Eficiența Energetică în Clădiri

Noțiuni generale
Eficiența energetică = capacitatea de a efectua o acţiune cu un consum minim
de energie ("do more with less")
Eficiența energetică este cea mai rentabilă modalitatea de reducere a emisiilor, de
îmbunătățire a securității energetice, de creștere a competitivității și creării de
locuri de muncă.
Politicile de eficiență energetică au permis realizarea de economii importante de
energie.
Începând cu criza petrolului din 1973, măsurile de eficiență energetică au condus
la o reducere semnificativă a consumului real de energie.

Eficiența energetică poate fi aplicată în: - producție

- centrale electrice
- clădiri
- transport
- centre de date
- agricultură etc.
 Trendul consumului mondial de energie primară între 2003 și 2013

Economiile de energie datorate implementării politicilor de eficiență energetică

(1973-2004)

Distribuția consumului de energie pe sectoare (2011-2012)

Sector Clădiri Transport Industrie Altele
Zona
Uniunea 39,9% 31,69% 25,3% 3,11%
Europeană
Romania 44,42% 22,26% 30,63% 2,69%
 Distribuția consumul energetic al UE în clădiri în Structura consumului de energie pe sectoare și distribuția
funcție de sursa de energie consumului din clădiri pe activități (România)

Sectorul clădirilor în România: aprox. 5 mil. unități (peste 99% - clădiri rezidențiale)
- construite înainte de 1989: 90%
- construite între 1990-2000: 6%
- construite după 2001: 4%

Consumul specific de energie în locuințele din România:

- apartament: 270-340 kWh/m2/an
- casă individuală: 296-412 kWh/m2/an
! Peste 50% din energie este utilizată pentru încălzire/răcire => potențial
mărit de eficientizare energetică, prin îmbunătățirea sistemului HVAC
 Tipologii de clădiri
1. Clădiri rezidențiale: blocuri de apartamente, locuințe decomandate/semi-decomandate,
cartiere de vile, case la țară, cabane, vile, castele, igloo-uri, condominiu, bungalouri

Casă tradițională – începutul sec. XX (Finlanda) Bloc de apartamente (Hong Kong)

2. Clădiri culturale și de educație: școli, colegii, universități, gimnazii, librării, muzee,

galerii de artă, teatre, săli de concerte

Universitatea din Bologna (cea mai veche Biblioteca Națională a României

universitate; fondată în anul 1088)
3. Clădiri comerciale: bănci, clădiri de birouri, hoteluri, restaurante, piețe închise,
magazine, mall-uri, depozite

Hotel Burj Al Arab, Dubai (EAU) Willis Tower – clădire de birouri,

Chicago (USA)
4. Clădiri guvernamentale: primării, consulate, tribunale, clădiri ale parlamentului,
sedii ale poliției, oficii poștale, stații ale pompierilor

Primăria din Paris (Franța) Stația de pompieri a

Vaticanului (Vatican)
5. Clădiri industriale: fabrici de bere, fabrici de mobilă, fabrici de automobile, combinate
metalurgice, centrale electrice, centre de morărit și panificație

Fabrica de bere Guinness, Dublin (Irlanda) Fabrica de automobile Volkswagen, Wolfsburg

(Germania)

6. Clădiri medicale: spitale, policlinici, dispensare

Spitalul Clinic Dubrava, Zagreb (Croația) Clinică dentară, Dallas (SUA)

7. Clădiri agricole: hambare, ferme, crescătorii de animale, sere, silozuri, grajduri, mori

Fermă, Einsiedeln (Elveția) Hambar, Bydgoszcz (Polonia)

8. Clădiri militare: barăci, buncăre,citadele, forturi, fortificații

Complex de barăci militare, Buncăre (Albania)

Września (Polonia)
9. Clădiri asociate transportului: terminale de aeroport, autogări, stații de taxi, gări,
faruri, garaje

Autogara Centrală Kamppi, Helsinki Aeroportul Heathrow - Terminalul 5,

(Finlanda) Londra (UK)
10. Clădiri religioase: biserici, catedrale, capele, moschei, mânăstiri, sinagogi, temple

Catedrala Notre Dame din Paris Templul Akshardham, New Delhi

(Franța) (India)
11. Clădiri pentru practicarea sportului: stadioane, bazine de înot, săli de gimnastică

Arena sportivă Veltins-Arena, Gelsenkirchen Piscina Hotelului Hilton din Boston

(Germania) (SUA)
Evoluția istorică a tehnicilor de creștere a eficienței energetice în clădiri
Period Location Project/Concept/Equipment description

1946 USA First ground-source geothermal heat pump, installed at Geothermal Source of Energy at
Commonwealth Building of Portland, Oregon.
1946 USA Russel Ohl discovers P-N Junction and in the same year, based on his discovery, it was developed
and patented the first silicon solar cell able to produce electricity when it is exposed to the light.
1949 USA Telkes and Raymond, in Dover (Massachusetts), demonstrate the thermal storage in a phase
changing material (Glauber Salt NaSO4.10H2O) that will become usual in 1973 for the design of
the walls passively heated by the sun.
1950 USA Giese and Downing used an air to air heat exchanger with heat recovery for an animal shelter. The
result was a drastic reduction of the heat loss by ventilation in the winter.
1950 USA First radiant ceiling panel heating system.
1953 Canada Hutcheon considered the air tightness of the buildings from the preoccupation to reduce the
condensation in the walls. Two decades later the air tightness is associated further with the
reduction of the heat loss.
1955 USA Bliss builds in Arizona dessert a house on a rock bed with thermal storage of the energy from the
sun.
1960’s USA There are issued methods for estimation of the energy consumption in buildings based on weather
data with increasing use of computer to process them. Later are developed advanced methods like
Degree-Day, Bin, Modified Bin etc.
1967 USA Fanger proposes a comfort model that is the most widely used today. There are taken into
consideration several types of heat transfer body-environment and the subjective perception of the
comfort by statistical algorithms.
1970’s USA The term “sustainability” appears in economy. Edward Barbier (1987) uses for the first time the
notion of “sustainable development”. The United Nation’s “Brundtland Report” gives a definition
that takes into account the present needs without compromising the needs and preoccupations of
future generations. In 1992 publication “Environmental Building News” presents a guide of
“sustainable construction”.
1972 France Felix Trombe builds a wall with external surface covered by a glass layer delimitating an air space
– the effect is the trapping of thermal radiation of the sun. Earlier, in 1881, American Edward
Morse describes and patents a similar type of wall.
1973 World Oil crisis caused by Arab states members of OPEC with big increase in oil price. This event caused
the amplification of interest in buildings energy efficiency.
1975 UK Brenda and Robert Vale publish "The Autonomous House", a technical guide for developing
housing solutions that are energy-self-sufficient, environmentally friendly, relatively easy to
maintain, and have a traditional appearance. They also define the “Green House” concept.
 Confortul termic în clădiri

Componentele fundamentale ale confortului

Confortul reprezintă senzaţia subiectivă ce apare în corpul uman pe baza acţiunii complexe a unor
parametri fizici şi psihici.
Oamenii petrec  80…90% din viaţă în clădiri => necesitatea satisfacerii cerințelor obiective
și subiective legate de funcțiile vitale de către spațiile închise, prin asigurarea:
- posibilității efectuării cu eficiență maximă atât a muncii fizice cât şi a celei
intelectuale;
- posibilității efectuării unor activităţi de recreere, odihnă şi somn în condiţii optime.
Proiectarea unei clădiri (deci și a microclimatului interior al acesteia) trebuie să fie rezultatul
unui calcul de optimizare multicriterială funcție de:
- confortul tehnic
- confortul psihologic
- economia de energie.
Senzația de confort

Confortul Confortul
psihologic tehnic

Vârsta, sexul,
naționalitate etc.

Obținerea senzației de confort

 Confort tehnic = [parametrii realizaţi şi controlaţi cu instalaţii, care influenţează direct
dispoziţia omului şi acţionează asupra simţurilor acestuia]
• confort termic
• confort acustic
• confort olfactiv
• confort vizual
Confortul termic – determinat de factorii legați de ambientul termic
Senzaţia de confort termic = acea stare conştientă care exprimă satisfacţie (mulţumire) faţă
de ambientul termic existent
• Temperatura corpului uman: 37ºC ± 0.8ºC
– Căldura este produsă în organele interne printr-un proces de ardere (oxidare) a proteinelor și grăsimilor (metabolism)
– Metabolismul se reglează pentru a menține corpul în echilibru termic cu mediul înconjurător
– Căldura generată depinde de tipul activității desfășurate
– Schimburile de căldură cu mediul se fac prin piele (pentru un adult: aprox. 1,8 m2)
Schimburile de căldură ale Fluxul termic specific emis de un adult prin 1 m 2 piele (diverse activități)
organismului cu mediul ambiant
repaus 1,0 – 1,2 met 58 – 70 W/m2
met = echivalentul metabolic
muncă ușoară 2,0 – 3,4 met 116 – 198 W/m2 (rata metabolică a unei persoane în
mers 2,0 – 4,6 met 116 – 267 W/m2 repaus / rata metabolică a unei
persoane care efectuează o
dans 2,4 – 4,4 met 140 – 250 W/m2 activitate fizică)

Rezistența termică a hainelor

fără îmbrăcăminte 0 clo clo = factor de îmbrăcăminte
(rezistența termică a îmbrăcămintei)
lenjerie 0,3 clo
ținută de birou 1 clo
ținută de iarnă 1,5 clo
Parametrii care determină confortul termic:
• fizici
- temperatura aerului interior (Ti);
- temperatura medie de radiaţie a suprafeţelor delimitatoare (Ts; Tmrt);
- umiditatea relativă a aerului interior (φ) [presiunea parţială a vaporilor de apă în aer];
- viteza aerului interior (v);
• condiții intermediare (capacitatea de acomodare a corpului uman în vederea menţinerii
echilibrului termic)
- producţia de căldură a corpului uman, căldura cedată, termoreglarea;
- rezistenţa termică a îmbrăcăminei şi influenţa acesteia asupra evaporării.
Parametrii fizici
• valorile parametrilor de bază ai confortului intern (Ti, Ts, Tmrt, φ, v) sunt prezentate în
normativele EN ISO 7730 și EN 15251
• sunt măsurați în centrul zonei virtuale de locuire

Condiţii generale de confort termic

Sezon t [°C] v [m/s] φ [%]
Iarna 22 ± 2 <0,15 30 ÷ 70
Vara 24,5 ± 1,5 <0,25 30 ÷ 70
Temperatura aerului interior (temperatura termometrului uscat) [Ti]
• trebuie să fie mai scăzută în camerele în care persoanele sunt mai active sau sunt
îmbrăcate mai gros
• valori:
– spații de locuit: 20–22°C (1 clo) în timpul iernii și până la 26°C (0.5 clo) în timpul verii
– baie: 24ºC (0 clo)
– dormitor: 15-18ºC (2 clo)
– spații cu activitate fizică intensă: 12-14ºC (5 met)
Temperatura medie radiantă [Tmrt]
• reprezintă temperatura medie a tuturor suprafețelor vizibile dintr-o incintă
• se poate calcula analitic dacă se cunosc: geometria, temperaturile și emisivitatea tuturor
suprafețelor
• se poate măsura in-situ cu ajutorul termometrului glob (Vernon) și a relației:

Temperatura de lucru (operativă) [Top]

