Sunteți pe pagina 1din 65

r

Adalbert ANTAL

Ovidiu

rArfRU

ELEtlllEl'lTE PRIVIND PROIECTAREA


ANGRENAJELOR

EDITURA ICPIAF%^
1998
t

I r

ft .::

Profesor dr.ing. Adalbert

ANTAL

$ef

lucrdri dr.ing. Ovidiu TATARU

UNIVERSITATEA TEHNTCA DIN CLUJ.NAPOCA

Catedra Organe de Magini 9i Tribologie

E,LEME,NTE PRIVINT}

PROIECTAREA ANGREI{AJELOR

EDITURA ICPIAF@SN
Cluj-NaPoca
1998

/ff
Copyright @ 1998, Editura ICPIAF@'^ Cluj-Napoca Str. Fabricii de Chibrituri, nr. 13-21 3400 Cluj-Napoca Tel: 064-435232 Fax: 064-435245

Tehnoredactare compute rtzatd:

Ovidiu TATARU Tiberiu ANTAL Virgil'ISPAS Ana MUNCACIU.MARIAN Nela MURE$AN Emilia BRAD.

Grafica: Coperta:

Eugen fAfnnU

Ovidiu

fAfnnU

:'

Recenzen{i:

Prof.dr.ing. Dorina JICHI$AN-MATIE$AN Prof.dr.ing. Mircea CREf,U

ISBN 973-98s28-7-4

PREFATA

Prefa{i
in prezenta carte sunt cuprinse elementele debazl.privind stabilirea dimensiunilor geometrice rurgrenajelor, ale lindnd seama de sarcina de transmis qi de condi$ile de funcfionare. S-a avut in vedere caintr-un cadru mai redus si fie abordate acele angrenaje care sunt aplicate mai frecvent in construclia
de maqini.

Toate rela{iile de calcul qi regulile utilizate se bazeazd pe standardele aflate in vigoare, referitoare la angrenaje. De asemenea, au fost luate in considerare normele ISO qi DIN, care in momentul de fa1[ se aplicd in toate lirile europene. Pe baza celor ardtate mai sus se poate considera ci lucrarea elaborat5 va fi de un real ajutor pentru specialiqtii care igi desfbpoard activitatea in dorneniul proiectdrii angrenajelor de diferite tipuri. Pentru studenlii care se pregdtesc in domeniul creafiei ingineregti, cunogtinlele cuprinse in carte pot fi de mare utilitare la intocmirea proiectelor de transmisii mecanice cu angrenaje. Aga cum se poate observa, in carte au fost cuprinse numai problemele considerate de autori ca t'iind cele mai importante ;i care pot servi ca puncte de plecare pentru dobdndirea unor cunogtinfe temeinise privind munca de conceplie gi proiectare a rofilor dinlate. Multumim pe aceastd cale recenzenlilor pentru observaliile fEcute privind imbundtdlirea cor4inutului, precum qi celor care an contribuit la elaborarea materielor desenate qi tehnoredactate.

AUTORII

CUPRINS

exterloare, cu

3.

ANGRENAJE CU AXE

CONCURENTE 3.1. Noliuni generale...... 3.2. Generarea danturii rofilor conice....."'.

..."..' ..,"'"."..88

"""".'"""88 """"""""""""90 3.3. Dimensiunile geometrice ale rolilor dinlate conice cu dinli drepli""""' """"""""""'92 """"""""94 3.4. Rofile echivalente pentru angrenajul conic cu dinli drepfi""""" """"95 """"""" acoperire..... gradului de 3.5. Determinarea drepJi.......... din{i cu conice '.........96 angrenajelor 3.6. Calculul de rListenla al
3.6.1. Calculul 3-6.2. Stabilirea sensurilor 3.6.3. Calculul modulului

forfelor..

""""'96

la solicitarea de incovoiere"

fortelor axiale intr-un reductor conico-cilindric..-"'.."."......97

""""""91

{/
3.6.4.Calculul modulului la Exemplul de calcul 3.1............... ...................99 dinli inclinali curbi... conice cu sau ... .. ...........i04 -?.7.Angrenaje 3"7.1.Notiuni generale qi dimensiuni geometrice...............,.. ......................107 3.7.2.Calculul fb4elor in angrenajele conice cu dinli inclinati sau curbi...............108
4.

CAPRINS solicitarea depresiune de contact..............-.......................98

ANGRENAJE CU AXE iNCRUCISATE 4.1. Notiuni generale......


4.2. Angrenaje

............... ....110

4.2.l.Dimensiunile geometrice ale angrenajelor elicoidale............... .,.........111 4.2.2.Cirrcnratica angrenajelor elicoidale.... ,.............112 4.2.3. Calculul fb(elor ?n angrenajul e1icoida1................... .......112 4.2.4.Calculul de rezistenfd al danturii angrenajelor elicoidale.... .....-.....114 4.3. Angrenaje melcate .... ......"....I 16 4.3.1.Notiuni generale.. .......116 4.3.2.Tipuri de angrenaje melcate ci1indrice........."........ .. .....118 4.3.3. Dirnensiunile geometrice ale angrenajelor melcate cu melc cilindric...........i l9 4.3.4. Cinematica angrenajelor melcate cu melc cilindric...... ......,,...,.........121 4.3.5. Calculul de rezistenlb al angrenajelor melcate cilindrice.... .............122 4.3.5.1. Calcului fo4e1or........ .....122 4.3.5.2. Calculul angrenajelor melcate la presiune de contact. ",...124 4.-3.5.3. Vcrif,tcarea la presiunc de contact (metoda Niemarur)... ......................125 4.3.5.4. Verificarea dintelui rofii melcate la incovoiere............ ......126 4.3.5.5. Verificarea angrenajului melcat la incdlzire .....126 4.3.5.6.Verificarea arborelui melcului la deformalii ... .. . ........127 4.3.5.7. Randamentul angrenajelor melcate .... .... ........128 Exemplu[ de calcul 4 ]............... .....,.......,........129

e1icoida1e..................

. . .. .........1

..............1l0 II

ANALIZA CINEMATICA A ANGRENAJELOR I-ORMATE DIN MAI MITLTE PERECHI DE ROTI DINTATE. .. .... ..
5.

.. ....133

6.ANGRENAJE PLANETARE.,... 6.i. Noliuni generale de structurd...... 6.2. Analiza cinematicl a angrenajelor p1anetare,................ 6.3, Calcuiui forteior in angrenajele planetarc.................. BIBLIOGRAFIE.

..............13s
..........135

...........136
......,........139
...141

1. GENERALITATI
Angrenajele sau transmisiile cu roti dir4ate servesc Ia transmiterea migcdrii de rota{ie intre doi .:bori, precum gi la transformarea migc6rii de rotatie in migcare de translatie sau invers. Datoritd avanta.jelor pe care Ie prezintd, angrenajele I'ormeazd cea mai rispAndit[ Ei cea mai

-lportantd grupa de transmisii mecanice. Ele pot


--

fi utilizate in dif'erite

domenii 9i condilii
:

de

-urctionare.

in comparalie cu celelaltc transmisii mecanice. angrcnajclc prezintl' urmdtoarele avantaje - gabarit rcdus: - durabilitate mare 5i siguranld in func{ionare:

- randament coresPunzdtor; - raportui dc transmitere mediu constant; - posibilitatea de utilizare pentru domeniu larg de puteri, viteze 9i rapoarte de transmitere' Dezavanta i el e transrnisiilor prin angren aj e sunt urm dto arele'

- zgotnot in fi-rnclionarc; - necesitatea unei precizii de execufie ridicate; - necesitatea unor maEini-uncltc Ei sculc spcciale pentru prelucrare; - limitarca la anumite valori a raportului de transmiiere datorita numdrului intreg al dinlilor rolilor. Constructia angrenajelor', destinalia lor gi conditiile de lucru sunt lbarte diferite, de aceea :_asificarea acestora se poate face dil mai multe purcte c{e vedere. O primi clasificare se poate face in angren4ie cie foltd, cat'e transmit sarcini mari si ansrenaie gcarii. I ncmati ce. unde este imporlantd precizia transmiterii mi pot Ii: in funclie de pozilia axelor, angrenajele - cu axe paralele (figura I . l, a); - cu axe concurcnte (figura i.1' b); - cu axe incrucigate (figula 1.1, c). generatoarele suprafelelor de revolufie 5i de fin6nd searra de dispunerea dinlilor in raport cu (tigura 1.1). :.,rma dinlilor in lungul axei lor, angrenajele pot fi cu dinti drepli, inclinali 9i curbi in evolvenlice 9i impart se angrenaieie secliune, Dup6 forma profilului activ al dinlilor in :er,olventice (cicloidale, circulare, etc. ). Angrenajele se mai pot clasifrca gi in func{ie de contactul teoretic dintre flancurile dintiior: cu
_
---

,lntact liniar qi cu contact pttnctifonn. in construclia cle magini. angrenajele se intilnesc sub urmdtoarele forme: - deschise, cAnd ro{ilc dinlate functioneaza in carcase deschise, fiind unse periodic cu unsoare ronsistcntd (de exemplu roata dinlati de la toba maqinilor de ridicat); unse cu jet - inchise, cdnd rolile dintate funclioneazd in carcase inchise, in baie de ulei sau sunt ie ulei sub presiune (de exemplu in reductoare, cutii de vitezf,, etc.).
Dupa mdrim ea vttezei perilerice, angrenaj elor pot fi : V < 0,5 m/s; - foarte lente (0,5 ...3) m/s; - lente - cu vitezd medie V = (3 ... 15) m/s;

V:

rapide

V > 15 m/s.

multiplicator reductor, iar in cazul in .*. ,.ru.$te la creqterea vitezei de rotalie - angrenaj lamplificator). in ordinea Dupa preciz\a de execufie. angrenajele se pot cuprinde in 12 clase de precizie de uz general sunt executate descrescdndl, a preciziei (1, 2. 3. 4, 5, 6, 7, 8, 9, I 0, 1 1, 12). Angrenajele in clasele de precizie 6...10.

DaCA angrenajul este destinat pentru reducerea

vitezei de rotalie, poartd denumirea de angrenai

GENERALITATI

01 a.)

&)l

Fig.

l.l.

Tipuri de ungrenaje ulilizate flecvenl in construclia de ntasini; a) angrenaje cu Gxe paralele; b) angrenaje cu axe concurenle; c) angrenaje cu axe tncruciSale.

ANGRENATE CU AXE PARALELE

2.

ANGRENAJE CU AXE PARALELE


Nofiuni de
1

2.1.

bazd
Aceste angrenaje sunt formate cu ajutorul unor

cercul de rostogolire

o,l

))

roti cilindrice pe periferia c6rora sunt executa{i dinti drepli sau inclinagi (figura 1.1, a) cu un anumit profil. In cazrtl angrenajelor cilindrice, cu axe paralele. existd doi cilindri aflati in contact dupl o
generatoare rectilinie, intre care existd rostogolire purd,

numili cilindri de rostogolire. Secfiondnd cei doi


cilindri cu un plan perpendicular pe axele lor, se oblin doud cercuri tangente intr-un punct C (figura2.1). Aceste cercuri poartd denumirea de cercuri de rostogolire (cercuri primitive) iar punctul de contact C, polul angrendrii. 'tinAnd searna de egalitatea vitezelor periferice pe cercurile de rostogolire, se poate scrie:

V, = Vu sau
utu

r,nl

ol

= lrrt a2
d,nz

de unde se obline raportui de transmitere:

"

0)l -(J2

nl n2

fw2 rrnl

d*t

Fig. 2.1. Cercurile de rostogolire intr-ttn angrenaj ciIindric. Pebazafigurii 2.1 se poate scrie:

Dimensiunile geometrice ale rolilor se detennini finAnd seama de figura 2.I. Pentru angrenajul executat {drd deplasdri de profil d*, = ds ,

d*r:dz,p*:pgia*:a.
fidrrz --

[d*r = nd., = z1 p gi

nd, = z2P,

(2.2)

unde d, gi dr sunt razele cercurilor de divizare


Din relajia (2.1) rezultir

ale rolilor dinlate zrqiz, - numerele de dinli ale rolilor dinlate I Si 2; p - pasul mdsurat pe cercuriie de divizare.

I Si2;

'd, - ,rL 'r '


unde p/n = m este modulul

,t! zrfr 9i d, - - -71

--

z2n

(2.3)

rolii dinlate gi are valorile standardiz.arein STAS 822 - 82. Parametrul de bazd al rolilor dinlate este modulul in func{ie de care se exprimd celelalte
Diametrele cercurilor de divizare:

elemente geometrice prezentate in figura 2.2 cu formulele date in continuare.

d, =mz, gi dr=mzr.

iniliimea capului dintelui

hr=h"m.
:

indllimea piciorului dintelui

hr=ho+c
11

ANGRENAJE CU AXE PARALELE Distanla intre axe elementard: tr\ + ^ (d, * dr) _ mlzt zr)
Coeficientul de in[l1ime a capului dintelui este h"* = f,e c* = 0,25 (0,2), dupi standardul romAnesc.
1 iar coeficientul

jocului radial de referinfi

se pot determina dimensiunile unui angrenaj cu danturd interioard igrra2.3.), cu reialiile prezentate tn continuare.

in mod aseminltor

Fig. 2.3. Dimensiunile geometrice ale angrenujelor cu danturd inlerioard.


