Proiecte colaborative de cercetare aplicativa

PCCA - 2

RAPORTUL STIINTIFIC SI TEHNIC IN EXTENSO (RST)

Proiect:

Sistem hibrid de energie regenerabila bazat pe turbina

eoliana cu ax vertical cu panouri fotovoltaice integrate
si suspensie magnetica

Acronim: WIPHRES
Contract: Nr. 40/2012 / Faza 1
Perioada etapei: 03 iulie 09 decembrie 2012
CO: Institutul de Statistica Matematica si
Matematica Aplicata Gh. Mihoc C. Iacob - Bucuresti
P1 : AEROSTAR S.A. - BACAU
P2 : Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti - CCSAE

Director proiect CO: Dr. ing Horia Dumitrescu

1

CUPRINS
Pg.
Rezumat

Introducere

12

1.1

State of the Art

12

1.2

Posibile zone de amplasare a sistemului WIPHRES.

14

Studiu de caz pentru teritoriul Romaniei

1.3

Cerinte si specificatii. Modelul conceptual

24

1.3.1

Identificarea cerintelor principale pentru VAWT

24

1.3.2

Definirea schemei generale de constructie a VAWT

25

1.4

Proiectarea VAWT proiectarea conceptuala.

27

1.4.1

Analiza aerodinamica a conceptiei proiectului

28

1.4.1.1 Modul de functionare a turbinelor eoliene

28

1.4.1.2 Dimensionarea turbinei pentru o putere data

30

1.4.1.3 Soliditatea turbinei in functie de TSR

32

1.4.1.4 Calculul rotorului

34

1.4.2

36

Rezultate ale analizei

1.4.2.1 Simulari numerice

36

1.4.2.2 Numarul de pale

39

1.4.2.3 Pasul de asezare al palei

39

1.4.2.4 Concluzii

42

1.4.3

42

Conceptii si solutii contructive - pale, rotor, suspensie magnetica

1.4.3.1 Solutie constructiva pentru pale

42

1.4.3.2 Solutie constructiva pentru rotor

43

1.4.3.3 Solutie constructiva pentru carenajelor extremale ale rotorului

43

1.4.3.4 Suspensie - Lagare magnetice axiale si radiale

43

1.4.4

Scheme cinematice pentru grupul turbin eolian generator electric

50

1.4.5

Alegerea materialelor care se vor utiliza in constructia VAWT

54

1.5

Studiul amplasarii WIPHRES

55

1..6

Diseminare

59

Concluzii

60

Bibliografie

61

Proiecte colaborative de cercetare aplicativa

PCCA - 2
RAPORTUL STIINTIFIC SI TEHNIC IN EXTENSO (RST)

-- R E Z U M A T

Proiect:

Sistem hibrid de energie regenerabila bazat pe turbina

eoliana cu ax vertical cu panouri fotovoltaice integrate
si suspensie magnetica

Acronim: WIPHRES
Contract: Nr. 40/2012 / Faza 1
Perioada etapei: 03 iulie 09 decembrie 2012
CO: Institutul de Statistica Matematica si
Matematica Aplicata Gh. Mihoc C. Iacob - Bucuresti
P1 : AEROSTAR S.A. - BACAU
P2 : Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti - CCSAE

Director proiect CO: Dr. ing Horia Dumitrescu

Sistem hibrid de energie regenerabila bazat pe turbina

eoliana cu

ax vertical cu panouri fotovoltaice integrate si suspensie magnetica

Etapa I : Proiectarea turbinei cu ax vertical (VAWT)

REZUMAT
In ultimii ani a reaparut o crestere a interesului pentru turbinele cu ax vertical, atat de scara mare cat
si de scara mica. Cerinta de turbine cu ax vertical si mai ales de sisteme hibride este motivata de
descentralizarea generarii de energie pentru comunitatile si localitatile rurale sau pentru zonele
turistice izolate.
Obiectivul principal al acestui proiect este de a contrui un sistem hibrid, costnd dintr-o turbina cu
ax vertical de scara mica, realizat in doi pasi, cu suspensie magnetica si prin integrarea unor panouri
subtiri cu celule photovoltaice, capabil sa furnizeze o putere instalata de aproximativ 10 kW.
Obiectivele etapei I s-au bazat pe activitatile necesare proiectarii preliminare a sistemului
WIPHRES. Institutul de Statistica Matematica si Matematica Aplicata (CO), SC AEROSTAR S.A.
Bacau (P1) si Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti (P2) au concurat la realizarea acestor
obiective in perioada iulie decembrie 2012.
Punctul de plecare al etapei nr. 1 l-a constituit stadiul actual al sistemelor hibride (eolian
solar), cu suspensie magnetica, studiu efectuat de asemenea chiar la initierea propunerii temei de
proiect (WIPHRES). Astfel s-a studiat cazul celei mai mari turbine MagLev din China centrala, a
carei constructie a inceput in noiembrie 2007, dar si al celor de scara mica, (din Arizona, USA) a
caror capacitate poate varia intre 0,5 si 5 kW. In cazul sistemului hibrid se poate ajunge la un cost al
energiei produse de sub 5 cent/ kWh. Ceea ce este foarte important este ca aceste tipuri de turbine
pot fi o oportunitate pentru zonele cu viteze mici ale vantului, tinand cont ca viteza de demaraj poate
fi sub 1,5 m/s.
Desi in ultimii ani sunt construite si instalate generatoare eoliene de putere mare ca o sursa
de energie regenerabila din surse nepoluante in acelasi timp sunt instalate si turbine eoliene de
putere mica pentru a mentine un consum local independent de o sursa de energie, mai ales in zone
izolate, dar si ca o sursa suplimentara de energie regenerabila in unele zone populate.
Una din cele mai bune solutii pentru tubinele eoliene de scara mica este folosirea
generatoarelor sincrone cu magnet permanent (PM). Generatoarele PM multipoli de viteza mica sunt
mentinute libere si pot fi folosite in diferite conditii climatice. Este posibila combinarea
generatoarelor eoliene PM pentru tehnologii hibride cum ar fi eolian photovoltaic, eolian-diesel.
4

Rotorul unei turbine eoliene tipice are o turatie cuprinsa intre 20 si 200 rot/min. La turbinele
eoliene conventionale generatorul este cuplat la turbina via un multiplicator, astfel ca el se poate roti
la o turatie de 1000 1500 rot/min. Constructia turbinei eoliene se poate simplifica prin eliminarea
reductorului/multiplicatorului si prin folosirea unui generator de turatie mica, al carui rotor va avea
aceeasi turatie cu cea a rotorului turbinei eoliane. In acest proiect se va folosi solutia unei actionari
directe a generatorului sincron PM datorita simplicitatii ei.
Suspensia magnetica cu magnet permanent (MP) este o suspensie fara contact, care se
foloseste in principal pentru aplicatii care implica rotatie. Interesul major consta in faptul ca nu
exista contact mecanic si deci nici frecare intre partea rotativa si suportul ei. Dezvoltarea materialor
magnetice permanente a condus la concluzia ca folosirea rulmentilor magnetici MP sa fie o optiune
interesanta pentru multe turbomasini. La turbinele de vant, folosirea rulmentilor magnetici elimina
necesitatea lubrifiantilor si rezolva problema duratei de functionare a rulmentilor.
Turbinele de vant care folosesc suspensia magnetica au si capacitatea de a putea
demara/initia rotatia rotorului chiar si la o viteza a vantului sub 1,5 m/s. De asemenea capacitatea de
generare creste cu aproape 20% fata de o turbina conventionala iar costurile de intretinere scad la
jumatate.
Sistemul fotovoltaic (PV) consta in cateva componente, incluzand module photovoltaice,
mijloace de regularizare si/sau modificare a electricitatii la iesire, o unitate de stocare a energiei in
cazul unui sistem care functioneaza izolat , si montaje si conexiuni electrice. Folosirea panourilor
fotovoltaice in conexiune cu turbina eoliana inseamna o sursa de energie complementara celei
eoliene, ceea ce conduce la obtinerea unei energii medii ridicate pe parcursul unui an.
O a doua activitate a etapei se refera la posibile zone de amplasare a sistemului hibrid
WIPHRES. Astfel au fost prezentate mai multe surse de informare care ofer datele necesare pentru
estimarea energiei electrice care ar putea fi produs folosind sisteme sisteme eoliene i fotovoltaice
de conversie plasate pe teritoriul Romniei in vederea identificarii unor posibile zone convenabile
de amplasare a sistemului WIPHRES propus.Astfel au fost analizate datele ofetrite de Institutul
pentru Energie i Transport al Comisiei Europene1, care sunt oferite sub forma unor hri care prezint
sumele locale anuale ale energiei radiaiei solare globale primit de o suprafa orizontal i de o
suprafa cu nclinarea optim. Datele furnizate sunt mediile specifice anilor 1998-2011. Valorile
densitii de suprafa ale energiei radiaiei solare sunt date n kWh/m2. Zonele geografice marcate
cu o aceeai culoare primesc anual de la soare aceeai energie, cu valorile specificate de legenda
culorilor.n figurile 1.a i 1.b sunt date hrile energiei radiaiei solare anuale primite de teritoriul
Romniei

http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/
5

Sursa: PVGIS European Union, 2001-2012

Fig. 1.b: Radiaia solar global n planul
cu nclinarea optim

Fig. 1.a: Radiaia solar global n plan orizontal

Au fost apoi analizate datele oderite pe pe site-ul www.energieverde.wordpress.com2 si s-au prezentat

hrile potenialelor energetice eolian i solar postate pe site-ul www.energieverde.wordpress.com

pe data de 2 august 2007. Ele se pot gsi i pe site-ul http://www.ecomagazin.ro/harta-vanturilor-sia-soarelui/. Aceste hri au fost furnizate de Administraia Naional de Meteorologie (ANM).
Caracteristicile vnturilor din Romnia (viteza, direcia, frecvena . a.) se pot gsi n Wind
Atlas for Europe prezentat pe site-ul www.anemos.de. n figura 3.a, pentru exemplificare, se d
harta distribuiei vitezelor vnturilor din Romnia n luna februarie 2005, la nlimea de 100 m, iar
n figura 3.b, se prezint alte caracteristici ale vnturilor oferite de atlasul firmei ANEMOS
(direciile, frecvenele i abaterile vitezelor vnturilor specifice unei anumite locaii).
Au fost prezentate hrile potenialelor energetice eolian i solar postate pe site-ul
http://energy.armandconsulting.eu. Harta potenialului energetic eolian prezint, pentru diferite zone
geografice, numrul anual de ore de vnt cu vitez mai mare de 4 m/s. Harta potenialului energetic
solar prezint distribuia teritorial a densitii energiei solare a radiaiei globale la suprafaa
pmntului (sursa: PVGIS European Communities, 2001-2008; autori: M. ri, T. Cebecauer, T.
Huld i E. D. Dunlop).
Pe site-ul http://energy.armandconsulting.eu se mai dau i hrile lunare ale zonelor cu
diferite valori medii ale vitezei vntului la nlimea de 80 m, pentru intervalul de timp cuprins ntre
1 iunie 2008 i 1 iulie 2010. Aceste hri pun n eviden diferenele dintre potenialul energetic
2

http://energieverde.wordpress.com/2007/08/02/harta-energie-verde-eolian-solar-update-2007-anm/

eolian zonal al diferitelor anotimpuri. Pentru exemplificare, n figura 5 se prezint hrile lunare ale
anotimpurilor cuprinse ntre 1 septembrie 2008 i 1 septembrie 2009.
Compania 3TIER http://www.3tier.com/en/support/resource-maps/ elaboreaz periodic hri
ale resurselor de energie eolian, solar i hidraulic de pe ntreg globul. Aceste hri au la baz cele
mai noi cunotine tiinifice i tehnologice disponibile. Alegerea unei locaii care s fie interogat
se face prin simpla introducere a coordonatelor ei geografice.
O hart a potenialului eolian ntocmit de compania Megajoule se poate gsi i pe site-ul
Asociaiei Romne pentru Energia Eolian http://rwea.ro/wp-content/uploads/2011/04/hartabig.jpg. Pe acest site sunt oferite informaii climatice curente curente dar i hri cum este cea
referitoare la durata mediei anual de strlucire a soarelui sau viteza medie anual a vntului.
Laboratorul Naional de Energii Regenerabile al SUA (NREL National Renewable Energy
Laboratory) - http://rredc.nrel.gov/solar/calculators/PVWATTS/version1/ - ofer gratuit un
program de calcul pentru estimarea energiei iradianei solare incidente pe o anumit suprafa, cu o
anumit orientare, fix sau mobil. Estimrile se pot face pentru anumite locaii aflate pe listele
prezente n program. Pe aceste liste se gsesc i 5 localiti din Romnia: Bucureti, Cluj-Napoca,
Constana, Craiova i Timioara
Este realizata si o comparatie dintre valorile masurate de partenerul P2- UPB si cele estimate cu
programul NREL pentru energia photovoltaica captata in Bucuresti. Se observa ca diferenta se
incadreaza\intrun interval normal de eroare (Figura 11)
De asemenea este realizata si o mediere a energiei fotovoltaice si cea eoliana furnizata de un sistem
hibrid pe un anumit interval de timp.