• este temperatura pe care persoanele dintr-o încăpere o resimt
• combină efectele temperaturilor medii radiante și a aerului interior pentru un spațiu închis
• este folosită pentru proiectarea confortului termic interior
• se poate determina cu una din relațiile:

pentru clădirile cu ventilație naturală, v < 0,2 m/s pentru clădirile cu ventilație mecanică, v < 0,6 m/s
Temperatura operativă ideală în funcție de Clase de confort pentru diverse tipuri de clădiri și
îmbrăcăminte și metabolism parametrii interiori recomandați

Viteza aerului în spațiile închise [v]

• influențează pierderile de căldură prin convecție și rata de evaporare a apei de pe piele
• valori recomandate:
o < 0,15 m/s în sezonul rece (iarna)
o <0.65 m/s în sezonul cald (vara)
Umiditatea relativă a aerului [φ]
• pentru valori ale umidității de 35…70% și temperaturi ale aerului de 20…26°C,
umiditatea relativă are o influență minoră asupra confortului termic
• pentru temperaturi interioare mai mari, umiditatea trebuie să fie mai mică (pentru a
permite corpului să disipeze căldura prin evaporare)
• pentru φ<35%, particulele rămân în suspensie în aer pentru un timp mai îndelungat și pot
cauza iritări ale mucoasei
• pentru φ>70% în timpul iernii, apare pericolul condensării vaporilor de apă pe suprafețele
reci ale anvelopei clădirii
 Evaluarea confortului termic
• Scări de evaluare Scara subiectivă de confort (ASHRAE)

-3 -2 -1 0 +1 +2 +3

frig rece răcoare neutru uşor cald cald foarte cald

• Indicatori globali de confort termic Relaţia dintre PMV şi PPD
• PMV (Predicted Mean Vote) - opţiunea medie previzibilă de (scala lui Fanger)
confort termic
o funcţie matematică ce depinde de: temperatura aerului,
îmbrăcăminte, tip activitate, temperatura radiantă medie,
viteza aerului, umiditatea
o valoare recomandată (conform ISO-7730): [-0,5...+0,5]
• PPD (Predicted Percentage of Dissatisfied) - procentajul
previzibil de insatisfacţie
o valoare recomandată: <10% (dar niciodată <5%)

• Model adaptiv al confortului termic (EN 16798-1)

• Indicele temperatură / umiditate (THI)
THI  T 1,8  32  0,55  0,0055   T 1,8  32  58
T [ºC] – temperatura
φ [%] – umiditatea relativă
Valori:
THI ≤ 74 – normal
75 ≤ THI ≤ 78 – alertă
79 ≤ THI ≤ 83 – pericol
THI ≥ 84 – urgență
Parametri de confort pentru clădiri civile

Temp. Diferenţe de temperatură

Camera
[°C] [°C]
Camera de zi 20
Dormitor 20
Baie 22 Pentru pereţi
< 4,5
Bucătărie 18
Casa scărilor 18 Pentru terase, planşee sub pod,
planşee pe pământ
Birou 20 < 3,5
Săli de clasă 18
Magazine 18
Confortul olfactiv – determinat de calitatea aerului din incintă
• condiţia realizării metabolismului corpului uman într-un spaţiu închis: preluarea de oxigen
(O2) şi cedarea de dioxid de carbon (CO2)
• SBS (Sick building syndrome) – afectează persoanele care locuiesc în clădiri (dureri de cap,
probleme de concentrare, gât uscat, iritații ale mucoaselor și greață)
• BRI (Building-related illness) – boli cauzate de expunere pe timp îndelungat la poluanții din
clădiri (infecții respiratorii, boli virale/bacteriene, boli cardiovasculare, cancer)
Debitul de CO2 expirat M Aer inspirat O2 consumat CO2 expirat
Activitate
[W/pers] [m3/h] [l/h] [l/h]
Stare de repaus - 0,3 14 12
Muncă intelectuală 120 0,375 18 15
Muncă fizică foarte ușoară 150 0,575 27 23
Muncă fizică ușoară 190 0,75 35 30
Muncă fizică grea >270 >0,75 >35 >30

Limite ale concentrației de CO2:

• 400 ppm – aerul exterior
• 900 ppm – aerul din locuințe
• 1000 ppm – limita maxim admisibilă din aerul inspirat (numărul lui Pettenkofer)
Monitorizarea nivelului de CO2 oferă informații despre necesarul debitului de aer de ventilare:
• 25 m3/h aer proaspăt / ocupant => 1000 ppm CO2
• 35 m3/h aer proaspăt / ocupant => 800 ppm CO2
 Cum afectează CO2 corpul uman Concentraţia de CO2 în aerul expirat:
8,00%; 80.000 ppm Convulsii, paralizie, deces 38.000 ppm

Valori medii ale concentraţiei de CO

în aerul expirat
3,00%; 30.000 ppm Dureri musculare, pierderea
Concentraţia de CO
conştienţei, convulsii şi risc de deces [mg/m3]
Categoria
Bărbaţi Femei
1,50%; 15.000 ppm Dificultăţi de respiraţie şi Nefumător 7,1 5,8
creşterea ritmului cardiac
Fost fumător 7,8 6,5

0,50%; 5.000 ppm Aer interior (valoare limită igienică) Fumător de trabuc/pipă 9,6 12
Fumător de ţigări 24,3 21,1
0,10%; 1.000 ppm Aer interior (valoare recomandată)
Valorile max. admise ale concentraţiei de CO:
0,04%; 400 ppm Aer proaspăt (concentraţie normală • 10 mg/m3 în locuinţe;
aer exterior) • 20 mg/m3 în bucătării şi spaţii anexe.

Fumul de ţigară = factor important care reduce senzaţia de confort (pentru anihilarea senzaţiilor negative create
de fumul unei ţigări sunt necesari 100 m3 aer proaspăt, împreună cu fumul de ţigară ajungând şi CO)

• Numărul de schimburi de aer (ACH) [h-1] = de câte ori / oră aerul viciat (din
clădire/încăpere) este înlocuit cu aer proaspăt
• ACH este stabilit prin standarde la nivel de UE și naționale
• Debitul de aer necesar se calculează cu relațiile:
[bioefluenții emiși de 1 persoană și
emisiile unei clădiri (materiale de
sau
construcție și echipamente/aparate) se
regăsesc în EN 16798-1]
 Studiu de caz – Casa Pasivă UPB

Variaţia săptămânală a concentraţiei de CO2 (1÷2 persoane)

800

750
Concentratie CO2 (ppm)

700

650

600

550

500

Timp
 Studiu de caz – Casa Pasivă UPB

Variaţia pe 1 zi a concentrației de CO2

2000

1900

1800

1700

1600
Concentratie CO2 (ppm)

1500
22 persoane
1400
3 persoane
1300

1200

1100

1000

900 1 persoană
800

700

600

500

Timp
 Confortul acustic
• Sunetul se propagă printr-un mediu sub formă de unde mecanice, ceea ce determină
formarea periodică a unor zone cu presiune ridicată respectiv coborâtă în raport cu
presiunea atmosferică de referință (105 Pa)
• Presiunea acustică [Pa] = deviația presiunii locale a aerului față de presiunea atmosferică
de referință
• Nivelul presiunii acustice (Lp) = nivelul intensității unui zgomot, se măsoară în [dB]
• Lp se schimbă rapid → este mediat pe intervale scurte de timp
• Oamenii pot sesiza presiuni acustice > 2x10-5 Pa (0 dB)
• Presiuni acustice > 20 Pa (120 dB) cauzează durere
• Confortul acustic poate fi asigurat prin evitarea zgomotelor jenante, prin reducerea
intensităţii acestora la sursă sau prin izolare acustică la zgomote aeriene sau de impact.
• Nivelul de zgomot normat admisibil are valori corelate cu natura activităţii care se
desfăşoară într-un anumit spaţiu (activitate intelectuală, odihnă, îngrijirea sănătăţii etc.)

Auzul uman
Recunoașterea sunetului și protecția fonică
Cerințe pentru confortul acustic
• Acustică adecvată a încăperii
o Se caracterizează prin timpul de reverberație –
intervalul de timp dintre momentul în care ascultătorul
din cameră detectează sunetul provenit direct de la sursă
și momentul în care detectează sunetul provenit de la
aceeași sursă, dar care se reflectă din suprafețele
înconjurătoare din cameră;
o un timp de reverberație de 50…100 ms asigură o bună
recunoaștere a sunetului;
o Timpii lungi de reverberare pot provoca ecouri nedorite.
• Protecția împotriva nivelului ridicat de zgomot
o zgomotul se transmite prin aer sau prin corpuri solide;
o un nivel scăzut al presiunii acustice în clădiri se poate
obține prin utilizarea materialelor de construcție cu o
valoare scăzută a indicelui de reducere a zgomotului (R)
și o izolare fonică adecvată
o indicele R ilustrează măsura în care sunetul propagat prin aer
din exterior sau camere alăturate este absorbit în structura
clădirii (R = 50…62 dB)
o izolarea fonică de impact – măsurată prin nivelul presiunii
acustice (Ln) care se produce într-o încăpere ca urmarea
transmiterii sunetului de impact provocat de un ciocan
standard de zgomot de impact (tapping machine) (Ln =
40…55 dB)
Limita admisă a nivelului de zgomot interior conform STAS 6156 şi CEN 1752
Limita admisă zgomot
Denumirea încăperii interior [dB]
STAS 6156 CEN 1752
Camere de locuit în locuinţe, cămine, hoteluri, case de oaspeţi 35 -
Cabinete de consultaţii, săli de operaţie, saloane peste 3 locuri 35 -
Săli de studiu, biblioteci 35 30/33/35
Săli de clase, amfiteatre, săli de conferinţe, laboratoare, birouri de lucru mici 40 30/35/40
Birouri administrative şi de lucru cu publicul 45 35/40/45
Grădiniţe - 30/40/45
Săli de reataurant, unităţi de alimentaţie publică, săli de mese, unităţi prestări servicii 50 35/45/55
Depozite - 40/45/50
Săli pentru calculatoare, birouri de dactilografiere, laboratoare tehnologice 55 -

