Tema de proiectare

Să se proiecteze un cazan ingnitubular orizontal cu introducerea

gazelor de ardere în focar şi cu un singur drum convectiv.
Sarcina termică utilă a cazanului Q ut = 50+10n [KW]. Temperatura
apei la ieşire, intrare în cazan 90÷70°C, felul şi compoziţia combustibilului,
combustibil lichid cu compoziţia :

C = 85+n/3 %
H = 10-n/3 %
S = 1%
W = 1,4 % (apă)
N = 2,6 %

Unde n – numărul de ordine din grupă, recte 14.

Calculul arderii se referă la 1kg combustibil, arderea se realizează în

condiţii normale, presiune 1,013 bar, t= 273,15K, elementele componente
ale combustibilului din tema de proiectare sunt exprimate în participaţii
masice.

1
 Capitolul I – Calculul arderii combustibilului
A. Cantitatea de carbon redus.
Calculul arderii combustibilului lichid se referă la arderea unităţii de masă (1kg)
de combustibil în condiţii normale fizice. Elementele componente ale combustibilului se
exprimă prin participaţii masice. Deoarece sulful se află în cantitate mică în combustibil
(sub 5%) se determină aşa zisul ,,carbon redus” (K) admitând că produsele arderii
carbonului sunt identice cu cele pentru ,,carbonul redus”.
C = 85+14/3 = 89,6667 %
K = C+0,375×S
K = 89,6667+0,375 = 90,0416 %

B. Volumul teoretic de aer necesar arderii stoichiometrice ( VO ) (teoretice fără exces de

aer) a unui kg. de combustibil.
H = 10-14/3 = 5,3333 %
 m3 
V0 = 0,0889×K+0,265×H-0,0333×O  N 
 kg 
 m3N 
V0 = 0,0889×90,0416+0,265×5,3333-0,0333×0  kg 
 
 m3N 
V0 = 9,4180  
 kg 

C. Componentelor gazelor de ardere pentru arderea stoichiometrică.

Volumul de dioxid de carbon şi dioxid de sulf din gazele de ardere:
K  m3N 
VRO 2 = 1,866×  
100  kg 
90,0416  m3N 
VRO 2 = 1,866×  kg 
100  
 m3 
VRO 2 = 1,6801  N 
 kg 

Volumul de azot din gazele de ardere:

N  m3N 
VN 2 = 0,79  V0 +0,8×  kg 
100  

2
 2,6  m3N 
VN 2 = 0,79  9,4180 +0,8×  kg 
100  
 m3 
VN 2 = 7,4610  N 
 kg 

Volumul de vapori de apă din gazele de aer:

9 H  W  m3 
VH O = +0,016× V0  N 
2
80,4  kg 
9  5,3333  1,4  m3 
VH 2 O = +0,016× 9,4180  N 
80,4  kg 
 m3 
VH 2 O = 0,7651  N 
 kg 

Volumul teoretic de gaze de ardere fără exces de aer:

 m3 
Vg 0 = VRO 2 + VN 2 + VH 2 O  N 
 kg 
 m3N 
Vg 0 = 1,6801 + 7,4610 + 0,7651  kg 
 
 m3 
Vg 0 = 9,9063  N 
 kg 
Volumul real de aer necesar arderii cu exces de aer:
 m3 
Va    V0  N 
 kg 
 m3N 
Va  1,1 9,4180  kg 
 
m 
3
Va  10,3598  N 
 kg 

Volumul real al gazelor de ardere:

 m3 
Vg = Vg 0 + (α-1)× V0  N 
 kg 
α = 1,05÷1,1 pentru focare cu ardere intensificată
α = 1,1÷1,15 pentru focare cu ardere normală
α = 1,1
 m3 
Vg = 9,9063 + (1,1-1)× 9,4180  N 
 kg 
 m3N 
Vg = 10,8481  
 kg 

3
 Densitatea gazelor de ardere la starea normală:
1  1,293  Va  kg 
ρ0   3 
Vg  mN 
1  1,293  10,3598  kg 
ρ0   3 
10,8481  mN 
 kg 
ρ 0  1,3269  3 
 mN 