Complementaritatea celor doua energii verzi: eoliana si solara (puterea totala generata de sistemul hibrid,
estimata, pe o perioada de un an, in zona deluroasa).

Astfel au fost identificate zonele unde ar putea fi instalate aceste tipuri de sisteme hibride de captare
a energiei.
7

Referitor la activitatea Cerinte si specificatii - Modelul conceptual, cercetarea echipei a avut in

aceasta faza a proiectului patru linii directoare principale:
definirea schemei generale de principiu VAWT ;
alegerea profilului aerodinamic al palelor rotorului, care sa prezinte caracteristici aerodinamice
bune, in conditii de rigiditate suficienta a palei si de prelucrabilitate facila;
identificarea acelor solutii constructive care sa raspunda in cea mai buna masura cerintelor
functionale si de rezistenta a VAWT;
alegerea materialelor si tehnologiilor care se vor folosi in constructia VAWT, care sa conduca la
minimizarea greutatii constructiei, in conditii de rigiditate suficienta si de rezistenta la oboseala
a constructiei.
S-a avut in atentie ca solutiile stabilite sa raspunda cerintelor generale si sa conduca la
eliminarea in masura maxim posibila, a dezavantajelor mentionate, in conditii de productivitate
ridicata la fabricatie. De exemplu, solutia aleasa pentru rotor, cu cate trei pale pe fiecare din cele
trei tronsoane/module care alcatuiesc rotorul, precum si echidistantarea palelor corespunzatoare
modulelor, vor reduce semnificativ atat solicitarile pulsatorii asupra constructiei, cat si nivelul de
zgomot. Este de asteptat ca si autodemarajul sa fie mult imbunatatit.
Turbina eolian propus prezint trei trepte decalate, fiecare treapt avnd 3 pale cu profil NACA
0015, factor de soliditate 0.3 pe fiecare treapt. Partea superioar mpreun cu postamentul joac rol
de concentrator de vnt, asigurnd i suprafa necesar pentru amplasarea panourilor solare.
Rigiditatea ansamblului este asigurat de un sistem de ancorare. Postamentul adpostete
generatorul cu sistemul de control aferent si sistemul de suspensie magnetic, echipamentul de
control al sistemului hibrid.

Fig. 2 Vedere 3D a modelului conceptual

Fig. 3. Schema generala de constructie a VAWT

In urmatoarea etapa a proiectului urmeaza sa se definitiveze solutia finala de proiectare a VAWT si
solutiile de detaliu.
Obiectivul specific al primei faze a proiectului este analizarea diferitelor configuratii ale unei
turbine de vnt cu ax vertical cu autodemaraj, capabile sa produca lucru util, in conditii reale.
Proiectul turbinei va include investigarea diferitelor solutii de autodemaraj, precum si proiectarea
unui model al rotorului turbinei, destinat experimentarii in tunelul aerodinamic de la Universitatea
Politehnica Bucuresti. Modelul va fi conectat la un generator si un traductor de cuplu pentru a
masura energia produsa, cuplul si turatia rotorului. Proiectul va permite de asemenea colectarea
datelor privind efectele pasului unghiular al palelor. Aceste date vor fi utilizate apoi pentru
definitivarea solutiei constructive a turbinei, la scara naturala.

Referitor la analiza aerodinamica a conceptiei proiectului aceasta s-a efectuat cu metode

ingineresti pentru profilul NACA 0012 cu diferiti pasi unghiulari, a aratat ca fenomenul de banda
moarta ar pute fi evitat, dar numai intr-o mica masura. Evitarea benzii de calm cu un grad de
siguranta, ar trebui ca valorile cuplului in domeniul TSR de 0,75 - 2,75 sa fie marite cu mult peste
zero. Pentru a realiza acest lucru, ar fi necesar un profil cu coeficienti de portanta mai ridicati la
numere Reynolds mici. S-a agreat ca profilele NACA 4415 si NACA 0018 ar prezenta aceste
caracteristici. Profilul NACA 0018 alt profil biconvex simetric, are o grosime mai mare decat
profilul NACA 0012, in timp ce NACA 4415 este un profil cu schelet curb. Palele cu profil curb
9

sunt gandite sa exercite performante mai bune in cazul turbinelor de scara mica, deoarece dara din
avalul palelor este indreptata in directia deplasarii palei succesive.
O analiza similara pentru profilele de mai sus nu a gasit ca profilele NACA 0018 si 4415 au
coeficienti de portanta sensibili mai mari decat NACA 0012 in cazul numerelor reynolds mici.
Totusi, datele au confirmay tendintele de crestere a coeficientilor de portanta pentru NACA 0018 si
4415 la numere Reynolds mari.
Domeniul turbinelor cu ax vertical cu autodemaraj este relativ nou astfel ca nu exista multe date
disponibile pentru asemenea aplicatii la viteze mici.
Au fost apoi prezentate diverse conceptii si solutii contructive pentru pale, rotor si suspensie
magnetica, care vor fi luate in considerare la definitivarea solutiie finele a WIPHRES si de
asemenea scheme cinematice pentru grupul turbin eolian generator electric.
Cuplarea mecanic dintre turbina eolian i generatorul electric se face cu o cupl fix care trebuie
s permit jocuri axiale i radiale relativ mici astfel nct perturbaiile de poziie ale arborilor celor
dou componente energetice s nu se transmit de la o component la alta.
Sunt posibile mai multe moduri de realizare a schemelor cinematice ale grupului turbin eolian
generator electric. In figurile 5 6 sunt prezentate trei asemenea scheme cinematice:
Schema cinematic cu cadru exterior de fixare ,
Schema cinematic cu arbore interior fix i generator electric cu arbore tubular,
Schema cinematic cu arbore interior fix i generator electric cu rotor exterior.
Ultima schema are mai multe avantaje: un suport de fixare simplu, folosirea unui generator de
construcie uzual i o mai bun comportare la rafalele de vnt datorit ineriei mari a rotorului
exterior al generatorului.
S-a analizat si alegerea materialelor care se vor utiliza in constructia VAWT, dupa criterii
criterii tehnice, tehnologice, economice.
La activitatea de studiu al amplasarii WIPHRES s-a analizat amplasarea turbinelor eoliene n
mediul rural sau urban.
n mediul rural, turbinele eoliene de dimensiuni mari sunt poziionate, conform normelor
europene, la cel puin 500 m de ansamblul de cldiri i opereaz n condiii de spaiu deschis.
n cazul zonelor urbane, pentru cldiri mici (sub 4-5 nivele) apar o serie de posibile
probleme legate de prezena unor maini rotitoare ce induc in acoperi sarcini dinamice, precum i
de ndeplinirea normelor de poluare fonic. n plus, prezena cldirilor nvecinate i a copacilor
conduce la condiii de vnt neuniform, cu turbulen ridicat. Cu toate aceste inconveniente,
turbinelor eoliene cu ax vertical sunt potrivite pentru producerea de energie la scar mic, fiind
considerate ca o instalaie complementar la panourile fotovoltaice (vntul este asociat n general cu
o vremea noroas...).
Pentru o cldire existent trebuie efectuat o analiz a curgerii n jurul cldirii/zonei de
amplasare a turbinei, urmat de o evaluarea structural pentru a evita posibilele fenomene de
rezonan ce pot cauza distrugerea fie a turbinei, fie a acoperiului. Pentru o cldire nou se poate
10

face analiza direct n faza de proiect. Analiza este necuantificabil, fiind dependent de forma
cldirii i amplasarea ei ntr-un ansamblu de cldiri.
Testele numerice (utizand CFD) au fost fcute pentru 3 tipuri de profile de cldiri: (A)
profil cladire 30m x 15m, (B) profil cldire 15m x 15m i (C) profil cldire 15m x 15m cu
muchii racordate (r = 0.5m).
Referitor la activitatea de diseminare membrii echipei de cercetare au reusit in aceasta perioada sa
prezinte si sa publice unele din rezultatele obtinute in legatura cu tematica proiectului. Astfel au fost
organizate doua sesiuni speciale in cadrul a doua conferinte internationale cu traditie:
1.
SS4 - State of the Art of Modeling, Numerical Analysis and Control of Wind Turbines in
cadrul ICNPAA 2012 World Congress (9th International Conference on Mathematical
Problems in Engineering, Aerospace and Sciences, Austria-Viena, 9-15 iulie 2012;
http://icnpaa.com/index.php/icnpaa/2012)
2.
Symposium on state of the art of modeling and numerical analysis for design, determining
the performances and controls of wind turbines din cadrul ICNAAM 2012 (International
Conference of Numerical Analysis and Applied Mathematics, Grecia, Kos, 18-25 Septembrie
2012; http://2012.icnaam.org/).
Au fost prezentate si/sau publicate un numar de 9 lucrari in tematica proiectului.
In concluzie in aceasta etapa dedicata proiectarii conceptuale a sistemului WIPHRES au fost
realizate toate activitatile prevazute in planul de realizare aferente etapei.
Atat coordonatorul cat si cei doi parteneri SC AEROSTAR Bacau si Universitaea POLITEHNICA
din Bucuresti au colaborat la realizarea activitatilor prevazute in planul de realizare, astfel ca se
poate raporta ca gradul de realizare a obiectivelor etapei I a fost indeplinit in proportie de 100 %.

11

Sistem hibrid de energie regenerabila bazat pe turbina

eoliana cu

ax vertical cu panouri fotovoltaice integrate si suspensie magnetica

Etapa I : Proiectarea turbinei cu ax vertical (VAWT)

1. INTRODUCERE

Obiectivul principal al acestui proiect este de a contrui un sistem hibrid, costnd dintr-o turbina cu
ax vertical de scara mica, realizat in doi pasi, cu suspensie magnetica si prin integrarea unor panouri
subtiri cu celule photovoltaice, capabil sa furnizeze o putere instalata de aproximativ 10 kW.