Nivelul de zgomot exterior admisibil

Intensitatea zgomotului [dB]
Locul, zona
ziua noaptea
În imediata apropiere a locuinţelor 55 40
Staţiuni de odihnă şi tratament 45 35
Zonă industrială 65 45
Confortul vizual – concordanţa dintre iluminat şi calitatea luminii, caracterizată de culoarea
luminii sau de temperatura acesteia
• viaţa umană este în strânsă legătură cu ambientul vizual, deoarece informaţiile sunt
percepute într-o proporţie de 90% pe cale vizuală
• ochiul uman poate percepe radiații electromagnetice cu lungimi de undă cuprinse între 380
nm (lumină violetă) și 760 nm (lumină roșie)
• mediul ambiant vizual într-un spaţiu închis apare dacă acesta este iluminat şi are 2
componente:
o componenta pasivă (încăpere delimitată de suprafeţe opace sau transparente)
o componenta activă (lumina, care face vizibilă încăperea)
• omul percepe doar lumina care ajunge la ochi, văzul exact însemnând și perceperea corectă
a culorilor.
• acestea sunt considerate ca fiind corespunzătoare dacă ele coincid cu culorile percepute la
lumină naturală, de unde rezultă nevoia iluminatului natural (prin ferestre, luminatoare etc.)
• confortul vizual poate fi asigurat prin iluminarea naturală (lumina naturală), iluminatul
artificial (electric) sau o combinație a celor două
• confortul vizual se poate atinge prin îndeplinirea a trei condiții principale:
• dimensiunea relativă a detaliilor observate (măsurate în grade ale unghiului spațial și definite
prin mărimea detaliului și distanța față de observator);
• contrastul dintre detaliile observate și împrejurimile sale;
• iluminarea (reprezentată de fluxul luminos de pe suprafața detaliilor observate).
• Evaluarea confortului vizual se bazează pe mai mulți indicatori:
• durata iluminării naturale
o = numărul de ore/zi în care lumina solară (radiația solară directă) pătrunde în cameră;
o această cerință are legătură cu aspectele sanitare ale luminii solare și nu este legată direct de eficiența energetică a clădirii
• iluminarea (E) pe suprafețele camerei
o = densitatea fluxului luminos în lumeni (lm) pe unitatea de suprafață iluminată (m2) [măsurată în lux (lm/m2)]
o gamă: 50 lux (pentru sarcini vizuale reduse, ex. mersul pe holuri) … 1000 lux (în cazul în care trebuie recunoscute mici
detalii cu contrast scăzut sau este necesară o detectare precisă a culorii)
o E pentru spațiile de locuit: 200…300 lux (iluminarea unui plan virtual aflat la 0,8 m deasupra podelei)
• factorul de zi (DF)
o = raportul dintre iluminarea interioară și exterioară a unui plan orizontal neumbrit aflat sub un cer innorat
o DF este referința pentru calitatea luminii de zi
o DF mediu < 2%: camera este percepută ca întunecată
o DF mediu > 5%: camera este percepută ca luminoasă
• prevenirea orbirii
o luminozitatea ridicată (cd / m2) a lămpilor, a pereților strălucitori, a acoperitoarelor de podea reflectorizante sau a zonelor
vitrate poate provoca apariția orbirii
o orbirea poate fi evitată prin utilizarea unor suprafețe difuze, umbrirea ferestrelor și alegerea corespunzătoare a lămpilor
• selectarea optimă a temperaturii de culoare
o temperatura de culoare alb-cald (T < 3500 K) – potrivită dacă se solicită o
iluminare mai scăzută
o temperatura de culoare alb-rece (T > 5000 K) dacă nivelul de iluminare cerut a
spațiului de lucru este ridicat (E > 1000 lux)

Temperaturi de culoare funcție de sursă

• uniformitatea repartiției iluminării
o = diferența de iluminare dintre cel mai slab și cel mai bine iluminat spațiu de lucru dintr-o încăpere
o < 1:6 pentru sarcini vizuale simple
o < 1:3 în clădiri rezidențiale sau școli
o Tehnici utilizate pentru îmbunătățirea uniformității luminii solare (pentru încăperi “adânci” cu ferestre pe o singură parte):
o rearanjarea ferestrelor pe pereții opuși
o instalarea luminatoarelor pentru lumina naturală
o utilizarea jaluzelelor reflectorizante, a elementelor prismatice și a polițelor pentru ferestre pentru reflectarea luminii solare către
zonele întunecoase ale încăperii

prismatic
elements

skylights
 Confortul vizual poate fi analizat pe baza diagramelor Kruithoff
(variaţia iluminării E în planul de lucru vs. temperatura luminii T)

Pentru o sursă de lumină cu temperaturaT* Pentru o valoare dată a iluminării E**

• dacă E<Ea*, iluminatul este perceput ca • la TI – iluminat nenatural
fiind rece • la TII – confort vizual
• dacă Ea*<E<Ef*, sunt îndeplinite condiţiile • la TIII – iluminat rece
confortului vizual
• dacă E>Ef*, iluminatul este perceput ca
fiind nenatural (deranjant)
 Concepte moderne de proiectare ale unei case eficiente energetic
Casele eficiente energetic au niște elemente de bază în comun:
• super-izolarea;
• configurație complexă și etanșeitate a anvelopei;
• ventilare mecanică cu unitate de recuperare de căldură;
• sisteme de încălzire și răcire de înaltă eficiență;
• echipamente casnice eficiente energetic.
Design
• Algoritmii de proiectare trebuie să ia în considerare cât mai mulţi parametri
pentru o garantare a condiţiilor impuse (de ex.: căldura degajată de corp este un parametru de
luat în considerare - minimul de o persoană (iarna) sau mai multe (vara), în spaţiul proiectat)
• Design-ul trebuie să fie cât mai balansat pentru a lua în considerare cât mai multe
aspecte ale fenomenelor termice şi a câştigurilor de căldură interne şi externe.
• O casă net-zero sau cu energie pozitivă necesită un sistem de măsură care să
asigure monitorizarea și managementul schimbului de energie casă-rețea.
Poziţionare
• Expunere redusă la vânturile de iarnă şi expunere cât mai bună la vânturile de
vară;
• Împrejurimile casei recomandă o integrare a aspectului exterior al casei în
peisajul înconjurător;
• O perdea de copaci la o distanţă acceptabilă (încât să nu producă efect
semnificativ de umbrire) poate fi utilă în limitarea vitezei vântului iarna (deci şi
a pierderilor de căldură).
Orientare
• Orientarea solară şi umbrirea trebuie să maximizeze câştigul solar iarna şi să îl
minimizeze vara;
• Orientarea faţadei principale a casei să fie la un unghi în intervalul ± 30° faţă de Sud.
Geometrie
• Geometria casei trebuie să determine un coeficient de compactitate (arie
anvelopă/volum) cât mai mic posibil şi mai mic de 1;
Umbrire
• Folosirea de elemente pentru umbrire pasivă (streşini, balcoane, jaluzele, bolte,
umbrare). Echipamentele de umbrire activă sunt soluţii eficiente pentru clădiri cu
suprafeţe vitrate mari, care beneficiază de radiaţie termică solară. Ele realizează şi un
control al luminozităţii;
• Umbrirea naturală (prin poziţionarea de copaci, vegetaţie) poate fi folosită pentru a
reduce radiaţia solară în orele de vârf din vară;
• Sub acoperiş poate fi prevăzut un strat de aer (barieră de radiaţie) care opreşte peste
95% din radiaţia termică solară.
Surse interne de căldură
• La proiectarea unei case eficiente energetic, trebuie luate în calcul toate sursele
interne de energie: electrocasnice, iluminat, ocupanți etc.
Anvelopa clădirii - pereţii
• Izolarea termică a clădirii reduce interacţiunea termică a acesteia cu exteriorul,
atenuând amplitudinea variaţiilor de temperatură de la suprafaţa peretelui interior. Este
de dorit ca doar prin intermediul izolaţiei termice, al fundaţiei şi al câştigurilor de
căldură, în cursul unui an, temperatura în interiorul casei să fie în 99% din timp peste 0
°C în lipsa oricărui sistem activ de încălzire;
• PassivHaus Institut recomandă ca suprafeţele interioare ale pereţilor să aibă temperatura
≥ 12,6 °C, pantru a evita acumularea umidităţii pe suprafaţă;
• Super-izolarea termică este folositoare până în punctul din care analiza de cost indică
faptul că investirea în panouri PV este mai eficientă decât mărirea grosimii izolaţiei;
• Punţile termice ale anvelopei trebuie eliminate pentru a obţine efect de minimizare a
pierderilor de căldură şi eliminarea zonelor de apariţie a condensului. În proiectarea
anvelopei poate fi efectuată analiza cu element finit pentru a verifica dacă coeficientul
liniar al pierderilor locale de căldură prin punţi termice este sub 0,01 W/(m.K);
• Materialele să fie pe cât posibil naturale (cu grad scăzut de procesare industrială şi
chimică), ecologice şi refolosibile;
• Dacă în construcţie sunt folosiţi pereţi cu stocare termică, masa lor termică absoarbe
radiaţia şi stabilizează temperatura interioară;
• Dacă este folosită răcirea radiativă nocturnă cu sistem de stocare termică, în timpul zilei
masa termică răceşte aerul interior iar pe timpul nopţii eliberează căldura stocată în
timpul zilei, menţinând o temperatură interioară constantă.
Anvelopa clădirii - ferestrele
• Maximizarea suprafeţelor ferestrelor sudice (corelată cu o umbrire adecvată în orele
de vârf solar de vară), minimizarea suprafeţelor nordice, reducerea la minimul
necesar al celor vestice;
• Folosirea ferestrelor cu panouri triple cu strat Low-E va reduce drastic radiaţia
termică dinspre zona caldă spre cea rece;
• Spaţiile dintre straturile de sticlă să fie vacuumate şi dacă este posibil, umplute cu
Argon, Krypton sau amestec.
Confort
• Supraîncălzirea aerului interior la peste 25 °C să fie pentru o perioadă de maximum
10% în decursul unui an;
• Sistemele de climatizare ce utilizează energie regenerabilă trebuie să fie capabile să
asigure o temperatură a aerului interior de cel puţin 16,5 °C chiar când în exterior
sunt temperaturi de -10 °C;
• Temperatura suprafeţei interioare a ferestrelor să varieze cu o amplitudine de cel mult
4,2 °C;
• Umiditatea aerului: recomandată între 40...60%, acceptabilă între 30...70%.
Consumatori electrici
• Este recomandat ca echipamentele electrice utilizate în casă să fie cel puţin de clasă
energetică A;
• Se recomandă utilizarea corpurilor de iluminat cu LED-uri (consum net inferior
becurilor cu incandescență sau corpurilor fluorescente şi o durată de viaţă sensibil
superioară)
Sisteme de ventilare şi recuperatoare de căldură
• Se consideră un debit de aer proaspăt de 9...30 m3/h per persoană sau cel puţin
0,3...0,35 h-1 schimburi orare de aer pentru asigurarea unui conţinut de CO2 ≤ 0,1%;
• Dacă la instalaţia de ventilare se foloseşte o unitate de recuperare a căldurii, eficienţa
acesteia trebuie să fie de peste 75%;
• Dacă este preferată ventilaţia naturală celei mecanice, este important să se verifice
dacă poate fi creat un tiraj natural semnificativ, pentru a depăşi minimul necesar de
schimburi orare de aer;
• Ventilaţia încrucișată (traversantă) poate fi folosită vara pentru a permite intrarea
aerului rece din exterior şi ieşirea aerului cald din interior;
• Ventilaţia naturală îmbunătăţeşte eficienţa energetică a clădirii şi o apropie de
conceptul de “clădire verde”. Prezintă avantajul eliminării consumului de energie
pentru ventilaţia mecanică dar introduce dificultăţi legate de controlul schimbului de
aer şi al obţinerii temperaturii dorite;
• Folosirea ventilaţiei naturale prin tiraj termic într-un spaţiu vertical (turn) înconjurat
de o zonă multi-etajată, în care aerul intră pe la partea inferioară şi circulă ascendent
prin turn, determinând şi circulaţia aerului din compartimentele etajate, prin efect de
ejector;
• în proiectarea instalaţiei de ventilare trebuie evitate zonele de aer stagnant dar şi
zonele în care aerul circulă cu viteză prea mare; viteza medie a aerului trebuie să fie
sub 0,5 m/s.
 Elemente de fizica clădirilor
Noțiuni generale
! este ştiinţa aplicată care studiază proprietăţile higrotermice, acustice, de iluminat ale
clădirilor şi componentelor sale
O clădire împreună cu arhitectura și instalațiile sale Ierarhia nevoilor umane
se adresează multor nevoi ale omului:
- nevoia primară și instinctivă a unui adăpost;
- nevoia de securitate;
- nevoia de intimitate;
- nevoia de confort (termic, vizual, auditiv, olfactiv);
- nevoia de afiliere;
- nevoia de frumos etc.