Diametrele cercurilor de divizare

dr=mz, gi dt-mzr.
h" = hJm '

inallimea capului dintelui:

inallimea piciorului

dintelui:

h, = h" + c .

Jocul la capul djntelui:

c = c*m.
Diametrele cercurilor de caP:

d"r = dr

+'2h, 9i
Ei

d^z =

d, - 2h^'

Diametrele cercurilor de Picior:

do=dr-2hr
7=-=''

dn=d212h1.

Distanla tntre axe elementar[:

dr'-

22

d, ^F, - ,r)
13

--,4,

==:l=-!F_

de bazd

2.2. Legea

de bazd a

angrenarrr

pentru ca profrlele I, gi Il, (figura 2.4) s'a angreneze intre ele, este necesar ca pe normalei comune, in punctul de contact X, vitezele normale sd fie egale, adicd:

Vnr=Vnz.

Q.4
s

Daci accastd condifie nu este respectatd, contactul dintre profilele ft 9i l, dispare (profileie poale scrie sub forma: deplrteazd.sau pdtrund unul peste cel6lalt). \.l"!ti Q 0,;e V, cos (V, , fr) =

Vr'fr, = Vr'frr'
Din relalia (2.6) se Poate obline:

v,r'd,

=o

unde V,, :

V, - V, este vitezarelativd a profilului f , in raport cu fr; i, - normala la profilul f, in punctui de contact X. Relalia (2.7) exptimd legea debazd a angrenlrii. Polul vitezei relative se obline din relatia:

++-+

r Yrz=V,-Vr=6.

Din aceastd relalie reztit6, ei polul vitezei relative nu poate h decdt pe dreapta O,O, : : vitezele V, gi V, sunt coliniare 5i egale intre ele. Egaldnd vitezele V, f*, 0l , $i Vz f* z 02 , reztll:

@l ilr2=-= tz a2

rw2 OrC ' fwr O,C

(2.

Adicd, normala comund la profilele f, qi It imparte distanla dintre centrele Ot qi Ot in invers proporlionale cu vitezele unghiularePentru ca raportul de transmitere u,, sd fie constant, polul vitezelor relative C trebuie sl oc o pozigie fixi pe linia centrelor O,O, . Polul vitezelor relative in cazul angrenajelor se mrme$te pol angrendrii. in cazul cdnd u,, = const. centroidale (rostogolitoarele) sunt cerctui cu razele r*, = O,C r*, = OrC' Dacd polul angrendrii C igi schimbd pozilia pe linia centrelor Ot gi Or , centroidele migcdrii : vor fi cercuri, forma lor va depinde de funclia urz f(gr) , oblindndu-se roli dinlate necirculare. Profilele care satisfac legea de 6azd a angrendrii, se numesc profile conjugate. Yitezarelativd V,, produce alurecarea profilelor favorizdnd uzarea flancurilor dintilor. Ea cu atAt mai mare, cu cAt punctul de contact X se indeplrteazd de polul C. Prin suprapunerea unei migcdri de rotalie peste roata 1 cu - to, profilul l, devine fix, iar profi l, va infagura profilul f, (figura 2.4,b). Operalia se poate reahza gi invers suprapunAnd o miqcare rotalie peste roata 2 ct - rc'r, in acest caz profilul f, va infagura f, . Deci profilele fr qi fr sunt recipl
infd$uritoare.

Unul dintre profilele conjugate poate fi ales arbitrar, insl celdlalt trebuie
concordanfd cu legea debazda angrendrii.

sd

fie ales in

in etapa actualS" cele mai utilizate rofi dinlate au profilul evolventic. Aceste roli respecti I debazda angren[rii, deoarece evolventele sunt cwbe reciproc infrqurdtoare. Existd gi cazuri cdnd flancurile dinfilor au profilul cicloidal, in arc de cerc sau altele.

ANGRENAJE CU AXE PARALELE

\ {i
I

,/.

"

v2

-t-- t. l/.o+,
\--1'
z-

tangenti comund

f2

+
$.

a.)

Fig. 2.4. Angrenarea profilelor

Fi

fz

15

f
Generarea pro-filului evolventic

2.3. Generarea profilului


evolventic
Evolventa este curba descrisd de un

vtd,
------+

punct al unei drepte care se rostogolepte pe un cerc, fdrd. ahurecare (figura 2.5). Cercul de ruzd
fhre alunecare, se numegtc corc de bazd. f)reapta A poartd denumirea de clreaot6 generatoarc.

rr, pe care se rostcgoleqte dreapta A,

Din procesui de gerrerare re iltd ch evolventa nu poate exista in interiorul oercului


de bazd..

Fig. 2.5. Cenerarea evolventei.

ln

D'
Ft DI

functie de cum se rostogoleqte A pe cerc se poate obline riu'lnura din dreapta sau diri stAnga (figura 2.6). Dreapta generatoare este normald la evolventd, iar
dreapta segmentul de dreaptd cuprins intre

punctul de tangentd cu cercul de bazd qi evolventi este egal c\ttaza de curburd a evolventei in acel
punc1.

E"

f,indnd seama de fclul cum se genereaz[ evolventa, din figura

2.6.rcniltd:

Ab=Bb..DDr=

EE1

Ac=Cc=D4=EE,,
Fig. 2.6.
Ec hidist ant ele evo ly e nte i.

adici, evolventele descrise de diferite puncte ale aceleiagi d:epte A sunt curbe echidistante. Punctele de tangentd A, b, c, d gi e ale creptei generatoarcr A cu cercui debazd,sunt centrele instantanee de rotalie ale drepiei qi centoele de crnburd ale evolventei, ?n prmctele A, B, C, D qi E. tntrun sistem de axe coordonate (figura 2.5) ecualiile parametrice ale evolventei se pot exprima astfel:

]*
Ecualia polard dste:

= .osinq, - rneycosgy, [V = rncosqy * rugysinrpr.

(2.r0)

,r=,f?1=oo
Din figura 2.5, tinand seama de ggnerarea evolventei,rcnltd;

(2.11)

,{i=NM,
adic6 ro ey = ru tan

c,

, sau fiy *

To inv

o, = tan

c'

de unde:

c,

= tan &y -

dy

Q.r2)

Raza de curburd a evolventei este:

p = NM = rysinoy
16

Q.r3)

ANGRENAJE CU

AXE PARALELE
lar

rb = fy

COS ([y

Q.r4)
de

Dacd Peste migcarea


baz,'a, se suprapune

rostogolire a dreptei A, pe cercul de

o miqcare de

rotalie de sens contrar,

atunci dreapta A va executa o miqcare de translafie, iar cercul de bazi se va roti. in aceastd situalie un punct P al dreptei A va descrie in Pianul rostogolerpte) o evolventi (figura 2.7). Se poate observa c6 evolventa

cercului de bazd' (care

se

in

procesul

dc

generare

este

infrquratd perpenclicularf, Pe dreaPta A 9i tangentd la evolventb' Considcr6nd ca dreaPta A, , este legati rigid de dreapta TT care este tangenti la cercul c1J raza r

de dreaPta A'1

, care este

(cercul

de

divizate), se

Poate
se

observa ca in timP ce dreaPta A

rostogoleqte Pe cercul de bazd, dreapta TT se rostogoleqte pe cercul de divizare c.urazat.

Fig.2.7. Generarea cinematicd a evolventei'


s*

Prirr

urmzlre

centroidele miqcirii vor

fi
crenraliera de referintA

cercul de divizare gi

dreapta

TT (dreaPta de

divizare). Intre razcle ro qi

(frgura

27)
fl

existd

relalia: rb
COS

. (2.1s)

ooate ti consideratd cd bste muchia sculei, care in procesul de generare

Dreapta A1

purd translalie,
viteza (figwa2.7):

executi o miqcare

de

cu

V=rt,l

(2.16)
se

Scula cumuchia

agchietoare rectilinie
qi are la

numegte culit Pieptene

bazi cremaliera

(hgura 2.8).

Pentru al dintelui se procedeazl in mod


generarea celuilalt fl anc

tn evolventd' Fig. 2.8. Cremaliera generatoare a danturii cu profil

analos.

t7

2.4. Generarea

ro{ilor din{ate cu profil in evolventd


82. Ea se poate obiine

Cremaliera generatoare are dirnensiunile normalizate in STAS 821

dintr-o roatd din{at6 considerAnd numdrul de dinli 7: @ " Prin angrenare cu roata, cremaliara genereazd flancurile din1ilor, alia cum rezriltd din figura 2.7 . Pe aceastd metodd sebaz.eazd procedeul de prelucrare a rolilor dinfate prin lostoqolire. unde scula angreneazd cu semifabricatui. Sculele pentru prelucrarea rotiior dinlate prin rostogolire poartd denumirea de culit :+ieplene

--

A)

c,

mt$carea -/
principald
(de aqchiere)

c.)
Fig.2.9, Procedee
de

prelucrare a rolilctr dinlate prin rostogolire.

Prelucrarea prin rostogolire a rolilor dinlate prezinti urmdtoarele avantaje: precizie ridicatd a

protilului dintelui gi a pasului, universaiitate a sculelor utilizate, productivitate ridicata.


Rofile dinlate se mai pot dantura qi prin procedeul de copiere. pe magini de frezat universale cu frezd disc - modul (figura 2.10, a) sau cu frezd deget - modul (figura 2.10, b). ln acest caz profilul frezei are forma golului dintre dinfi. Scula executh o miqcare de rotalie in jurul axei sale, iar semifabricatul sau scula o transla{ie. Dupa exccutarea unui gol semifabricatul se rotegte cu unghiui 2n/z qi frezarea se repetd. Rolile dinlate astfel executate nu sunt suficient de precise, procedeul de prelucrare este

t8

I
ANGRENAJE CA AXE PARALELE

Fig.2.10. Procedee de prelucrare a rolilor dinlate prin copiere.


rieproductiv qi din aceastl catzdel se aplici numai in cazul producliei de unicdte ori Ia module foarte mari sau speciale.

l9

2.5. Proprietifile

de bazd ale angrenajelor cu profrI

in

evolventl
Aga cum s-a rostogolitoarele sunt linie care se ntnneqte o linie dreapt[ care se suprapune pesG normala

cc

de angrenare ocupd o pozilie simetricd, ardtatd cu

lwz
i

I'ig. 2.11. Proprietdlile angrenajelor


Din frgura

cu

profil tnevolventd'

2.ll

rczroltfl:

. .0, = orN, I

= OrC cos ctrw = f*1cos o* ; OrNr = OrC cos G* = r*2 cos o(w : [ .or =

Q.ll)

poate exprima astfel: TinAnd seama de relafiile (2.1) gi (2.17) raportul de transmitere se G)r f .2 ru2
lltl=-=-=-.

(d12 rrt

rlt

(2.18)

de

angr
se

Deei raportul, de traltqgdtere,-u' d,rgfilor dintate cu pr.-ofil ia-evolventE nu depinde de unghiul


e cercurilor

debazi-

Ia schimbarea distantei dinfte axe, angreftrea

---^ct_ evolventice profilelor

nu

c^wa

distruge, adic[ raportul de transmitere rflm6ne constant' ScnimUareaAistanlei dintrg axe qe poate produce, ingeneral, Ia ansamblarea rolilor din]ate din
dou6 ro$ dinjate..care in po.zifia 20

inili

aI6 angrerrcazii in punctul C (figura

ANGRENAJE CU AXE PARALELE


de bazl yOt

---'T{i

cercui-d\
rostogolire

il

K*:w:l'::,'
cercul de bazi

bazil

\.

O,Ct=rt*,<r*, OrCt=rt*rcrr,

rl
I

+f*l

\o'o"l;-:
o2

Fig. 2.12. Varialia distanlei dintre axe in cazul angrenajelor

cu

proJil tn evolventd.
se mutd

i2, a) avdnd distanla axiall a* . Prin schimbarea distanlei dintre axe, punctul de contact C', iar ruzelecercurilor de rostogolire se schimbd (figura 2'12,b)' Din figura 2-12 rezultj': .0, = rwl cos fl,n = f irr cos fl; ' { rw2 cos dr" = f i"z cos c* . I rtz = Adunand lelaliile (2.19) se ob.tine: rul * rb2 = (r*r * r,"r) cosd* = (rr"l *- r*Jcosc*1

in

(2.re)

'

.gu
aw cos

fl*

= ai

cos

fl;

Q.20)

2l

2.6.