1.1 Stadiul actual al sistemelor de generare hibrida (eolian + solar)

In ultimii ani a reaparut o crestere a interesului pentru turbinele cu ax vertical, atat de scara
mare cat si de scara mica. Cerinta de turbine cu ax vertical si mai ales de sisteme hibride este
motivata de descentralizarea generarii de energie pentru comunitatile si localitatile rurale sau pentru
zonele turistice izolate.
Punctul de plecare al etapei nr. 1 l-a constituit stadiul actual al sistemelor hibride (eolian
solar), cu suspensie magnetica, studiu efectuat de asemenea chiar la initierea propunerii temei de
proiect (WIPHRES). Astfel s-a studiat cazul celei mai mari turbine MagLev din China centrala, a
carei constructie a inceput in noiembrie 2007, dar si al celor de scara mica, (din Arizona, USA) a
caror capacitate poate varia intre 0,5 si 5 kW. In cazul sistemului hibrid se poate ajunge la un cost al
energiei produse de sub 5 cent/ kWh. Ceea ce este foarte important este ca aceste tipuri de turbine
pot fi o oportunitate pentru zonele cu viteze mici ale vantului, tinand cont ca viteza de demaraj poate
fi sub 1,5 m/s.
Desi in ultimii ani sunt construite si instalate generatoare eoliene de putere mare ca o sursa
de energie regenerabila din surse nepoluante in acelasi timp sunt instalate si turbine eoliene de

12

putere mica pentru a mentine un consum local independent de o sursa de energie, mai ales in zone
izolate, dar si ca o sursa suplimentara de energie regenerabila in unele zone populate.
Una din cele mai bune solutii pentru tubinele eoliene de scara mica este folosirea
generatoarelor sincrone cu magnet permanent (PM). Generatoarele PM multipoli de viteza mica sunt
mentinute libere si pot fi folosite in diferite conditii climatice. Este posibila combinarea
generatoarelor eoliene PM pentru tehnologii hibride cum ar fi eolian photovoltaic, eolian-diesel
etc.
Rotorul unei turbine eoliene tipice are o turatie cuprinsa intre 20 si 200 rot/min. La turbinele eoliene
conventionale generatorul este cuplat la turbina via un multiplicator, astfel ca el se poate roti la o
turatie de 1000 1500 rot/min. Constructia turbinei eoliene se poate simplifica prin eliminarea
reductorului/multiplicatorului si prin folosirea unui generator de turatie mica, al carui rotor va avea
aceeasi turatie cu cea a rotorului turbinei eoliane. In acest proiect se va folosi solutia unei actionari
directe a generatorului sincron PM datorita simplicitatii ei.
Suspensia magnetica cu magnet permanent (MP) este o suspensie fara contact, care se
foloseste in principal pentru aplicatii care implica rotatie. Interesul major consta in faptul ca nu
exista contact mecanic si deci nici frecare intre partea rotativa si suportul ei. Dezvoltarea materialor
magnetice permanente a condus la concluzia ca folosirea rulmentilor magnetici MP sa fie o optiune
interesanta pentru multe turbomasini. La turbinele de vant, folosirea rulmentilor magnetici elimina
necesitatea lubrifiantilor si rezolva problema duratei de functionare a rulmentilor.
Turbinele de vant care folosesc suspensia magnetica au si capacitatea de a putea
demara/initia rotatia rotorului chiar si la o viteza a vantului sub 1,5 m/s. De asemenea capacitatea de
generare creste cu aproape 20% fata de o turbina conventionala iar costurile de intretinere scad la
jumatate.
Sistemul fotovoltaic (PV) consta in cateva componente, incluzand module photovoltaice,
mijloace de regularizare si/sau modificare a electricitatii la iesire, o unitate de stocare a energiei in
cazul unui sistem care functioneaza izolat , si montaje si conexiuni electrice. Folosirea panourilor
fotovoltaice in conexiune cu turbina eoliana inseamna o sursa de energie complementara celei
eoliene, ceea ce conduce la obtinerea unei energii medii ridicate pe parcursul unui an.

13

1.2. Posibile zone de amplasare a sistemului WIPHRES. Studiu de caz pentru

teritoriul Romaniei.
n acest capitol se vor prezenta mai multe surse de informare care ofer datele necesare pentru
estimarea energiei electrice care ar putea fi produs folosind sisteme sisteme eoliene i fotovoltaice
de conversie plasate pe teritoriul Romniei in vederea identificarii unor posibile zone convenabile
de amplasare a sistemului WIPHRES propus.
Date oferite de Institutul pentru Energie i Transport al Comisiei Europene3

Aceste date sunt oferite sub forma unor hri care prezint sumele locale anuale ale energiei
radiaiei solare globale primit de o suprafa orizontal i de o suprafa cu nclinarea optim.
Datele furnizate sunt mediile specifice anilor 1998-2011. Valorile densitii de suprafa ale
energiei radiaiei solare sunt date n kWh/m2. Zonele geografice marcate cu o aceeai culoare
primesc anual de la soare aceeai energie, cu valorile specificate de legenda culorilor.
n figurile 1.a i 1.b sunt date hrile energiei radiaiei solare anuale primite de teritoriul Romniei4, 5

Sursa: PVGIS European Union, 2001-2012

Fig. 1.b: Radiaia solar global n planul
cu nclinarea optim

Fig. 1.a: Radiaia solar global n plan orizontal

http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/
ri M., Huld T.A., Dunlop E.D. Ossenbrink H.A., 2007. Potential of solar electricity generation in the
European Union member states and candidate countries. Solar Energy, 81, 12951305,
http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/.
5
Huld T., Mller R., Gambardella A., 2012. A new solar radiation database for estimating PV performance in
Europe and Africa. Solar Energy, 86, 1803-1815.
4

14

Date oferite pe site-ul www.energieverde.wordpress.com6

n figura 2 se prezint hrile potenialelor energetice eolian i solar postate pe site-ul

www.energieverde.wordpress.com pe data de 2 august 2007. Ele se pot gsi i pe site-ul
http://www.ecomagazin.ro/harta-vanturilor-si-a-soarelui/. Aceste hri au fost furnizate de
Administraia Naional de Meteorologie (ANM).
Harta potenialului energetic eolian prezint valorile medii anuale ale vitezelor vntului calculate pe
baza datelor obinute n anii 1941 2000. Zonele geografice marcate cu o aceeai culoare sunt
caracterizate de aceleai viteze ale vntului specificate de legenda culorilor. Pe aceast hart se mai
prezint i reeaua liniilor electrice aeriene de transport a energiei electrice cum i poziiile n care
sunt amplasate staiile meteo n care se msoar viteza vntului.
Harta potenialului energetic solar prezint valorile anuale, exprimate n MJ/m2, ale densitii
energiei solare caracteristice diferitelor zone geografice (3600 MJ = 1000 kWh).

Fig. 2.a: Harta potenialului energetic eolian

Fig. 2.b: Harta potenialului energetic solar

Date oferite pe site-ul www.anemos.de

Caracteristicile vnturilor din Romnia (viteza, direcia, frecvena . a.) se pot gsi n Wind Atlas for
Europe prezentat pe site-ul www.anemos.de. n figura 3.a, pentru exemplificare, se d harta
distribuiei vitezelor vnturilor din Romnia n luna februarie 2005, la nlimea de 100 m, iar n
figura 3.b, se prezint alte caracteristici ale vnturilor oferite de atlasul firmei ANEMOS (direciile,
frecvenele i abaterile vitezelor vnturilor specifice unei anumite locaii).
Wind Atlas for Europe al firmei ANEMOS are la baz seturi de date NCEP/NCAR (National
Centres for Environmental Prediction / National Centers for Athmospheric Research) disponibile
nc din anul 1948. Datele colectate n ultimii ani au, pentru Romnia, o rezoluie de 5 km
(corespunztoare la 2 minute de arc) i un pas de timp de 10 min.

http://energieverde.wordpress.com/2007/08/02/harta-energie-verde-eolian-solar-update-2007-anm/

15

Sursa: www.anemos.de/5/files/anemos-handout-rom.pdf

Fig. 3.a: Harta distribuiei vitezelor vnturilor n

luna februarie 2005, la nlimea de 100 m

Fig. 3.b: Direciile, frecvenele i deviaiile

vitezelor vnturilor pentru o anumit locaie

Date oferite pe site-ul http://energy.armandconsulting.eu

n figurile 4 se prezint hrile potenialelor energetice eolian i solar postate pe site-ul
http://energy.armandconsulting.eu. Harta potenialului energetic eolian prezint, pentru diferite zone
geografice, numrul anual de ore de vnt cu vitez mai mare de 4 m/s. Harta potenialului energetic
solar prezint distribuia teritorial a densitii energiei solare a radiaiei globale la suprafaa
pmntului (sursa: PVGIS European Communities, 2001-2008; autori: M. ri, T. Cebecauer, T.
Huld i E. D. Dunlop).

Fig. 4.a: Harta zonelor cu diferite durate anuale

ale vnturilor cu viteze mai mari de 4 m/s.

Fig. 4.b: Harta densitilor de energie ale radiaiei

solare globale la suprafaa pmntului

Pe site-ul http://energy.armandconsulting.eu se mai dau i hrile lunare ale zonelor cu diferite

valori medii ale vitezei vntului la nlimea de 80 m, pentru intervalul de timp cuprins ntre 1 iunie
16

2008 i 1 iulie 2010. Aceste hri pun n eviden diferenele dintre potenialul energetic eolian
zonal al diferitelor anotimpuri. Pentru exemplificare, n figura 5 se prezint hrile lunare ale
anotimpurilor cuprinse ntre 1 septembrie 2008 i 1 septembrie 2009.

Fig. 5: Hrile lunare ale vitezei vntului n patru anotimpuri succesive (1/09/2008 1/09/2009)

Date oferite pe site-ul http://www.3tier.com/en/support/resource-maps/

Compania 3TIER elaboreaz periodic hri ale resurselor de energie eolian, solar i hidraulic de
pe ntreg globul. Aceste hri au la baz cele mai noi cunotine tiinifice i tehnologice
disponibile. n figura 6 se prezint imagini ale instrumentelor de prospectare a resurselor de energie
eolian i solar. Pentru potenialul eolian se dau valorile medii lunare i anuale ale vitezei vntului,
17

distribuia acestor viteze pe diferite direcii (roza vnturilor) i variaiile sezoniere ale vitezei
vntului. Pentru potenialul solar se dau valorile medii lunare i anuale ale Iradianei orizontale
globale, ale iradianei normale directe i ale iradianei orizontale difuze. Rezoluiile spaiale ale
datelor furnizate sunt de 5 km pentru potenialul eolian i de 3 km pentru cel solar. Alegerea unei
locaii care s fie interogat se face prin simpla introducere a coordonatelor ei geografice.

a)

b)

Fig. 6: Exemple de date ale potenialului energetic eolian (a) i solar (b) oferite de 3tier

18

Date oferite pe site-ul http://solargis.info

Sunt oferite hri solare interactive de mare rezoluie, cu date furnizate n timp real de numeroase
staii meteorologice. Alegerea locaiilor pentru care se solicit datele meteorologice se face prin
introducerea coordonatelor geografice corespunztoare. Site-ul ofer instrumente de planificare i
monitorizare a produciei de energie a sistemelor fotovoltaice.

Fig. 7
Date oferite pe site-ul Asociatiei Romne pentru Energia Eolian
http://rwea.ro/wp-content/uploads/2011/04/harta-big.jpg
O hart a potenialului eolian ntocmit de compania Megajoule se poate gsi i pe site-ul Asociaiei
Romne pentru Energia Eolian.

19

Fig. 8
Date oferite de site-ul http://www.meteoromania.ro
Pe acest site sunt oferite informaii climatice curente curente dar i hri cum este cea referitoare la
durata medie anual de strlucire a soarelui sau viteza medie anual a vntului, prezentate mai jos.

Fig. 9

20

Fig. 10 Viteza medie anuala a vantului (1961-2000) la nltimea de 50 m

Date oferite de site-ul http://rredc.nrel.gov/solar/calculators/PVWATTS/version1/

Laboratorul Naional de Energii Regenerabile al SUA (NREL National Renewable Energy
Laboratory) ofer gratuit un program de calcul pentru estimarea energiei iradianei solare incidente
pe o anumit suprafa, cu o anumit orientare, fix sau mobil. Estimrile se pot face pentru
anumite locaii aflate pe listele prezente n program. Pe aceste liste se gsesc i 5 localiti din
Romnia: Bucureti, Cluj-Napoca, Constana, Craiova i Timioara. Un exemplu de prezentare a
rezultatelor acestor calcule este dat mai jos.(Tabelul 1)

21

Tabelul nr. 1

Este realizata si o comparatie dintre valorile masurate de partenerul P2- UPB si cele estimate cu
programul NREL pentru energia photovoltaica captata in Bucuresti. Se observa ca diferenta se
incadreaza\intrun interval normal de eroare (Figura 11)
De asemenea este realizata si o mediere a energiei fotovoltaice si cea eoliana furnizata de un sistem
hibrid pe un anumit interval de timp.

