pe maFini automate. naintea operaiei de 9trunAire a cilor de rulare 9e
rectific plan :ilateral inelele, pentru a9igurarea :a-elor te<nologice. "up 9trunAire 9e aplic
tratamentul de durificare Fi a:ia apoi 9e e=ecut, En ordine, rectificarea 9uprafeelor laterale, a
9uprafeelor cilindrice, a cilor de rulare Fi 9uperfini9area cilor de rulare. n final, rugo-itatea
9uprafeelor funcionale e9te de C,0 Nm.
)ilele 9e o:in prin pre9are la rece ?En pre9e 9peciale@, urmat de pilire Fi e,entual
rectificare. Se continu cu tratamentul termic de durificare, urmat de rectificare, lepuire Fi
9ortare. Rectificarea Fi lepuirea 9e e=ecut cu di9curi din font 9pecial, cu 9oluii a:ra-i,e de
Al
)
O
(
, &r
)
O
(
Fi, En final, motorin. Se o:in rugo-iti de C,C0 Nm.
*olele 9e o:in prin de:itare din :are, urmat de pre9are. "up tratamentul termic de
durificare 9e continu cu operaiile de to:uire Fi de rectificare de e:oFare a generatoarei rolei.
1)
Carterul"
Alegerea materialului depinde atKt de a9pecte functionale O Encarcare, -gomot, cKt 9i de
a9pecte te<nologice O productia -ilnica, procedeul de turnare 9i te<nologia de u-inare di9poni:ila
etc. "e regula, En con9tructia unui carter al cutiei de ,ite-e, datorita dificultatilor de o:tinere a
calitatilor 9uprafetelor la u-inare cu aceea9i ,ite-a de a9c<iere 9i modificarii diferentiate a formei
9i dimen9iunilor la cre9terea temperaturii, 9e utili-ea-a un 9ingur tip de material. &omple=itatea,
forma 9i a9pectul pie9elor ,aria-a En functie de: materialele utili-ate ?aluminiu 9au fonta@
procedeul de turnare a 9emifa:ricatelor.
Inelele 1e sincroni.atoare 9e reali-ea-a din :ron-.

%"% RE!ISTEN$E D)ISI/ILE
rborii Ar:orii 9unt 9olicitai la tor9iune i mai puin la Enco,oiere.&alcul ar:orilor con9t En a
determina diametrul 9u .
Relaia utili-at e9te:
unde:
dBdiametrul ar:orelui GmH;
nBturaia GrotIminH;
at Olimita admi9i:il la tor9iune GaH.
n ca-ul 9olicitrii compu9e la Enco,oiere i tor9iune ,relaia utili-at e9te:
Rotile 1intate" Ruperea dintilor e9te cea mai periculoa9 form de deteriorare a danturii,
deoarece :ucile rupte din dini pot produce deteriorarea Fi a altor organe de maFini din
tran9mi9ie. Ruperea dinilor e9te cau-at de o:o9eala materialului 9au de 9upra9arcinile care apar
En tran9mi9ie.
1(
*arca oelului
P
C)
,
*
a
P
r
,
*a
P
C)
,
*
a
P
r
,
*a
P
C)
,
*a
P
r
,
*a
P
C)
,
*
a
P
r
,
*a
P
C)
,
*
a
P
r
,
*
a
S#AS
>71
SR !$
1CC8(B1
1CC8(B)
"iametrul d 9au gro9imea pie9ei t# En mm
d 16; t
8
16 Q d
0C;
8 Q t )C
0C Q d 1CC;
)C Q t 6C
1CC Q d
16C;
6C Q t 1CC
16C Q d
)2C;
1CC Q t
16C
Tratament termic0 c2lire i re,enire 3nalt2 4I5
0C&r1C 01&r0 8CC
1CCC.
..1)C
C
66C
7CC
J
11CC
26C
8CCJ
72C
B B B B
)6*o&r11
)2&r*o
0
>CC
7CC...
1CCC
6CC
8CCJ
72C
02C
>CCJ
82C
0CC
62C
J
8CC
B B
(0*o&r11
(0&r*o
0
8CC
11CC...
1)CC
62C
7CCJ
11CC
22C
8CCJ
72C
2CC
>2C
J
7CC
02C
>CCJ
82C
0)*o&r11
0)&r*o
0
7CC
11CC...
1(CC
>2C
1CCCJ
1)CC
62C
7CCJ
11CC
22C
8CC
J
72C
2CC
>2CJ
7CC
(0*o&r$i
16
(6&r$i*
o0
7CC
11CCJ
1(CC
8CC
1CCCJ
1)CC
>CC
7CCJ
11CC
6CC
8CCJ
72C
22C
>2CJ
7CC
(C*o&r$i
)C
(C&r$i*
o8
1C2C
1)2CJ
102C
1C2C
1)2CJ
102C
7CC
11CC
J
1(CC
8CC
1CCC
J
1)CC
8CC
1CCC
J
1)CC
21V*n&r
11
21&rV0 7CC
11CCJ
1(CC
8CC
1CCCJ
1)CC
>CC
7CCJ
11CC
62C
82CJ
1CCC
6CC
8CCJ
72C
Rulmentii"
"urata de funcionare a rulmenilor rotitori e9te
limitat de apariia de ciupituri pe 9uprafeele
funcionale. !lementele care intr En calculul ace9tor
rulmeni au fo9t 9ta:ilite pe :a-a unui numr foarte
mare de Encercri e=perimentale.
Durabilitatea unui lot 1e rulmeni ?cuprinde
rulmeni aparent identici@, care funcionea- En aceleaFi
condiii, repre-int numrul de rotaii efectuate 9au
depFite de procentul impu9 din rulmenii lotului, fr
9 apar 9emne de o:o9eal a materialului.
Durabilitatea 1e ba.2 4L
b
5 e9te dura:ilitatea
10
&ur:a de di9tri:uie a dura:ilitii
rulmenilor rotitori
"
u
r
a
:
i
l
i
t
a
t
e
a
,