Presiunea parţială a gazelor triatomice la gazele de ardere:

VRO 2
PRO 2   Pg [bar]
Vg
Pg = P0 =1,013 [bar]
1,6801
PRO 2   1,013 [bar]
10,8481
PRO 2 = 0,1568 [bar]

Presiunea parţială a vaporilor de apă:

VH 2 O
PH 2 O   Pg [bar]
Vg
0,7651
PH 2 O   1,013 [bar]
10,8481
PH 2 O = 0,071 [bar]

D. Puterea calorifică inferioară a combustibililor lichizi sau solizi.

O 9  KJ 
H i  339,0  C  1200  (H - )  104,7  S  25,1  ( W - )  O  
8 8  Kg 
0 9
H i  339,0  89,66  1200  (5,33 - )  104,7  1  25,1  (1,4 - )  0
8 8
 KJ   KJ 
 Kg  H i  36901,7  
   Kg 

4
 Vg 0 = VRO 2 +
VRO 2 = 1,680 VN = 7,459 VH 2 O = 0,764 V0 = 9,416 α = 1,1
t0
2
VN 2 + VH 2 O
I=
i RO 2 × iN2 × iH 2O × i g 0 = i RO 2 + i N 2 + (α-1) ×(
i aer × i g +(α-1)
°C i RO 2 iN2 iH 2O i aer i aer × 0

VRO 2 VN 2 VH 2 O iH 2O V0 ×( i aer × V0
V0 )
)
0

100 170 285,6 129,5 965,9 150,5 114,9 1366,5 130 1224 122,4 1489,4206

200 357,5 600,6 259,8 1937,8 304,4 232,5 2771 261,3 2460,4 246 3018,0389
400 771,8 1296,6 526,5 3927,1 626,6 478,7 5702,5 531,6 5005,5 500,5 6205,0884
600 1224 2056,3 804 5997 968,5 739,9 8793,2 813,7 7661,7 766,1 9562,5821
800 1704 2862,7 1093 8152,6 1334 1019,1 12034,5 1107 10423,5 1042,3 13081,1918
1000 2203 3701,1 1391 10375,4 1722 1315,6 15392,1 1409 13267,1 1326,7 16724,2830
1200 2716 4562,8 1697 12657,9 2131 1628 18848,8 1719 16186,1 1618,6 20474,1871
1400 3238 5439,8 2008 14977,6 2558 1954,3 22371,8 2033 19142,7 1914,2 24294,0573

1600 3772 6336,9 2311 17237,7 3001 2292,7 25867,4 2353 22155,8 2215,5 28092,2939

1800 4303 7229,1 2643 19714,1 3458 2641,9 29585 2675 25187,8 2518,7 32114,4556

2000 4843 8136,2 2934 21884,7 3924 2997,9 33018,8 3001 28257,4 2826,7 35856,4892

5
 Capitolul II – Bilanţul termic al cazanului
A. Randamentul termic al cazanului.
η  1 - (q cos  q ch  q ext )

Căldura specifică pierdută prin coşul de fum

Căldura specifică pierdută prin arderea de material chimic
Căldura pierdută prin pereţii cazanului către exterior

q ch = 0,001÷0,005 (ne alegem o valoare)  0,002

q ext = 0,005÷0,015 (ne alegem o valoare)  0,006

Pierderile specifice de căldură prin evacuarea gazelor de ardere la coş:

1
q cos   (Icos  Iaer )
Hi
Entalpia gazelor de ardere la temperatura din coş
I cos se citeşte din grafic pentru temperatura t cos .
t cos este un parametru care se stabileşte în funcţie de tipul cazanului.
Astfel la cazanele de apă caldă sau fierbinte avem:
tur  t retur
t 90 70
t cos   (80  120) [°C]
2
90  70
t cos   100 [°C]
2
t cos  180 [°C]

Astfel, citind din grafic obţinem:

I cos  2712 [J]
I aer reprezintă entalpia aerului la temperatura ambiantă t a  20[C] şi
se determină cu relaţia:
Iaer  V0  c pa  t a [J]
 KJ 
Unde, c pa  1,2971  3 
 mNK 
Iaer  9,4180  1,2971 20 [J]
I aer  244,3227 [J]