22

Fig. 11 Valori comparative intre valorile masurate ale energiei photovoltaice captate in decursul
unui an si cele calculate cu programul PVWATS dezvoltat de NREL*
(* Crciunescu A. .a., Monitoring results of the 30 kWp PV grid-connected power system installed at
University POLITEHNICA of Bucharest, Romania, International Conference on Renewable Energies and
Power Quality and Power Quality ICREPQ `09, 15-17 April, 2009, Valencia, Spain.)

Complementaritatea celor doua energii verzi: eoliana si solara (puterea totala generata de sistemul hibrid,
estimata, pe o perioada de un an, in zona deluroasa).

Astfel au fost identificate zonele unde ar putea fi instalate aceste tipuri de sisteme hibride de captare
a energiei.
23

1.3 Cerinte si specificatii. Modelul conceptual

Avantajul major al turbinelor cu ax vertical il constituie faptul ca, spre deosebire de turbinele cu ax
orizontal, acestea lucreaza la orice directie a vantului, fara a fi necesare alte mecanisme de orientare.
Pe langa avantajele certe, (simplitatea constructiei, suprafata mica de teren ocupata, zgomot mai
redus in functionare, instalare si mentenanta facile etc.), turbinele VAWT prezinta insa si o serie de
dezavantaje, dintre care enumeram: autoinitierea mai dificila a rotirii turbinei la viteze mici ale
vantului (de regula se utilizeaza pentru aceasta un motor de start sau o solutie hibrida Darrieus Savonius), instabilitatea turatiei la vant furtunos, tendinta de cedare la oboseala a constructiei
datorita faptului ca palele si implicit rotorul lucreaza sub sarcini variabile pulsatorii pe parcursul
fiecarei rotatii complete.
Din aceste considerente, cercetarea noastra a avut in aceasta faza a proiectului patru linii
directoare principale:
definirea schemei generale de principiu VAWT ;
alegerea profilului aerodinamic al palelor rotorului, care sa prezinte caracteristici aerodinamice
bune, in conditii de rigiditate suficienta a palei si de prelucrabilitate facila;
identificarea acelor solutii constructive care sa raspunda in cea mai buna masura cerintelor
functionale si de rezistenta a VAWT;
alegerea materialelor si tehnologiilor care se vor folosi in constructia VAWT, care sa conduca la
minimizarea greutatii constructiei, in conditii de rigiditate suficienta si de rezistenta la oboseala
a constructiei.
S-a avut in atentie ca solutiile stabilite sa raspunda cerintelor generale si sa conduca la
eliminarea in masura maxim posibila, a dezavantajelor mentionate, in conditii de productivitate
ridicata la fabricatie. De exemplu, solutia aleasa pentru rotor, cu cate trei pale pe fiecare din
cele trei tronsoane/module care alcatuiesc rotorul, precum si echidistantarea palelor
corespunzatoare modulelor, vor reduce semnificativ atat solicitarile pulsatorii asupra
constructiei, cat si nivelul de zgomot. Este de asteptat ca si autodemarajul sa fie mult
imbunatatit.

1.3.1 Identificarea cerintelor principale pentru VAWT

a) cerinte generale:
constructie modulata;
greutatea constructiei minimizata;
rigiditate si rezistenta mecanica asigurata pentru toata gama de viteze ale vantului;
minimizarea frecarilor in lagare;
rezistenta la coroziune sub actiunea factorilor atmosferici;
solutii pentru minimizarea zgomotului in timpul functionarii;
costuri reduse de exploatare;
24

intretinere usoara.
b) cerinte pentru rotor
greutate minimizata;
rigiditate suficienta a palelor/axului;
echilibrare statica si dinamica;
constructie modulata, cu asigurarea interschimbabilitatii componentelor constructive.
c) cerinte aerodinamice
eficienta aerodinamica marita in raport cu turbinele similare;
optimizarea unghiului de pozitionare a palelor pe rotor;
solutii pentru directionarea curentului de de aer pe rotor, acceelerarea curentului incident si
imbunatatirea curgerii pe profil la extremitatile palelor;
imbunatatirea autopornirii rotirii la viteze mici ale vantului.

1.3.2 Definirea schemei generale de constructie a VAWT

Ca rezultat al activitatilor desfasurate in cadrul acestei faze, in acord cu departajarea sarcinilor intre
partenerii implicati in proiect s-au elaborat :
schemele generale de principiu (incluzand scheme 3D, Figura 12) si
schema generala de constructie VAWT (vezi Figura 13).
Tot in cadrul acestei etape, au fost stabilite si elementele geometrice, dimensionale si
constructive de baza pentru constructia machetei VAWT care se va proiecta si executa in faza
urmatoare a proiectului, pentru experimentare in tunelul aerodinamic.
Dimensiunile de gabarit ale machetei au fost stabilite in corelare cu sectiunea camerei de
experimentare a tunelului, prin masuratori efective in camera, astfel incat sa fie respectate in cat mai
mare masura conditiile de similitudine. Au rezultat urmatoarele dimensiuni ale machetei:
lungime pala 300 mm (include grosimea elementelor de prindere la ax);
coarda profilului palei: 40 mm;
inaltimea rotorului (3 module): 900 mm;
diametrul rotorului: 400 mm
Turbina eolian propus prezint trei trepte decalate, fiecare treapt avnd 3 pale cu profil NACA
0015, factor de soliditate 0.3 pe fiecare treapt. Partea superioar mpreun cu postamentul joac rol
de concentrator de vnt, asigurnd i suprafa necesar pentru amplasarea panourilor solare.
Rigiditatea ansamblului este asigurat de un sistem de ancorare. Postamentul adpostete
generatorul cu sistemul de control aferent si sistemul de suspensie magnetic, echipamentul de
control al sistemului hibrid.

25

Fig. 12 Vedere 3D a modelului conceptual

26

Fig. 13. Schema generala de constructie a VAWT

In urmatoarea etapa a proiectului urmeaza sa se definitiveze solutia finala de proiectare a VAWT si
solutiile de detaliu.

27

1.4 Proiectarea VAWT proiectarea conceptuala.

Obiectivul specific al primei faze a proiectului este analizarea diferitelor configuratii ale unei
turbine de vnt cu ax vertical cu autodemaraj, capabile sa produca lucru util, in conditii reale.
Proiectul turbinei va include investigarea diferitelor solutii de autodemaraj, precum si proiectarea
unui model al rotorului turbinei, destinat experimentarii in tunelul aerodinamic de la Universitatea
Politehnica Bucuresti. Modelul va fi conectat la un generator si un traductor de cuplu pentru a
masura energia produsa, cuplul si turatia rotorului. Proiectul va permite de asemenea colectarea
datelor privind efectele pasului unghiular al palelor. Aceste date vor fi utilizate apoi pentru
definitivarea solutiei constructive a turbinei, la scara naturala.

1.4.1 Analiza aerodinamica a conceptiei proiectului

Procesul de pornire fara interventie exterioara (autodemaraj) este obstacolul major care trebuie
depasit pentru succesul oricarui proiect al unei turbine de vant cu ax vertical (VAWT). Se cunoaste
ca unghiul de pas de 900 nu permite autodemarajul turbinei. Pentru a intelege procesul de variatie a
pasului s-a efectuat o analiza bazata pe metode ingineresti pentru un profil comun biconvex simetric
NACA 0012. Performantele si caracteristicile complete pentru profilul NACA 0012 sunt disponibile
deoarece acest profil este utilizat in diferite aplicatii. Analiza efectuata urmareste deci sa se obtina
rezultate privind functionarea palei cu pas variabil. Se cunoaste ca in timpul functionarii la viteze
mari de rotatie, cea mai buna eficienta a turbinei se produce cnd unghiul de pas este zero, adica
atunci cnd unghiul de atac al vitezei vntului este de 900. Ca urmare, pasul palei trebuie marit in
timpul pornirii pentru a se obtine cupluri mai mari. S-a ales un domeniu de unghiuri de pas pentru
aceasta analiza aerodinamica care urmareste sa determine acordul in care diferitele unghiuri de pas
afecteaza performata. Zece valori ale unghiului de atac 900 (-10, -5, -2, 0, -2, 5, 10, 12, 15, 17) au
fost considerate ca date de intrare alex modelului aerodinamic. Aceste unghiuri de atac au condus la
unghiuri de pas in intervalul 800 1070. Pentru unghiuri de pas mai mari sau mai mici fata de cele
de mai sus exista posibilitatea ca pala sa revina la 900. In plus, in afara intervalului ales, curgerea pe
profil ar fi supusa la unghiuri de incidenta mai mari si deci se va desprinde.

1.4.1.1 Modul de functionare a turbinelor eoliene

Turbinele bazate pe forta de rezistenta asemenea unui anemometru si modelelor Savonius, nu se pot
roti mai repede decat suflul vantului si astfel sunt limitate la un TSR mai mic de 1. Alte turbine,
asemenea rotorului Darrieus, se bazeaza pe forta de portanta pentru a produce un cuplu pozitiv.
Turbinele de vant de tip portant pot realiza TSR pana la 6. Acest lucru este posibil prin faptul ca
viteza vantului natural se compune vectorial cu viteza de inaintare a profilului care se opune
vantului. Aceasta viteza combinata este cunoscuta ca viteza relativa sau efectiva a vntului.
28

Fig. 14. O turbina cu ax vertical cu rotor H-Darrieus.

Fig. 15 Fortele pe pala unei turbine eoliene

Vntul produce doua forte de antrenare asupra palelor unei turbine: forta de portanta si forta de
rezistenta (Figura 15). Cand pe partea profilului, opusa vntului, aerul se deplaseaza pe o distanta
29

mai mare dect pe partea vntului, aceasta diferenta de viteza creaza o diferenta de presiune. Pe
partea opusa vntului, suprafata cu presiune scazuta trage profilul in aceasta directie. Acesta
reprezinta principiul sau ecuatia lui Bernoulli. Componentele acestei forte sunt pe directia
perpendiculara (forta de portanta) si paralela (forta de rezistenta) la viteza relativa a vntului sau
viteza efectiva. Prin cresterea unghiului de incidenta (fig. 16) distanta de deplasare a aerului pe
partea opusa vntului creste. In acest fel, pe partea opusa vntului creste viteza aerului si deci si
forta de portanta (fig. 16). Fortele de portanta si rezistenta pot fi descompuse in doua componrente:
perpendiculara, respectiv paralela (moment) la traiectorie. Momentul este destinat sa efectueze
lucru util, in timp ce tractiunea este o forta care trebuie sa fie preluata de structura turbinei.

Figure 16. Efectele unghiului de incidenta asupra portantei.

1.4.1.2 Dimensionarea turbinei pentru o putere data

Puterea datorata vntului este proportionala cu densitatea aerului, suprafata portiunii de vant
considerata si viteza vntului natural. Relatia dintre aceste variabile este data de ecuatia:

PW

1 / 2 AU 2

unde

PW

puterea vntului (W)

densitatea aerului (Kg/m2)

A suprafata portiunii de vnt considerata (m2)
U viteza vntului neperturbata (m/s).

30

(1)

Pentru conditii standard de temperatura si de presiune (T = 273 K) si 101,3 kPa) ecuatia (1) se
reduce la

PW

0,647 AU 2

(2)

O turbina nu poate extrage 100% din energia vntului deoarece o parte din aceasta este utilizata in
variatiile de presiune care se produc prin palele turbinei. Aceasta variatie de presiune produce o
scadere a vitezei si prin urmare a energiei utilizate. Puterea mecanica care se poate obtine din vnt
cu o turbina ideala este data de ecuatia lui Betz:

Pm

1 / 2(16 / 27 AU 2 )

(3)

unde

Pm

puterea mecanica (W)

In ecuatia (3), suprafata A este denumita suprafata de trecere sau maturare a unei turbine. Pentru o
VAWT aceasta suprafata depinde att de diametrul turbinei ct si de lungimea palei turbinei. Pentru
o turbina de tip H ecuatia pentru suprafata de trecere este:

AS

Dt lb

(4)

unde

AS

area de trecere (swept area) (m2)

Dt

diametrul turbinei (m)

lb

lungimea palei turbinei (m).