E
n

m
i
l
i
o
a
n
e

d
e

r
o
t
a

i
i
unui lot de rulmeni pentru care fia:ilitatea impu9 e9te de 7CD.
&ur:a de di9tri:uie a dura:ilitii rulmenilor unui lot ?fig. 6.)8@ arat c 2CD din
rulmenii lotului depFe9c de apro=imati, 2 ori dura:ilitatea de :a-, iar 1CD din rulmenii
lotului depFe9c de apro=imati, 10 ori dura:ilitatea de :a-. &u alte cu,inte, un rulment are 7CD
pro:a:ilitate de a atinge durata de funcionare impu9, 2CD pro:a:ilitate 9 ating o durat de
funcionare de 2 ori mai mare Fi 1CD pro:a:ilitate 9 ating o durat de funcionare de 10 ori
mai mare.
Ca6acitatea 1e 3nc2rcare 1inamic2 1e ba.2 4C5 e9te definit ca 9arcina pur radial,
pentru rulmenii radiali 9au radialBa=iali, Fi 9arcina pur a=ial, pentru rulmenii a=iali 9au a=ialB
radiali, con9tant, 9u: aciunea creia un lot de rulmeni aparent
identici, care funcionea- cu inelul interior rotitor, are o
dura:ilitate de :a- de un milion de rotaii ?L
b
R 1C
6
rotaii@.
&apacitatea de Encrcare dinamic de :a- e9te o mrime 9ta:ilit e=perimental pentru
fiecare tipodimen9iune de rulment, ,alorile ace9teia fiind date En cataloagele de rulmeni ale
firmelor productoare.
*odul de de9fFurare a calculului rulmenilor rotitori e9te funcie de dependena de timp
a 9arcinii Fi turaiei ?con9tante 9au ,aria:ile@. n continuare, 9e ,a con9idera ca-ul rulmenilor
care funcionea- la 9arcini Fi turaii con9tante. n condiii reale, un rulment poate funciona cu
inelul interior 9au cu inelul e=terior rotitor Fi, de a9emenea, Encrcat cu fore com:inate radiale
?F
t
@ Fi a=iale ?F
a
@.
Sarcina 1inamic2 ec7i,alent2 4P5 e9te definit ca 9arcina pur radial, pentru rulmenii
radiali 9au radialBa=iali, Fi 9arcina pur a=ial, pentru rulmenii a=iali 9au a=ialBradiali, con9tant,
9u: aciunea creia un rulment, cu inelul interior rotitor, atinge aceeaFi dura:ilitate ca En condiii
reale de funcionare Fi Encrcare.
n figura e9te pre-entat corelaia, 9ta:ilit e=perimental, dintre fora radial care Encarc
rulmentul Fi fora a=ial preluat de rulment, pentru 9arcin dinamic ec<i,alent con9tant ?+ R
con9t.@ . n diagram, dreapta Enclinat cu ung<iul ST delimitea- dou domenii. Ung<iul ST e9te
impu9 de o con9tant a fiecrui rulment, e ?e R tg ST@, a crei ,aloare e9te dat En cataloagele
de rulmeni, En funcie de
tipodimen9iunea rulmentului Fi de
Encrcarea a=ial F
a
. &ele dou
domenii din diagram 9unt
caracteri-ate de moduri diferite
pentru calculul 9arcinii dinamice
ec<i,alente.
'ona I 9e caracteri-ea-
prin fore a=iale mici,
comparati, cu cele radiale,
core9pun-tor e=pre9iei
e
F
F
r
a
U tg tg
.
12

4ig. 6.)7 &orelaia dintre fora radial ?F
r
@ care Encarc
rulmentul Fi fora a=ial ?F
a
@ preluat de rulment, pentru
9arcin dinamic ec<i,alent con9tant ?+ R con9t.@
rocentul din rulmenii
lotului Encercat
Sarcina dinamic ec<i,alent 9e calculea-, prin negliAarea efectului forei a=iale, cu
relaia
r p
,F +
.
'ona II 9e caracteri-ea- prin fore a=iale mari, comparati, cu cele radiale, core9pun-tor
e=pre9iei
e
F
F
r
a
> U tg tg
. Sarcina dinamic ec<i,alent 9e calculea-, inKnd
9eama de efectul forei a=iale, cu relaia
( )
a r p
-F ,.F + +
.
n relaiile anterioare 9Bau notat cu: S O ung<iul dintre componenta radial a Encrcrii F
r
Fi 9arcina total F
n
;
p
O factorul de corecie glo:al, care ine 9eama de condiiile concrete de
funcionare a lagrului; . Fi - O factori de ec<i,alare a 9arcinii radiale ?F
r
@, re9pecti, a celei
a=iale ?F
a
@; , O factor care ine 9eama de tipul inelului rotitor.
4actorul de corecie glo:al
p
9e calculea-, En funcie de o 9erie de factori 9pecifici, cu
relaia
t
s v d z
p



,
Forele axiale totale, care Encarc cele dou lagre, 9e determin En funcie de forele
a=iale 9uplimentare Fi de fora a=ial e=terioar re-ultant F
a
, care Encarc ar:orele. Su: aciunea
forei a=iale e=terioare Fi a forelor a=iale 9uplimentare, ar:orele nu e9te En ec<ili:ru Fi tinde 9 9e
depla9e-e a=ial, iar En unul din lagre apare o reaciune a=ial care ec<ili:rea- ar:orele Fi intr
En calculul forei a=iale totale pentru acel lagr. rin urmare, determinarea forelor a=iale totale
9e face En funcie de tipul montaAului ?En VWX 9au En VOX@, de ,aloarea Fi direcia forelor a=iale
9uplimentare Fi a forei a=iale e=terioare F
a.