Cerinţe de calitate ale unei clădiri sunt, în esenţă, următoarele:

A. Rezistenţă şi stabilitate
B. Siguranţă în exploatare
C. Siguranţă la foc
D. Igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului
E. Izolaţie termică, hidrofugă şi economia de energie
F. Protecţia împotriva zgomotului
 Anvelopa clădirii
Pierderile termice prin avelopa clădirii
Transferul de căldură si masă prin avelopă
A. Coeficientul de transmisie termică (U) a elementelor opace ale
anvelopei clădirii
• mai este cunoscut sub numele de coeficient-U sau coeficient global de transfer de căldură
• = fluxul termic transmis prin 1 m2 de anvelopă a clădirii la o diferență de temperatură de 1 K
între aerul interior și exterior (W/m2.K)
• valorile coeficientului U sunt date în EN ISO 6949 (pentru elemente opace de construcție) și
în EN ISO 10077-1 (pentru uși și ferestre)
• U poate fi calculat utilizând analogia circuitului termic cu cel electric
[U=1/ rezistența termică totală a elementelor de construcție]
Rezistența termică totală

Coeficient global de transfer termic

 Variaţia rezistenței termice exterioare cu viteza vântului (EN ISO 6946:2007)

Viteza vântului [m/s] Rse [m2.K/W]

1 0,08
2 0,06
3 0,05
4 0,04
5 0,04
7 0,03
10 0,02

Influenţa radiaţiei solare

Izolate
Pe măsură ce structura externă se încălzeşte, straturile
izolatoare incetinesc transmisia energiei termice prin
structură, permiţând menţinerea unui mediu răcoros în
interior
Neizolate
Dacă elementul analizat are o masă termică ridicată, va
absorbi energia solară, întârziind pătrunderea în cameră
pentru un număr de câteva ore (benefic deoarece se pot
aplica strategii de răcire nocturnă)
Tehnologii eficiente energetic pentru anvelopa clădirii, funcție de tipul economiei, climat și tipul construcției
Coeficient-U vs. Grosimea izolației termice

Coeficient-U în clădiri fără izolație termică

(util în renovarea clădirilor existente)
B. Coeficientul de transmisie termică a geamului (Ug) și al ferestrelor (Uw)
Iarna Vara

Coeficientul global de transfer de căldură al ferestrei (Uw)

• Ug – coef. global de transfer de căldură al geamului

• Uf – coef. global de transfer de căldură al ramei
• ψs – coef. liniar de transfer de căldură al punții
termice aferente distanțierului geamurilor
- Umax este definit în normativele naționale
 Avantajele oferite de geamurile utilizate la ferestrele eficiente energetic
Geam clar dublu
Geam clar (4 mm) 4 mm geam / 12 mm aer / 4 mm geam

Geam gri* + Geam Low-E

Geam clar + Geam Low-E 5 mm geam gri / 12 mm aer / 4 mm geam Low-E
4 mm geam clar / 12 mm aer / 4 mm geam Low-E * oxid de cobalt
Performanțele izolatoare ale geamurilor

Distribuția tipurilor de geamuri în UE

Date tehnice

• Ug = 0.5…1.3 W/m2K – geam obișnuit (valori mai scăzute pentru geamurile triplu-strat
tratate e-Low și spațiul dintre ele umplut cu gaze nobile, ex. Argon, Kripton)
• Uf = 0.8 (ramă de lemn)…1.6 W/m2K (ramă de aluminiu)
• în cele mai bune cazuri Uf = Ug (rame cu izolație termică multistratificată integrată)

Codarea Secțiune printr-o

ferestrelor fereastră dublu-strat

• ψs poate fi redus prin utilizarea materialelor cu conductivitate termică scăzută

Cerințe specifice și valori tipice pentru clădiri noi (România)
C. Aporturi solare
• depind de proprietățile optice ale geamului
• rata transferului radiației solare este reprezentată prin
transmitanța totală a energiei solare (g), caracteristică geamului

• valori pentru g:
o geamuri simple: ≈ 80%
o geamuri duble: ≈ 75%
o geamuri moderne cu acoperire Low-E: 20…70%
o valorile ridicate permit o încălzire solară gratuită (iarna) însă pot provoca supraîncălzire în timpul verii
• dispozitive de umbrire:
o reducerea coeficientului g pe timpul verii se realizează uzual cu dispozitive de umbrire
o dispozitivele de umbrire sunt mai eficiente dacă sunt instalate la exteriorul ferestrelor
o pentru a asigura o calitate bună a luminii de zi și adaptarea la nevoile utilizatorului, elementele de umbrire
trebuie să fie mobile
D. Punți termice
• = parte a anvelopei clădirii unde are loc o intensificare a transferului de căldură
(pierderilor de căldură) din cauza:
– structurii neomogene a elementelor de construcție a clădirii
– schimbărilor de formă (la colțuri sau îmbinări între pereți)
– proprietăților neomogene ale materialelor utilizate
• punțile termice pot fi:
– liniare (colțuri, contactul dintre rama ferestrei și perete, contactul dintre fundație și sol etc.)
– punctiforme (elementele de fixare a izolației termice, colțuri ale acoperișurilor plate etc.)

Exemple de
punți termice
• Influența punților termice asupra transferului de căldură prin anvelopa clădirii se poate
evalua cu:
– coeficient liniar de transfer termic ψ (W/mK)
– coeficient punctual de transfer termic χ (W/K)
• Influența punților termice asupra coeficientului de transmisie termică U se poate determina
prin multiplicarea coeficientului ψ cu lungimea și/sau a coeficientului χ cu numărul de cazuri
• Metode de determinare a coeficienților liniari (ψ) și punctuali (χ) de transfer termic ai
punților termice:
– normativele naționale C 107/3 și C 107/5 (valori pentru o serie de detalii utilizate în mod curent)
– cataloagele firmelor producătoare de materiale/tehnologii de construcție
– programe software specializate (utilizate în special pentru a determina punțile termice în cazul
geometriilor complexe)
Variația temperaturilor înainte Variația temperaturilor după
Perete cu geometrie complexă de renovare renovare
E. Coeficienți de pierderi termice prin transmisie și ventilație
• Coeficientul de pierderi termice prin transmisie HT (W/K) = fluxul termic transmis prin
anvelopa clădirii la o diferență de temperatură de 1 K între aerul interior și exterior

• Coeficientul de pierderi termice prin ventilație HV (W/K) = fluxul termic transferat de

aerul ce pătrunde în clădire prin infiltrații sau ventilare, la o diferență de temperatură de 1 K
între aerul interior și exterior

sau

[aplicabilă când există date despre infiltrațiile de aer și există unitate de recuperare a căldurii]

• Pierderile termice lunare prin transmisie (QT) și ventilație (QV)

Etanșeitatea
• parametru esențial în realizarea construcțiilor moderne și sustenabile;
• reduce transferul termic convectiv și transferul de masă;
• crește prin introducerea unor “bariere de vant”;
• cuantificată prin rata de schimburi de aer per oră, măsurate la o diferență de presiune
interior/exterior de 50 Pa – n50.
• n50 – testul cu ușa suflantă (blower door test)

Fluxurile de aer în cazul testului de etanșeitate

n50 < 0,6 h-1 (case pasive)

Etanșeitatea
Clasa de adăpostire
• neadăpostite: clădiri foarte înalte / la periferia oraşelor / în pieţe
• moderat adăpostite: clădiri în interiorul oraşelor, cu minim 3 clădiri în apropiere
• adăpostite: clădiri în centrul oraşelor / în păduri
Clasa de permeabilitate
• ridicată: clădiri cu tâmplărie exterioară fără măsuri de etanşare
• medie: clădiri cu tâmplărie exterioară cu garnituri de etanşare
• scăzută: clădiri cu ventilare controlată şi cu tâmplărie exterioară prevăzută cu
măsuri speciale de etanşare
Caracteristicile de etanșeitate pentru clădiri
F. Acumularea căldurii în elementele de construcție ale clădirii
• răspunsul termic al unei clădiri are o perioadă de 24 ore → schimbarea periodică a
temperaturii aerului din interiorul clădirii
• variația temperaturii aerului interior:

• variația temperaturii aerului interior induce variația temperaturii din pereții clădirii
• temperatura aerului este limitată la un interval de 12 h pentru valori mari și 12 h pentru
valori mici (ca medie zilnică) → variația temperaturii în interiorul pereților clădirii poate fi
observată doar într-o profunzime limitată a acestora
• grosimea efectivă pentru acumularea căldurii (σ) = profunzimea elementului de construcție
la care amplitudinea temperaturii este de 36,7% din amplitudinea temperaturii aerului
interior (ATi)
• dublul grosimii efective (2xσ) = profunzimea la care amplitudinea temperaturii este 13,5% ATi
• triplul grosimii efective (3xσ) = profunzimea la care
amplitudinea temperaturii este 5% ATi
• dublul grosimii efective (2xσ) este suficient pentru
acumularea pe termen scurt (zilnică)
• grosimea efectivă (σ) pentru acumularea căldurii (dacă sunt cunoscute proprietățile fizice ale
materialelor):

• căldura acumulată (Qacc) într-un m2 de suprafață a elementului clădirii:

Difuzivitatea termică (a) și efuzivitatea termică (b) a materialelor de construcție

Difuzivitate termică (a) = rata transferului termic între zona caldă

și zona rece a unui material (a este o măsură a inerției termice)
Efuzivitate termică (b) = capacitatea unui material de a
schimba energie termică cu mediul înconjurător
 G. Aerul umed (psihrometria aerului)
• psihrometrie = ramura ingineriei care se ocupă cu studiul proprietăților fizice și
termodinamice ale amestecului gaz-vapori
• umiditatea relativă a aerului (φ) = presiunea parțială reală a vaporilor de apă din aer /
presiunea parțială a vaporilor de apă din aerul saturat
o φ=100% - aer saturat cu vapori de apă
o φ=25…60% - valori caracteristice pentru aerul interior
• umiditatea absolută a aerului (x) = masa vaporilor de apă (în kg) conținuți în 1 kg de aer uscat
o x=0.005…0.010 kg/kg - valori caracteristice pentru aerul interior
• cantitatea de vapori de apă din aer scade odată cu scăderea temperaturii aerului

Masa vaporilor de apă extrasă din 1 m3 de aer

supus unui proces de răcire de la 20°C la 0°C

• energia internă a aerului nu poate fi exprimată doar prin temperatură (datorită căldurii sensibile
și latente) → entalpia este utilizată pentru determinarea energiei interne a aerului umed
• entalpia totală a 1 kg de aer umed = entalpia aerului uscat + entalpia vaporilor de apă din aer
+ căldura latentă de vaporizare necesară generării unei cantități de vapori de apă în aer
 Transformările de stare ale aerului umed (încălzire, răcire, umidificare, dezumidificare)
- diagrama Mollier T-x -

Necesarul de energie pentru uscarea (dezumidificarea) și umidificarea aerului

• aerul de alimentare trebuie să sufere un proces de:
– umidificare (necesar ocazional în perioada de încălzire) sau
– uscare (necesar ocazional în perioada de răcire sau în cazul existenței în clădire a unei surse importante de
vapori cum ar fi apa din piscinele închise)
• umiditatea aerului furnizat: • fluxul termic pentru uscare: • necesarul de energie pt. uscare