Stabilirea dimensiunilor geometrice ale rotilor dinfate cilindrice cu dinti drep{i, in cazul general
se

de cremaliera de

Dimensiunile geometrice ale rolilor dinfate cilindrice cu dinli drepli referinli, STAS 82I - 82 (figura 2.13).

vor stabili linAnd seama

p=n m

20"

-t

inie de

referinfi liniqde divizare

-i!l

l-ig. 2.13. Elementele geometrice ale cremalierei de referinliElementele geometrice a cremalierei de referinld sunt: - unghiul profilului de referinfd a:20o;' p: tr m; - pasul cremalierei de referinli h.* m; de referinld h": capului - inilfimea c = c* m; - jocul de referin![ la picior - indlfimea piciorului de referinfi ht = (h"* + c*) m; h=h,+h, =(2 h"* + c*) m; - ind"lfimea dintelui cremalierei

- raza de racordare (figura 2.8)

P=ArA -m

I -

sina

m - modulul STAS 822-82; h,* - coeficientul de indlfime a capului de referin![; c* - coeficientul jocului de referinll. Dreapta pe care grosimea dintelui cremalierei este egall cu lilimea golului poartd denumirea de linie de referinli. Liniile paralele cu linia de referinld a cremalierei, care sunt tangente la cercul de divizare a ro{ii dinfate se numesc linii de divizare (figura 2.I4). Pe aceastd linie grosimea dintelui nu este egali cu ldlimea golului. implrfind diametrul cercului de divizare cu numdrul de dinti se obtine modulul sau pasul diametral:
d _=m.

(2.2r)
gi

intre lilimea golului mlsurat pe linia de divizare a cremalierei m[surat[ pe cercul de divizare existi relafia:

grosimea dintelui rolii,

AC=A'C.
sau

;^,

S=-+ '[m j

2xmtanc,.

Q.23)

unde x este deplasarea specific[ de profil. Dacd linia de referinfa a cremailierei se indepdrteaz1, fa[d de cercul de divizare in sens pozitiv (figura 2.14), grosimea dintelui rolii cregte gi invers.
22

---'- -'a

ANGRENAJE CU AXE PARALELE

x.m.tanc[

c (+)l B'

de referin{d linia de divizare

[nia

Fig.2.14. Angrenajul roatd dinlatd - cremclierd. Prin urmare deplasarea specifici de profil x din relafia (2.23) poate fi x > 0 (roati corijati pozitiv), x = 0 (roatd necorijatd), sau x < 0 (roat[ corijat[ negativ). Influenla deplasdrilor specifice de' profil asupra dinlilor rofilor dinfate este ardtatd in figura 2.15. In cazul unui angrenaj format din doud roli dinlate se pot intAlni urm[toarele caa;ur' : angrenai zero; a) xr = 0, Xz = 0 : angrenaj zero deplasat; b) x, -x, angrenaj cu deplasare de profil sau angrenaj deplasat. c) x, + Lrx, + 0 Grosimea dintelui pe un cerc oarecare se poate determina din figura 2.16 astt-el:

0=inva* s =invar.+, i}(

(2.24\

de unde

",
Unghiul cy

2t

2*tu"o) - (invo, - i"oo)l'


r -cosd ry

Q.2s)

se poate

determina cu relalia (figura 2.16):

cosdv =

'

(2.26)

Relaliile (2.25) Si (2.26)permit determinarea grosimii dintelui pe oricare cerc al ro{ii dinlate. Pentru cazul asculirii dintelui, cdnd sr:0, relaliile (2.25) qi (2.26) se transformd astfel:

rnv 0(v =
iar

1in*2xtanal ;\i
fn=r
cos c[ cos c[v
23

+invc,
)

(2.27)

(2.28)

r-0,6

| F-0'3

0" Fu'

| p+{l: !F+fl-.1 r

rl2

nl4

F t7

z=20

r-25

n'35

EI

Fig.2.15. Influen[a deplasdrilor sp.ecifice de profil asupraformei dinlilor dupd MAAG. Pasul mdsurat pe cercul c! raza r, se poate obline din rela$ile:

r" pz=2nr I ir,=Zrcrrl-nt=Pi'


care, finAnd seama de relafia (2.26\, devine:

(2.2e\

P, =

P#: cos

0(y

(2.30)

in cazul unui angrenaj (figura 2.17) grosimile dinfilor pe cercurile de rostogolire la rofile

gi

! se obfin, pe baza

ANGRENAJE CU AXE PARALELE relaliei (2.2f), astfel:


z xr tan

.-, = ; ;,[f (; .
F

a) - (io'o* -

ion o)] ,

(2.31)

Sw2 =

+ 2xrtan

") .-Y

- (inv *- - i"" o)] .

(2.32',)

s
ar

Fig. 2.16. Grosimea dintefui pe un cerc ourecare. pe cercul de Surna grosimii dinfilor pe cercurile de rostogolire este egal5 cu nasul 111yat ro!i, adicd: golului celeilalte ldfimea cu egald este roli unei :estogolire, de-oarece grosimea diot.lni

P*=s*l+$r"2.
^ 7r .rwl
ZrFw _ _;_, --l=

(2.33)

Razele cercurilor de rostogolire se pot exprirna astfel:

Q.34)

zzP* iv 21w2 T

'

Q.3s)

inlocuind retaliite (2.31), (2.32), (2.34)qi (2.35) in relalia (2.33)se poate obline:

'

x.+x. invd-=2 L z-tang+invc'


zt*zz
r=t.rwl

Q.36)

cunoscand unghiul de angrenare dw , pe bazarcla[iei (2.26), se poate scrie:

' - rt

cos c[

cosc*

(2.37).

ir
(2.31)

^(',
25

*
2

cos c[

")

cos 4w

(2.3e)

Fig.2.l7. Grosimea din[ilor pe cercurile de rostogolire.


CunoscAnd distanfa dintre urxe se pot calcula razelecercurilor de rostogolire:

f,nl - lw
$i

zt ztr22
22 zrn22

&r"

= ;-_

l+u
lrn u

ln2 = x*
unde

a.

,
in cazul cAnd
se cunoa$te distanfa
COS

='-2
zl
aw gi numerele de

do, '' = --#

mfu' * z'\
ztn

dintre axe
COS

dinli z,

Si

zr:
(2.

d = -I^

CoS

tw

tr

Xl+X2=

(2,

"J(i"v
26

a.,n

- inv cr)

2tzn a

a.

ru

ANGRENAJE CA AXE PARALELE


Din relaliile (2.39) se poate observa c[ in general a* + 2, dgsi-

2*=?+Ytn,

{2.44',)

y=

l*-tr

- " ( "oro - ,) mf cosc,n )


--TI

zt * zzf .o.*

-1)

(2.4s)

lcosa,n

unde y este cof-rcientul de modificare a distanlei intre axe.

a.)

I
I

I I

profil
--l
.a

or
l!
*.

cu!

c2
(r.

!{abi,

roat'd2

roatt

)L
Fig. 2.18. Scurtarea dinlilor penlru ntenlinerea jocului la piciorul dintelui.

:;i-erinld.sunt: t _ \ =*PttZho / dir =2r^t=2(., *hr-m +Xrott/


si

f)iametrele dc cap ale rolilor dinlate (figuqa 2.78,a), definite prin intermediul profilului de

nZxr)\
\

Q'46)

t _. drz 2r^z = 2\r, * hr'm

\ + x',m]
Xzffi

2h^' * ^Vr '


L)

zxz) '

(2.47)

Distanfa intre axe, in acest caz, esle: fl* = 11 * rr. * xrm + Pentru realizareaangrenajului mdrimea o* - o* , astfel inc6t:

- t * (*r *

t'

(2.48)

larijoc

lateral (figura 2.18, b) cele doui roli trebuie apropiate cu

?*

- r* = n +(*, * *r)m -. a -ym = (", * xz - Y)m = km, k=*r+x2


Y>0
27

(2.4e)

unde k este coeticientul de scurtare a inallimii dintelui.

(2.s0)

ului standardizat Ia capul dintelui diametrele d*j $i d'"i trebuie micSorate cu mErinea 2 k m, oblindndu-se in final: d"l = E (2, * Zh"* * 2x, - 2k) , (2.s1)
si

d"z=EFr*rh"'*2\-2k).
inallimea dinlilor angrenajului deplasat erste:

Q.s2'
(2.s3)

h
dn = d"r

^(2,h"'

* .' - k) .

Diamefrele cercurilor de picior sunt:

- 2h =m(t.+zhi * z*, - 2'.), .

Q.s4l
(2.55)

dn=d,z-2h=^(+lzh,+2t,-zc'\
.
xl
dimensiunilor geometrice se modific[ astfel:

Pentru angranajul angrenajul zero (r, = 0 Si xz = 0) gi angrenajul zero deplasa+. (xr = - xJ relaliile

o; x, = o
YwZ=lZ

xr = -L o*,=O =20o
fo,l =fl i rwZ=tZ
zz)

&.=&=20o
frl=rli

&*=8= _

mlzt *
2

8*=fl=

Y=0

y=0

k=0
d"l=fipr+2h.-)
Diq " znii h = mpni * c.)
d"z =

k=0
d"t = [lr,
d"z =

* zhr' * 2xr)
)

Db * 2h"- * 2t h = m(2h.. *.')


dn = EV,

dn = rF,

- 2h*t - 2e.) dD = rl+ - zhr' - 2c')

- 2h"' * 2x, - 2c.) dn = fllz, - Zh"* * 2\ - 2"')

28

ANGRENAJE CU

AXE PARALELE

r
Dete rmin a rea gradului de acoperire
Aga cum se Poate observa din figura 2..19, lin6nd seama de

sensurile rotaliei, angrenarea profilelor (flancurilor dinlilor)


incepe in punctul

gi se termind

in

punctul E. Distanfa

nume$te c6t timpul In segment de angrenare.

A{ t.

punctul de contact dintre flancuri parcurge segmentul ' AE, se


t,

.A

Grn

\ostogolesc intre ele arcele CroC,,

i
\rf \r
\F

c2Ac2E

'

pe

cercurile

de de

rostogolire,
anglenare.

denrrmite arce

Pentru ca angrenarea sd fie

continud, trebuie ca inainte de iegirea din angrenare a flancwilor dinlilor, in punctul E, s[ intre in angrenare perechea de flancuri urrnitoare. Aceastd cerinf6 este'
asiguratl dac6:

02

8,,=-)1, -P*

CroCr" ^

(2.56)

Fig. 2.19. Gradul de acoperire al angyenaielor cilindrice

iinyi

drepli.

cu unde l: j^"..,-ltu*"Ut" acoPentq;


p* - pasul mdswat
de rostogolire.

grad

de

Pe cercul

Din condilia de generare a flancurilor evolventice rczlultd:

^A ^ AE = GrnGr" = GzaGre = rbl Ql 9i C,nCt" = CznC'n = r*l(Pt ' .^,


Pebazaacestor reialii
se poate ob.tine:

crncr"

AE
pw cos

rwl
rnr
cos
0(w

(2.s7)

gradul de acoperire 8o devine: JinAnd seama de relalia (2.57),

,'a'= NGw= mtr -m.


p cos

(2.s8)

Pr

29

Determinareq gls(Uui de acoperire Gradul de acoperire 8,> 1 inseamnd cd pe segmentul de angrenare, pe anumite porfiuni se afld in angrenare doud perechi de profile lflancuq). Se considerd cd angrenarea incepe intre doui flancuri in A, cAnd perechea urmAtoare a ajuns in D. In momentul cdnd perechea din A ajunge in B. perechea din D ajunge in E.

BD = AE
Considerdnd

40o/o din pb angrenarea este unipari gi pe 60% bipard. Datoritd acestui fapt presiunea de contact dintre flancurivaiazdintre o valoare gi dublul ei, ceea ce conduce la zsomot si la solicitdri de oboseald.

- 2(enp6- pJ = po (2 - e). (2.59) Eo : 1,6, conform relagiei Q 59), se obline BD : pu (2-1,60) = pr . 0,4, adicl pe 2AB =
en pu

Din figura 2.19 rezultil:


-d

AE
Pr

AC+cE Pr

Fr-N,c) -(nF-NF)
Pn

sau

to

ro, (tan d,^,

tzn o,n)

ro, ftan

a*, - tan a*)

Pr inlocuinC in relalia (2.6I) relaliile:

(2.6r)

rat =
se obline:

frzr

cosd, rn, - ---lcosd gi p - fiffi,


2

mz,

'v=+
unde

2,
zl

cosdal

dot
=

drl

ei

cos da2

c* conduce la scaderea gradului de acoperire en qi invers. Incazsl angrenajului roata dinlatd-cremalierd (figrua2.2}) gradul de acoperire se determind cu
Cregterea unghiului de angrenare

relafia:

tn=--

AE
Pu

(N,E-N,CJ +C4
Pu

Q"63)

ro,(tan cr., to

t.

\ * - tan 0)
TImCOSd

m(h"- -*,) -# srn fl

(2.64)

Jindnd seama de relalia:

r]il=
gradul de acoperire devine:

frzt cos&, ,
(2.6s)

8o=

+F'(tana"
30

ANGRENATE CU AXE PARALELE


01

linia

d_e_

divizarg

Fig.2.20. Angrendj roatd dinlatd - cremalierdValoarea maxim[ posibill a gadului de acoperire eo se obline in ca2ul cdnd z, in cazul cSnd cele doud roti se transforma in doud cremaliere (figura 2.2L)-

- 4=

@, adicd

E
i6

TrF ig. 2.21. Angr e naj ul cr e m aI i er d - c r e m al i er d.

/,/

Segmentul de angrenare este:

2hu'm AE = N'l\L = L ' sina '


iar pasul cremalierei m[suratin lungul segmentului de angrenare este po = Gradui de acoperire maxim este:
7T

m cosa''

E.---.=N'Nt= 'c max n m sin d' cos 0


Pr

2hJm

n sin (2 a)

lni.'