&alculul de dura:ilitate al rulmenilor rotitori 9e efectuea- dup capacitatea dinamic de
Encrcare. &ore9pun-tor cur:ei de o:o9eal YZ<ler G10, 12H, pentru rulmeni, Entre dura:ilitatea
rulmentului L, re9pecti, dura:ilitatea de :a- L
b
Fi 9arcina dinamic ec<i,alent +, re9pecti,
capacitatea de Encrcare dinamic de :a- C e=i9t dependena
. con9t
b
p p
L C L +
16
%"& )ODURI DE PRELUCRRE POSI/ILE
rborii"
Semifa:ricatele pentru ar:ori 9i o9ii pot fi: :are laminate, pentru diametre 9u: 10C mm; :are
laminate cu forAare ulterioara; :are laminate cu matritare ulterioara, En ca-ul productiei de de
9erie mare; 9emifa:ricate turnate, En ca-ul ar:orilor 9i o9iilor de dimen9iuni foarte mari. !=ecutia
ar:orilor din :are laminate cu forAare 9au matritare ulterioara conduce la o:tinerea unui
9emifa:ricat apropiat de forma finala a ar:orelui O cu importante economii de material,
manopera 9i energie O 9i la reali-area unui fi:raA continuu care urmare9te forma ar:orelui, cu
efect direct a9upra maririi re-i9tentei ace9tuia.
Rotile 1intate"
Oelurile utili-ate En con9trucia roilor dinate 9unt oeluri laminate 9au forAate. "in punct de
,edere al proprietilor mecanice Fi al prelucra:ilitii, oelurile utili-ate En con9trucia roilor
dinate 9e Empart En dou mari grupe:
oeluri moi, cu duritatea 9uperficial mai mic de (2C .8;
oeluri 1ure, cu duritatea 9uperficial mai mare de (2C .8.
Prelucrarea rotilor 1intate
ma9ini de fre-at roti dintate prin metoda de ro9togolire
ma9ini de ra:otat roti dintate prin metoda ro9togolirii
ma9ini de rectificat care utili-ea-[ procedeul $I%!S
Rulmentii"
"in oelul laminat 9e o:in 9emifa:ricate prin forAare, matriare Fi laminare.
Otelurile de rulmeni au condiii foarte 9trKn9e pri,ind compo-iia c<imic,
micro9tructura cKt Fi puritatea lor En inclu-iuni Fi 9egregaii. "eo9e:it de duntoare 9unt
inclu-iunile nemetalice, care apar pe 9uprafaa 9upu9 ten9iunilor de contact mari. Rulmenii 9unt
pie9e crora li 9e impun caracteri9tici mecanice deo9e:ite, deoarece ei tre:uie 9a preia, fr a 9e
deteriora, 9arcini locale mari de traciune, compre9iune, forfecare, u-are Fi mai ale9 o:o9eala de
contact, in condiiile unor 9olicitri Endelungate
1>
& TE8NOLO9II UTILI!TE L CONSTRUC$I CUTIEI DE VITE!E
&"1 TE8NOLO9II DE #/RICRE
rborii"
Semiabricatele pentru ar:ori 9i o9ii pot fi: :are laminate, pentru diametre 9u: 10C mm; :are
laminate cu forAare ulterioara; :are laminate cu matritare ulterioara, En ca-ul productiei de de
9erie mare; 9emifa:ricate turnate, En ca-ul ar:orilor 9i o9iilor de dimen9iuni foarte mari. !=ecutia
ar:orilor din :are laminate cu forAare 9au matritare ulterioara conduce la o:tinerea unui
9emifa:ricat apropiat de forma finala a ar:orelui O cu importante economii de material,
manopera 9i energie O 9i la reali-area unui fi:raA continuu care urmare9te forma ar:orelui, cu
efect direct a9upra maririi re-i9tentei ace9tuia.
/e"nologia de fa:ricatie a ar:orilor 9i o9iilor con9ta En: 9trunAirea 9uprafetelor cilindrice 9au
conice 9i a filetelor, fre-area canalelor de pana 9au a canelurilor O operatii e=ecutate Enainte de
tratamentul termic O rectificarea fu9urilor, a portiunilor de calare, a 9uprafetelor canelurilor O
operatii e=ecutate dupa tratamentul termic.
/ratamentele termice 9au termoc<imice aplicate depind de materialul din care 9e e=ecuta
ar:orii, putKnd fi: Em:unatatire 9au Em:unatatire 9i calire 9uperficiala a fu9urilor, canelurilor,