• necesarul de energie pentru umidificare (QHUM) urmează aceeași procedură, cu xsup,min în loc de xsup,max
Necesarul de energie pentru încălzire/răcire

Radiația solară
- elemente opace/de vitraj
- benefică în perioada rece

Temperatura exterioară

Viteza vântului
- coeficientul de convecție
- etanșeitatea

Presiunea atmosferică/precipitații
- coeficientul de convecție
- etanșeitatea

Confortul interior
- temperatura dorită
- calitatea optimă a aerului
Sisteme implementate
- mod de operare
- eficiență energetică
 Necesarul de energie pentru încălzire/răcire
Metode de calcul
1. Regim permanent
- ecuații simple
- bilanț energetic global pentru întreaga clădire
- pas de timp mare (lună, sezon, an)
- erori considerabile

2. Regim tranzitoriu (metode dinamice)

- ecuatii complexe variabile în timp
- bilanț energetic zonal
- pas de timp mic (în general 1 h)
- implementate în programe de simulare

Conducția termică
în regim tranzitoriu
 Metode dinamice de estimare/simulare a consumului de energie
Programe de simulare
Caracteristici
- bazate pe modele pur fizice;
- sisteme de ecuații complexe pentru modelarea sistemelor și clădirilor;
- eficiente pentru crearea unor strategii de eficientizare energetică;
- necesită o descriere detaliată a clădirii și sistemelor componente;
- necesită date climatice sintetice.
Tipuri de modelări
• modelare pe termen lung – proiectarea sistemului HVAC
• modelare pe termen mediu – intretinerea sistemului HVAC
• modelare pe termen scurt – optimizarea sistemului HVAC

Exemple
- EnergyPlus
- TRNSys
- IDA ICE
- DOE-2
- BLAST
- DesignBuilder
- IDA Indoor Climate and Energy
- OpenStudio
 Programe de simulare

EnergyPlus

 Software modular, bazat pe linii de text;

 Nu are interfață grafică;
 Utilizează un fișier text-input – IDF (Input Data File);
 Caracteristici principale:
- Crearea de soluții integrate, simultane pentru răspunsurile clădirii, sistemelor și
subsistemelor componente;
- Utilizarea unui pas de timp definit de utilizator (poate fi setat și la valori mai mici de o
oră) pentru interacțiunea dintre zonele termice, factorii de mediu și sistemele HVAC;
- Fișiere de intrare bazate pe text ASCII și posibilitatea alegerii de către utilizator a
tipului de raport de ieșire;
- Calculul conducției termice prin anvelopă în regim dinamic utilizând funcții de transfer;
- Modelarea transferului termic prin pardoseala clădirii, utilizând modele dinamice,
tridimensionale, bazate pe principiul diferențelor finite.
- Modele de estimare a confortului interior, bazate pe activitatea ocupanților și factori de
confort interior (temperatură, umiditate, concentrație de CO2, etc.);
- Model de calcul a radiației solare pe suprafețe înclinate;
- Modelarea sistemelor HVAC;
 Programe de simulare
EnergyPlus
Interfața de creare/editare a fișierului cu
Crearea geometriei – Google SketchUP date de intrare
 Programe de simulare
EnergyPlus
Rezultate simulări Casa Pasivă UPB
 Programe de simulare
EnergyPlus
Rezultate simulări Casa Pasivă UPB

Caz 1 – fără elemente de umbrire

Caz 2 – cu elemente de umbrire
 Programe de simulare

TRNSYS - TRaNsient SYstem Simulation Program

 Software de modelare dinamică a proceselor din echipamentele energetice și a clădirilor;

 Structură modulară cu flexibilitate mare;
 Dispune de interfață grafică;
 Permite adăugarea de programe de modelare matematică ce nu sunt incluse în librăriile
standard;
 Permite crearea de aplicații “stand-alone”;
 Este livrat cu codul sursă al componentelor librăriilor.
 Programe de simulare
TRNSYS

Simularea funcționării ansamblului puț canadian / recuperator dublu flux (Casa Pasivă UPB)

Diagrama TRNSYS
tinterior tin_REC(av)
trefulare_interior(an)
tout_REZ-EL(an)

tout_REC(an)
mrec

tout_REC(av)

texterior
tin_REC(an)
tsol
mput_can
 Programe de simulare
TRNSYS
Simularea funcționării ansamblului puț canadian / recuperator dublu flux (Casa Pasivă UPB)
- variația temperaturilor -

t_exterior
t_put-can. (out)
t_rec. (out)
t_sol

Eextras_sol =1741 kWh/an

Eintrodus_sol =1467 kWh/an
Erecuperator =2014 kWh/an
Eelectric_supl =1927 kWh/an
 Echipamente termoenergetice folosite în casele eficiente energetic

Pompe de căldură

Principiul de funcţionare Încadrarea pompei de căldură funcţie de sursa rece

a unei pompe de căldură
T
t [ºC]
Q (b)
Q L
Q (a) PC
+40
L
L (c)
PC Q
PC Q’a
Ta < T T’a > Ta L
PC
Qa
+20
Qa
Ta
Ta 0
Qa
-10
L
IF Qa
Q  Qa  L T 0 < Ta
(d)
Q0
T0 < Ta
Schema de principiu a unei pompe de căldură cu compresie mecanică de vapori

joasă presiune înaltă presiune

K
~M
Sursa de Sistem de
Cd
căldură Vp încălzire

VL

Schema de principiu şi ciclul teoretic al pompei de căldură cu vapori

Fluidele de lucru ale pompelor de căldură
Condiţii impuse agenţilor de lucru
Proprietăţile chimice:
- stabilitate chimică în tot domeniul de presiuni şi temperaturi folosite;
- inactivitate chimică faţă de materialele metalice şi nemetalice din instalaţie, precum şi faţă de uleiul de
ungere;
- prin amestecul cu aerul să nu devină inflamabili sau explozivi.
Proprietăţile fizice:
- căldură latentă de vaporizare mare;
- alură favorabilă a curbei de saturaţie ps=f(t), care să conducă la valori moderate ale presiunii şi la rapoarte
de compresie mici;
- căldură specifică mică a lichidului;
- căldură specifică mare a vaporilor supraîncălziţi;
- volum specific mic al vaporilor;
- vâscozitate redusă;
- coeficienţi de transfer de căldură mari;
- insolubilitate reciprocă a agentului de lucru şi a uleiului de ungere;
- solubilitate a apei în agentul de lucru.
Proprietăţile fiziologice:
- să fie inofensivi faţă de organismul uman;
- să nu infecteze, prin scăpări provocate de neetanşeităţi, mediul de distribuţie a căldurii, care în
majoritatea cazurilor este apa sau aerul.
Cerinţe economice:
- cost acceptabil;
- procurare uşoară, transport uşor şi în siguranţă;
- eficienţă termică cât mai ridicată – deoarece ea influenţează prin valoarea cantităţii de căldură furnizată
consumatorului, eficienţa economică a instalaţiei.
Agenţii termici utilizaţi:
- freonul, agenți frogorifici naturali, amoniacul, CO2 pentru pompe de căldură cu comprimare mecanică
de vapori;
- soluţia hidroamoniacală sau soluţia de bromură de litiu cu apă, pentru pompe de căldură cu absorbţie;
- vapori de apă, pentru pompa de căldură cu ejecţie;
- aer, pentru pompe termice cu comprimare de gaze.

Freonii
Avantaje:
- grad foarte redus de periculozitate (nu sunt toxici, nici inflamabili, nici explozivi);
- capacitate foarte bună de dizolvare a uleiurilor;
- rapoarte de compresie relativ mici;
- nu reacţionează cu metalele.
Dezavantaje:
- densitate mare (de 5-6 ori mai mare decât a amoniacului) ce se traduce prin pierderi de presiune mari;
- coeficienţi de transfer de căldură relativ reduşi;
- dizolvă cauciucul natural şi ca urmare garniturile de etanşare (se folosesc garnituri metalice sau din fibre
presate).
Tipuri de pompe de căldură (1)
• conform standardului european EN 15450:2007, pompele de căldură se pot clasifica în
general în funcție de mediul pe care îl folosesc ca sursă de căldură respectiv purtător de
căldură (ex. apă-apă, apă-aer, sol-apă, agent frigorific-apă (sisteme cu detentă directă),
ag.frigorific-ag.frigorific, aer-aer, aer-apă)
• clasificarea sistemelor de pompe de căldură:
Sursă Utilizator de căldură
(extragere energie) (livrare energie)
Sursa de energiea Mediub Mediu Utilizator de Qc
Aer Aer interior
Aer evacuat
Aer interior
Aer
Apă
Aer exterior
Apă
Aer interior
Ape de suprafață Apă
Apă Apă
Apă freatică
Aer Aer interior
Aer interior
Apă
Saramură (apă) Apă
Aer Aer interior
Sol
Aer interior
Apă
Refrigerant Apă
Agent frigorific Aer interior
a - sursa de energie = locația de unde se extrage energia
b - mediu = fluidul care circulă în sistemul respectiv
c - purtător de căldură = locația în care se utilizează energia (poate fi spațiul supus încălzirii sau apa în cazul preparării
apei calde de consum)
Tipuri de pompe de căldură (2)

Clasificare după natura sursei reci

PC cu sursă termică aerul
Avantaje:
- număr foarte mare al firmelor de comercializare, montare şi instruire;
- piese de schimb uşor de achiziţionat;
- cost de instalare foarte redus.
Dezavantaje:
- sunt zgomotoase;
- modifică estetica clădirilor;
- costuri de întreţinere relativ ridicate.
PC cu sursă termică pământul
Avantaje:
- eficiență energetică ridicată tot timpul anului;
- impact redus asupra mediului;
- cost redus față de PC aer-aer;
- silențiozitate;
- cost de mentenanță redus;
- nu necesită cicluri sau radiatoare de degivrare.
Dezavantaje:
- costuri de instalare mari;
- necesită suprafețe mari de teren pentru îngroparea colectorilor.
Tipuri de pompe de căldură (3)

PC cu sursă termică apa

Avantaje:
- eficiență mai mare decât cea a PC aer-aer;
- silențiozitate;
- cost de mentenanță redus;
- nu necesită cicluri sau radiatoare de degivrare.
Dezavantaje:
- cost ridicat de instalare;
- necesitatea respectării legilor și reglementărilor legate de protecția mediului
=> creșterea investiției;
- sursa de apă trebuie să asigure un debit și o temperatură impuse prin
dimensionarea PC.

Alte tipuri de pompe de căldură

PC cu motor pe gaz
Sisteme de PC cu dublă alimentare
PC cu două surse de căldură
Performanța energetică a pompelor de căldură
Eficiența energetică a unui sistem energetic:

EF 
E G EG – suma fluxurilor utile de energie generate;
E S ES – suma fluxurilor de energie furnizate sistemului.

Evaluarea eficienței energetice prin COP (coeficient de performanță)

QH QH – capacitatea de încălzire a condensatorului sistemului;
COPCH 
P P – puterea consumată de compresor.

Evaluarea eficienței energetice prin factori sezonieri

Eficienţa energetică pe o perioadă mai lungă de timp se caracterizată prin:
• HSPF (sau SPF) - factorul de performanţă sezonieră la încălzire - în cazul încălzirii;
• SEER - factorul de eficienţă energetică sezonieră - în cazul răcirii.