Q-66)

Pentru h"* = I $i ct = 20o se obline eo.,* = 1198. in cazul *g."nui.lnr cilindrice cu dinli drepfi gradul de acoperire este cuprins intre limitele: 1125 < to<2 Q.67)

3l

2.S.Alunecarea flancurilor din{ilor


Se considerd mai

int6i doui suprafefe

gi

2, aflate in contact (fignra2.2?) dupn o linie, care

se

rostogolesc una peste cealaltii cu alunecare curbi AS, iarpe suprafafa 2, arcul de curbd de lungime dintre cele doud arce de crnbd Alunecarea suprafefei I in raport cu 2 se po astfel:

AS,,

(rr,

as'
ItS

-AS2

-at,

= lim

= ,,m as-o AS, At-o

ASrz

At
ASt

At Se poate observa ci:


linr
at-0

lP = n,, ei [T *

v,,,
I

unde Vlz = V,r - Vo

este vitezarelativd a suprafelei

in raport cu 2 in punctul Y (figura 2.22); Y ,, - vitezapunctului de contact Y, pe suprafata 1 (figura 2.23), pe direcfia vitezei relative; Yo-vitezapunchrlui de contact Y, pe suprafala 2 (figura 2.23),pe direclia vitezei relative.

in final rcztltj;:

Fig.2.22. Suprafele care se rostogolesc Asem[n[tor se poate exprima coeficientul de fntre ele cu alunecare, avdnd contact liniar. ulrrnecare specific at suprafelei i iF raport cu 1, arlici:

7 -v,r-Vo-V' -% rr2v %

Q.6e\

r \zr!
findnd
seama de figura

vo - V,,

- vrt \t'
- tan ao) .

Q.70)

Ytz=V,r-V,,
Crr,
=

2.Z3,reniltil:

= Vo (tan arr

gi coeficienlii de alunecare devin:

tan

drr

- tan orz
tan

.
9i

tan drr tan drz

Q.1r)

crr,
Din figura 2.23

flrr
.

tan flrz
.

QJ2)
Q.73) Q.74\

"

Yc

se poate

= io, (tno
tan

obline: n* - tan nrJ = ro, (tan cr, - tan c*) ,


u tan clrz
r

tlrr = (u + 1) tan d*" -

unde
ll=-=-.

rv2

z2

rur
32

zr

----ANGNENAJE CA AXE PARALELE

G)<-:

fuz

Fig. 2.23. Alunecarea flancurilor dinfilor.

inlocuind Q.7 4) in relalia Q'7

l) rcznlt};

rl2y
rr

tuc, - ta,n&rz o.ttnun tanc*" u+l


tancn, - taltdyt tanc* I tancrr

Q.7s)

Aseminitor

se poate

obfine:

rb2ly

Q.76)

;i

de alunecare specifici gi Tinend cont de relagiile Q.6g), (2.70), Q.75) Q.76),coeficienfii

vtiazA

= (zrn

-2
elui qi

SC

egaliz po

34

ANGRENAJE CA AXE PARALELE

2.9.lnt:erferenfa

prelucrarea rofilor dinfate cilindrice exterioare, cu cu{it - roati

la

ta prelucrarea rogilor dinlate cu culit-roati, prin procedeul rostogolire (figura 2.9 b), pot aplrea gi situalii c6nd capul dintelui sculei produce subtdierea piciorului rolii (figura 2.24).In consecinld,

roata

N2

lo'

i'

Eig.2.24. Subtdierea danturii la prelucrare. Fenomenul de subtdiere a flancurilor dinfilor apare atunci c6nd cercul de cap al sculei intersecteazi linia de angrenare inexteriorul punctelor N, gi N, , (figura 2.24). Deoarece dimensiunile cutitului roatd sunt standardizate, se va determina numf,rul minim de dinli la roata de prelucrat (danturat), pentru ca sd nu apari interferenla (subtiierea) la piciorul dintelui. Se considerl cazul limiti, cdnd cercul de cap a sculei trece prin punctul N, , adici situalia cdnd pnnctele E gi Nr se suprapun, (figura 2'25). Din triunghiul OrNrO, reztltA: (2.80) * ri, - 2 zrorcos cr ,1, =

^'

Pentru angrenajele cilindrice exterioare, fbrd deplasare de profil, dimensiunile angrenajului sunt:

r",= 0,5-(", * 2hu-) , ttz- tzcosc = 0r'mzrcosfl a = 0,5 m(2, * zr\ .


35

(2.81)

Drelucrarea rolilor dlAatg-Sl@!!9e relaliile (2.81) in relalia (2.80) se poate obfine: zlsinu +2zrzrsin2 c
sau

la

- roatd

- 4hl z, -4hJ2

=o

zr=

zlsin2u - 4hr2
4

h"-

- 2 zrsin2

Q.82)
a,

Pentru ca s[ nu apara subtiierea dintelui la

roata 2, cercul de cap al rolii (sculei) trebuie sd intersecteze linia de angrenare pe porliunea NrC (figura 2.25) sau la limitd in punctul N, , adicl:

- !h:2 zt=i-' 4 hr- - 2 2., sin2 -.


r.]sin2a
pieptene (cremalierf,) adicd. 2., (2.82) rezult6: Fig.2.25. Evitareafenomenului de subtdiere a dintilor tn cazul prelucrdrii cu culit-roata,

12.831

d,

fn cazul cdnd roata 1 (scula) devine un eulit

co, din relalia

zz>

,-' -. srn'd

2 hr-

(2"84)

Dacd s. = 20o $i hu* = 1, din relalia (2.84) se objine:

z2=zmin=1712-17
Deci teoretic numdrul minim de dinli care se poate executa cu culit pieptene fhrd sd apari subtdierea este 17. Practic, uneori se admite o
micd subtiiere gi deci numdrul

minim de dinli este 14. Pentru evitarea subtiierii in cazul cAnd se executi roli cu numere de dingi mai mici de 17 sau 14 (figura 2.26). trebuie s[ se Fig.2,26. Subtdierea rolii cu culit - pieptene' ,fi\llzezedeplaslri de profil. in cazul gener5rii danturii (prelucrdrii danturiD cu cufit-pieptene, profilul de referinll (scula) se deplaseazi cu mdrimea x m (figura 2.27).Dinfigura 2'27 se poate scrie:

NC =
sau

h.*m-xm mz. smd = sin ct -2


2h;
sin2

-'r("#)

(2.8s)

practic este suficientii

u.o,*:.:

a l ir,_::f "'l u )'


Deplasarea specifici de 36

(2.86)

profil oblinuti din relaliile (2.85) sau (2.86) nu poate avea valoarea

ANGRENAJE CU

ilG

PABALELE

=-mz ,

de referin{d nedePlasat

cercul de rostogqlilg

de referin

profilul de referinfi deplssat


Fig.2.27. Evitareafenomenului de subtdiere tn cazul prelucrdrii cu
cu[it piePtene.

de mare, deoarece dintele se va termina intr-un v6rf ascufit putdndu-se rupe in procesul de Din figura 2.28 se poate scrie grosimea dintelui pe cercul de cap:

s" = 2r"l+ + inYc

r'\ 2r

invc"lI
/

Q.87).

0r2 m, pentru ca dintele la vArf sd nu sl5beasci qi flnand seama de Pun6nd condilia s. dintelui pe cercul de divizare:

= nt
2

2xmtand
se.

fr

relafia (2.87)

se poate

obline numlrul de dinli care

poate executa cu deplasarea de profil x:

'^
Daci
se admitd:.

.=

(2.88)

ryr, 2r

- iny s, + inv c"


r

r. = I + h" m + xlll
COS0I- = i

rh

'f.rr

fcOS a

zcosc

z + 2h"' * 2x

(2.8e)

specific[ de profil gi numdrul de dinli este ardtatl pe Relafia de dependenfa intre deplasarea

37

zA',-'

.-=-=----

.---l
/\ .\t --t \\\\ \

'{ .r ']

tr{t

i$'{'}

q,

i${'} is{9

!r

(-,_,r,

,r,

Fig.2.28. Asculirea dintelui la valori mari ale deplasdrii specifice de profil.

r's

E-

li--'- -- ---.,- l ---' - + --.i ii

l -r-j_-l-__

_i

t
\-

: --l--ll\ 18 Z0 22 2J
Fig.2.29. Diagrama dependenlei dintre numdrul de dinli Si deplasarea specficd de profil.
38

.---- --.

ANGRENAIE CA AXE PARALELE

2.10. Transmiterea

sarcinilor prin angrenaje

Sarcina intrc flancurile dinfilor aflali in contact (angrenare) se transmite pe direclia normalei in punctul de contact, (figura 2.30). lindnd seama ci flancurile dinlilor se rostogolesc cu alunecare apar gi forle de frecare orientate pe direclia tangentei comune in punctul de contact. Aceste tbrle normale Fn, , F,, gi forlele de frecare Fr, , Fo produc in dintele rolii solicitiri sau tensiuni.

comune

T2

{'\\

.xr1

Fo

Fn

s\

Fig. 2.30. Forlele care solicitd dintele tn timpul funcliondrii. Aceste sarcini (fo4e) solicit[ dinlii la incovoiere, iar stratul superhcial al flancului la pfettrl{lc
de contact.

in urma celor doud solicitdri principale dinlii se distrug in funcJionare. Aceste distrugeri apar sub diferite forme, in funclie de materialul dinfilor.

39

transmiterii

z.ll.Principalele forme de distrugere transmiterii sarcinii


Sub acliunea fo4ei normale For

a dinfilor in

procesul

= Foz (figura 2.30) la sfErpitul

angrendrii (punctul E), in

secfiunea situati la piciorul dintelui rofii motoare 1, apar solicitirile de incovoiere, compresiune gi forfecare. O solicitare hotdrAtoare este cea de incovoiere, a;a curn se aratd in DIN 3990. Din frgura 2.30 se poate observa cd punctul de contact pe flancul dintelui rotii motoare se deplase azA de la piciorul dintelui spre capul dintelui gi astfel solicitarea de incovoiere ysrizzhpeparcursul angrendrii. Apale deci

in dinte o solicitare variabild" cavzati de momentul incovoietor, care produce oboseala materialului. Solicitarea la oboseall este accentuati pi de faptul cd dintele participd la angrenare pe segmentul AE, dupd care se elibereaz[ de sub sarcind, revenind in angrenare ciupi un timp bine deterniinat. Astfel solicitarea la oboseall se repetd in mod ciclic. Datoritd acestei solicitiri variabile dupb un timp dintele se poate rupb. Pentru ca ruperea sd se producl dupd un anurnit timp de fimc]ionare. dinlii hebuie si lie
dimensionali la solicitarea de incovoierq. Ruperea dintelui se poate produce gi din cauza unui tratament termic necorespunzitor, in special in cazurile cfuid rofile sunt executate din materiale casante gi apar gocuri in flmclionare. Deoarece flancurile dinlilor se rostogolesc unul'peste cell]alt cu alunecare, apar fo4e de frecare (frgwa 2.30), care irnpreuni cu fo4ele normale produc ln flancuri sclicitiri superficiale numite prgsiuni de contact. ln urma solicitirii la presiune de contact flancurile dinlilor se pot distruge prin pitting (gropile), uzwil abrazivd, uzurd qi gripare, coroziune. etc. Distrugerea prin pitting se manifesti pnn aparigia unor gropile pe flancul dintelui. Acest mod de distrugere este caracteristic pentru angenajele executate din oteluri cu duritate mic6 sau mijlocie (i{B < 3500MPa), care fi.urclioneazAin carcase inchise in baia de ulei. Formarea gropifelor pe flancurile. dinfilor este cauzata de mai mulli factori, dinue care se apteciazi ci forfele de frecare joac6 un roi important. Jindnd seama de figura 2.30, se obsen'i ca stiatul superficial al flancului dintelui rofii motoare este solicitat la intindere, iar flancurile drntelui rogii conduse la compresiune, datorit6 fo4elor de frecare. in urma solicitlrii repetate la intindere suprafala flancului se fisureaz:, (figxa2.3l,a) gi uleiul pEtnurde sub presiune in aceste fisuri, conduc6:rd teptat la desprinderea unor rnici particule (figura 2.31, b).

Fig.23f . Formarea gropilelor

pe

/lancul dintelui rolii motoare.

Fenomenul de pitting (gopile) apare in general in jurul polului de angrenare (in jurul puncnrlui C). La angrenajele unde pltrund corpuri strdine intre flancuri, care favorizeazdvzarea"gropifele sunt rlzuite gi deci la aceste angrenaje ele nu vor apare pe flancul dintelui. Penku a preveni formarea gropilelor pe flancurile dinlilor srurt necesare urmltoarele m6suri: - dimensionarea angrenajului la presiune de conthct, fin&rd seama de felul materialului; - executarea angrenajului cu deplasdri de profil; - mdrirea rezistenlei mecanice a suprafelelor de lucru prin tratamente termice corespu:rzdtoare;

datoriti

ANGRENAJE CU AXE PARALELE


gi temperaturilor inalte, in punctul de contact filmul de lubrifiant suferi fransformeri nefavorabile din punct de vedere al turgerii, putdndu-se ajunge la topirea microneregularitdtilor gi la formarea instantanee a unor puntile de sudur[, care fiind apoi rupte conduc la crearea rmor ri^ri accentuate pe suprafa;i. Acest fenomen poart6 denumirea de Eipare. Cea mai eficace mdsur6 de a preveni griparea este utilizarea de lubrifi anfi antigtipanli. La angrenajele care funcfioneaza la turalii reduse gi sarcini mari apar deformalii plastice pe suprafafa dintelui gi in consecinld deplasiri de material in direclia de alunecare. Pentru diminuarea acestora, care conduc in final la distrugerea angrenajului, se recomandd durificarea suprafe,telor de

1ucru.