Constanta 16/27=0,592 din ecuatia (3) este cunsocuta prin coeficientul lui Betz care arata ca 59,3 %
din puterea datorita vntului poate fi extrasa in cazul unei turbine ideale. Totusi, o turbina ideala
reprezinta un caz teoretic. Randamentele unei turbine in domeniul 35-40% sunt considerate foarte
bune si cazul acesta se intlnste pentru majoritatea turbinelor de scara sau talie mare. Se remarca o
scadere de presiune prin palele turbinei foarte mica, de ordinul 0,02% din presiunea ambianta a
aerului.
Ecuatia (3) se poate rescrie ca

Pm

C P PW

in care

CP

coeficientul de putere sau de performanta.

31

(5)

Coeficientul de performanta depinde de viteza vntului, turatia turbinei si parametrii palei , cum ar fi
: unghiul de asezare (pitch) si unghiul de incidenta. Unghiul de asezare pentru o HAWT este unghiul
dintre miscarea palelor (planul de rotatie) si coarda palei, in timp ce pentru o VAWT unghiul de
asezare este unghiul dintre directia perpendiculara pe miscarea palelor si directia corzii palei.
Unghiul de incidenta este unghiul dintre viteza relativa a vntului si directia corzii. Pentru turbinele
cu pas fix, aceste unghiuri nu se modifica si C P este direct legat de TSR. In Tabelul 2 se prezinta
valori tipice ale lui C P pentru diferite tipuri de turbine de vnt.
Tabelul 2. Valori tipice de C P pentru diferite turbine de vnt
Sistem eolian

Randament %
Proiect simplu

Proiect optim

Multipala pentru pompare de apa

10

30

Aripi din pnza pentru pompare de

apa

10

25

Darrieus pentru pompare de apa

15

30

Savonius pentru incarcare

acumulatori

10

20

Elice eoliana mica (pna la 2 kW )

pentru incarcare acumulatori

20

30

Elice eoliana medie (pna la 10

kW ) pentru incarcare acumulatori

20

30
30 45

Elice eoliana mare (peste 10 kW )

pentru generator
Rotor Darrieus pentru generator

15

35

1.4.1.3 Soliditatea turbinei in functie de TSR

Raportul TSR (tip-speed ratio raportul vitezelor la capatul palei) de functionare pentru un rotor
Darrieus are valori cuprinse intre 4 si 6. Acest raport de proiectare cunoscut se determina apoi
soliditatea, raportul de transmsie, turatia generatorului si proiectul structural al rotorului. Utiliznd
un raport TSR si diagrama din Fig. 17, se alege o valoare a soliditatii.

32

Fig. 17 Coeficientul de soliditate a rotorului functie de TSR.

Ca si in cazul rotorului de tip elice soliditatea permite calculul suprafetei palelor. Soliditatea
inmultita cu suprafata frontala a rotorului conduce la suprafata totala a palelor. Impartind suprafata
totala a palelor la numarul de pale (de obicei 2 sau 3) se obtine suprafata individuala a palei. In final
suprafata individuala a palei impartita la inaltimea rotorului determina lungimea corzii.
Dimensiunile preliminare pentru VAWT din acest proiect se gasesc in Tabelul 2.
Tabelul 3. Dimensiunile alese pentru rotorul vertical la scara naturala
Date de intrare
Viteza a vntului neperturbata

7 m/s

Densitatea aerului

1,204 kg/m3

Viscozitatea aerului

1,81 10-5 Ns/m2

TSR

2,5

Soliditatea

0,3

Numele de pale

Inaltimea palei

2,1 m

Numarul de rotoare

Puterea estimata / rotor

325 watts

Performanta

0,25
33

Date de iesire
Suprafata maturata / rotor

6,3 m2

Diametru

3m

Lungimea corzii

0,3 m

Greutatea estimata / pala

5 kg

Turatia

120 rot/min

Numarul Reynolds

350 000

1.4.1.4 Calculul rotorului

Dupa specificarea datelor de intrare, urmatorul pas al analizei consta in calcule aerodinamice.
Primul calcul este legat de determinarea numarului Reynolds asociat curgerii in jurul profilelor.
Ecuatia pentru numarul Reynolds se scrie astfel:
Re

U TSR

aer

Cb

aer

unde
Re numarul Reynolds

viteza vntului (m/s)

TSR raportul vitezelor la vrful palei

aer

densitatea aerului (kg/m3)

Cb lungimea corzii palei (m)

aer viscozitatea aerului (Ns/m2)
Odata determinat unghiul de incidenta actual, calculul utilizeaza numarul Reynolds si unghiul de
incidenta pentru a extrage coeficientii de portanta si rezistenta adecvati. Cnd coeficientii de
portanta si rezistenta sunt determinati se pot calcula fortele de portanta si rezistenta utiliznd
ecuatiile urmatoare
Fl

1/ 2

Fd

1/ 2

aer

W 2 Cb lb Cl

(7)

W 2 Cb lb C d

(8)

aer

unde

Fl

forta de portanta (N)

Fd

forta de rezistenta (N)

W viteza relativa a vntului (m/s)

34

lb

lungimea palei (m)

Cl

coeficient aerodinamic de portanta

Cd

coeficient aerodinamic de portanta

Fortele de portanta si de rezistenta sunt descompuse in componente paralele si perpendiculara la

traiectoria palelor (circulara). Ultimile patru ecuatii au fost utilizate pentru a descompune fortele de
portanta si rezistenta in componente paralela si perpendiculara la traiectoria circulara,
Fl ,t

Fl cos

90
180

Fl ,n

Fl sin

90
180

Fd ,

Fd ,n

180
ef

180

ef

Fd cos

Fd sin

ef

(9)

(10)

(11)

180
ef

(12)

180

unde
Fl ,t

forta in directia deplasarii (N)

Fl ,n

forta normala de deplasare in sensul fortei centrifuge (N)

Fd ,
Fd ,n

forta in directia deplasarii, in sensul opus miscarii (N)

forta normala la deplasare, in sensul fortei centrifuge (N)

In final, fortele paralele, respectiv perpendiculare la directia miscarii, sunt insumate pentru a obtine
expresiile F1 si F2 ca
F1

Fl ,t

Fd ,

(13)

F2

Fl ,n

Fd ,n

(14)

in care
F1

fortele tangentiale contributive la cuplu (N)

F2

fortele normale centrifuge (N)

Fortele rezultatnte, F1 si F2 , sunt fortele care actioneaza asupra unei turbine cu o pala in rotatie in
jurul axului central. Pentru a obtine fortele care se exercita asupra unei turbine cu 2 pale fortele se
impart la 1800 si se dubleaza. De exemplu, fortele de la prima pala la 90 0 sunt aceleasi ca fortele
exercitate asupra celei de-a doua pala la 2700. Aceasta operatie se face de asemenea pentru turbina
35

cu 3 pale, dar in acest caz fortele se despart la 1200 so apoi se tripleaza. Prin urmare, aceasta analiza
a fost efectuata pentru zece unghiuri de incidenta cu 2 si 3 pale si de asemenea pentru valori TSR de
la 0,25 la 7. Acest domeniu al valorilor TSR acopera o descriere completa a modului in care unghiul
de asezare afecteaza performanta turbinei de la pornire pana la turatii mari.

1.4.2 Rezultate ale analizei

Rezultatele principale rezultate din aceasta analiza sunt prezentate in cele ce urmeaza sub forma
grafica care ilustreaza punctele importante.

1.4.2.1 Simulari numerice

Definirea parametrilor utilizai
Soliditatea este definit de relaia:
B c
R

unde B reprezint numrul de pale, c coarda profilului, iar R raza rotorului.

Puterea mecanic extras din curentul de aer se calculeaz cu relaia:
P B M

este viteza unghiular, iar M este momentul mediat fa de axa de rotaie a rotorului
2
1
M
M( ) d
2
Coeficientul de putere se calculeaz cu formula
unde

Cp

P
1
2

Vw3 2 R H

unde
este densitatea aerului, V w este viteza vntului, iar H este nlimea rotorului (pentru cazul
bidimensional se consider H 1 ).
Determinarea caracteristicilor rotorului utiliznd CFD (Computational Fluid Dynamics)
Pentru determinarea influenei soliditii i a numrului de pale, la diferite viteze de capt
(TSR) s-a utilizat un soft CFD consacrat (Ansys Fluent). Integrarea n timp a sistemului de ecuaii
Navier-Stokes se face cu o schem implicit de ordinul doi. Regimul de curgere fiind incompresibil,
cuplajul presiune-vitez este rezolvat cu algoritmul SIMPLEC. Reeaua de calcul cuprinde cca.
850.000 de noduri, fiind o reea hibrid ce utilizeaz elemente triunghiulare i patrulatere. Regimul
de curgere s-a considerat a fi laminar.

36

c.

b.

d.

Fig. 18: Simularea numeric (2D) a curgerii pentru o treapta a turbinei, pentru TSR (Tip Speed
Ratio)=2.5, soliditate = 0.3, Vw=5 m/s, Re=0.35e+05: (a) reeaua de calcul coninnd zona palelor,
considerat reea de calcul mobil cu vitez unghiular constant, (b) cmpul de viteze dup 14
rotaii complete, (c) liniile de curent (sistem de referin absolut) i (d) cmpul de vorticitate
generat de rotor.
37

Fig. 19: Coeficienii aerodinamici dup axele Ox i Oy ale sistemului absolut de coordonate,
respectiv coeficientul de moment fa de originea sistemului de referin, pentru o pal (rotor cu
3 pale, TSR=2.5, coeficient de soliditate = 0.3). Coeficientul de putere calculat al rotorului
Cp=0.0957.
In diagramele urmatoare se ilustreaza influenta parametrului de soliditate (Figura 20) si numarului
de pale (Figura 21) asupra performantei turbinei cu ax vertical. Se constata ca pentru configuratia
propusa (3 pale si
0,3 ) coeficientul de putere maxim este ~ 0,35 la TSR=3,5, dupa care
coeficientul de putere scade repede tinznd catre zero. La valori TSR mici (~2,5) unghiul de
incidenta depaseste 20 0 la fiecare pozitie de rotatie, astfel ca se produce desprinderea curgerii.

Fig. 20 Efectul soliditii asupra coeficientului de putere Cp

(TSR viteza la captul palei rotor cu 3 pale )
38

1.4.2.2 Numarul de pale

Inainte de a alege o solutie finala a configuratiei turbinei cu ax vertical este necesar sa se determine
numarul de pale ale rotorului.
Pentru o turbina cu 2 pale, exista perioade cand ambele pale sunt intr-o pozitie in care vantul nu
favorizeaza producerea momentului de rotatie. Aceasta situatie este denumita pozitie de stall.
Pentru o turbina cu 3 pale, conceptual se considera ca nu se intalneste conditia de stall. Analiza
prezenta urmareste sa verifice acest rationament conceptual. Analiza initiala a determinat fortele
pentru o turbina cu o singura pala. Aceste forte au fost apoi manipulate sa reprezinte fortele totale
pentru o turbina cu doua sau trei pale. Rezultatele au aratat ca turbina cu 2 pale, in general, produce
o forta medie F 1 mai mare decat rotorul cu 3 pale.; totusi din cauza ca palele pot avea diferite
unghiuri de asezare diferite de 900 produc un rezultat F 1 mai favorabil. Din acest punct de vedere sa observat ca solutia cu 3 pale este superioara solutiei cu 2 pale. Ca urmare solutia cu 3 pale a fost
aleasa pentru proiectul prezent al turbinei cu ax vertical. Unghiul de asezare a fost mentinut constant
la 900, astfel ca singura variabila din grafice este TSR. In cazul calculului fortelor F1 exercitate de
solutiile cu 2 si 3 pale pentru aceleasi valori TSR dar la unghiuri de asezare diferite de 900, se
observa ca la valori TSR < 3, unghiul de asezare optim (care produce cea mai mare forta F 1 ) este
1070 in timp ce la TSR > 3, valoarea optima a unghiurilor de asezare este ~ 900.