portiunilor de calare etc.; cementare urmata de calire a fu9urilor, portiunilor de calare 9i a
canelurilor; nitrurare etc.
Rotile 1intate"
relucrarea dinilor roilor dinate repre-int 2C...>CD din timpul total de maFin nece9ar
o:inerii pie9ei Fi de aceea alegerea corect a metodei de danturare conduce atKt la o:inerea
preci-iei impu9e cKt Fi la reducerea co9tului fa:ricaiei. "up principiul care 9t la :a-a o:inerii
profilului, danturarea 9e poate face prin copiere, 9au prin generarea profilului.
Danturarea prin copiere.
Se reali-ea- pe maFini uni,er9ale de fre-at ec<ipate cu cap di,i-or, folo9ind fre-e di9c
modul 9au fre-e deget.
4a:ricarea roilor dinate
4re-area danturii 9e e=ecut 9ucce9i, dinte cu dinte; dup
reali-area a dou flancuri pe toat lungimea ?miFcarea de a,an9
s
l
@ fre-a e9te readu9 En po-iia iniial, di9po-iti,ul de di,i-are
roteFte 9emifa:ricatul cu ,aloarea pa9ului ung<iular Fi 9e
prelucrea- golul urmtor. roducti,itatea e9te 9c-ut deoarece
timpii au=iliari 9unt mari, iar En ca-ul fre-elor degetBmodul Fi
timpul de :a- e9te mare. *etoda 9e recomand numai En ca-ul
produciei indi,iduale 9au de unicat a roilor cu numr mic de
dini FiI9au modul mare ?m\)0@ la care alt metod de danturare
nu 9e poate aplica.
18
Danturarea 6rin :enerarea 6ro;ilului cu ;re.a melc
mo1ul" Se face pe maFini unelte 9peciale, folo9ind fre-a B melc,
cu muc<ii drepte Fi dini detalonai ?detalonare O prelucrarea
dup o cur: a 9patelui dinilor pentru a menine profilul dup
rea9cuire@. relucrarea cu fre-aBmelc modul 9e :a-ea- pe
proprietatea de a a,ea ca EnfFurtoare a danturii, atunci cKnd 9e
ro9togoleFte pe plan, o cremalier cu flancuri rectilinii.
Prelucrarea roilor 1inate cilin1rice 6rin morte.are 9e
reali-ea- pe maFini 9peciale de morte-at, profilul o:inKnduB9e
prin generare. Scula are forma unei roi dinate, cu modulul egal
cu cel al roii care 9e prelucrea-. artea acti, e9te faa frontal
a dinilor 9culei, iar pentru p9trarea profilului dup rea9cuire
dinii 9unt detalonai.
Rulmentii"
#e<nologia de prelucrare a inelelor En ,ederea e=ecutrii cilor de rulare ale
rulmenilor radiali cu :ile, cuprinde mai multe operaii, a9tfel:
I O operaia de forAare a inelului cu fa-ele:
B Encl-irea materialului;
B forAare, care cuprinde: de:itare, refulare, matriare Fi
perforare;
B operaia de control;
B operaia de recoacere;
B operaia de 9a:lare;
B la unele repere Fi operaia de laminare;
II B operaii de prelucrare mecanic prin aFc<iere, 9trunAire Fi rectificare En 9tarea
netratat termic ?crud@;
III O operaii de control.
4iecare operaie Fi fa- 9e e=ecut pe 9trunguri 9emiautomate Fi maFini de rectificat,
folo9induB9e di9po-iti,e uni,er9ale Fi 9peciale, ,erificatoare 9tandardi-ate precum Fi proiectate
Fi e=ecutate En unitate. Sculele folo9ite 9unt de a9emenea 9tandardi-ate.
8ilele 9e o:in prin pre9are la rece ?En pre9e 9peciale@, urmat de pilire Fi e,entual
rectificare. Se continu cu tratamentul termic de durificare, urmat de rectificare, lepuire Fi
9ortare. Rectificarea Fi lepuirea 9e e=ecut cu di9curi din font 9pecial, cu 9oluii a:ra-i,e de
Al
)
O
(
, &r
)
O
(
Fi, En final, motorin. Se o:in rugo-iti de C,C0 Nm.
Rolele 9e o:in prin de:itare din :are, urmat de pre9are. "up tratamentul termic de
durificare 9e continu cu operaiile de to:uire Fi de rectificare de e:oFare a generatoarei rolei.