Daci tatamentul termic sau termo-chimic al flancurilor dinlilor nu este corespunzdtor, in sfratul superficial nitrurat sau cementat vor apare fisuri, care de asemenea pot conduce ia distrugerea dinlilor. Mirirea rezistenfei angrenajului gi ameliorarea condiliilor de functionare constituie o preocupare permanentd a specialiptilor in angrenaje. Astfel, pot fi evidenliate preocupdrile privind: - eliminarea inflr"lenlei erorilor tehnologice, prin executarea dinlilor bombafi (frgura 2.32, a); - imbundtitirea condiliilor de angrenare, execut6nd dinfi flancaJi (figura 2.32,b); - executarea dinfilor cu elasticitate miriti pentru eliminarea gocurilor in angrenare 9i a zgomotului in ftmcfionarc{fu ura 2.3\ c)

Fig.2.32. Metade pentru,mdlirga rg4iste4{e,i dl,ntelui Si ameliorarea condiliilor defuncgionare.

4l

2.12. Alegerea

deplasirilor specifice de profil

specifice de profrl se aleg in urmltoarele scopuri: Deplasirile - micAorarca gabaitului transmisiei prin utilizarea rolilor dinlate cu numere de dinli z I z-in: I 7, evitAnd subtdierea (v ezi patagrafii 2'9); - ptoGit ."u transmisiei cu angrenaje pentru o distanJa axiah data, pdstrdnd raportul de transmitere inifal (proiectarea transmisiilor cu angrenaje pentru distanle axiale
standardizate sau imPuse);

- imbunititirea indicilor de exploatare a angrenajului (mnrirea gradului de acoperire, egalizneaalunec[rilor la piciorul dintelui, m[rirea rezisten{ei dintelui la incovoiere sau presiune de contact, evitarea gripdrii, etc.)' deplas[rile specifice de prohl se pot obgine pebaza Jin6nd seama de cerinlele artrtate mai sus, diagramelor prezentate in DIN-3992 (figura 2-33, a, b gi c). Domeniul util al diagramei (figura 233, a) r" i-pu.t. de la f, pdnd la Pn . in direclia P, spre P, capacitatea portant[ a angrenajului cregte, dar scade eradul de acoperire. Zonarecomandatd este cuprinsd intre P, Ei Pu unde se considerd alunecdrile lgajdzate. in func1ie de suma numerelor de dinli zr t zrsau znr * zoz se determin[ suma deplasdrilor specifrce Xr * xz . Repartizarea (implrfirea) deplasdrilor specifice de profil pe cele doud roli dinqate pentru 5u-u lor x, + x, determinati se poate rcali'zadupi diagrama din figura 2.33,b, dacd angren4jul este de reducere qi figura 2j3, c, pentru angrenajul multiplicator. Aqa cum se poate observa din figura 2.33,b, se determini mai int6i punctul A de coordonate 0,5 (2, + zr) 5i0,5 (x, + xr) prin care se interpoleazi apoi o dreaptd (in cazul c6nd punctul cade intre doue drepti rnarcate cu L, , Lr, ..., L,, sau S, , S, , ..- , S,r)- Se determina apoi- in funclie de numerele de dinli i, Si zrsau znr gi zn7 ,punctele A, gi A, gi pe ordonatA deplasarife specifice de profrl xr 9i x, ' Deplasdrile specifice de profrl se mai pot determina qi dupd relafla darii de MAAG, unde:

*, = ,2\

Xr t X2

. [0,, -

Xr

(2.8e)

xl=
unde u

lgz,

- lgz, + 2xr(lgz, z(tga - r)

1\

(2.e0)

z, I z, , z, Si z, sunt numerele de din1i, iar pentru rolile cilindrice cu dinli inclinali se vor inlocui in relaliile de mai sus numerele de dinli ai rojilor echivalente, adicd zn, $i z,z . Aceste relalii au in vedere egalizareauzurilor pe flancurile din{ilor la cele doul rofi.

Exemplul de calcul
Si

2.1
dinfi fr"plt,
avAnd

se calculeze dimensiunile geomeffice ale unui angrenaj cilindric cu numerele de dinfi z, = 2l $i zz= 5'7 , iar modulul angrenajului m = 2 mm'

Rezolvarea
Diametrele de divizare:

dr=mzr =2'21 = 42mm ' dr: mzr=2'57 = 114 mm


42

ANGRENATE CU AXE PARALELE

a')

xx

r.,--i----

t.-,-F

40 6h

8'0 ttio lzo r40 too rdo zoo

-tl

2t['z+u

'(2,+2,) -

L',
.

- l'!tlr:t v

,EiF

-0^5r .r -o'5r
rtLl.

-4,*

io 2b zt

4o(2,*zr)tz

zz

U YU

TUU

ol'Lz izz (

NR

xr/2

0,6. ;// )

0,7'-

A4i

g9,,| |

e,)

'-/

--,'-'

-l

Alb

-u,f,' r0 zi (zr+zr)12
Fig.2.33. Alegerea deplasdrilor specifce
de

-O,2icoretict - .-t _nl -u,5 l'-'' | -0.4.


vtJ

i''''
I I

z'12'(zn1iz'z)

profil dupd DIN 3992.

Di stanta o<ial6 elementard:

d, * d,

^=
coscw

m(2,

zr)
=

Ql + 51) = 7E mm.
= 80 mm.
23,6232350
.

Se alege distanfa arialE standardizati Unghiul de angrenare:

aw

as'rAs

= " oo, " aw

+ 80

cos2Oo

= Ar9l6203J - an =
+ 57)(inv2r,62323so
Ztan2go

Suma deplasdrilor specifice de profil:

rl '&
unde

(z'

* zzXinv a* -

inv

a)

= (2r =

inv2Do)

= r,0g9160g

inv23,623235o

tan23,623235

23'6-T1235"
1800

n = 0,0250689,

inv2oo=tan2oo
Deplasarea specificd de

2oo
1800

n=0.0149043.
AG:

p
I

xt=:Lz:*l

X, +Xr

1,0891608

2
* *r) - x, = 1,0891608 -

iil

= 0'5266482 '

t)
0,5266482 = 0,5625125
.

Deplasarea specifica de profil la roata 2:

xz = (xr

Coeficientul de modificare a distantei intre axe:

t-

an-L

80-78

-''
= 0'0891608
.

Coeficientul de scurtare a innllimii dintelui: k = *r * x2 y = 1,0891608


Diametreie cercurilor de

-I

cap: d", = m(zr * 2hr* * 2xr - 2k) = 2(2i, 2-l + 2.A,5266482 - 2.0,0891608) = 47?74995 DE , \ dln = m\2, + Zhi * Zxz - 2k) = 2(57 + 2'1 + 2'0,5625125 - 2'0,0891608)
= 119,89341 mm
.

Diametrele cercurilor de picior:

do = -(r, - 2h.* *Zxr -2"')=2Ql ao = n(zz - 2h; a 2xz - rr') = 2(57


lnillimea dintelui: I n = m(znj + c *

-2'l +2'0,5266482 -2'025) = 39,106593mm, - 2'l + 2'0,5625125 - 2'025) = 111,25005 mm .


+ 0,25

- k) = 2(2'l

0,0891508) = 4,3216784 mm

Diamehele cercurilor de rostoqolire:

dr*l=dr-99!!t =42
d-r = d, *oto = 'cosc*

cos20o cos23,6232350

431076923

mm ,

ll4cos23r623235o ilt-19:._ = 116,92308 mm


44

ANGRENAJE CU AXE PARALELE


Diametrele cercwilor de bazl:

dn, = drcosol = 42cos20o = 39146109 ttrrtr I duz = dzcosd = l14cos20o = 107,12496 mm '
47,74995

Verifrc5ri:

h--

- 39,106593
2

= 4,32167g5 mm

119,89341

lrl'25005 = 4,32166g Dr

,
.

^*=--n-=
"" #Wan.rrr = +[(o,urrorr, 2r
= 1,405904
=

- -

d,"r *

d'z

431076923

+ 116,92308 g0,000002 mm =

Gradul de acoperire al angpenajului:

- tanc*) + u(tanao - tanc*)]


0,437372D

L'-',

+(0,s02s843 2l

- 0,437t72D]
I

coss'el

dot 39'-J4 =
dr

47r74ggs

v'v-e!-- 7 = 0,826536
0,6810135

or,

34JSS3gzo ,

tanttr, = tan34&55392o =
cosctr2

v'v----' = 0,E935016 119189341 tarna* = tan 26,6833840 = 0r5025E43 . = d,

dn'= rc7ry:

'

- o* = 26,683384o '

45

Materiale utilizate

tn

construclia angrenajelor

2.13.

Materiale utilizate

in

constructia angrenajelor

Pentru executarea ro{ilor din}ate, !in5.nd seama de destinalia qi condiliile lor de func}ionare, se pot utiliza diferite materiale: ofeluri laminate. forjate sau turnate, fonte, bronzuri, alarne. aliaje de aluminiu, materiale plastice (textolit, poliamid[, poliacetali, etc.), materiale sinterizate, etc. Alegerea materialului optim pentru angrcnaje este o problemd complexa. depinzAnd de feh-ll sarcinii de transmis, de gabaritul impus. de tehnologia adoptatd gi altele. ltretapaactuald, materialul debazd. a rolilor dinfate, care asigurd o capacitate porlanti mare, este otelul. Olelurile se impart in: olel-uri de imbunatdlire qi oleluri de cementare $i cilire. I{.otile dinlate executate din o{eluri de imbun5tS.tire. au duritatea flancului dintelui HB < 3500 N/mm2. Prelucrarea danturii se face dupd tratamentul temic de imbundtalire. Aceste angrenaje prezinta avantajul cd se rodeazd bine in funclionare gi astfel sarcina pe dinli se distribuie mai uniform. Se recomandd pentru a fi utilizate utmdtoarele o{eluri: - OLC 35, OLC 4-5, OLC 55, OLC 60, pentru incdrcdri gi viteze mici; - 40 Cr 10, 33 MoCr 11, 41 MoCr 11, 35 MnSi 12, pentru incdrcf,ri gi viteze medii; - 50VCr 11,34 MoCNi 15, 30 MoCrNi 20, pentnt incdrcdri foarte mari cu gocuri (ultimele doud mdrci in general pcntru dimensiuni mari). in cazul angrenajelor executate din materiaie de imbundt[fire se recomandd ca duritatea flancurilor dinJilor la pinion sd fie rnai mare ca ia roatd, adicd HBo,"ion ) HB.oorx + 150 N/mmz. Pentru mdrirea capacitdlii pofiante flancurile diri{ilor se durificd superficial. La aceste roli dinlate se aplicd inilial tratamentul termic de imbundtdlire, care asigurd intregii secliuni a dintelui o duritate de HB = 2500 ... 3500 N/ mm2, apoi se fvs7e,lzd dantura, dupd care se aplicd un tratament superficial de durificare a flancului la HRC = 55 ... 65. In acest caz se poate asigura ca miezul dintelui sd rdmAnd tenace. Durificarea flancuiui se poate face termic prin cdiire cu flacard sau prin induclie gi termochimic prin cementare, nitrocementare, nitrurare, cianurare, etc. Datorita deformatiilor care pot sd aparir dupd tratament de durificare dantura trebuie rectificatd. Cdlirea cu flacara sau prin induclie se poate aplica la rolile dinlate executate din materiaie de imbundtalire. Tratamentul termic de cementare cu cdlire se poate aphca la otelurile carbon de calitate sau care au in general conlinutul de carbon C < 0,2 oA. aliate Astfel de oleluri sunt: - OLC 10, OLC 15, OLC 20, pentru roli dinlate solicitate pufin. la viteze periferice moderate (6 ... 12 mls); - 15 Cr 08, 18 MnCr 10, 21 MoMnCr 12,20 Iv{nB 5, pentru solicitiri medii ;i mari; - l3 CrNi 30, 18 MoCrNi 73,71Til\4nCr 12, pentru solicitdri mari gi foarte mari, roti din{ate cu dimcnsiunj mari; Ofelurile aliate, mai cu seami cele cu aluminiu, se pot durifica prin nitrurare. In cazul unor angrenaje deschise care funclioneazdla inchrcdri qi viteze mici, fdrd gocuri, se pot

utiliza gi fontele ca de exemplu: - fontele cenugii cu grafit lamelar Fc 200, Fc 400; - fontele cu grafit nodular Fgn 600-2, Fgn700-2; - fontele maleabile perlitice Fmp 700-2; - fontele aliate. Pentru micgorarea frec[rii gi pentru ridicarea randamentului in diferite aparate se utilizeazd gi roli din bronz, angienAnd cu pinion din o1el. in unele cazuri din bronz se executi numai coroana rolii dinlate sau a rolii melcate. Rolile dinlate mici, solicitate la forle mici qi medii se pot executa din materiale sinterizate. Aceste ro!i, inainte de montare, pot fi impregnate cu ulei qi nu necesitf, alt[ ungere. Asemenea roli pot fi utilizate in aparate, maqini textile sau casnice. Actualmente se utilizeazd Si roli dinfate din materiale plastice ca de exemplu textolit, nailon, poliamidd, lignofol, etc. ln domeniul maginilor agricole sau a mordritului se utilizeazl.gi roli dinlare din lemn. Avantaiul acestora este cd reduc zgomotul.