Fig. 21 - Efectul numrului de pale asupra coeficientului de putere Cp

(TSR - viteza la captul palei Coeficientul de soliditate = 0.3)

1.4.2.3 Pasul de asezare al palei

Exista doua solutii constructive pentru controlul pasului palei: control activ si control pasiv.
39

Controlul activ implica utilizarea unui mecanism sau actuator pentru a modifica unghiul de asezare
al palei la fiecare moment al rotatiei de 3600 a palei astfel ca forta sa aiba valoarea ei maxima pe
intreaga rotatie. Dupa cum s-a aratat, unghiul de incidenta se modifica continuu pe intreaga rotatie
de 3600 a palelor dispuse in jurul axului. Prin urmare unghiul de asezare optim se modifica
continuu. Pentru unele pozitii unghiul de incidenta optim nu variaza cu mai mult de 100 in timpul
rotatiei complete a palei. Se observa ca unghiul de incidenta optim este unghiul corespunzator
valorii maxime a lui F1 . Din punct de vedere fizic, variatia unghiurilor de aezare la fiecare 50 sau
100 de rotatie nu este posibila, in special la turatii mari. Pe de alta parte, unghiurile de incidenta
optime uneori variaza intre 850 si 1050 pe interval de 50 de rotatie. Aceasta functionare nu este foarte
practica, atat din punct de vedere fizic cat si din cauza ca pe profil curgerea ar fi puternic perturbata
generand fluctuatii turbulente mari si prin aceasta forte de portanta nestationare.
Autodemarajul este impedimentul major care trebuie depasit pentru succesul oricarui proiect de
turbina cu ax vertical. Se cunoaste ca unghiul de pas al palelor turbinei trebuie sa fie diferit de 90 0
pentru a se putea realiza pornirea proprie a turbinei (autodemaraj). Pentru a intelege procesul fizic al
variatiei pasului, s-a efectuat o analiza inginereasca in cazul profilului aerodinamic NACA 0015
considerat in proiect. Rezultatele sunt ilustrate in urmatoarele doua figuri, care arata fluctuatiile
fortei contributive la moment si valoarea ei medie pentru diferite valori ale pasului unghiular. S-a
gasit ca unghiurile de 1070 si 1050 produc valorile medii cele mai mari, rezultat important pentru
alegerea solutiei sistemului de autodemaraj.

Fig. 22 - Variaia forei F1 (model rotor experimental) pentru unghiuri de aezare de 950, 1050 i
1070, TSR=0.75. (unghiul de aezare fiind definit ca unghiul format de direcia elementului de fixare
pal de ax i direcia corzii profilului)
In figura 22 se prezinta fluctuatiile fortei F1 pentru o rotatie completa de 3600 pentru diferite
unghiuri de asezare la valoarea TSR = 0,75. Se observa ca atunci cand anumite unghiuri de asezare
sunt la o valoare F1 mica, la alte unghiuri de asezare se obtine o forta F1 mare. Tabelul 3 contine
40

unghiurile de pas care produc valoarea maxima F1 pentru fiecare interval de 50 de rotatie. Din acest
tabel se observa ca unghiul de pas variaza des, ceea ce inseamna ca o asemenea pala trebuie sa fie
mobila

Fig. 23 - Valoarea medie a forei F1 pentru unghiuri de aezare de la 800 pn la 1070 pentru
TSR=0.75.
Totusi, este posibil sa se aleaga doua unghiuri de pas, din care unul sa fie optim, in timp ce al doilea
nu. In plus, daca cele doua valori alese se gasesc in domenii apropiate, atunci unghiul de pas ar
putea practic sa varieze intre aceste doua unghiuri in timpul rotatiei palelor. In Figura 23 se
reprezinta forta medie F 1 pentru zece valori ale unghiului de pas pentru TSR= 0,75.
Unghiurile de pas de 1070 si 1050 produc cele mai mari valori medii F 1 pentru rotatia completa de
3600. Prin urmare, practic ar trebui ca pasul unghiular sa varieze de la 1050 la 1070 pentru a
maximiza performanta turbinei. Pentru a realiza acest pas variabil ar fi necesar un sistem mecanic de
tip actuator, actionat din exterior. Totusi, rezultatul analizei privind variatia pasului palei a condus la
concluzia ca variatia continua a pasului, in multe cazuri, nu este o solutie practica pentru a realiza o
turbina cu pas autoreglabil.
Controlul pasiv se bazeaza pe ideea ca palele cu pas initial diferit de 900, sunt montate cu ajutorul
unui resort comprimat si apoi cand turbina atinge o anumita turatie, fortele palei trag resortul,
destinzandu-se astfel ca palele produc un unghi de pas de 900. O asemenea conceptie o avem in
vedere pentru a realiza o turbina cu autodemaraj in proiectul prezent.

1.4.2.4 Concluzii
Analiza efectuata cu metode ingineresti pentru profilul NACA 0012 cu diferiti pasi unghiulari, a
aratat ca fenomenul de banda moarta ar pute fi evitat, dar numai intr-o mica masura. Evitarea
benzii de calm cu un grad de siguranta, ar trebui ca valorile cuplului in domeniul TSR de 0,75 - 2,75
sa fie marite cu mult peste zero. Pentru a realiza acest lucru, ar fi necesar un profil cu coeficienti de
portanta mai ridicati la numere Reynolds mici. S-a agreat ca profilele NACA 4415 si NACA 0018 ar
41

prezenta aceste caracteristici. Profilul NACA 0018 alt profil biconvex simetric, are o grosime mai
mare decat profilul NACA 0012, in timp ce NACA 4415 este un profil cu schelet curb. Palele cu
profil curb sunt gandite sa exercite performante mai bune in cazul turbinelor de scara mica, deoarece
dara din avalul palelor este indreptata in directia deplasarii palei succesive.
O analiza similara pentru profilele de mai sus nu a gasit ca profilele NACA 0018 si 4415 au
coeficienti de portanta sensibili mai mari decat NACA 0012 in cazul numerelor reynolds mici.
Totusi, datele au confirmay tendintele de crestere a coeficientilor de portanta pentru NACA 0018 si
4415 la numere Reynolds mari.
Domeniul turbinelor cu ax vertical cu autodemaraj este relativ nou astfel ca nu exista multe date
disponibile pentru asemenea aplicatii la viteze mici.

1.4.3 Conceptii si solutii contructive - pale, rotor, suspensie magnetica

1.4.3.1 Solutie constructiva pentru pale
Din punct de vedere constructiv, palele rotorului trebuie sa fie usoare, rigide, rezistente si fiabile.
Au fost in analiza mai multe solutii constructive, dintre care doua au fost selectate:
constructia din materiale compozite;
constructia metalica.
A fost aleasa solutia constructiva a palelor cu invelis din tabla subtire, din aliaj de aluminiu,
cu miez din material expandabil (tip sandvich). Acest tip de constructie asigura, practic la aceeasi
greutate cu constructia din materiale compozite, caracteristici superioare:
prelucrabilitate mai usoara;
greutate uniforma a palelor, aspect important pentru echilibrarea rotorului;
rezistenta mecanica cel putin echivalenta;
rigiditate mai buna;
reparatie si mentenanta mult mai usoare;
rezistenta mai mare la actiunea factorilor externi agresivi: variatii de temperatura, radiatii
solare etc.
In ceea ce priveste forma geometrica, am optat pentru pale de forma dreptunghiulara, de
sectiune constanta, acestea prezentand doua avantaje esentiale:
fabricatie simpla (costuri reduse) si
- suprafata riglata, ceea ce permite aplicarea cu usurinta a foliei cu celule fotovoltaice.

1.4.3.2 Solutie constructiva pentru rotor

Pentru constructia rotorului (vezi Fig. 13) a fost aleasa o solutie neconventionala, in sensul ca
rotorul va fi alcatuit din trei tronsoane (module distincte), cu palele tronsoanelor decalate la 40,
ceea ce va asigura o pornire mai usoara a rotorului la diferitele directii ale vantului.
In sectiunea fiecarui tronson sunt prevazute trei pale dispuse echidistant la 120.
Palelei sunt prinse pe diafragme stelate: doua exterioare cu trei brate fiecare, si doua
intermediare cu cate sase brate.
42

Diafragmele stelate vor fi fixate la axul rotorului prin intermediul unor flanse prelucrate dn
aliaj de aluminiu. Asamblare va fi robusta, demontabila, iar elementele constructive vor fi
interschimbabile.
Axul rotorului va fi din teava din otel inoxidabil.

1.4.3.3 Solutie constructiva pentru carenajelor extremale ale rotorului

Datorita formei lenticulare si a dimensiunilor mari de gabarit, constructia concentratorului de
vant a reprezentat o adevarata provocare tehnologica. Formarea unei calote prin metoda traditionala
a presarii, ar conduce la costuri tehnologice mari, necesitand executia unui calapod de presare mare
si foarte costisitor, precum si un utilaj de presare pe masura. Din aceste motive, am ales o solutie
originala (vezi Fig. 24), simplificand forma lenticulara pura intr-o forma mixta: o semicalota de
forma conica, iar cealalta de forma convexa. Constructia propriuzisa presupune un miez din
polistiren expandat, imbracat in zona semicalotei conice cu tabla din aliaj de aluminiu, iar in zona
semicalotei cconvexe cu invelis din tesatura de material compozit.
Aceasta solutie constructiva confera urmatoarele avantaje:
fabricatie accesibila, cu utilizarea masinilor si sculelor curente;
SDV-uri simplificate;
rezistenta mecanica si rigiditate excelente;
greutate mica in raport cu alte solutii constructive;
rezistenta mai mare la actiunea radiatiei solare, datorita invelisului expus din tabla.
De asemenea, alegerea formei conice pentru calota superioara permite motarea in bune
conditii a foliei fotovoltaice pe suprafata superioara a carenajului, care este riglata.

Fig. 24 - Solutia constructiva a concentratorului de vant

1.4.3.4 Suspensie - Lagare magnetice axiale si radiale

O problema deosebita la turbinele eoliene cu ax vertical o constituie lagarele de miscare, care
trebuie sa asigure atat suspensia eficienta VAWT, cat si rotirea libera, in conditii de minimizare a
fortelor de frecare (cresterea randamentului). Ca urmare a documentarii si analizelor efectuate, am
optat pentru urmatoarea solutie de principiu:

43

- pentru suspensia axiala, care sustine toata greutatea rotorului, se va utiliza un lagar
magnetic radial axial, care elimina practic in totalitate fortele de frecare. Solutia constructiva a
acestui lagar este prezentata in Fig. 25
- pentru suspensia radiala se vor utiliza rulmenti radiali;

Fig. 25 - Schema de constructie a lagarului magnetic radial-axial

Pentru modelul experimental au fost concepute dou tipuri de lagre magnetice:
1. un lagr magnetic axial pasiv cu repulsie frontal i stabilizare radial bilateral,
2. un lagr magnetic radial pasiv cu repulsie lateral i stabilizare axial interstrat.
Pentru fiecare din cele dou tipuri de lagre, proiectele au fost realizate n dou variante:
a. cu magnei permaneni inelari din ferit,
b. cu magnei permaneni inelari din NdFeB.
Pentru realizarea unui lagr magnetic cu performane statice i dinamice date, folosirea magneilor
permaneni din ferit prezint, n raport cu folosirea magneilor permaneni din NdFeB, avantajul
unui cost mai mic dar i dezavantajul unui gabarit mai mare.
La alegerea magneilor permaneni pentru realizarea lagrelor s-a plecat dela urmtoarele
considerente:
1. magneii permaneni s fie din producia curent a firmelor productoare,
44

2. forma magneilor permaneni s fie inelar, pentru realizarea cu uurin a unei construcii
sigure a lagrelor,
3. forele statice suportate de lagre s fie de cel puin 25 kg,
4. diametrul interior al lagrelor s aib o valoare mai mare de 17 mm, astfel ca s fie posibil
montarea lor cu uurin pe arborele modelului experimental al turbinei eoliene.
n figurile 26 29 sunt prezentate schiele de dispunere a magneilor permaneni, cu dimensiunile
corespuztoare ale acestora preluate din catalogul firmei germane ENES, accesibil on-line la adresa:
www.magnet-magnete.de, pentru urmtoarele tipuri de lagre:
1. Lagr magnetic axial pasiv cu repulsie frontal i stabilizare radial bilateral,
magnei inelari din ferit,
2. Lagr magnetic axial pasiv cu repulsie frontal i stabilizare radial bilateral,
magnei inelari din NdFeB,
3. Lagr magnetic radial pasiv cu repulsie lateral i stabilizare axial interstrat,
magnei inelari din ferit,
4. Lagr magnetic radial pasiv cu repulsie lateral i stabilizare axial interstrat,
magnei inelari din NdFeB.