Carterul"
&arterul 9e toarna 9u: pre9iune.
17
&"% TE8NOLO9II DE S)/LRE
A9am:larea rotilor dintate pe ar:ore:
Operaiile principale care 9e reali-ea- la a9am:larea roii 9unt:
o pregtirea roii, a ar:orelui Fi a carca9ei En care 9e
montea-;
o a9am:larea roii pe ar:ore;
o ,erificarea a9am:lrii.
,erificarea profilului roii
,erificarea rugo-itii 9uprafeelor dinate
,erificarea rectiliniaritii ar:orelui
,erificarea 9trii Fi a9pectului canalului de pan
curarea :a,urilor de pe marginile dinilor Fi ale canalului de pan
,erificarea penei Fi a canalelor de ungere
9plarea Fi u9carea roii dinate
,erificarea preci-iei dimen9ionale
,erificarea di9tanei dintre a=e
A9am:larea rotii pe ar:ore:
Se reali-ea-:
pe 9uprafee cilindrice;
pe 9uprafee conice.
Rulmentii" *ontaAul cu rulmeni e9te repre-entat de 9u:an9am:lul format din ar:ore
?Empreun cu pie9ele 9u9inute de ace9ta@, lagre Fi carca9ele pe care 9e 9priAin.
*ontaAul cu rulmeni tre:uie 9 a9igure po9i:ilitatea de rotire a ar:orelui Fi a pie9elor
montate pe ace9ta Fi tran9miterea 9arcinii de la ace9te pie9e la partea fi= ?:atiu, carca9 etc.@.
&ondiiile care tre:uie9c re9pectate de un montaA cu rulmeni 9unt:
9 fi=e-e a=ial ar:orele ?9 permit tran9miterea 9arcinilor a=iale de la ar:ore la carca9@;
9 fi=e-e radial ar:orele ?9 permit tran9miterea 9arcinilor radiale de la ar:ore la
carca9@;
9 nu introduc fore 9uplimentare En rulmeni, dac ar:orele 9e dilat FiI9au 9e Enco,oaie.
#ipurile de aAu9taAe 9e aleg En funcie de: modul de Encrcare al inelelor; tipul Fi mrimea
9arcinilor preluate; tipul Fi mrimea rulmentului; condiiile de temperatur; con9trucia
carca9elor; condiiile de montareBdemontare; condiii 9peciale de mo:ilitate a=ial.
0odul de &nc(rcare a inelelor poate fi cu Encrcare periferic 9au cu Encrcare local. "ac
9arcinile EFi p9tre- 9en9ul Fi direcia, inelul rotitor e9te Encrcat periferic Fi 9e recomand
montarea lui cu 9trKngere, iar inelul nerotitor e9te Encrcat local Fi 9e recomand montarea lui
)C
li:er.
/ipul %i m(rimea sarcinii influenea- mrimea 9trKngerii la aAu9taAele pre9ate, En 9en9ul
creFterii 9trKngerii nece9are cu mrimea 9arcinii 9au a Focurilor.
/ipul %i m(rimea rulmentului determin 9trKngeri mai mari la rulmeni cu role Fi mai mici la
rulmeni cu :ile Fi de a9emenea 9trKngeri cu atKt mai mari cu cKt rulmentul e9te mai mare.
Condi$iile de temperatur( determin 9trKngeri 9au Aocuri cu atKt mai mari cu cKt temperatura
de funcionare e9te mai mare.
Construc$ia carcasei poate fi cu plan de 9eparaie O ca- En care nu e9te permi9 alegerea unui
aAu9taA cu 9trKngere En carca9, 9au far plan de 9eparaie, o:ligatorii En ca-ul 9arcinilor cu aciune
periferic pe inelul e=terior. %a carca9e 9u:iri 9au din materiale uFoare 9e recomand 9trKngeri
mai mari.
Condi$iile de montare %i demontare tre:uie 9 fie cKt mai 9imple. "ac am:ele inele 9e
montea- cu 9trKngere e9te recomandat alegerea rulmenilor demonta:ili 9au a rulmenilor cu
ale-aA conic Fi :ucF de e=tracie.
Condi$iile speciale de mobilitate axial( 9e reali-ea- prin alegerea unui aAu9taA li:er Entre
inelul cu Encrcare local Fi pie9a conAugat.
Carterul"
&arterul a9am:lat al cutiilor de ,ite-e longitudinale ?fig.>.8.a.@ 9ati9face toate 9olutiile de
organi-are a tran9mi9iei care 9unt folo9ite cKnd motorul e9te ampla9at longitudinal: cla9ica, totul
fata 9au integrala. &on9tructia e9te reali-ata din doua 9emicartere ce contin En planul de
a9am:lare a=ele ar:orilor.
)1
))
4 MODALITI DE DETERIORARE A CUTIEI DE VITEZE
4.1 MODALITI NORMALE DE DETERIORARE
Defectele in exploatare ale cutiei de viteze se pot manifesta sub forma:blocarea
cutiei de viteze, raminerea cutiei intr-o treapta, fara posibilitatea de a mai cupla alta,
autodecuplarea cutiei de viteze, schimbarea cu zgomot a treptelor la demaraj, cu
ambreiajul decuplat complet, zgomot continuu mai puternic la mersul in plina sarcina,
zgomot asemanator unui huruit puternic sau unei trosnituri, cu intentii de blocare a cutiei
de viteze, bataie ritmica: schimbarea greoaie a treptelor.
Autodecuplarea cutiei de ite!e "#$are di% ite!a&' defectul se poate datora
urmatoarelor cauze:defectarea dispozitivului de fixare a treptelor,danturilor pinioanelor
si danturilor de cuplare (crabotii) uzate accentuat,rulmenti cu jocuri mari,jocuri axiale
mari ale pinioanelor pe arborele secundar.
Uzura excesiva a rulmentilor conduce la jocuri mari care determina neparalelismul
cutiei de viteze. Defectul se datoreste unui numar mare de cauze: ungerea insuficienta,
existenta unor impuritati in ulei, montaj prea strins, centrarea incorecta a cutiei de viteze
fata de motor.
()i*+area cu !,o*ot a treptelor la de*ara-. cu a*+reia-ul co*plet decuplat.
auza defectiunii o poate constitui uzura sau deteriorare sincronizaritoarelor:
indeosebi se uzeaza inelel de blocare.
Datorita functionarii necorespunzatoare a sincronizatoarelor, cuplarea treptelor
se face cu zgomot, datorita faptului ca vitezele unghiulare ale elementelor, in momentul
cuplarii, nu mai sint egale.
/ataia rit*ica. Defectiunea se datoreste ruperii danturii rotilor dintate. Daca
zgomotul este la fel de puternic in oricare dintre trepte, inseamnaca s-a produs ruperea
danturii rotilor dintate permanent angrenate, fixe pe arbori. !n cazul in care ruperea
danturii s-a produs la o roata dintata libera pe arbore si care se cupleaza cu ajutorul
unui sincronizator, bataia apare numai intr-o anumita treapta, cind se cupleaza roata
respectiva. ontinuarea drumului se va face cu automobilul remorcat pina, la atelierul
de reparatii.
)(
4.0 MODALITI ANORMALE DE DETERIORARE
Ra*i%erea cutiei de ite!e i%tr1o treapta. 2ara po$i+ilitatea de a *ai cupla alta.
Defectul se datoreste mai multor cauze, mai importante fiind: ruperea manetei de
schimbare a treptelor, ruperea furcilor de cuplare sau tijelor culisante, defectarea
dispozitivului de zavorire si congelarea uleiului pe timp de iarna.
Ruperea *a%etei de $c)i*+are a treptelor de viteze se poate datora oboselii
materialului sau manevrarilor bruste, indeosebi iarna, cind uleiul de transmisie din carter
este prea viscos.
Ruperea di%tilor pi%ioa%elor conduce la blocarea cutiei de viteze, atunci cind
fragmente din dantura sparta se intepenesc intre dintii pinioanelor.
auzele ruperii dintilor pinioanelor pot fi: solicitari mari, datorita ambreierilor
bruste, manevrari gresite ale manetei de comanda, oboseala materialului si uzuri
avansate. !nlaturarea defectului se poate face numai intr-un atelier de reparartii prin
inlocuirea pinioanelor cu dintii rupti.
)0
3 4U(TI5ICAREA (OLUIEI CON(TRUCTIVE ALE(E 6I
CALCULUL CUTIEI DE VITEZE