46

ANGRENAJE CU AXE PARALELE

2.14.

Calculul de rezisten{i

al angrenajelor

cilindrice

cu

dinfi drepfi
2.14.1.

Calculul for{elor din angrenaj

Aga cum se poate observa din figura 2.34, fotlele normale Fo,, gi F", , care acfioneaz[ pe linia de angrenare (normala comund in punctul de contact dintre flancuri), se pot descompune in cdte doud componente, dupd direclia tangentei dintre cercurile de rostogolire gi dup[ direc]ie radial6.

do,

\
J

-,4

-x

:-Q

il
i

t,

--I

u9
nt:

I nti

l_

\i
I

//F
--t -

Tr6y'.-

-: -a

Figura 2.34. Forfele tn angrenaiul cilindric cu dinli drep[i,


47

Calculul de rezistenld al
Momentele de torsiune care ac{ioneazdpe roli sunt:

cilindrice cu
Roata 2

Roata

Tr = 9 550 000_1 , nl\


unde T, gi T, sunt momentele de torsiune

P.

Tz =
pe cele doui ro{i,

9 550 000

___-_ -P, --1


inNmm;

'

(2.91)

F, gi P, - puterile pe cele doud rofi, in kW (Pt = 1 Pt); n, gi n, sunt turaliile celor doud ro!i, in rot/min (n, = u' nt)' Forfele tangen]iale sunt:

F"

= -2T'

d*, '

(2.e2)

Forfele radiale sturt:

F,, = F,rtardo =
Forlele normale sunt:

3l
uwl

t"oo*

F., = Frrtand*,
Fa
=

2T,,
=

q:
2T,

tanaw

Q.e3)

"
Dacd.

x=--=-

Ftr

"t

;s a*.

2T,
d-faoa

o-

Foz

cos

cw

dln, cos

q,rn

Q.e4)

xr *
Jindnd
considera Frl

Xz =

atunci

["r=*r=oj

*,

Y"_*,

l-

d* = &, rl*l = dl ,

dr*z = dz

F,z ,

sezrma cd randamentul danturii are de F.l = F,, gi Fo, = Foz '

regull valorile 4" = 0,98 ... 0,995, se poate

Deterrninarea modulului pe baza solicitirii de incovoiere


Din figua 230 rcniltlcd

2.14.2.

dintele

rolii

motoare

este

solicitat la inccvoiere Ia maxirn in momentul cAnd punctul de contact dintre dinli ajunge in punctul E (sfdrqitul angrendrii), adicd atunci cdnd fo(a normall Fo, aclioneazi pe vdrful dintelui. Pentru evidenfierea solicitirilor din dinte forta normald Fo, se deplaseazd pe linia sa de acfiune in punctul F

(figura 2.35).

Descompundnd

forla Fo, in componentele F,, gi F," , in secfiunea periculoasd de

la piciorul dintelui apar urmdtoarele solicitiri:


Or

incovoiere, compresiune

gi

Figura 2.35. Solicitarea dintelui la incovoiere.


48

forfecare. Dup[ metoda de calcul prezentatd. in STAS 12268-84,

ANGRENATE CU AXE PARALELE


rare are labezd, sistemul intemalional ISO gi standardul gennan DIN 3990, se ia in considerare numai i citarea de incovoiere. =r,-r1 Prin mdsurdtori experimentale gi prin calculul cu elemente finite s-a arhtat cd, eroarea care se
:ace este acceptabil5 pentru calculul de rezistenlE. De asemenea s-a stabilit cd secfiunea periculoasd este

:colo unde dreptele duse sub un unghi de 30" fala de axa dintelui sunt tangente la profilul de racord, =dici in zona S,Sr. Din figura 2.35, efortul unitar la solicitarea de incovoiere este: _ F," h, _ For cos cn, h,
wb--r-

"

s"'.

sut b

NotAnd:

;lafia efortului unitar la solicitarea de incovoiere devine:

oo =

3Yr,. DIn

I'

(2.es)

Eforh.tl unitar cn, cavzat de solicitarea la incovoiere a dintelui, trebuie sd fie corectat luAnd in piciorul dintelui gi gradul de acoperire (distribuirea sarcinii :e mai mulfi dinfi). Astfel, efortul unitar de la piciorul dintelui devine:
-,-rnsiderare concentratorul de tensiuni de la
F'

oro =

3 DIn

YE" Ys"

Y. ,

Q.e6)

-::de Yr" este factorul de formd a dintelui (figura 2.35) (u^=20", hl = 1, huo= 1,25, p*i= CI,38) Y* - factorul concenfiatorului de tensiune (figura 2.37) (u^=20o, h, = 1, h"o= 1,25, pf,= 0,38) Y" - factorul gradului de acoperire, pentru solicitarea de incovoiere.
Factorul gradului de acoperire, pentru solicitarea de incovoiere, se poate determina cu relafia:

Y, = 0,25 * -9/!
tn

:rde to este gradul de acoperire frontal. Jindnd seamd de condigiile de funcfionare gi de erorile de execufie (clasa de precizie) ale =:grenajului, culre au influenlE asupra eforturilor unitare din dinte, relafia (2.96) se transformi astfel: oF = oFo Kn Kv Krp K.o ( or* e.97)

rde

Kn este factorul regimului de fi.rncfionare (tabelul2.l); K" - factorul dinamic (figura 2.38, pentru dinli drepfi 5i2.39, pentru dinli inclinati); I(rp - factorul repartiliei sarcinii pe lifimea dintelui, pentu solicitarea de incovoiere la piciorul dintelui (tabelil2.2); I(*o - factorul repartiliei frontale a sarcinii pentru solicitarea de incovoiere la piciorul dintelui, I

&o

+ TP

> 12,(tabelul2.3).

49

Calculul de rezistenld
J'l

al

angrenajelor cilindrice

cu din\i drepgi

3,6

3'5

Yr 2

314

3'3
3,2
3.1

SEfl
:.9,8:-0,7f.,
| : : ; *-+'-1-+ -'-i--=-'-1--:' : !- : l , ..;-i;j-i,liii-.L,r ,-,-,-.' 1..,-11,7 ilt\ ' 13 14 15161718 _20 25 303540 50 7090150400 -r-'r',
a+:--+-+

10 lt l2

19

45 60 80 loo3oo

Figura 2.36. Fqctorul de formd al dintelui Vno, dupd DIN 3990, (a,= 20 o, ho: 1'm, hro= 1,25'ffi, poo: 0,38'm)

213

2,25=Y.^

)7

2rl
2r0

l19
1,8

lr7
116

115
I

li_ rl lt 12 14 16 18 20
l-r

l14

25 30

Figura 2.37. Factorul concentratorului de tensiune Yr, , dupd DIN 3990, (an: 20 o, ho= 1'm, hoo: In25'M, poo: 0138'm)

ANGRENAJE CA AXE PARALELE

J
4 4

v'ztll00 [rnisl
Figura 2.38. l-actorul dinumic Kr,, pentru dinli drepli

--'>

;';J; ;'j;*, .'J, ."-,*[,,,, o. funcfionare linn


STAS 6273-81

t_

Domeniul rezonantei principdle

t4 t6

18

20

v'zt/100 [nrlsf Figura 2.39. Factorul dinamic Kn, pentru din[i inclinafi. Eforful unitar admisibil pentru solicitarea de incovoiere la piciorul dintelui este dat de rela{ia:

--*

-ltP
unde
oFri* este efornrl unitar

o.irnYsrYl,
fur,,

y6..lr.yn..rry*,

(2.9s)

limite la oboseald, la piciorul dintelui rolii de probd (tabelul 2.4, figtra

2.40 sautabelul2.5.);

51

Calculul de rezistentd

al

angrenaielor cilindrfue

cu dingi

drep(i

I I
I

tI
t_1

qe

F,'

eg
i= RE
3 a
It a .D
C'

AE\

?x

J o1r
J

5r,it

s
o

g-2pEr

G .G

E\ .t

\
s s s
(\

:
Ci(
At

gx fr5
ts !

r!<

s -t
$

s'*
3s' :lc)

s
sQ fi$ (\](rr
d':h 3*S io
(\
H

qo T: S:. N'd

.N .s-

Eur
I
ID

$ $ \
Q

s :h s s s

(\

JEE O

fq
.B

5 a

fl

\G

s{"

s \* s
S,
G

:r
(!

s
a
G

a
(\

s
N.

(\

ANGRENAJE CA AXE PARALELE Ysr = 2 - factorul de corectare a efornrlui

unitar, fnand seaml de


incovoiere

concentrarea

tensiunilor pentru rofile incercate; Yr*r = I - factorul durabilit{ii la solicitarea

NL > 3'106 (angrenaje industriale). Pentru Nr < 3 ' 106, Y* se ia din

de

figura 2.41 sau tabelul 2.6; Yo.ert = 1 - factorul de reazem la oboseald; Y**r, " I - factorul rugozitlfii pentru solicitarea la oboseall; 104 106 3 106 107 Y, = 1 - factorul de dimensir.rne pentru Nr+ solicitarea la oboseaid (tabelul 2.7); Fig.2.41. Factorul durabilildlii la solicitarea de S",. - factorul de siguranfE la incovoiere. lncovoiere pentru: I - o[el aliat de tmbundtdlire, olel DIN 3990 SF.i" : lr7, iar pentru rofile Dupi aliat turnat; 2 - olel aliat de cementare; 3 - olel aliat intennediare S*.,n = 2. de nitrurare.

Factorul reRimului de functionare K Magina Magina antrenatl Felul sarcinii

motoare

Tabelul2 Felul sarcinii


$ocuri medii

Uniforml Motor
eleQtric; ctr

$ocuri u$oare

cu Motor cu ardere Motor interni, cu mai ardere internj iurbini monocilindric rburi, salr;gtze mulfi cilindri'

leneratoare,

Uniformi

ventilatoare,
1,00 1,25 1,75

lrbocompresoare, ascensoare ugoaret recanisme de avans la maqini unelte, mestecitoare de materiale cu densitate
mifonmi. $ocuri medii fransmisia principali a maginilor unelte, rscensoare grele, mecanisme de rota$e la racarale, pompe cu piston cu n-ai trulfi :ilindri, agitatoare g! amestecltoare de acteriale cu densitate neuniformf,.

1,25

1,50

2,00 gi mai mult

$ocuri putemice 2,25 1,75 1,50 Foarfece, gtan{e, prese laminoare, magini gi mult mai ftlerurgice, prese de brichetat, ooneacoare' mstalatii de forai. Cbs: L Valorile din tabel sunt valabile pentru transmisii care nu lucreazd in domeniul de

ectonrl pcprrtifiei la

imwiere

53

Calculul de rezistgnld al ang!!na.k!g!JW!L4e cu dillfi


Factorii renartitiei frontale a sarcinii K-- si K Sarcina liniari KA 'Fr / b
> 100 N/mm
3lasa de precizie angrenajului 6(s)
1,0 7

4!ep(i

__

Tabelul2.3

< 100 N/mm

10

l1 12

6(5) sau mai grosolan

cnlit

Dinti drepii

K.o

K"n
K"o

t.1

1')

lly

1,2
"

uz:
8
on

> r,2
> 1.4

Dinti incfinhti Dinti drepli


Necilit

Kto

1,0

l.l
I,0

1.2

1,4

Eo lcos? po

K."
1.1

llY"> I-2
I,2

Krro

UZ: > r.2

Dinti
inclin'a1i

K.o

K"-

1,0

1.1

1,2

t,4

t on:8o,/cosrp, > 1.4


Tabelul 2.4.

Valorile elorturilor unilare or,,- Si o,,,,^ penlrlt cdteva mcleriole Simbol Starea Duritatea flancului o.,,, f\-/mmrl Material

or,,, [N/mm2j
300 360

Fonti

cenugie

Fc 200 Fc 250

I8O HB 220 HB

40
5-i

FontI cu grafit nodular


O{el turnat Otel de constructie
"rf

Fgn 450 - 5 Fgn 600 - 2

HB 224 HB
160

i65

320
460

:05
l+0

oT 50 oT 60 oL 50 oL 60 oL 70
OLC 45 OLC 6d
imbu-

I60 HB 180 HB
160 HB

320
380

i6il
160
175
20_i

370
430 460 590
620

I90 HB 2r0 IIB

nitl{it
imbu-

210

190IIVIO r{v10

100

lt0
260
270

Otel de

imbunitlfire
Oteluri aliate de

40 Cr 10
41 MoCr 1l 50 VCr 11

nitdtit

260IrVlO 260 HVIO


280

900 950
1

HVl0

290
210 310 350 310 350 390 500

100

40 Cr 10

cilit
(CF,

imbunitifire cllite
Ofeluri de
cementare gi

41MoCr 1l 50 VCr 1l
OLC 10 OLC 15 18 I\InCr l0 13 CrNi 30

560 HV10 510 HVl0

cIF)
cemen-

6s0 Hv10
55 - 63 HRC

I 100 1280 1360

320
390
530

cSlire

tat qi cdlit

600

Valorile elorlurilor unitare or,^, penlru caleva maleriale, dupa MAAG Tabelul 2.5, Valori pentru o",,, in [N / mmz] Grupa de materiale
Dfel aliat de cementare
407 + 31 (HRC-55), pentru HRC > 400 + 14 (HRC-55), pentru HRC >

58

or,,*:500
or,,^:470

)tel aliat ]tel aliat

de de

nitrurare

60

imbunititire

275 + 0,135 (HB - 200) 240 + 0.3

ftel aliat turnat

fiB

- 200)

54

ANGRENAJE CU AXE PARALELE


Factorul duratei de Numdrul de cicluri de solicitare Nr.
aDelu belul2.6.