Valori minime impuse de standardele în vigoare:

HSPF  6,8
SEER  10

Pentru pompele de căldură avansate: HSPF  9 ; SEER  15

 Pompe de căldură cu sursă termică aerul
• Pompele de căldură care utilizează aerul ca sursă de căldură, pot fi grupate în două categorii:
• Sisteme hidronice (apa sau saramura sunt • Sisteme cu circuit de agent frigorific
folosite pentru a transporta căldura/frigul în (agentul frigorific circulă direct prin
interior) unitatea interioară)

A. Sisteme de PC compacte apă-aer

• conexiunea între unitatea interioară/exterioară
și sistemul interior de încălzire este realizată
prin intermediul apei (saramurii)
• unitățile interioare (în special în cazul
sistemelor de ventilare sau condiționare a
aerului) ale PC pot fi combinate cu sisteme de
recuperare a căldurii din aerul viciat (folosit)
care este cald A Silencer hood, intake side
B Evaporator F Hermetically sealed scroll compressor
C Fan G Vapour injection, heat exchanger
D Silencer hood, discharge side on the right H Electronic expansion valve
E Condenser K Silencer hood, discharge side on the left
 unitate unitate
B. Sistem hidronic de PC aer-apă tip split interioară exterioară
• conexiunea unității interioare cu cea exterioară este realizată
printr-un circuit de agent frigorific;
• doar condensatorul este montat în interior, el livrând căldură
unui debit de apă/saramură care circulă printr-un rezervor de
apă fierbinte sanitară sau prin sistemul de încălzire;
• condensatorul poate fi imersat într-un rezervor de apă caldă
separat sau integrat în pompa de căldură;
• în cazul clădirilor de locuit, acest tip de sistem funcționează
de obicei dor în mod de încălzire.

C. PC aer-apă folosită pentru producere a.c.m.

• se referă de obicei la unitățile compacte: compresorul și
vaporizatorul sunt amplasate pe partea superioară a
carcasei în timp ce condensatorul servește la încălzirea apei
din rezervorul de sub compresor;
• se instalează uzual în interiorul clădirilor;
• în unele cazuri sunt instalate în același spațiu cu alte
echipamente de producere a energiei termice pentru a
beneficia de aerul relativ cald.
 Pompe de căldură cu sursă termică apa
• sunt pompele de căldură care utilizează căldura conținută în sursele de apă, cum ar fi: mări,
lacuri, râuri, ape subterane, iazuri, canalizări, ape reziduale.
• sunt divizate în 2 grupuri:
o sistem deschis (apa dintr-o sursă, ex. lac, o sistem închis (apa sau saramura (foarte rar
este pompată prin vaporizatorul PC unde ag. frigorific) circulă printr-un schimbător de
transferă căldură agentului frigorific. Apa căldură care este imersat într-un iaz, lac, râu
răcită este reinjectată în lac) etc.)

colector spiralat Bobine grupate

• PC cu sursă termică apa pot fi împărțite în apă-apă (majoritatea aplicațiilor) sau apă-aer
A. PC apă-apă
• mare varietate de aplicații pentru utilizarea
căldurii conținute în sursele naturale de apă (apă
freatică, lacuri, iazuri, râuri, mări)
• deoarece multe dintre aceste surse reprezintă un
bun potențial de răcire, ele pot fi utilizate în
sezonul de vară în modul de PC reversibilă (ca
răcitor de lichid), prin răcirea condensatorului.
A.1. PC cu sursă termică ape subterane
• temperatura relativ stabilă a acestei surse de căldură pe tot parcursul anului (8…12 °C);
• apa reprezintă un bun fluid de transfer al căldurii (mai ales în comparație cu aerul) →
diferența de temperatură între condensare și vaporizare este substanțial mai mică decât în
cazul pompelor de căldură aer-aer → acest tip de pompă de căldură are un COP ridicat.
A.2. PC cu sursă termică apa din lacuri/iazuri
• un sistem cu buclă deschisă are o temperatură medie a apei mai mare decât cea a unei sistem
închis (ceea ce reprezintă un avantaj);
• sistemele cu buclă deschisă au costuri de investiție mai mici;
• pompa de apă în sistemele deschise este mai mare și puterea de pompare este mai mare;
• principalul avantaj al unui sistem închis constă în faptul că nu există nici o problemă de
înfundare a țevii și a schimbătorului de căldură, precum și a uzurii pieselor mecanice;
• utilizarea saramurii în sisteme cu buclă închisă împiedică orice posibilă înghețare.

Instalarea unui colector spiralat Colector cu bobine grupate, pregătit pentru imersare
A.3. Sistem hidronic cu sursă termică apa mării sau lacuri mari
• majoritatea sistemelor mari de pompe de căldură apă-apă folosesc apa din mări sau lacuri ca
sursă de căldură
• în multe din aceste aplicații, sursa de căldură reprezintă un “puț” de căldură (pentru răcirea
gratuită sau răcirea condensatului) în perioadele de vară
• acest tip de sistem poate oferi atât răcire cât și încălzire centralizată
A.4. PC cu sursă termică ape reziduale
• în zilele noastre, utilizarea apei reziduale reprezintă o piață emergentă pentru PC
• this kind of finite heat source is interesting, especially because of the relatively high
temperature levels (10 … 20 °C) → the performance of the heat pump is very high
• cantitatea de căldură disponibilă depinde de tipul de apă reziduală, de utilizarea acesteia în
clădiri sau industrie, precum și de perioada din an

concept de recuperare a căldurii cu

schimbător de căldură cu tub integrat
 Pompe de căldură geotermale

Elemente componente ale sistemelor de pompe de căldură geotermale

K
Sistem de
încălzire
Vp Cd

Colector VL
geotermal

Pompa de căldură
 Clasificarea colectorilor geotermali (1)
Sistem închis – colector orizontal

serie paralel

(a) (b)

şanţ pentru
şanţ pentru
o ţeavă
colector multiplu

(c) (d)
Avantaje:
• cost scăzut pentru realizarea şanţurilor/gropilor, comparativ cu cel pentru săparea puţurilor verticale;
• opţiuni variate de instalare.
Dezavantaje:
• necesitatea unor suprafeţe mari de pământ;
• temperatură variabilă a solului la adâncimi mici (funcţie de sezon);
• proprietăţile termice ale solului variabile cu sezonul, precipitaţiile şi adâncimea de instalare a colectorului;
• uscăciune solului trebuie luată în considerare în dimensionarea lungimii buclei, în special în cazul solurilor
nisipoase şi dealurilor care pot deveni foarte uscate în timpul verii;
• colectorul poate fi deteriorat în timpul umplerii cu pământ a gropilor;
• necesită lungimi mai mari ale buclelor decât în cazul puţurilor verticale;
• viscozitatea antigelului creşte consumul energiei de pompare, scade transferul de căldură şi deci reduce eficienţa
globală;
• eficienţe scăzute ale sistemului.
 Clasificarea colectorilor geotermali (2)
Sistem închis – colector spiralat

orizontal (a) vertical (b)

Avantaje:
• necesită o suprafaţă excavată mai mică decât celelalte configuraţii orizontale;
• costuri de instalare mai mici decât celelalte configuraţii orizontale.

Dezavantaje:
• necesită lungimi ale colectorilor mai mari decât celelalte configuraţii;
• temperatură variabilă a solului la adâncimi mici (funcţie de sezon);
• necesită energie de pompare mai mare decât celelalte configuraţii orizontale;
• umplerea cu pământ a şanţurilor poate fi dificilă în cazul unor tipuri de sol şi sistemul colector poate fi
deteriorat în timpul acestui proces.
 Clasificarea colectorilor geotermali (3)
Sistem închis – colector vertical
25-32 mm 25-32 mm

50-70 mm
70-80 mm

(a) (b)

40-60 mm 70-90 mm

(a) (b) (a) (b)

conectare în interior conectare în exterior

Avantaje:
• necesită lungimi ale colectorilor mai mici decât celelalte configuraţii de sisteme închise;
• necesită cea mai puţină energie de pompare comparabil cu celelalte configuraţii de sisteme închise;
• necesită suprafeţe reduse de pământ;
• temperatura solului nu este influenţată de variaţiile sezoniere.
Dezavantaje:
• cost ridicat pentru forarea puţurilor, adesea mai ridicat decât cel de săpare a şanţurilor pentru
sistemele orizontale;
• potenţial termic scăzut la utilizarea pe termen lung a instalaţiilor cu puţuri forate la distanţe
necorespunzătoare.
 Clasificarea colectorilor geotermali (5)
Sistem deschis

puţ de deversare
nivelul stratului

puţ de extracţie
acvifer freatic

pompă pompă

(a) (b)
cu două puţuri cu un singur puţ cu extracţie/deversare
Avantaje:
în ape de suprafaţă
• design simplu ceea ce asigură cele mai mici costuri;
• performanţe termodinamice mai bune decât sistemele închise, deoarece puţurile de extracţie furnizează apă la
temperatura solului spre deosebire de un schimbător de căldură care furnizează fluid colector la o temperatură
diferită de cea a solului;
• poate fi combinat cu un puţ de alimentare cu apă potabilă;
• cost de operare scăzut în cazul în care apa este deja pompată în alte scopuri (ex. irigaţii).
Dezavantaje:
• necesitatea unor debite mari de apă;
• disponibilitatea apei poate fi limitată;
• necesar mare de energie de pompare;
• necesarul de energie de pompare poate fi excesiv dacă pompa este supradimensionată sau exploatată defectuos;
• costuri ridicate dacă sunt necesare puţuri de re-injectare;
• deversarea apei poate limita sau exclude utilizarea unor instalaţii;
• schimbătorul de căldură al pompei de căldură este afectat de impurităţile, agenţii corosivi şi conţinutul bacteriologic
al apei;
• trebuie să se supună legilor şi reglementărilor referitoare la apele subterane şi cele de suprafaţă, în vigoare în
ţara/statul în care se construieşte.
 Exemple de calcul (1)

PC cu sursa termica apa – determinarea debitului de apa

m a [l / h]
0,86  Q 0
- debitul de apa

m a  [l / h] Q 0 [W ] - sarcina frigorifica a vaporizatorului

t a t a [º C ] - diferenta de temperatura pentru apa (intrare - iesire Vap)

Date de intrare
Q c  12 500 W - sarcina termica necesara incalzirii locuintei

t apa , intrare  12 C
t a  5 C t apa ,iesire  7 C

COP  5 - valoare estimata la tapa,intrare

Q c Q c      Q c
COP    Qc  COP  Qc  COP  Q0  Q0  Qc 

Pel Qc  Q0  : COP COP
12 500
Q 0  12 500   10 000 W
5
0,86 10 000
m a   1720 l / h
5
 Exemple de calcul (2)

PC cu colector geotermal orizontal – dimensionarea colectorului geotermal

Date de intrare
Q c  10 kW - sarcina termica necesara incalzirii locuintei

COP  4

Q c Q c 10
COP   Pel    2,5 kW
Pel COP 4
Q c  Q 0  Pel  Q 0  Q c  Pel  10  2,5  7,5 kW

Asadar, pamantul trebuie sa furnizeze 7,5 kW.

Se alege un colector geotermal, format din conducte cu diametrul de 20 mm, ce poate extrage 7,5 W/ml.