45

realizat cu
realizat cu
realizat cu
realizat cu

90

20

36

22

20

55
70
100

Fig. 26 Lagr magnetic axial pasiv cu repulsie frontal i stabilizare radial bilateral,
realizat cu magnei inelari din ferit.

Codurile firmei ENES ale magneilor folosii:

D55 x d22 x 8 / F30 Ferrit Magnet
D55 x d24 x 12 / F30 Ferrit Magnet
90 x 36 x 20 / F30 Ferrit Magnet
100 x 70 x 20 / F30 Ferrit Magnet

46

60

10

20

10

12
35
49
75

Fig. 27 Lagr magnetic axial pasiv cu repulsie frontal i stabilizare radial bilateral,
realizat cu magnei inelari din NdFeB.

Codurile firmei ENES ale magneilor folosii:

D35 x d12 x 10 / N38 NdFeB Magnet
D60 x d20 x 5 / N38 NdFeB Magnet
D75 x d49 x 10 / N38 NdFeB Magnet

47

55

22

20

60
100

Fig. 28 Lagr magnetic radial pasiv cu repulsie lateral i stabilizare axial interstrat,
realizat cu magnei inelari din ferit.
Codurile firmei ENES ale magneilor folosii:
D55 x d22 x 8 / F30 Ferrit Magnet
D100 x d60 x 18 / F30 Ferrit Magnet
48

10

22
40
49
75

Fig. 29 Lagr magnetic radial pasiv cu repulsie lateral i stabilizare axial interstrat,
realizat cu magnei inelari din NdFeB.

Codurile firmei ENES ale magneilor folosii:

D40 x d22 x 10 / N38 NdFeB Magnet
D75 x d49 x 10 / N38 NdFeB Magnet
49

1.4.4 Scheme cinematice pentru grupul turbin eolian generator electric

O turbin eolian poate avea un suport axial de referin, fa de care are loc micarea ei de rotaie,
dispus n exterior sau n interior. La rndul lui, generatorul electric cu care se cupleaz turbina,
poate fi cu stator exterior sau cu stator interior.
Att turbina eolian ct i generatorul electric au cte dou tipuri de lagre unul preponderent
radial i altul preponderent axial, ambele tipuri de lagre putnd prelua ns, n anumit msur, i
forele perturbatoare cu orientare ortogonal fa de forele de tip. Lagrele axiale se monteaz, de
obicei, n partea inferioar a turbinei eoliene i, respectiv, a generatorului electric, pentru a nu
ncrca structurile de susinere pe vertical ale celor dou componente.
Cuplarea mecanic dintre turbina eolian i generatorul electric se face cu o cupl fix care trebuie
s permit jocuri axiale i radiale relativ mici astfel nct perturbaiile de poziie ale arborilor celor
dou componente energetice s nu se transmit de la o component la alta.
Sunt posibile mai multe moduri de realizare a schemelor cinematice ale grupului turbin eolian
generator electric. In figurile 5 6 sunt prezentate trei asemenea scheme cinematice:
Schema cinematic cu cadru exterior de fixare (Fig. 30),
Schema cinematic cu arbore interior fix i generator electric cu arbore tubular (Fig. 31),
Schema cinematic cu arbore interior fix i generator electric cu rotor exterior (Fig. 32).
Schema din figura 30 are avantajul utilizrii unor generatoare electrice de construcie uzual. n
plus, folosirea unui cadru exterior de fixare asigur o rezisten sporit la vnturi de vitez mare.
Schema din figura 31 are avantajul unui suport de fixare simplu arborele interior fix dar necesit
realizarea unor generatoare cu arbori de form special arbori tubulari. Pentru o rezisten
mecanic sporit la ncovoieri cauzate de vitezele mari ale vntului i pentru reducerea eventualelor
vibraii cauzate de acesta, fixarea arborelui interior trebuie completat cu ancorri n teren.
Schema din figura 32 are mai multe avantaje: un suport de fixare simplu, folosirea unui generator de
construcie uzual i o mai bun comportare la rafalele de vnt datorit ineriei mari a rotorului
exterior al generatorului.

50

Fig. 30: Schema cinematic cu cadru exterior de fixare: 1 turbina eolian, 2 lagr radial, 3
arbore mobil, 4 cadru exterior de fixare, 5 lagr axial, 6 cupl mecanic, 7 generator electric.

51

4
5

Fig. 31: Schema cinematic cu arbore interior fix i generator electric cu arbore tubular:
1 turbina eolian, 2 lagr radial, 3 arbore fix, 4 suport tubular mobil, 5 lagr axial,
6 cupl mecanic, 7 generator electric cu arbore tubular.

52

4
5

Fig. 32: Schema cinematic cu arbore interior fix i generator electric cu rotor exterior:
1 turbina eolian, 2 lagr radial, 3 arbore fix, 4 suport tubular mobil, 5 lagr axial,
6 cupl mecanic, 7 generator electric cu rotor exterior.

53

1.4.5 Alegerea materialelor care se vor utiliza in constructia VAWT

In alegerea materialelor care se vor utiliza in constructia VAWT am avut in atentie urmatoarele
criterii de selectare: criterii tehnice (rezistenta mecanica, rezistenta la oboseala - specifica
solicitarilor variabile pe palele rotorului, rezistenta la coroziune, gama temperaturilor de lucru: cel
putin - 40C / + 100C, greutate specifica redusa), criterii tehnologice (tehnologia accesibila de
fabricatie, corelarea mijloacelor de fabricatie disponibile), criterii economice (calitatea, pretul de
cost al materialelor, costuri de fabricatie) si altele, ca de exemplu rezistenta la evenimente
accidentale (foc, trasnet, etc.). In urma analizelor si evaluarilor facute, s-au stabilit, prin metoda
celui mai bun compromis, urmatoarele materiale de baza:
a) pentru palele rotorului
tabla din aliaj de aluminiu T6061 T6 cu grosimea de 0.4 mm pentru invelisul din tabla. A
fost ales acest material datorita rezistentei superioare la coroziune in raport cu alte
materiale similare, aspect important pentru tablele subtiri.
tabla din aliaj de aluminiu 2024 T0 cu grosimea de 1.5 mm pentru piesele de capat ale
palelor (cu tratare in starea T3 dupa formare);
spuma poliuretanica pentru miezul expandabil;
nituri trase 3,5 mm pentru fixarea capetelor de pala la pale;
suruburi din otel inoxidabil si piulite prizoniere 6 pentru fixarea palelor la
diafragme/montanti.
Principalele caracteristicile tehnice ale aliajelor de aluminiu 6061 T6 si 2024 T3:
Material/caracte R [daN/mm] 02 [daN/mm]
ristici mecanice

[%]

Densitate
[g/cm3]

Obs.

6061 T6

36

20

8 -10

2.70

rezistenta la coroziune;
sudabilitate

2024 T3

42

28.3

18

2.78

rezistenta mecanica si
alungire bune

b) pentru axul rotorului

teava din otel inoxidabil pentru axul central;
bara din aliaj de aluminiu 2024 T351 pentru flansele de sustinere a diafragmelor stelate;
nituri trase 4 din otel inox. pentru prinderea flanselor la axul rotorului.
c) pentru carenajele-concentratori de vant
polistiren expandat pentru miez;
tabla din aliaj de aluminiu T6061 T6 cu grosimea de 0.4 mm pentru invelisul din tabla si
peretele intermediar (vezi Fig. 24).
tesatura din fibra de sticla pentru semicalota bombata;
nituri trase 3,5 mm pentru fixarea invelisurilor
54

1.5 Studiul amplasarii WIPHRES

Amplasarea turbinelor eoliene n mediul urban

In Cap. 1.2 a fost studiata posibila zona de amplasare a sistemului WIPHRES in teren.
nsa in Europa ca si in America exist interes pentru integrarea turbinelor eoliene n structura unor
cldiri existente (case, blocuri i staii de combustibil) sau n construcii civile noi din mediul urban,
respectnd i arhitectura local.
n mediul rural, turbinele eoliene de dimensiuni mari sunt poziionate, conform normelor
europene, la cel puin 500 m de ansamblul de cldiri i opereaz n condiii de spaiu deschis.
n cazul zonelor urbane, pentru cldiri mici (sub 4-5 nivele) apar o serie de posibile
probleme legate de prezena unor maini rotitoare ce induc in acoperi sarcini dinamice, precum i
de ndeplinirea normelor de poluare fonic. n plus, prezena cldirilor nvecinate i a copacilor
conduce la condiii de vnt neuniform, cu turbulen ridicat. Cu toate aceste inconveniente,
turbinelor eoliene cu ax vertical sunt potrivite pentru producerea de energie la scar mic, fiind
considerate ca o instalaie complementar la panourile fotovoltaice (vntul este asociat n general cu
o vremea noroas...).
Morivaiile instalrii unui sistem hibrid n mediul urban pot fi sistematizate astfel:
- reducerea emisiilor de CO2 prin promovarea energiilor verzi (eolian i solar)
- economisirea de energie electric din reeaua energetic urban
- economie prin evitarea pierderilor de energie de la uzinele electrice ctre consumator
- creterea independenei de reeaua urban de energie electric
- stimularea schimbrii de atitudine: producerea individual de energie electric este mai eficient
energetic
- salvarea resurselor de combustibili fosili
- crearea unui rspuns pozitiv la probleme de mediu din partea oamenilor
Curenii de aer n mediul urban
Vntul urmeaz calea de minim rezisten printre/peste obstacole (cldiri, copaci, etc.).
Frontierele obstacolelor (de exemplu muchiile drepte ale cldirilor) conduc la creterea vitezei
vntului, ajungndu-se la creteri de pn la 2-3 ori ale vitezei fa de cazul curgerii neperturbate,
lucru ce poate fi valorificat prin amplasarea turbinei cu ax vertical n aceast zon. n schimb, o
amplasare n faa unui obstacol mare (n faa unei cldiri), reduce la jumtate potenialul vntului.
Folosindu-se un cod CFD de analiz a curgerii s-a evaluat efectul indus de prezena unei
cldiri n cmpul curgerii. Din considerente legate de resursele de calcul existente, simularea s-a
fcut pentru cazul bidimensional.
O prim observaie este c abaterea de la direcia vntului ncep cu mult naintea
obstacolului i continu mult dup obstacol. O a doua observaie este c spectrul curgerii este
influenat de dimensiunile cldirii i de forma muchiilor cldirii (drepte sau rotunte).
55

Peste muchia cldirii curentul de aer trece cu o deviaie de 350-450, iar sub aceast linie de
curent particular curgerea este turbulent cu fluctuaii mari ale vitezei pe direcia orizontal. Baza
sau postamentul turbinei se poate construi folosindu-se ca reper aceast linie de curent, pentru ca
ntreag rotorul s se afle ntr-un curent de vitez ridicat. Postamentul i partea superioar a turbinei
sunt profilate astfel nct acestea s joace i rolul de concentrator de vnt.
Amplasarea turbinei eoliene, pe un acoperi, trebuie astfel realizat nct s fie situat n
afara stratului limita turbulent. Dac situaia o permite, o turbin joas poate fi amplasat n
apropierea muchiei/streainei dac vntul are o direcie dominant. Altfel, o poziionare central pe
acoperi presupune utilizarea unui turn nalt (de ordinul 4-6 m), ceea ce pune probleme de ordin
structural.
Sarcinile dinamice ce apar pe structura turbinei se transmit acoperiului, lucru ce implic
vibraii n structura acoperiului. Dou posibile soluii pot fi utilizate: interpunerea ntre turbin i
acoperi a unui sistem de amortizare (ceea ce conduce la creterea costului ansamblului) sau
construcia unui acoperi ranforsat (beton armat) care s preia/absoarb solicitrile/vibraiile turbinei
(ceea ce este n contradicie cu normele din construciile civile care impun acoperi uor).
n concluzie, pentru o cldire existent trebuie efectuat o analiz a curgerii n jurul
cldirii/zonei de amplasare a turbinei, urmat de o evaluarea structural pentru a evita posibilele
fenomene de rezonan ce pot cauza distrugerea fie a turbinei, fie a acoperiului. Pentru o cldire
nou se poate face analiza direct n faza de proiect. Analiza este necuantificabil, fiind dependent
de forma cldirii i amplasarea ei ntr-un ansamblu de cldiri.
Testele numerice au fost fcute pentru 3 tipuri de profile de cldiri: (A) profil cladire 30m
x 15m, (B) profil cldire 15m x 15m i (C) profil cldire 15m x 15m cu muchii racordate (r =
0.5m).
nlimea turnului turbinei estimat pentru cele 3 cldiri, pentru 3 poziii pe acoperi, pentru
a respecta criteriile anterior enunate, este prezentat sintetic in tabelul urmtor.
Locaie pe
planeu
2.5 m
5.0 m
7.5 m

