UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANȚA

Facultatea: Științe Aplicate și Inginerie

Specializarea: Master I.S.S.E.R.

REFERAT
Modelarea proceselor în sisteme și structuri
pentru surse de energie regenerabile

Tema: Modelarea matematică a unui sistem

energetic eolian

Titularul disciplinei: Lect. univ. dr. Corneliu Ioan OPREA

Masterand: Mocanu Vlad

An universitar
2019 – 2020
 Modelarea matematică a unui
sistem energetic eolian

1. Scurtă evoluție a sistemelor eoliene

Energia eoliană este energia vântului, o formă de energie regenerabilă. La

început energia vântului era transformată în energie mecanică. Ea a fost folosită de
la începuturile umanității ca mijloc de propulsie pe apă pentru
diverse ambarcațiuni iar ceva mai târziu ca energie pentru morile de vânt. Morile
de vânt au fost folosite începând cu secolul al VII-lea î.Hr. de perși pentru
măcinarea grăunțelor. Morile de vânt europene, construite începând cu secolul al
XII-lea în Anglia și Franța, au fost folosite atât pentru măcinarea de boabe cât și
pentru tăierea buștenilor, mărunțirea tutunului, confecționarea hârtiei, presarea
semințelor de in pentru ulei și măcinarea de piatră pentru vopselele de
pictat. Morile de vânt americane pentru ferme erau ideale pentru pomparea de apă
de la mare adâncime. Turbinele eoliene moderne transformă energia vântului
în energie electrică producând până la 2-3MW putere, cele mai multe generând
între 500-1500 KW. La sfârșitul anului 2010, capacitatea mondială a
generatoarelor eoliene era de 194 400 MW. Toate turbinele de pe glob pot genera
430 Terawațioră/an, echivalentul a 2,5% din consumul mondial de energie.
Industria vântului implică o circulație a mărfurilor de 40 miliarde euro și lucrează
în ea 670 000 persoane în întreaga lume.
Țările cu cea mai mare capacitate instalată în ferme eoliene
sunt China, Statele Unite ale Americii, Germania și Spania. La începutul anului
2011, ponderea energiei eoliene, în totalul consumului intern era de 24%
în Danemarca, 14% în Spania și Portugalia, circa 10% în Irlanda și Germania,
5,3% la nivelul UE; procentul este de 3% în România la începutul anului 2012. La
aceeași dată în România existau peste o mie de turbine eoliene, jumătate dintre ele
fiind în Dobrogea.
2. Utilizarea sistemului clasic Diesel-Generator

Motorul Diesel

Propulsia cu motoare Diesel pastreaza suprematia in domeniul naval. Motorul

cu ardere interna a fost patentat de catre Rudolf Diesel, in anul 1893. Astazi,
motoarele Diesel realizeaza puteri maxime pe cilindru de circa 4000 KW, cu un
consum de combustibil de aproximativ 165 [g/Kwh] si un randament de pana la
50%.
3. Trecerea de la motorul clasic la turbina eoliană

Avantaje

În contextul actual, caracterizat de creşterea alarmantă a poluării cauzate de

producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce în ce mai
importantă reducerea dependenţei de aceşti combustibili.
Energia eoliană s-a dovedit deja a fi o soluţie foarte bună la problema energetică
globală.
• Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substanţe poluante
şi gaze cu efect de seră, datorită faptului că nu se ard combustibili.
• Nu se produc deşeuri. Producerea de energie eoliană nu implică producerea
nici unui fel de deşeuri.
• Costuri reduse pe unitate de energie produsă. Costul energiei electrice
produse în centralele eoliene moderne a scăzut substanţial în ultimii ani. În 2004,
preţul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime faţă de cel din anii 80, iar
previziunile sunt de continuare a scăderii acestora, deoarece se pun în funcţiuni tot
mai multe unităţi eoliene cu putere instalată de mai mulţi megawaţi.
• Costuri reduse de scoatere din funcţiune. Spre deosebire de centralele
nucleare, de exemplu, unde costurile de scoatere din funcţiune pot fi de câteva ori
mai mari decât costurile centralei, în cazul generatoarelor eoliene, costurile de
scoatere din funcţiune, la capătul perioadei normale de funcţionare, sunt minime,
acestea putând fi integral reciclate.