Lungimea necesara a colectorului: 7500/7,5 = 1000 m

Se alege o bucla geotermala formata din 10 laturi de cate 100 m fiecare, avand un pas intre ele de 0,5 m.

Suprafata ocupata de colectorul geotermal: 1000 x 0,5 = 500 m2.

 Exemple de calcul (3)
Calculul timpului de functionare a pompei de caldura functie de volumul de apa incalzit
Q c  10 kW - sarcina termica necesara incalzirii locuintei

Date de intrare
V  150 l (15 l / kW ) - volumul total de apa al instalatiei
t  10 K - cresterea de temperatura a apei
Q  Q  Q
c - suprasarcina (sarcina instalata – sarcina de incalzire necesara)
nec
Se considera ca sarcina instalata este dubla fata de sarcina de incalzire necesara
(considerata in perioadele blande de iarna – cand PC functioneaza 50% din timp), deci:
Q  10 kW  5 kW  5 kW
Timpul de functionare:
V  4,18  t 150  4,18 10
    1254 sec  21 min
Q 5
Durata unui ciclu (pornire + oprire): 42 min
ATENTIE!
• O valoare prea mare a suprasarcinii, in comparatie cu ceea ce poate disipa radiatorul, conduce la o
crestere rapida a temperaturii apei, deci la cicluri de functionare foarte scurte!
• Ciclurile scurte de functionare ale PC duc la scaderea performantelor instalatiei si la o degradare a
compresorului!
• Se recomanda o suprasarcina de 10%, raportata la valoarea de temperatura cea mai scazuta a
iernii!
 Comportamentul termic al pământului
Fluxurile de energie din sol Variaţia temperaturii în sol
(Europa)
radiaţie precipitaţii
solară
radiaţie evaporare
termică

apă freatică
convecţie
termică
conducţie termică în
straturile geologice

colectori
geotermali flux termic
geotermal

1 – februarie; 2 – mai; 3 – noiembrie; 4 – august

Din punctul de vedere al distribuţiei temperaturii, straturile de pământ se împart în trei zone:
• zona de suprafaţă, până la aproximativ 1 metru adâncime, în care temperatura este puternic influenţată de schimbările
rapide ale condiţiilor atmosferice;
• zona de mică adâncime, ce se întinde circa 1-8 metri (pentru sol uscat) sau 20 metri (pentru sol nisipos umed) sub zona
de suprafaţă, în care temperatura solului este aproximativ constantă şi cu valori apropiate de temperatura medie anuală a
aerului; în această zonă distribuţia temperaturii depinde în principal de variaţiile sezoniere al condiţiilor atmosferice;
• zona de mare adâncime, sub 8-20 metri, în care temperatura solului este practic constantă, cu o foarte uşoară creştere
cu adâncimea datorită gradientului geotermal.
 Utilizări ale pompelor de căldură geotermale (1)

Încălzirea spaţiilor rezidenţiale (Maine, USA)

• Punere în funcțiune: 1998
• Adâncime puț: 237 m Ventiloconvectoare
• Nivelul apei: 9 m sub suprafața pământului
• Extragere/deversare apă: 31/210 m adâncime
• GHP1: Qc=14,1 kW; COP=4,6 – pornește la 41ºC
• GHP2: Qc=10,6 kW; COP=4 – pornește la 38ºC
• Agent frigorific: R22
• Suprafață încălzită (pardoseală): 400 m2
• GHP asigură 100% din încălzire
• Timp de amortizare a investiției, comparativ cu
încălzirea utilizând un boiler pe propan: aprox. 2 ani

Pompă de
căldură

Pompă de Rezervor- 5 sisteme de

căldură tampon încălzire prin
pardoseală

Puţ de
extragere/deversare
apă
 Utilizări ale pompelor de căldură geotermale (2)
Încălzirea/răcirea arenelor sportive (Oliver Curling Club, Canada)
Încălzire/răcire holuri, sală
PC
Încălzire de aşteptare şi vestiare • Punere în funcțiune: 1994 (a înlocuit sistemul anterior: IF cu
tribune PC amoniac pentru producerea gheții și radiatoare electrice pentru
încălzirea spațiilor)
PC
• Teren gheață: 836 m2
• Suprafață încălzită: 334 m2
PC • Producere gheață: 5 PC x 17,5 kW (sarcină răcire)
• Încălzire/răcire: 3 PC apă-aer x 15 kW
1 PC apă-apă x 17,5 kW (pentru ventiloconvectoare)
PC COP pe timpul iernii: 4,6
• Sistem geotermal: 28 puțuri x 65,5 m adâncime
Pompe de căldură PC • Temperatura fluidului din colectorul geotermal:
pentru producerea – octombrie (începerea producerii gheții): 24-27 ºC
gheţii – decembrie (sistemul de încălzire consuma energie din colector): 13-18 ºC
PC – martie-aprilie: 11 ºC
• Beneficii ale introducerii sistemului cu PC:
PC – reducere cu 50% a consumului de energie electrică
– reducere anuală a consumului de CO2 cu 27,1 t
– utilizarea arenei și în alte scopuri (creșterea veniturilor)
PC

Colectori geotermali
(4x7 puţuri)
Serpentina terenului
de gheaţă
 Utilizări ale pompelor de căldură geotermale (3)
Încălzirea clădirilor de birouri (Toronto, Canada)
15 pompe de căldură • Tip sistem: detentă directă
• Suprafață deservită: 2.600 m2
PC PC PC PC Spaţiu supus • Amplasare colectori: sub clădire; sub parcare
climatizării • Sistem geotermal: 43 puțuri x 91 m adâncime
• Distanțe: 3 m între sonde
4,6 m față de fundația clădirii
• Încălzire/răcire: 15 (+2 rooftop) PC
puteri nominale: 12,3..17,6 kW
putere totală: 211 kW
• Beneficii ale introducerii sistemului cu PC:
– reducere cu 96% a consumului de gaz natural (economie
Vas de anuală de 11,5%)
– reducere importantă a emisiilor de CO2
expansiune – Timp recuperare investiție: 12 ani (real: 6,5 ani datorită
subvenției oferite de Ontario Hydro)
• Ușoară creștere a consumului de energie
electrică: de la 528 la 552 MW
Boiler pe
gaz Pompe de
circulaţie

Colector geotermal
(43 sonde)
Echipamente termoenergetice folosite în casele eficiente energetic
Sisteme HVAC cu înaltă eficiență energetică
HVAC – Heating, Ventilating and Air Conditioning
– Incălzire, Ventilare și Condiționare a Aerului

Elementele principale ce influenteaza calitatea aerului interior intr-o cladire

Sisteme HVAC cu înaltă eficiență energetică

Ventilația

Naturală (necontrolată) Mecanică (controlată)

- Mișcarea naturală a aerului - Sisteme mecano-electrice

prin neetanșeități sau orificii
(ferestre) din cadrul anvelopei
clădirii
- Numărul de schimburi de aer
variază foarte mult
- Influențată de viteza vântului,
gradientul de temperatură
interior/exterior
- Utilizează ventilatoare pentru
circulația aerului
- Utilizată în special în clădiri
cu etanșeitate sporită
- Uniformizarea numărului de
schimburi de aer între
interior și exterior
- Reduce pierderea de căldură
prin anvelopa clădirii
Sisteme HVAC cu înaltă eficiență energetică

Sisteme simplificate cu o eficiență energetică crescută

Sisteme HVAC cu înaltă eficiență energetică
Sisteme HVAC clasic
Sisteme HVAC cu înaltă eficiență energetică

MVHR
Mechanical Ventilation
Heat Recovery
Sisteme HVAC cu înaltă eficiență energetică
Puț canadian
= schimbător de căldură sol-aer ce poate fi folosit atât pentru încălzirea clădirilor pe
timpul iernii, cât şi pentru răcirea acestora pe timpul verii [în engleză: Earth-to-Air Heat
Exchanger (EAHX)].

Schema de principiu a puţului canadian

priză de aer

tub colector ventilator aer

sistem preluare condensat

Puț canadian - componente
Componente exterioare
- priză de aer (se amplasează la distanță de surse de poluare/praf și la 1 m înălțime de sol)
- grilă cu ochiuri fine (protejează tubul colector de animale mici cum ar fi rozătoarele, de păsări
sau de insecte şi trebuie să fie accesibilă la curăţare)
- filtre de aer (se verifică des pentru a evita colmatarea => scăderea debitului de aer)
Tubul colector
- este cea mai importantă componentă a unui puț canadian
- pentru reducerea influenței mediului ambiant asupra temperaturii solului, se îngroapă la 2-4 m
- alegerea colectorului se face după anumite criterii: rezistenţă, etanşeitate, durabilitate,
impermeabilitate, proprietăţi termice, impermebilitatea la infiltraţiile de radon
Tipuri de colectoare
• flexibile (solicitarea exterioară poate determina schimbări ale secţiunii tubului fără a cauza daune)
- tub gofrat, extensibil, cu manşon, trebuie să prezinte o suprafaţă interioară netedă pentru a evita
stagnarea condensatului între inele
- se instalează de obicei în soluri compacte şi în pat de nisip, evitându-se introducerea în zone
foarte apropiate de râuri sau locuri de întâlnire ale apelor freatice, pentru evitarea pătrunderii apei
- tipuri de materiale: polipropilena (PP), policlorura de vinil (PVC), polietilena (PE), tub pentru
protecţia cablurilor (TPC)
• rigide (secţiunile lor pot suferi deformări verticale/orizontale permanente la solicitări externe)
- materiale utilizate: betonul, fonta şi gresia vitrificată
- deşi are durată de viaţă ridicată şi este neutru din punct de vedere sanitar este de preferat a se
evita betonul deoarece din cauza grosimii sale nu este un bun conductor iar suprafaţa interioară
prezintă o rugozitate mare.
- tuburile din beton se preferă ȋn locul celorlalte dacă se introduc ȋn soluri mai dificile şi trebuie să
suporte sarcini mari.
Puț canadian - componente

Sistemul de preluare a condensatului

- procesul de condensare a vaporilor de apă din aer depinde ȋn primul rând de umiditatea aerului,
temperatura solului dar şi de alţi parametri cum ar fi debitul de aer şi lungimea tubului colector.
- procesul de condensare este mai intens la ȋnceputul verii (temperatura solului care ȋnconjoară
tubul este mai scăzută)
- tipuri constructive: cu cămin colector; cu sifon

Puţ canadian cu cămin colector Puţ canadian cu sifon de evacuare

(se aplică clădirilor fără subsol) (se aplică clădirilor cu subsol)

1-3% 1-3%

Ventilatorul pentru extracţie

- se dimensionează în funcţie de debitul de aer proaspăt
- din motive acustice se montează de obicei întru-un cheson silenţios
 Puț canadian - tipuri
Puţul canadian cu aer (tradițional)
1) control by-pass; 2) cutie de control; 3) ventilator;
4) manşon; 5) connexion mantle; 6) colector
geotermal; 7) cămin condensat; 8) tub rigid; 9) priză
de aer; 10) by-pass; 11)senzor temperatură; 12) priză
de aer directă
Puţul canadian cu apă
1) tub izolat; 2) cutie de control a modulului
hidraulic; 3) cutie de control; 4) modul hidraulic
izolat; 5) vas expansiune; 6) colector geotermal;
7) termostat; 8) priză de aer directă şi grilă de
protecţie; 9) schimbător de căldură cu filtru
Puț canadian – tipuri de sisteme colectoare

Sistem buclă Sistem meandră

PA PA

Clădire

Clădire

Sistem cu tuburi paralel

PA

Clădire

Exemplu de montare a tuburilor în paralel

(REHAU AWADUKT Thermo)
Puț canadian – elemente necesare conceperii
Evaluarea riscurilor sanitare
• factori de risc:
 poluarea cauzată de gazele de eşapament
 infiltrații de radon (gaz natural inodor şi incolor, apărut în urma dezintegrării uraniului în scoarţa pământului)
 polenul produs de plantele din jurul casei
• soluții:
 amplasarea prizei de aer la distanţe mai mari faţă de locurile prin care trec vehicule sau faţă de parcările
acestora, faţă de hotele bucătăriilor sau de locul de extragere a aerului uzat
 plantarea de tuia pentru a îngreuna transportul polenului de către vânt
Evaluarea necesarului de energie a clădirii
• se iau în calcul pierderile de căldură, comportarea clădirii în timpul sezonului de încălzire
• se evaluează costurile asociate
• se analizează posibilelor soluţii de ventilare şi încălzire
Evaluarea solului ȋn care se instalează tubul
• randamentul puţului canadian este influențat în cea mai mare măsură de proprietăţile solului: căldura
specifică şi conductivitatea termică
• conductiviatea termică a solului depinde de temperatură, de compoziţia sa şi de conţinutul de apă
• variaţiile climatice conduc la modificări ale temperaturii, ale conţinutului de apă şi deci şi la variaţii
ale conductivităţii termice, transferul de căldură intensificându-se la creşterea umidităţii.