Profil A
H turn
4.0 m
3.6 m
7.5 m

Profil B
H turn
3.5 m
4.1 m
4.5 m

56

Profil C
H turn
2.5 m
4.5 m
5.5 m

A1

B1

A2

A3

B3
B2

57

C1

C3

C2

Fig. 33 - Cazuri test (Vw=10 m/s): (A) profil cladire 30m x 15m, (B) profil cldire 15m x 15m i (C) profil cldire 15m x 15m cu muchii racordate
(r=0.5m). Reprezentri: A1,B1,C1 linii de curent; A2,B2,C2 cmpul de viteze i A3,B3,C3 profile de vitez (poziiile sunt: 2.5 m, 5 m, 7.5 m, 10 m,
12.5 m, 15 m, pe acoperi).

58

1.6 Diseminare
Membrii echipei de cercetare au reusit in aceasta perioada sa prezinte si sa publice unele din
rezultatele obtinute in legatura cu tematica proiectului. Astfel au fost organizate doua sesiuni
speciale in cadrul a doua conferinte internationale cu traditie:
3.
SS4 - State of the Art of Modeling, Numerical Analysis and Control of Wind Turbines in
cadrul ICNPAA 2012 World Congress (9th International Conference on Mathematical
Problems in Engineering, Aerospace and Sciences, Austria-Viena, 9-15 iulie 2012;
http://icnpaa.com/index.php/icnpaa/2012)
4.
Symposium on state of the art of modeling and numerical analysis for design,
determining the performances and controls of wind turbines din cadrul ICNAAM 2012
(International Conference of Numerical Analysis and Applied Mathematics, Grecia, Kos,
18-25 Septembrie 2012; http://2012.icnaam.org/).
Organizarea acestor sectiuni dedicate performantelor si controlului turbinelor eoliene au
urmarit urmatoarele obiective:
- Diseminarea rezulatelor obtinute;
- Realizarea de schimb de informatii si discutii stiintifice;
- Oferirea doctoranzilor oportunatatii de prezentare si publicarea de lucrari stiintifice
necesare stagiului de doctorat.
1. Active and Passive Circulation Control as Enhancement Techniques of Wind Turbines
Performances (autori: Alexandru Dumitrache, Florin Frunzulic, Rzvan Mahu i Horia
Dumitrescu), prezentata la ICNPAA 2012 si publicat de American Institute of Physics,
AIP Conf. Proc. 1493, pp. 330-337 (2012); doi:http://dx.doi.org/10.1063/1.4765509
(Proceedings cotat ISI).
2. A numerical investigation of the stall-delay phenomenon for horizontal axis wind turbine
(autori Florin Frunzulic, Rzvan Mahu i Horia Dumitrescu). prezentata la ICNPAA
2012 si publicat de American Institute of Physics, AIP Conf. Proc. 1493, 389 (2012); doi:
10.1063/1.4765518.
3. Modeling stall-delay using corrected BEM (F. Frunzulic, H. Dumitrescu, and V. Cardos)
prezentata la ICNAAM 2012 si publicata in American Institute of Physics AIP Conf. Proc.
1479, 1631, 2012.
4. A Free Wake Method for Performance Prediction of Vertical Axis Wind Turbines. S. Ilin,
H. Dumitrescu, V. Cardos, A. Dumitrache, prezentata la ICNAAM 2012 si publicata in
American Institute of Physics AIP Conf. Proc. link.aip.org/link/?APCPCS/1479/1635/1
2012.
5. An aeroelastic model for horizontal axis wind turbines (autori Alexandru Dumitrache si
Horia Dumitrescu) prezentata la ICNAAM 2012 si publicata de AIP Conf. Proc. 1479, pp.
1639-1642, 2012, DOI:10.1063/1.4756481 (proceedings cotat ISI)
6. H. Dumitrescu, V. Cardos, Inboard stall-delay due to rotation, Journal of Aircraft, 2012.
59

7. I. Malael, R. Bogateanu, H. Dumitrescu, Theoretical performances of double Gurney flap

equipped the VAWTs , Aerospatial 2012, Bucharest, 11-12 October 2012, and INCAS
Bulletin, vol. 4, Issue 4, 2012.
8. A Complementary Review of Maximum Power Point Tracking Methods for Wind
Generator, Aurelian Craciunescu, prezentata la ICNAAM 2012, publicata de AIP Conf.
Proced. link.aip.org/link/?APCPCS/1479/1643/1 (proceedings cotat ISI)
9. Experimental Investigation on Efficiency Improvement of PV Panels by Front Water
Cooling, Loredana Dorobantu, lucrare prezentata la Conferiinta Internationala SuNEC
2012 Sun New Energy Conference , Palermo Italia.

Se remarca lucrarile prezentate, inclusive cele prezentate de tineri doctoranzi, toate temele fiind
in tematica proiectului, fie ca este vorba de performantele si controlul turbinelor de vant, de
calculul aerodinamic si aeroelastic al palelor si rotorului sau de proiectarea si testarea rotoarelor
eoliene, precum si de probleme legate de generatoarele electrice sau celule fotovoltaice.

CONCLUZII
In aceasta etapa dedicata proiectarii conceptuale a sistemului WIPHRES au fost realizate toate
activitatile prevazute in planul de realizare aferente etapei. S-a inceput cu stadiul actual al
sistemelor hibride, s-au studiat posibilele zone de amplasare a sistemului WIPHRES pe teritoriul
Romaniei, analizand astfel potentialul eolian si fotovoltaic la nivel national. S-a analizat cazul
zonei Bucuresti din punct de vedere al potentialului fotovoltaic in cursul unui an, atat
experimental cat si folosind un software specializat. S-a continuat cu descrierea cerintelor si
specificatiilor si cu elaborarea unui model conceptual. In cazul proiectarii conceptuale s-au
analizat mai intai cerintele principale pentru sistemul WIPHRES , s-au definit scheme generale de
constructie a turbinei eoliene cu ax vertical. S-au folosit metode numerice de analiza
aerodinamica , inclusiv CFD. Astfel s-au efectuat analize\privind dimensionarea turbinei pentru o
putere data, influenta soliditatii, a numarului de pale si a pasului unghiular al palei si viteza de
demaraj a turbinei. Rezultatele au fost date in tabele sau grafice
Au fost date solutii constructive pentru pale, rotor si lagarele magnetice si s-au ales posibile
materiale care se pot utiliza in constructia sistemului WIPHRES.
Au fost concepute scheme cinematice pentru grupul turbina eoliana generator electric.
In final s-a efectuat un studiu al amplasarii sistemului WIPHRES in zone urbane, folosind
simulari numerice pentru posibile amplasari pe cladiri.
Diseminarile au fost facute in principal in cadrul a doua sesiuni speciale organizate la doua
conferinte internationale in urma carora articolele au fost publicate in American Institute of
Physics Conference Procedings. De asemenea s-a participat si la o conferinta nationala si s-a
publicat un articol intro revista internationala.
60

Atat coordonatorul cat si cei doi parteneri SC AEROSTAR Bacau si Universitaea

POLITEHNICA din Bucuresti au colaborat la realizarea activitatilor prevazute in planul de
realizare, astfel ca se poate spune ca gradul de realizare a obiectivelor etapei I a fost indeplinit in
proportie de 100 %.

BIBLIOGRAFIE
1. "Calculul elicei", (coord. H. Dumitrescu, A. Georgescu), Editura Academiei Romne, Bucureti,
1990, 675 pg.
2. "Aerodinamica turbinelor de vnt", H. Dumitrescu, V. Cardos, Al. Dumitrache, Editura Academiei
Romne, Bucureti, 2001, 330 pg.
3. Proiectarea aerodinamica a elicei de randament maxim", Dumitrescu, H., Georgescu, A.,
Dumitrache, Al., St. Cerc. Mec. Apl., Tome 45, nr. 2, Bucharest, 1986, pp. 129-141.

4. Active and Passive Circulation Control as Enhancement Techniques of Wind Turbines

Performances (autori: Alexandru Dumitrache, Florin Frunzulic, Rzvan Mahu i Horia
Dumitrescu), prezentata la ICNPAA 2012 si publicat de American Institute of Physics,
AIP Conf. Proc. 1493, pp. 330-337 (2012); doi:http://dx.doi.org/10.1063/1.4765509
(Proceedings cotat ISI).
5. A numerical investigation of the stall-delay phenomenon for horizontal axis wind turbine
Florin Frunzulic, Rzvan Mahu i Horia Dumitrescu,, AIP Conf. Proc. 1493, 389 (2012);
doi: 10.1063/1.4765518.
6. Modeling stall-delay using corrected BEM, F. Frunzulic, H. Dumitrescu, and V. Cardos,
American Institute of Physics AIP Conf. Proc. 1479, 1631, 2012.
7. A Free Wake Method for Performance Prediction of Vertical Axis Wind Turbines. S. Ilin,
H. Dumitrescu, V. Cardos, A. Dumitrache, American Institute of Physics AIP Conf. Proc.
link.aip.org/link/?APCPCS/1479/1635/1 2012.
8. An aeroelastic model for horizontal axis wind turbines, Alexandru Dumitrache si Horia
Dumitrescu. AIP Conf. Proc. 1479, pp. 1639-1642, 2012, DOI:10.1063/1.4756481
(proceedings cotat ISI)
9. H. Dumitrescu, V. Cardos, Inboard stall-delay due to rotation, Journal of Aircraft, 2012.
10. I. Malael, R. Bogateanu, H. Dumitrescu, Theoretical performances of double Gurney flap
equipped the VAWTs , Aerospatial 2012, Bucharest, 11-12 October 2012, and INCAS
Bulletin, vol. 4, Issue 4, 2012.
11. A Complementary Review of Maximum Power Point Tracking Methods for Wind
Generator,
Aurelian
Craciunescu,
AIP
Conf.
Proced.
link.aip.org/link/?APCPCS/1479/1643/1 (proceedings cotat ISI)
12. Experimental Investigation on Efficiency Improvement of PV Panels by Front Water
Cooling, Loredana Dorobantu, lucrare prezentata la Conferiinta Internationala SuNEC
2012 Sun New Energy Conference , Palermo Italia.
61

13. Kirke, Brian Kinloch, 1998. Evaluation of Self-Starting Vertical Axis Wind Turbines for
Stand-Alone Applications. Griffith University, Australia. Retrieved from
http://www4.gu.edu.au:8080/adt-root/public/adt-QGU20050916.120408/ on November 1,
2005.
14. Sheldahl, Robert E., Klimas, Paul C., 1981. Aerodynamic Characteristics ofSeven
Symmetrical Airfoil Sections Through 180-Degree Angle of Attack for Use in
Aerodynamic Analysis of Vertical Axis Wind Turbines, Sandia National Laboratories,
Albuquerque, NM., USA.
15. Pawsey, N.C.K., 2002. Development and Evaluation of Passive Variable-Pitch Vertical
Axis Wind Turbines, School of Mechanical and Manufacturing Engineering, The
University of South Wales, Australia

62