3.1 4U(TI5ICAREA (OLUIEI CON(TRUCTIVE
Am ale9 acea9ta 9olutie contructi,a pentru ca e9te o 9olutie cla9ica care 9iBa do,edit eficienta 9i
fia:ilitatea in timp.
3.0 ALE7EREA RE7IMURILOR DE CALCUL
-momentul maxim dezvoltat de motor:
"m#$%& 'm
3.8 CALCULUL DE 9REDIMEN(IONARE

)2
+"( E<em6lu 1e calcul
alculul cutiei de vitez(
alculul ro)ilor din)ate
Distan)a dintre arbori () *&+.&$ mm
,e adopt( # *-%.. mm
/reapta !
* z* z- z** z*-
*,-
11,
12
i*nou
:; 1< %* %. *0 *%... -&.+%
-&.+
% 0.$$
/reapta !!
* z+ z*. 9,10 i-nou i-
10 &- -1 *%... -&.+% &.0% -.%*
/reapta !!!
* z2 z0
7,8
i$nou i$
10 $$ $% *%... -&.+% -.0$ *.%+
/reapta !3
* z% z1 5,6 i&nou i&
10 -& && *%... -&.+% *.1& *...
/reapta 3
* z$ z&
3,&
i1nou i1
10 *% %$ *%... -&.+% ..0% ....
alculul de dimensionare 4! verificare
$.$$ pentru din)! cementa)! 4! c(li)!
)6
& *
*
0C
(
m
&
- -
m
n mim


+

)
) 1
co9
m
min
)
Distan)a dintre axe ()
*-&... mm
,e adopta (,/5,)
# 103 mm
5legerea materialelor 4! a tensiunilor limit(
,e alege o)el aliat destinat construc)iei de ma4ini : *0"or'i*$
,/5, 2+* - 0.
/ratamentul aplicat : cementare 4! c(lire
$.-. Determinarea elementelor geometrice ale tuturor ro)ilor
6lementele geometrice
6lementele profilului de referin)(
Unghiul de presiune de referin)( : -. 7
oefic. in(l)imii capului de referin)(: 1
oefic. jocului la capul dintelui de referin)(: ="%+
"odulul profilului de referin)(: &
8asul profilului de referin)(: *-.%2 mm
9aza de racordare la piciorul dintelui de referin)( *.%- mm
/*1A+/A I
..&.* )1.8>
9aportul de angrenare (u)
0.$$
Distan)a dintre axe (a)
)>
&
m
- -
n
+
1
)
1 )
1 )
co9
? @
,

n
an
n
n
n n
tn n
<
c
m
p m
m



]
]
. C (8


1C , 7
co9
;


n
t
n 2n t 2t
tg
tg

1)
11
1
)
z
z
z
z
u
+ @ ?
co9 )
1
1) 11
1) .. 11
z z
m
a
n

t

12C.C mm
Diametre cercuri de divizare
))1 mm
>7 mm
Diametre cercuri de baz(
-.% mm
2& mm
Diametre cercuri de rostog.
--* mm
2+ mm
Diametre cercuri de picior
-.1.%
+ mm
2$.&*
- mm
Diametre cercuri de cap
)8

11
1) , 11
11
co9
z
m
d
n


1)
1) , 11
1)
co9
z
m
d
n


t b
d d co9
11 11

t b
d d co9
1) 1)

2t
b
2
d
d
co9
11
11

2t
b
2
d
d
co9
1)
1)
( )
1
1
]
1

+
)
1) , 11
1)
1)
)
co9
n n an n
. c "
z
m d

,
_

+
)
1) , 11
1)
11
) )
co9
)
n an n 2 a
. "
z
m c d

,
_

+
1
1) , 11
11
1)
) )
co9
)
n an n 2 a
. "
z
m c d

( )
1
1
]
1

+
1
1) , 11
11
11
)
co9
n n an n
. c "
z
m d

--&.%+ mm
+*.&*- mm
)7
(C
(1
()
((
(0
Se adopta limea rotilor dinate dup cum urmea-:
:1R (1 mm
:)R &> mm
:(R &? mm
:0R &@ mm
:2R &+ mm
4n l
#reaptaI 16600 02.))
#reaptaII
17810.
) 0(.C1
#reaptaIII
)2)18.
1 01.71
#reaptaIV
(06>0.
7 0C.81
#reaptaV
6(C(.(
1 (8.6C
Re-ultatele calculelor 9unt pre-entate En ta:elul (.1.
#a:elul (.1.
3r4 din$I z12 z11 z10 z5 z6 z7 z8 z9
A ..*--. ..*%.0 ..*$&&
..*&2
- ..*&-0
..*&*
$ ..*&0-
..*$*
+
1-B1C1- --* 2+ *0% **% *&1 *%& *.1 *+&
*.1$& *.1$& *.121 *.121 *.102 *.102 *.11+ *.11+
Dc *.& *.& *.& *.& *.& *.& *.& *.&
=*>$? -..0-+ 2.&&1 *2.&$1
*..0$
0 *$.21.
*&.%*
& +.++.
*0.-0
&
D1 ..$222 ..01*1 ..&&.&
..1%.
& ..%$2.
..%*$
+ ..1+-0
..&--
+
De *.&2.& *.&2.& *.%.0&
*.%.0
& *.%*0*
*.%*0
* *.%.-$
*.%.-
$
%02.** %0-.&2* %$-.*$&
%-+.&
02 %*2.*0.
%*2.+
-+ %$2.1+&
%&..0
-2
&%.+2% *1.&$& $0.&01
-$.+-
$ $..$2-
$-..$
2 --..%*
&..$%
0
j:*;j
()).0)
8 01.72C1 78.)(>6
61.C66
6 >>.2)8
81.>>6
1 26.)8>2
1C(.C1
>
(2
pc
6C.(16
7 66.7702 >0.08C7 7).208>
Valoarea efecti, calculat a pre9iunii de contact 9e compar cu pre9iunea
admi9i:il de contact ac R 12CC *pa
z: z;
..*%*+ ..**%$
-$& 11
*.11+ *.11+
*.& *.&
--..%& 1.--.
..$%+- ..+21*
*.%.-$ *.%.-$
&%0.-22
202.%1
$
&0.12+ *$.2$.
(.6. &alculul de re-i9ten al ar:orilor la Enco,oiere 9i tor9iune
&alculul de predimen9ionare al ar:orilor din cutia de ,ite-e
Ar:orele primar
$-... mm
Ar:orele intermediar 9i 9ecundar
0).CC mm
Ar:orele 9ecundar
(6
* R l
* * 4 r
* R l
* * *
Y
d
Y Y * * i
*
Y
*
Y
*a
,
9t
&V
,
dr
,
9t
ai di
. &.
i. , .
i t i t. * ^
i
i
i
t
t
t
ec< i t adm
0 0
0 0
0 0
0
)
0
)
(
0
0
0
0
0
)
0
)
()
)
0 1(C