Influenţa conţinutului de umiditate asupra

conductivităţii termice a solului
Puț canadian – conectarea cu alte sisteme
Puţ canadian şi şemineu solar
• puţul canadian asigură ȋmprospătarea aerului şi preȋncălzirea/răcirea acestuia
• şemineul solar are rolul de a evacua aerul din casă

35oC

12,8oC

Puţ canadian şi sistem de ventilare simplu flux

• pe lângă ventilatorul de aer cu care este echipat puţul canadian şi care este utilizat pentru a aspiraţia
aerului prospăt, se mai foloseşte un al doilea ventilator de aer
• debitele celor 2 ventilatoare trebuie să fie egale
• evacuarea aerului viciat se face prin suprapresiune
Puţ canadian şi sistem de ventilare dublu flux
• presupune utilizarea a două ventilatoare suplimentare, unul pentru aspiraţia aerului nou, altul pentru
refularea aerului viciat
• acest tip de ventilare permite recuperarea căldurii conţinută de aerul viciat fie prin amestecul
acestuia cu aerul nou, fie prin intermediul unui recuperator (la casă pasivă, condiţiile de igienă se
îndeplinesc dacă întreaga cantitate de aer nou provine din exteriorul clădirii)
Sisteme HVAC cu înaltă eficiență energetică
Unitate de ventilare mecanică cu recuperare de căldură (MVHR unit)

ROL MULTIPLU:
1. Ventilație
- asigură introducerea unei cantități optime de aer proaspăt
- asigură extragerea/eliminarea aerului viciat (umed, concetrații mari de CO2)
- previne apariția unei concentrații crescute a poluanților în clădire
- protejează structura clădirii (evacuarea aerului umed)
2. Recuperarea căldurii din aerul viciat
- asigură recuperarea eficientă a unei părți semnificative din căldura conținută de aerul viciat
- minimizează pierderile de căldură asociate cu alte metode de ventilație
3. Încălzirea aerului proaspăt (doar anumite configurații)
- cuplarea cu element interior de încălzire
- elementul de încălzire funcționează pe bază de apă caldă / rezistență electrică și un termostat
Sisteme HVAC cu înaltă eficiență energetică
Unitate de ventilare mecanică cu recuperare de căldură (MVHR unit)
- introducere aer proaspăt în dormitoare și camere de zi
- extragere aer viciat din băi și bucătării
- camere de transfer: holuri, casa scărilor etc.

3 niveluri de ventilație:

1. Redus (clădirea neocupată pentru

câteva ore)

2. Normal (clădirea este ocupată)

3. Ridicat (cazuri de excepție:

concentrații mari de CO2 și
umiditate)
Sisteme HVAC cu înaltă eficiență energetică
Unitate MVHR - recuperatorul de căldură

Incălzește aerul proaspăt cu valori

cuprinse între 15 – 18 grd.

Evitarea înghețului (cuplare cu

EAHX sau sistem de pre-încălzire
electrică a aerului rece)

Schimbător de căldură în curent încrucișat

- facilitează transferul termic între aerul viciat si cel proaspăt

- utilizat în clădiri eficiente energetic
- reduce sarcina termică a clădirii
- randamente foarte bune (η > 75%)
- consum energetic redus (consum ventilator < 0,45 Wh/m2)
- poate reduce cu până la 30% necesarul de energie pentru încălzire în clădiri etanșe
Sisteme HVAC cu înaltă eficiență energetică
Unitate MVHR - recuperatorul de căldură
DATE TEHNICE:
1. Capacitate – debitul de aer ce poate fi vehiculat [m3/h]
2. Presiune – presiunea maximă la care poate vehicula debitul dorit [Pa]
3. Eficiența termică – rata de recuperare a căldurii [%]
4. Eficiența electrică – consumul ventilatoarelor [W/m3/h]
5. Filtre – tipul de filtru acceptat

Exemplu: PAUL Focus 200

1. Capacitate – 60/200 m3/h – 3 trepte de funcționare

2. Presiune – 150 Pa
3. Eficiență termică – 93…95 %
4. Eficiență electrică – 0,31 W/m3/h
5. Filtre – G4/F7 (praf/polen)
6. Controller programabil
7. Funcție anti-îngheț
Sisteme HVAC cu înaltă eficiență energetică
Unitate MVHR - recuperatorul de căldură

Diferite tipuri constructive și eficiențe termice aferente

Sistem HVAC Casa Pasivă UPB – studiu de caz

T1…T8 – senzori de temperatură

(cu fir)

EAHX – puț canadian

MVHR – recuperator de căldură
ER – rezistență electrică
 Sistem HVAC Casa Pasivă UPB – studiu de caz
Distribuția energiilor pe echipamente (martie-aprilie 2015)

Contribuția sistemelor la consumul total de energie:

- EAHX (puț canadian): 142,5 kWht (8,5 %)
- MVHR (recuperator): 568 kWht (34 %)
- ER (rezistența electrică): 960,5 kWht (57,5 %)
 Sistem HVAC Casa Pasivă UPB – studiu de caz

Variația temperaturilor în interiorul sistemului HVAC (31 ianuarie 2015)

 Inteligența
– posesia facultăților intelectuale
– capacitatea de a percepe și înțelege realitatea
– filosofia latină: intelligentia
inter – între
legger – a alege

Inteligența Artificială
– emularea proceselor ce caracterizează vietăți
– îmbinarea cu sistemele mecanice
– imită capacitatea umană:
mecanisme de învățare
deducere
luare de decizii
1973
1979 Criza Petrolului

1980 Ideea de clădire inteligentă

1983 City Place, Hartford – Connecticut, USA

 City Place

Analogie

Corp
uman Sisteme

Sistem respirator Sistem de ventilație

Sistemul circulator Lifuri

Senzori/sistem
Simțurile
securitate
 Definiții (1):
o 1983: […] caracterizată de un sistem de control complet
automat
o 1988: […] integrează sisteme variate de gestionare a
resurselor, cu scopul de maximiza performanțele tehnice,
flexibilitatea în exploatare și costurile de operare
o 1990: […] să răspundă cerințelor și nevoilor din ce în ce
mai diversificate ale utilizatorilor și să poată crește
productivitatea angajaților.
o 2000: […] capacitatea de învățare și ajustare în funcție
de necesitățile locatarilor.
 Definiții (2):
Intelligent Building Institute of European Intelligent Building
the United States Group

[…] o clădire ce oferă un mediu […] creează un mediu interior ce

productiv și eficient din punct de maximizează eficiența
vedere al costurilor, prin ocupanților, în același timp în
optimizarea celor patru elemente care permite gestionarea
de bază, incluzând: structura, eficientă a resurselor cu costuri
sistemele, serviciile, minime pe întreaga durată de
managementul și interconexiunea viață a sistemelor hardware și
dintre acestea. software

MAXIMIZAREA CONFORTULUI
MAXIMIZAREA INTERIOR ȘI MINIMIZAREA
CONFORTULUI INTERIOR CONSUMULUI DE ENERGIE
 Definiții (3):
A.T.P. So: … o clădire nu poate fi inteligentă de la sine, dar poate oferi ocupanților
un surplus de inteligență în exploatare;

M1: Respectarea mediului înconjurător;

M2: Utilizarea spațiului de locuit și flexibilitate;
M3: Cost-Eficiență în exploatare;
M4: Confortul utilizatorilor;
M5: Eficiență la locul de muncă;
M6: Cultură;
M7: Utilizarea tehnologiei de vârf;
M8: Procesul de construcție și structură;
M9: Sănătate și salubritate

O clădire inteligentă este proiectată în conformitate cu selectarea

adecvată a Modulelor Calitate – Mediu, cu scopul de a întâmpina
cerințele ocupanților prin maparea sistemelor de operare a clădirii
adecvate …
SISTEMELE NECESARE INTEGRĂRII
ÎNTR-O CLĂDIRE INTELIGENTĂ
STRUCTURA FUNCȚIONALĂ GENERALĂ A
UNEI CLĂDIRI INTELIGENTE
STRUCTURA FLUXURILOR DE DATE ÎNTR-O
CLĂDIRE INTELIGENTĂ
ARHITECTURA HARDWARE TIPICĂ
PENTRU O CLĂDIRE INTELIGENTĂ
 STRUCTURA FUNCȚIONALĂ A
UNEI REȚELE INTELIGENTE

Rețeaua inteligentă va fi compusă din calculatoare, sisteme de control,

componente automatizate, tehnologii noi și echipamente ce pot colabora împreună
cu rețeaua electrică pentru a răspunde la evoluția cererii electrice.
Beneficiile unei rețelei inteligente sunt:
 transmiterea mai eficientă a energiei electrice
 restaurarea rapidă a rețelei electrice în cazul apariției unor perturbații
 prețuri mai mici pentru consumatori
 reducerea cererii de vârf
 creșterea integrării la scară largă a sistemelor de energie regenerabilă
 securitate sporită
 Avantajele implementării unei CI
• creşterea confortului;
• amortizarea investiţiei se face în 5-7 ani - prin creşterea eficienţei consumurilor
energetice
– 15% - 17% pentru iluminat
– 30% pentru încalzire, răcire, ventilaţie
– 10% pentru alte activităţi
• scăderea totală cu 20% - 25% a cheltuielilor anuale de întretinere (utilități).
• pentru o perioadă de viaţă medie de 50 de ani a locuinţei ce înglobează elemente
inteligente, cheltuielile de utilizare faţă de locuinţele clasice sunt estimate a se diminua
la circa 40%.
• tehnologia electronică şi informatică utilizată asigură o durată de viață de circa 20 de
ani, deschiderea conceptului permițând perfecționarea soluțiilor fără întreruperi
funcționale

 Dezavantajele implementării unei CI

• costurile de construcţie se majorează cu 12% - 16% faţă de acelaşi tip de clădire fără
elemente inteligente
• amortizarea investiției se face în 5-7 ani
• fiabilitatea scăzută a sistemului integrat