Dezavantaje

Principalele dezavantaje sunt resursa energetică relativ limitată, inconstanţa

datorită variaţiei vitezei vântului şi numărului redus de amplasamente posibile. La
început, un important dezavantaj al producţiei de energie eoliană a fost preţul
destul de mare de producere a energiei şi fiabilitatea relativ redusă a turbinelor.
Un alt dezavantaj este şi "poluarea vizuală" - adică, au o apariţie neplăcută - şi de
asemenea produc "poluare sonoră".
De asemenea, se afirmă că turbinele afectează mediul şi ecosistemele din
împrejurimi, omorând păsări şi necesitând terenuri mari virane pentru instalarea
lor.
Un alt dezavantaj este riscul mare de distrugere în cazul furtunilor, dacă viteza
vântului depăşeşte limitele admise la proiectare. Oricât de mare ar fi limita admisă,
întotdeauna există posibilitatea ca ea să fie depăşită.

4. Avantajele unei turbine eoliene cu ax vertical în raport cu cele cu

ax orizontal
Pe piața mondială actuală, turbinele eoliene cu ax orizontal (HAWTs) sunt cele
mai răspândite, dar turbinele eoliene cu ax vertical (VAWTs) au avantaje
incontestabile, si anume:
- nu trebuie orientate în funcție de direcția vântului,
- având ax vertical,generatorul si transmisia pot fi amplasate la nivelul
solului ceea de determină costuri de întreținere scăzute,
- greutate redusă,
- costuri de construcție reduse,
- randament ridicat față de eolienele cu az orizontal.
5. Specificațiile tehnice ale unei turbine eoliene cu ax vertical de tip

Gorlov

5.1 Construcție turbină

Diametru rotor (D)

Înălțime rotor (H)
Experimental s-a stabilit că raportul ideal:

H
≅ 1.2-1.7
D

Număr pale (n): din cercetările realizate în laboratoare pe turbine cu 2,3,4 și 5,

randamentul cel mai bun l-a avut turbina cu 3 pale.

n=3
Pitch angle (δ) (unghiul format între înclinarea palei si orizontală)
Twist angle (Ψ) (unghiul urmărit de pală de la bază până la partea superioară prin
torsiune)

360 H
=2 πR tan δ
Ψ

Lungime coardă (c) - (se referă la lungimea corzii ce unește bordul de atac de
bordul de fugă al unei secțiuni de pală)

Profil pala, simetric: NACA 0020

Swept area ( A s ¿=2 πRH (aria

desfășurată a turbinei)
Frontal area ( A f ¿=DH (aria frontală)
 Solidity (σ) – este un parametru important pentru viteza de pornire a turbine,
astfel: σ (mic) va determina o viteză mare de rotație dar un cuplu mic, și invers.
Se va alege σ =27 pentru a optimiza raportul dintre viteza de rotație a turbinei
si cuplul acesteia. Menționăm faptul că σ nu terebuie să depășească 40, altfel
randamentul va scădea brusc.
c ∙n
σ=
2 πR

5.2 Calcul Eficiență

Calculul eficienței rotorului s-a realizat cu formula:

Pt
η wt =
Pw

Unde :
A ∙ ρair ∙ v 3
PW = – Puterea furnizată de vânt
2

1
Pt = ∙η wt ∙ ρair ∙ A ∙ v 3 – Puterea oferită de turbina eoliană
2

Relația dintre viteza vântului și viteza de rotație a palei:

ωdar ∙ R
λ=
v

Viteza de rotație a turbinei:

2∙ λ ∙ v air ∙ π
ω dar =
60∙ R

Cuplul produs de tubină:

Pdar
T dar =
ωdar

5.3 Experiment
 Acest experiment are ca scop stabilirea parametrilor optimi ai coeficientului de
putere în raport cu Tip speed ratio (λ) și Twist angle (Ψ). Parametrii sunt obținuți
din rezultatele testelor și prin simulare numerică.
Testul se efectuează folosind cei doi parametri fizici: Twist angle de 60 ° și 120 °
și cu Pitch angle de 72,56° și 57,8.