Grupa de materiale

Ynt

NL<
O(et aliat de imbunltE{ire'

104

Ofel aliat turnat

104<Nr<3.106
NL >

.106

NL< lo3
Otel aliat de cementare

103<Nr <3.106
NL >

.106

NL< lo3
Ofel aliat de nitrurare
103 <

NL

<

.106

N, > 3

.106

Iiactorul tle dimen siune


Grupe de materiale

Tabelul2.7.

Modulul
pentru m<
f,

Ofel aliat de imbunitlfire Otel aliat turnat Olel aliat de cementare Otel aliat de nitrurare

1,0

pentru5<m<30
pentru m > 30 pentru m< 5

1,03 - 0,006 m 0,85


1,0 1,05 - 0,001 m

pentru5<m<25 trum>25
Raportul

lgl \m)

/ -\

sau

Tabelul2.8.

'

RaPortul: Lifimea b/lVlodul m

onstruc{ia de maqini-unelte

5<
de o parte

;J
b

bl
m

<10
<25 <25 <40

Ltgilrein ofel - construcfii cu lagire

(arbori in consoll)
consold)

10 15

<

Lag[re in perefii laterali ai carcasei (arbori

fdr[

<

Lag[re rigide, arbori scur{i

25<

(2.92) Jinand seama de relaliile (?.96), (2.97) 9i

se poate

determina modulul astfel:

.545v\pxry
orp
PentrupredimensiOnare
Se

Q'99)

conSider[aproximsrileUrmitoareXt
5J

=Xz=0, d*=

c[

'

KA= 1'

Calculul de tezistenld al angrenaielor cilindrice K, = 1,2.&p= 1Q,5, K"o= 1, Y" = 1 9i relalia Q.99) devine:

cu dingi drepgi

m>

3 TrYF"YS"

u'l

(2.100)

Raportul (b/m) se poate obline din tabelul 2.8,iar pentru numirul de dinli al rofii valorile: inilid zr = 20...25Ia viteze periferice, pe cercul de divizare, V > 5 m/s; 4 = 18...22 - viteze periferice V = 1...5 m/s; 4.15...20 -viteze periferice V < 1m/s.

[;J "o'*

se

pot alege

2.14,3.Determinarea modulului
contact

pe baza solicitdrii de presiune

de

Efortul unitar care apare inffe flancurile dinlilor, in timpul transrniterii sarcinii, se poate calcula folosinti rela,tia lui Ftrertz datE pentru determinarea solicitirii care apare in lungul generatoarei de contact dintre doi cilindri de ofel ap6sa{i unul asupra celuilalt, (frgwa2.42). Valoarea efortului unitar maxim din zona de contact este:

(2.101)

unde

tr'o este

forfa de apisare pe direcfia


.

normalei comune; b - lungimea liniei decontact:

p-ruzaredus[

pr $i pz

razele de curburl ale

p = [-PtPt | \Fr+Pz/

suprafelelor aflate in contact;

coeficienlii lui Poisson pentru cei doi cilindri; E, gi E - modulele de elasticitate pentru cei doi cilindri. finAnd seaml de observalia ci
centrele de crrrbr:rE ale fl ancurilor evolventice sunt in punctele Nt pi N, (figura 2.43), pentru un punct oareczue Y de pe linia de angrenare,
se poate scrie:

v, gi v, -

Pr, *

Pr, = (.*,

^. r'Q.rgz) =rlcosd'(l+u)tand*
Pyr = rur tan orr Pyz = raz tan ilrz Fig.2.42. Efortul unitar inte doi cilindri apdsafi unul asupra celuilolt. I = rl cos c tan cr1 , 'f
= 12 cos

..)1):i::_

9i

d tanur2 . ) tanc, tandrt + talnrrz

.r03)

Raza redusl este:

2 u+1 I - PyrPyz I _ 1 py Pvr Pyz Pyt + Pyz d, cosc u


56

Q.r04)

{.

ANGRENATE CU AXE PARALELE

Fig.2.43.I.azele de eurburd Py $i Pyz tn punctul de contact Y. Fo{a de apdsare a cilindrilor cu razele de curburd Pyr $i Pr2 este datii de rela{ia: 2Tt 2Tt' Ftr Fo=Fn: d, -"t" ' ** 4, 't-

(2.r0s)

"o.

""%

Tindnd seama de relaliile (2.104) gi (2.105), presiuneade contact

intf-m punct oatecare Y

OHy =

l;rt " ,l

i2T, u+l

Ztanan

*"'"t""q",t""rr,

m' "l E, - E )

(2.106)

Aga cum se poate observa presiunea de contact datl de relaiia (2.106) vaiazd in lungul liniei & angtenare Pentru obf;nereapresiunii de contact in punctul C (polul angrenlrii), in relafia (2.106) se pune mdifia &yz= 0,,,0 astfel tncAt:

)r=

OIIC

2Tr u + I

bdr'

Los2

tan

c*

o'c
unde

ZrZ,

ZTt
b drt

..

u+l

(2.107)

57

Calculul de rezistenld

al

angrenajelor cilindrice

cu dinfi

drepli

LuAnd in considerare gi ef-ectul gradului de acoperire

En ,

presiunea de contact nominala devine:


1

ouo

- arcz" - zrrzp.r, l+.

u*
u

\ bdi

(2.108)

Presiunea de contact efectivd dintre flancurile din{ilor este influentatd de conditiile funclionare r;i de precizia de execufie a angrenajului. De aceea relalia (2.108) se transforrnd astfel:

de

a,

= ZtrZrZ"

2Tr.u+1 bdtt u

Ko Ku K"u K"o ( Oup

(2.10e)

undc cos20 tan flr,

este factorui zonei de contacr (daca a

d* = 20' atunci Zn=

2,,5);

zE'

Fl E,

_:l

z\ Vrl
I

- - factorul

de elarsticitare ttabclul 2.9):

Factorul de elasticitate Zu in y'N/mm

Tabelul2.9.
Otel
165

Fonti Fonti
cenugie

cenuqie

Fonti nodulari
158

Otel turnat
160 117
180
r
7

145
158

Fonti nodulari
Otel turnat Otel

r75
1't1
7

r82,7
187,0
190

160
165

182,7

87,0

zr=
z^

4-to
J

- factorul graduiui de acoperire;

dl= frzt
zl

- diametrul de divizare al rolii 1;

t - -1 - raportul de transmitere (la cremaliera u - - $i

l);

Kn - factorul regimului de funclionare (tabelul2.1); Ku - factorul dinamic (figura 2.38, pentru dinli drepli gi 2.39, pentru dinfi inclinali); K"u - factorul repartiliei sarcinii pe l[fimea danturii pentru solicitarea de contact (tabeld 2.2.)'. Kr, - factorul repartiliei frontale a sarcinii Ia solicitarea de contact (tabelul 2.3.). Presiunea de contact admisibild se determind cu relatia: orrp =

+3

zLzvzRzwzx,

(2.110)

unde

oHrim este

presiunea de contact limitd dintre flancurile dinlilor (tabelul

2.4.,frgta2.44

sau

tabelul2.l0);
Z.n, - factorul duratei de funclionare (figura 2.45 sau tab 2.1 1) | - factorul influenlei ungerii asupra solicitdrii de contact (2.1 13); 7,, = | - factorul influenfei vitezei periferice asupra solicitdrii de contact

Zr, =

ZR =

(2lI\;

- factorul rugozitilii flancurilor dinlilor (2.115);

ANGRENAJE CU AXE PARALELE


Zw= 1 - factorul raportului duritalii flancurilor (2.1 16); Z'x= 1 - factorul de dimensiune pentru solicitarea de contact (tabelul 2.12); Str,n : 1...1,3 - factorul de siguranla pentru rezistenla la contact,
MPa
600

^.)

MPa
I
de constr norrnalizate o

b.)

I
I

0uu-

soo

,Fonti cenugiecu grafit lamelar

r00
100
200

200

300

Drrritatea flancului dintelui, HB

Duritetea flancului dintelui. IIB


d.)

MPa

MPa
1700

I
|

noo

Oleluri aliate 1

teoo rsoo

,oo
i turnate

ogu700 600

I raoo

ouu1300
I

Oleluri carbon de imbunltitrite


sau normalizate

200

r 100 I 000

400 300

turnat
400

900

flaciri
RC

sau i

clie

100 200 300

=800 400 500 600' 700 800


Duritstea flancului dintelui' HVl

Duritatea flancului dintelui.

tlVl0

MPa

I
I

1500 1400 1300 1200 1100 1000 900 800 700

Oleluri de nitrurare, nttrylte in


gaz (far'a

cu aluminiu)

0Eu-

de

imbu

nitrurate

baie sau gaz

300 400 500 600 700


Duritatea flancului dintelui, HVI

800

Fig.2.44.

alorile eforturilor unitare limitd la soliciturea de presiune de contact, duritateaJlancului, pentru diferite tipuri de oleluri.
59

in

funclie

de

Calculul

de

cilindrfue cu

Valorile eforturilor unitare o Hrinpentru cdteva materiale dupd MAAG Tabelul2.l0 Valori pentru o uri. itr N/mm2 Grupa de materiale 1400+40 (HRC-55) pentru HRC > 60 o ,,,, : 1600 O{el aliat de cementare

Ofel aliat de nitrurare


Ofet aliat de imbuniitl{ire

Lz7A+rc (HRC-55) pentru HRC >

63

*,-:

1400

650 + 1,6 (HB -2Ao) 520 + 1,5 (HB - 200)

0tel aliat turnat

Factorul durotei de functionare

2,,

Tabelul2.l

Grupa de materiale
Ofel aliat de cementare O{cl aliat de

Numirul

de

cicluri de solicitare
NL
105

zi,

Nr <

imbunitlfire

los<Nr<5.107
Nr, > 5.107

O{el aliat turnat

Nr < los
Ofel aliat de nitrurare

los < NL <2.1A6

N, > 2'106

Factorul de dimensiune

Tabetul2.12.

Grupa de materiale
O{el aliat de imbunitifire' ofel aliat turnat Otel aliat de cementare

m<10 10<m<30 m>30


m<7r3 7,3<m<30 m>30

O{el aliat de nitrurare

Q.rrl)
Pentru predimensioftre se admit valori in acest caz din (2.1 11) rezultil: r,e

mediiZ"=

tr,

Kr=

1,

Kv = 1,2, Krp = 1,5

Si

Kq*

' I 9i

__rr_. u + I (fu1!l'

* lll \m/

u \"*J

Q.rr2)

Factorul influenlei ungerii

zL

Q.rr3)

' cu - o**- 850 - o,oog + o,g3 , 350

ANGRENNE CA

A}G

PARALELE

rmde vno este vdscozitatea cinematic[ a uleiului la 40"C in mm2/s. Factorul influenfei virc;zei periferice asupra solicit6rii de contact:

4=c^
Cnt
unde

(2.114)

0r0E + 0185 ,

rotii in m/s. Factorul rugozitEfii flancurilor dinlilor:

este viteza perifericd a

z -( r )'^ "*-l,-"-J '


3$", * Rr)
,

(2.11s)

Rzroo =

-= lrrii-q + g,l2 c,*. - ;1090som "zR =

unde

\,

R,

este - rugozitatea

rugozitateame medie
zn
=

nionului in pm; lui rofii in pm;

a. - distanta axialdin mm.


Factorul raportului durit6$ii fl aricurilor:

t' - orroot'o '

(2'l1o

Its 1'4
i

6l

Alegerea raportului de transmitere

2.15. Alegerea

raportului de transmitere

Raportul de transmitere, respectiv raportul dinlilor la un singur angrenaj de reducere poate ajunge irz= urz < 8 (10). Pentru angrenajele prezentate in figura 2.46 raportul de hansmitere total este:

.r'
motor

i,
trt

= irz

i,

irn

respectiv u = ulu2u3

Q.ru
,

E"*=t' 3,r.
-iq. 23-zsl
n4

n2,D3l

nJ.or,
Fig n4
(2.1181

] I I

30 40 50 70 100

150 200

Fig.2.47. Recomanddri pentru tmpdrfireo raportului de transmitere lolal.