+


+



; ;
;
d *
I *
) )8
(
,
d &
II
? . ... . @ C 0 C 02
Re-ultatele calculelor 9unt
pre-entate En ta:elul (.1.
#a:elul (.1.
#reapta I II III IV VI
*0,9t )6C121.1
108()C.
> 0>8C(C
2(1(8
7.7
1>2)62
.7
*0,dr B1817.>
B
(C)128
B
)7(>67.
6
B
8C)>)
1
B
22)0(1
*0. B1110.18
B
760.626
B
1C0(.28
(
B
800.C>
0
B
)6>.22
6
*i0 )6C12(.2
108()(.
8
0>8C(1.
1
2(1(7
C.6
1>2)66
.1
d( 6C 6C 6C 2C 2C
Yi )1)C2.>2
)1)C2.>
2
)1)C2.>
2
1))>1.
82
1))>1.
82
Yt 0)011.2 0)011.2 0)011.2
)020(.
67
)020(.
67
*t0 17620.2)
1(1C1.)
>
8)87.(C
6 2)1(.0
01>C.>
)
i0 1).)681 6.7702 )).20)2
0(.(C1
6
10.)8)
C
t0 C.06(0 C.(C87 C.1720 C.)1)0 C.1677
ec<0 1).(C(C >.C)) )).206 0(.(C0 10.)86
Ar:orele intermediar
(>
( )
( )
* R l
* * 4U r
* R l l 4U l 4U r
* * 4 r
* R l
* R l l 4 l
* * u
* * *
Y
d
Y
d
*
Y
* u
Y
V
9t
!V
V
dr
,
9t
ap dp
V
9t
!V rp ap dp
V
dr
V
9t
ai di
V !.
!. tp
t *
i V .
i t
i
i
i
t
*
t
ec<
) 6
) )
( 6 > >
( (
) 6
( 6 > >
( (
)
(
)
( (
(
(
(
() 16

+
+ +


+ +

+



U
U
; ;
;


+
i t adm
*a
(
)
(
)
0 1(C
Re-ultatele calculelor 9unt pre-entate En ta:elul (.).
#a:elul (.).
#reapta I II III IV VI
*),9t
170>0>.
7
(CC667.
6
)81(7
8.6
(870>2
.( )>(C6(.)
*),dr
16)16C
0 1077))7
1))(1
)0
1C>0(6
6 1>822(1
*(,9t
116>>1
1 18()6(>
10(6C
8)
1206C7
( 1(1C77C
*(,dr
(70168.
7 11C070C
>C8(8
2.( 818(76 28()7(.1
*).
70>C2.8
6
B
167)77.
(
B
((0>6
>
B
>060C6 B21>02(
*(.
072627
6 )6C>>7C
2>61(
).>
B
172(76
2 B(68C62
*i(
2C7))8
> (18>((7
120>(
0C
)07166
( 1(616>8
d 22 6C 6C 6C 2C
Yi
16(((.8
(
)1)C2.>
2
)1)C2.
>2
)1)C2.
>2 1))>1.82
Yt
()66>.6
2 0)011.2
0)011.
2
0)011.
2 )020(.67
i(
(11.>6(
)
12C.(C2
0
>).76>
70
11>.07
70 11C.7272
t(
0>.8>6>
1
(6.8>>)
6
(6.8>>
)6
(6.8>>
)6 6(.>)(71
ec<0
()6.1(6
2
16>.0)2
7
1C(.>0
77
1(8.>)
70 168.78)1
(8
Ar:orele primar
Se adopta diametrul ar:orelui pri d R (C mm
Re-ultatele calculelor 9unt pre-entate En ta:elul (.(.
#a:elul (.(.
#reapta I II III IV VI
(7
( )
* R l
* R l l R l
* * *
Y
d
Y
d
* *
*
Y
*a
8V AV
iV
9t
AV 8V
i8 iV i.
i t
t *
t8
t
t
ec< i8 t adm

+
+

+
1
1 ) )
) )
( (
) )
() 16
0 1(C


; ;
*8, 68 B1C12) 7((62 )1806( >>728
*i,9t
B
)68)16 B0)2>21
B
(6C>1
1
B
0>)71) B(20108
*i,dr
B
)262C.8
B
18(182.
7
B
11810
2.0
B
)(C(06
.> B11128).0
*8.
B
6C828.2
B
2)27C.C
B
(8076.
C
B
1(8(1.
2 B6((12.6
*i. )8(7)1 )621>7
)(()(
( 1>>()> )87071
*i8 (7C2>8 2C128)
0)720
6 2C2C62 02>01)
Yi )62C.> )62C.> )62C.> )62C.> )62C.>
Yt 2(C1.0 2(C1.0 2(C1.0 2(C1.0 2(C1.0
t8 78.((7 78.((7 78.((7 78.((7 78.((7
i8 10>.(08 187.))2
16).C0
7
17C.2(
7 1>).261
ec<0 )02.>2) )>).7)6
)20.8(
8
)>(.8(
7 )61.607
(.>. Verificarea rigiditii ar:orelui intermediar
9geata la depla9area roii pU En plan ,ertical
0C
( )
( )
( )
( )
( )
f f f f f
f
4U l l l
% !I
f 4U r l % l %
l
%
f
4U l
l % l l l
f
4U r
!I
l
%
l l %
l l
%
l
p, p, p, p, p,
p,
rp
p, ap dp
p,
ri
p,
ai di
U U U U U
U
U U
U
U
U
+ + +