Dimensiunile turbinei experimentale:

H=0.3m
D=0.18m
c=0.05m
n=3
Profil pală: NACA 0020

Așadar:

H
=1.66
D

0.05 ∙ 3
σ= =0.265
2∙ 3,14 ∙ 0.09

Rezultatele testelor și analiza numerică a cuplului

 Relația dintre C p și λ

Rezultatele testelor și analiza numerică a coeficientului de putere

 Rezultatele testelor practice au arătat că pentru Twist angle 60° avem un
coeficient de putere de C p=10.1 % pentru λ=1.28, în timp ce pentru Twist angle
120° avem C p=9.9 % pentru λ=1.23.
ωdar ∙ R 2∙ λ ∙ v air ∙ π
λ=
v
;ω dar
60∙ R
=

Simularea numerică ne-a oferit C p=27,5 % pentru Twist angle 60° și

C p=31 % pentru Twist angle 120°.
Diferența coeficienților celor două tipuri de măsurători provine din diferite
cauze cum ar fi frecarea mecanică dar și alte pierderi.
 Referitor la HAWT( turbină eoliana cu ax orizontal) vs VAWT (turbină
eoliană cu ax vertical), randamentul unei turbine orizontale este aproape dublu fata
de una verticală în condiții optime.
Dacă locația se află în câmp deschis, nu există obstacole și se poate ridica la
o înălțime mare, se folosesc HAWT.
În conditii de turbulență (obstacole, înălțime mică, zone urbane), VAWT
învinge HAWT. În timp ce HAWT se „învârte în jurul cozii” pentru a se alinea cu
direcția vântului, eoliana verticală va produce energie.

6. Modelarea sistemului

Se consideră necesitatea autonomiei totale cu energie electrică a unei

locuinte
urbane din regiunea Constanța, deci, care nu permite amplasarea unei eoliene
HAWT, ci a uneia VAWT.

6.1 Alegerea consumatorilor:

1 Calculul necesarului de energie pentru cele 2 becuri având puterea de 20W :

EC =număr de becuri∗puterea aparatului∗numărul orelor de funcționare

1

EC =2∗20 W ∗3 h
1

EC =120Wh
1
2 Calculul necesarului de energie pentru un televizor avand puterea de 50w:

EC =televizor∗puterea aparatului∗numărul orelor de funcționare

3

EC =1∗50 W ∗1h
3

EC =50Wh
3

3 Calulul necesarului de energie pentru un laptop, avand puterea de 33w:

EC =laptop∗puterea aparatului∗numărul orelor de funcționare

3

EC =1∗33 W ∗4 h
3

EC =132Wh
3
4 Calculul necesarului de energie pentru un frigider, avand consumul de 190w:

EC =frigider∗puterea aparatului∗numărul orelor de funcționare

4

EC =1∗190 W ∗4 h
4

EC =760 Wh
4

6.2 Bilanț energetic

W nec =∑ W cons

W nec =1100 Wh/ zi

W nec 1100 Wh
Pnec = = =45 Wh
24 h 24 h

6.3 Datele Meteo

S-a calculat o viteză medie a vântului de v=6.468m/s, prin realizarea mediei aritmetice a
vitezei vânturilor din Anexa 1.
Măsurători experimentale privind viteza vântuluirealizate de firma MONSSON ALMA
Constanţa în perioada august-septembrie-octombrie 2010.

6.4 Alegerea dimensiunii rotorului în funcție de necesarul de

energie:
 1
- Pt = ∙C p ∙ ρair ∙ A ∙ v 3
2
- Experimental s-a stabilit un coeficient de putere de C p=10.1 %
- λ=1.28
- Pnec =45Wh
- v m=6.468 m/s
H
- D
=1.66
45 Wh 45Wh
- A= = =2.75 m 2 ≅ 3 m2 (49Wh)
0.5 ∙ 0.101∙ 1.2 kg /m ∙6.468 16.397
3 3

6.5 Dimensiunile alese pentru turbină:

H
 D
=1.64

 H=2.3m
 D=1.4m

(dimensiuni alese pentru o arie frontală A=3.22m 2 echivalentul unei

puteri estimate de 52.8Wh)
c ∙n σ ∙2 πR 0.27 ∙3.14 ∙ 1.4
 σ=
2 πR
=0.27 → c=
n
=
3
=0.395 m

 Twist angle (Ψ)=60°

Bibliografie:
https://www.wikipedia.org/
http://www.creeaza.com
http://www.greensource.ro/avantaje&dezavantaje.html