62

ANGRENAJE CA AXE PARALELE

2.l6.Randamentul angrenajelor
Puterea pe arborele motor (de intrare) este P, = Tr or iar puterea pe arborele condus (de iegire) Pr= T, al, . Randamentul total al transmisiei va fi:

P, -_ 'rt Pr

0z Tr ol
Tz

T2

T2

T, i,,

Ir

(2.rre)

.Randamentul angrenajului este q" = 0,995 (0,98). Randamentul unui arbore alezal pe doud lagdre cu rostogolire (rulmen!)i este q, = 0,99 , iar pentru lagdre cu alunecare ry = 0,97. Randamentul etangdrii este qo = 0198. Randamentul total al unui angrenaj (o pereche de roli dinlate, doi arbori pe rulmenti qi etangafi) devine:

{t
lor:4o Tlo:

= rl,

rilt Tlnt = 0,995 '

0'98

'

0'96 =

0194

unde lr.t: Ir. lr. = r5.2 este randamentul total al lagirelor;


luz - randamentul total al elementelor de etangare.

Exemplul de culcul 2.2


Si
se calculeze

turalia rolii motoar

r?t hr - = 1200
mtn

modulul gi sa se dimensioneze angrenajul cilindric cu dinli drepfi, cunoscdnd:


, puterea pe roata motoare

P,

5kW, raportul de transmitere

ll2 = trsrns
rolii

z. - : - 3,15 , materialul rolilor este olel de imbunit[lire OLC 45, numdnll de dinti al

zl

este z,

=21.

Rezolvarea
Numirul de dinli ai rolii conduse Zz: usres z, = 3rl5'21= 66,15 = 66.

Raporill

de

angrenare u

2 = !9 = 3,143 zr 2l
-uusus
I
3'15
3115

Abaterea de la raportul standardizat este:

Au =

usras

-- 9'143 = 0,0022 ,

Luoh = 0,22"

el-2o/";2' l.
este:

Momentul de torsiune pe arborele rolii

T, = 30 106 ! = !! rou -l = ' Tt nr rE 1200


Raportul -

397BB,736Nmm

I Jr | \ m/

I r-\

15 (tab.2.8)

Factorul zonei de contact

Z^=2r5.
63

Factorul de material

Zn =

190

vfr/fi2

, (tabelul2.9).

Presiunea de contact admisibild este:

o,^ =

omi'Znt zrzrzRzwzx. S*,t

l; Zn = 1;7+ = l; Consider6nd pentru predimensionare pentru ALC 45 imbunitnlit o''- = 590 N/mm2 (tabelul 2.4)rezulti:

Z*:

Zn' l; Z, = 1 gi S0,,, = 1,15,

o,- =

ortri'

sr,.

_. 590 = 513 N/nm 2 .

lrl5

Modulul angrenajului, lindnd seam[ de solicitarea la presiune de contact, se determini astfel:

m>
= 2.903 mm
Se alege
.

din STAS 822-82:

Dsr.ts=3mm.
Diametrele de divizare sunt:

dr = Dsrns\ = 3'21 dz = ilsr^s ,2 = 3' 6b


Distanta axiald elementari este:

63mm.
198

mm

u=

d, * d,

222

msras (1r

* %) -

3(21

- eO = 130j mm

Dacd se impune ca distanfa dintre axe

si fie standardizatiL atunci din STAS 6055-82, se poate

observa cd cele mai apropiate valori fald de valoarea calculata sunt 125 mm sau 140 mm. Din aceastd cauzE valoarea lui "a" trebuie sd fie apropiat6 de asres , Aceasti apropiere se poate realizamicgorAnd sau mdrind numerele de din1i. Micgorarea numarului de dingi conduce la creperea modulului gi deci calculele ftebuiesc repetate. Este mai favorabii s[ se solutioneze problema prin mdrirea numlrului de

dinli astfel:

z,

2I ,

z2 = usrns Zr = 3rl5'22 = 69J = 69

Raporhrideangrenare

-2122u =

= 3,136.

Abaterea de la raportul standardizat este:

6o-usms-u=
usrls Luoh = 0r43Vo e [-2Y"

3,15

- 3,136
,

3,15

= 0,00.43

i2' l

Cregterea numlrului de dinfi conduce la micgorareamodulului, astfel incdt calculul ftcut pentru alegerea modulului rlmdne acoperitor. In aceastil situalie distanfa ocial[ elementard devine:

"

* + = -stos{r, %) - 3Q2 6y) = 136.5 mm .

22

Distanfa axialI standardizatil va

fi a* = I

srAS

= 140 mm.

Unghiul de angrenare: cos cw =

" -1- cosfl = +#l4o "rr^,

cos 20o = 0,9162003


64

- o* = 23,623235" ,

ANGRENAJE CU AXE PARALELE

inv

d,

= tan

cr,n

- fl, = t11n 231623235' 180"

B'qry?]s" n 0r02506E9 = ,
180"

inv
Suma

c = tan a - a = tan 20" -

2!."-n = 0,0149043.

xt*X2=T -r

deplasfilor specifice de profil: _ (r, * zr)(invc,n - inv _ ez

")

* 69)(0,0258Q2

__9,01129!l)

r.

.,r*u r.rr, ;':::,ermin6 deplasarea rn.r,.,";;;.il ., xr * x? 1,2706914

zr*zz-22+69=45,5.

22

= 0,6353457 ,

22
in func1ie de valorile
P, Aceastd

ry

9i +

se interpoleazi o dreaptr care fiece

prin p'nctul

dreaptl este intersectati cu verticala z, = 22 in P, . Duc6nd din Pr o orizontali pe irxa rrdonatelor se obgine xr = 0,61- Valoarea lui x, se obline prin scfldere astfel: x, = (x1 n x, - x, = 1,27A6914 - 0,61 = 0'6606914 .
Coeficientul de modificare a distantei dintre axe: asrAl-1 140 :136,5

il

]:

ilt

, ' = -rrns -

= r,1666667

Coeficientul de scurtare a inallimii dintelui: k = (*, . \) - y = 1,12706914


Diarnetrele cercurilor de cap:

1,1666667 = 0,1040147

d,r = Dsrrs \2,

* 2hi a 2xr -

2k) = 3(69 + 2'A,61

2'AJ040247)

= 75'035852 mm , d,r = rsrns \ry. Znl a 2xz = 216,34 mm .


Diametrele cercurilor de Picior:

2k) = 3(69 + 2'0,66A6914

2'0JA40247')

t_-, dn = Dsrn.(', - 2h] + 2*, - 2".) = 3(22 = 62116 rrutr r , dn = rsrnr(e - 2hr* + 2*, - 2c. ) = 3 (69 = 203,45415 mm = -..rnr(2hr- +
.

2'l 2'l

+ 2'0'61

2'025)

+ 2'0'6606914

2'0'25)

inellimea dintelui:

c-- k) = 3(2'l + 025 ",


"r

0,1040147) = 6,4379259

mm.

Diamehele cercurilor de rostogolire:

d*r = u,
d*2 = U,

ffi ffi

= DsrAs = EsrAs

#ff

= 3'22
= 3'69

cos

20'

ffi

cos 231623235" cos 20o cos 23,623235"

67,692308 mm

= 21230769 mm

Diametrele cercurilor de bazil:

dor = d, cos 20" = flsr.ls zt cos 20o = 3'22 cos 20" = 621019713 fllltr duz = dz cos 20o = DsrAs 22 cos 20o = 3'69 cos 20" = 19415137 mm.

65

Verificiri:

6= 6=

- dn - 1!,Bs]2-- p]! = 6,437s26 ffin , 22 d.z - do _ 216,34 - 203,46415 = 6,437925 mm


dot
d,nr + d*?

12 2

lsr.ls-

_ =

67,69230g

*
2

212307ffi

140 mm

Gradul de acoperire al angrenajului:

", =
cos

af

{ruoo",

- tan *-) . ';(tanuo, -

tana,n)

dar =

do,

62,019713 75,035852 194,51637 216,34

,"
do,
d^z

- 0,8265344 +
,

a^, = 34,255634" '

tan c'r,
CoS

tan 34,255631" - 0,6810197

C[^' ---:-

= 0,8991234
,

a^,

25,956912"

tan a^, = tan 25,956912" - 0,496802


astfel oblinAndu-se:

rs. - 0,4s73'tzz\ , o ftll .LtL |to,utro I


Numirul
z^ de

o,oru802

- 0,1373i22)
'tan 20'

l,3ese323

dinli care se poate executa fErd

sd apard ascutire:r !a r

artui acestora este:

!
0,2 m.ro,

+ Zxrtrnu

2 '0.61

2r^
unde

inv a + inv

d" ffi

ot.1

24,605212

0'01J90J3

- 0'0888608

." = 1+q1 *
^

cos

22'cos20" = 0.819716 a. - 34,943625" + + 2'1 2'0'61 22 * + 2x, zr 2h^ 34'2!16?5" :i = 0.0888608 ' inv do = tan au cra = tan 34,943625" c[a

2 z'1 cos d

h**Esros a JrAr

* Xrils^s

=1J: - 1.3 - 0.61.3 =37,83mm, 2


,

190 "

Deoarece zr= 22 < z,= 24,6 nu apare asculirea la vdrful dinteluiVerificarea danturii la solicitarea de incovoiere:

oo =

,2ftKC(ux$5v Y., Y"" Y,


bmd*,
2'39788,736 . 1. 1,04' 1,25.

I .2.t3.2.0.7g7

= 113.898 N/mm2

unde Kn = I

pentru magina antrenatd cu sarcind uniformi iar maqina motoare este motor electric

(tabelul2.l);
Krp = 1,25 pentru clasa de precizie 7 (tabel:i2'2); K.o: 1 pentru dinli drepli necdlili clasa de precizie 7 (tabclul2.3);

Ku = 1,04 pentru
Y F^--

u, =

##

" ti;1?;;ittt

= 4,253 m/s) din figura

2 3e;

2,13 factorul de formi a dintelui (figura 2-36): Yru :2 factorul concentratoruiui de tensiune (figura 2.37); 0,787 factoml gradului de acoperire determinat cu relatia: Y

"=

ANGRENAJE CU AXE PARALELE


Y

"

= 0,25

o',tt = 0,25 *

to

*W 1,396

= 0,787

Efortul unitar admisibil pentru solicitarea de incovoiere: onu,nYsrYxr


OFP =

Sr-,n

Y6."rtYn.urYx
=

_ 200-2-t 1.1.1
lr7

unde
Ynt= 1 pentruN":
Yn."lr t l, Yx=1(tabelul 2.7);
S"rtn

235,294

-\ mm-

oF.,in = 200 N/mm2 pentru OLC 45 imbundtdlit Ysr = 2 factorul de corectare a efortului unitar;

(tabelul2.4)

60

nln > 3' 106 (tabelul 2'6);

Yo."tr = 1,

1r7 '

Se poate observa

cI dintele rczistL la solicitarea de incovoiere o" = 113,898 N/mm2 ( oFp: 2351294 N1mm2

deoarece:

Verificarea danturii la solicitarea de presiune de contact:

o^

- z"zrz"

2T1.u+1
b dtt

= 2,276.190-0,932 _ 368,112

2-39788,736 45.662

_=
mm-

unde

ZH=
cos2 d

= 2,276
tan flo
cos2

20" tan23.623235"

zE

rso^E, mm\
= 0,932
;

u=2=69 zr 22

=3,136;

Ksp = 1,50 pentru clasaT de precizie (tabelul2.2); K"o: 1,0 pentru clasaT de precizie, dinli drepli nec[li1i (tabelul2.3). Efortul unitar admisibil la presiune de contact:

cr,- = "HP s "Hmin

ou'n'Znt

zr.zrz*z*z*'

. :

590'1'0 0,968.0,936'0,703' 1,159' 1,0 =


1,15

378,534

unde

590 N/mm2 pentru OLC 45 imbundtdlit (tabelul 2'4); 7,n = 1,0 pentru Nr = 60 n Lr, > 5'10? cicluri (tabelul 2'll):
clurin'

S".,n =

111.5 ;

67

tr e
F F

;l fi s f' i:
a,.

de caleal
= Ar77l

2.2

czs_

oT"8il

(',. i#)'
!r#q
0,0E + 0,83 = 0,77r i

0,0E + 0,E3 =

t; ll

Pentru ungerea angrenajului s-a ales din STAS 10588-76 un ulei TIN 82 EP cu vdscozitatea cinematicd la 40'C uro = 140 mm2/s .
.

li,
Ll

Lv = Cnt

0,791

o,E

32

42s3
o,o8 + 0,85 = 0,79r
; ;

czv =

soll

o,og + 0,85 =

ft;!!9
s

\,c,* ( t z*=|,""*,| =1rz,16l,l f _g-.la'o2 =o,.ot;


Rzroo =

v, ' = lu:t

n-'.fl'6U2'12a0 4e53 \ lt 60'f000 60'1000 =

3F" * Rr) '.jffi

3(3a

* 3e)|*

17,163 ;

czR

tow-;^o'ot-

IIB-130 =t2- 2m-130=1J59: 2..=12w t7M 1700


Z*= \A
Se poate observa

s000

+ 0,r2

= toog=^^t* + o,ri. =
5000

0202

pentru otel de tmbundtiifire (tabelul 2.12) c[ dintele rezistii la solicitaren de presiune de contrct deoarece: o" = 35E,112 N/mm2 < orl, = 3?8534 Nrhn2.

68