+
+
+


'

+
+

1
]
1
1
1 ) ( 0
1
6 > 8
)
(
) 6
)
(
)
6 (
6
(
(
8
(
6
(
(
)
6 8
)
6
0
6
(
(
6 > (
6 >
)
(
6
)
) )
6!I%
) (
)
)
(
( )
( )
f f f
f
4U l l l
!I%
f
4U l
l % l l l
f f f
p. p. p.
p.
tp
p.
ti
p pV p.
U U U
U
U
U U U
+

+
+
+
1 )
1
6
)
> 8
)
(
)
8
(
6 (
)
6 8
)
6
) )
)
6!I%
f
p,
U
Re-ultatele calculelor 9unt
#reapta I II III IV VI
pre-entate En ta:elul de mai
Ao9.
fUp,1 C.CCCC(1 C.CCCC() C.CCCC()
C.CCCC(
( C.CCCC((
fUp,) C.CCC2C( C.CCC26( C.CCC2C(
C.CCCC(
1 C.CCCC(1
fUp,( C.CCCC(2 C.CCCC70 C.CCCC>0
C.CCCC6
2 C.CCCC62
fUp,0 BC.CCC102 BC.CCCC0 C.CCCC28 C.CCCC6 C.CCCC6
fUpV BC.CCCC> C.CCC28) C.CCCC>0
C.CCC>8
7 C.CCC>87
fUp.1 BC.CCCC> BC.CCCC> C.CCCC1>
C.CCCC7
0 C.CCCC70
fUp.) C.CCCC>0 C.CCC)C> C.CCCC70
C.CCCC2
8 C.CCCC28
fUp. BC.CCCC1 C.CCC1( C.CCCC27
C.CCCC>
8 C.CCCC>8
fUp C.CCC0)0 C.CCC27 C.CCC270
C.CCCC2
7 C.CCCC27
01
( )
( )( ) ( )( )
( )
[ ]
( )
I
d
f f f f f
f
4U l l l
% !I
f
4U
!I
l l l l
%
l
l l l l
%
% l l
f
4U r dp
!I
l l
%
l l %
l
%
p
i, i, i, i, i,
i,
ri
i,
rp
i,
rp

+ + +

+ +
+ +
+ +
+

1
]
1
1

U
U U U U U
U
U
U
U
0
1 ) ( 0
1
6 >
)
8
)
(
)
> 8 6 >
(
(
>
( > 8 6 >
(
(
)
> 8
)
(
6 >
(
(
> 6 (
6
)
(
60
)
6
) (
)
)
(
( )
( ) ( )
[ ]
( )
( )( ) ( )( )
( )
[ ]

_
,

1
]
1
1
+ + +
+
+

+ +
+ +
+ +
+

1
]
1
1
l l
f
4U r
!I
l l % l l %
l l
%
f f f
f
4U
!I
l l l l
%
l
l l l l
%
% l l
i,
ai di
i. i. i.
i.
tp
6 >
0 6 >
)
(
)
6 > (
6 >
(
1 )
1
> 8 6 >
(
(
>
( > 8 6 >
(
(
)
> 8
)
)
) (
6
U
U U U
U
U
+"( CONCLU!IE PRIVIND CLCULUL0
"in calculi au re-ultat dimen9iunile cutiei de ,ite-e
0)
E IDENTI#ICRE UNEI )ODLIT*$I DE
CREFTERE CLIT*$II CUTIEI DE VTE!E
*odalitati de cre9tere a calitatii cutiei de ,ite-e :
Butili-area unor materiale mai u9oare
Bfolo9irea unor te<nologii de fa:ricare performante
B
@ IDENTI#ICRE UNEI )ODLIT*$I DE REDUCERE
COSTULUI CUTIEI DE VITE!E
*odalitati de reducere a co9tului de productie a cutiei de ,ite-e
B4a:ricarea intrBo u-ina cu mana de lucru ieftina
B4olo9irea unor aliaAe cu aceia9i re-i9tenta mecanica
0(
?" CONCLU!II
Acea9ta cutie de ,ite-e e9te foarte ra9pandita datorita fia:ilitatii , dimen9iunilor 9i
greutatii redu9e.
?"1PRO/LE)E FI DI#ICULT*$I 'NTG)PINTE FI
RE!OLVTE
ro:lemele intalnite au fo9t la de9enarea in Autocad (",deorece nu am mai lucrat
pie9e tridimen9ionale pana acum, dar a,ad e=perienta unui cur9 de Autocad )" am re-ol,at
acea9ta pro:lema.
?"%CGTEV LUCRURI 'NV*$TE PRIN RELI!RE
PROIECTULUI
rin reali-area ace9tui proiect am intele9 principiul de functionare al unei cutii de ,ite-e cat
9i modul in care 9e proiectea-a .#otodata miBam im:unatatit cuno9tintele legate de Autocad )" 9i
(".
00
> /I/LIO9R#IE
1 Untaru,*.F.a. &alculul Fi con9trucia automo:ilelor. !.".., 8ucureFti, 178).
) Automo:ile 9i #ractoare . *. &on9tantine9cu 17>>
( ___.google.com
0 ___._i^ipedia.com
02