Astfel,
1
q cos   ( 2712  244,3227)
36901,7
q cos  0,0668
Astfel,

4
   1  (0,0713  0,002  0,006)
  92,51%

B. Debitul de combustibil consumat.

Q ut  kg 
B
  H i  s 
190  kg 
B  s 
0,9251 36901,7
 kg 
B  0,0055  s 

C. Bilanţul de ansamblu al cazanului.

Fluxul de căldură produs de arderea combustibilului:
Q comb  B  H i [KW]
Qcomb  0,0055  36901,7 [KW]
Qcomb  205,3769 [KW]

Fluxul de căldură adus cu aerul de ardere:

Q a  B    V0  c pa  t a [KW]
Q a  0,0055  1,1  9,4180  1,2971  20[KW]
Q a  1,4957[KW]

Fluxul de căldură pierdut la coş:

Qcos  B  Icos [KW]
Qcos  0,0055  2712[KW]
Qcos  15,0936[KW]

Fluxul de căldură pierdut prin arderea incompletă:

Qinc  q ch  B  H i [KW]
Qinc  0,002  0,0055  36901,7[KW]
Qinc  0,4107[KW]

Fluxul de căldură pierdut spre exterior:

Q ext  q ext  B  H i [KW]
Q ext  0,006  0,0055  36901,7[KW]
Q ext  1,2322[KW]

Rezultă bilanţul termic al cazanului:

7
 Unde Q ' reprezintă căldura cedată prin arderea combustibilului, iar
Q "  Q ut reprezintă căldura preluată de suprafeţele de
schimb de căldură.
Q  Q '
 Q comb  Q a  Q cos  Q ext  Qinc [ KW ]
Q  Q '
 205,3769  1,4957  15,0936  1,2322  0,4107[ KW ]
Q  190,1359[KW]
'

Astfel, eroarea relativă de închidere a bilanţului de ansamblu se calculează

cu relaţia:
Q '  Q"
  100  1%
Q'
190,1359  190
  100  1%
190,1359
  0,0715%

D. Bilanţul parţial pe elemente al cazanului, stabilirea entalpiilor şi temperaturilor gazelor

de ardere pe traseu.
Entalpia şi temperatura teoretică a gazelor de ardere:
I t  H i  (1  q ext )    V0  C pa  t a [ J ]
I t  36901,7  (1  0,006)  1,1  9,4180  1,2971 20[ J ]
I t  36949,0448[J ]
Astfel, citind din grafic obţinem:
t t  2058[C]

Entalpia şi temperatura gazelor de ardere din focar:

Se consideră temperatura gazelor din focar cuprinsă între valorile
500÷700°C→ t f  600 [°C]
Astfel, citind din grafic sau tabel obţinem:
I f  9562,5821 [J]

Fluxul de căldură preluat prin radiaţia în focar:

Q R  B  (1  q ext )  ( I t  If ) [KW]
Q R  0,0055  (1  0,006)  (36949,0448  9562,5821) [KW]
Q R  151,5052 [KW]

Fluxul de căldură preluat în sistemul convectiv:

QC  Q ut  Q R [KW]
Q C  190  151,5052 [KW]
Q C  38,4947 [KW]
Entalpia şi temperatura gazelor de ardere la sfârşitul drumului convectiv:
QC
IC  I f  [J]
(1  q ext )  B
38,4947
IC  If  [J]
(1  0,006)  0,0055
I C  2604,1664 [J]
Astfel, citind din grafic obţinem:

8
 t c  173 [°C]

Închiderea bilanţului impune, şi se admit următoarele erori relative:

Icos  Ic
1   100  0,5%
I t  I cos
2712  2604,1664
1   100  0,5%
9562,5821  2712
1  0,3149%
Respectiv,
t cos  t c
2   100  0,5%
t t  t cos
180  173
2   100  0,5%
2058  180
 2  0,3727%

Capitolul III – Calculul termic al cazanului

A. Calculul termic al focarului.
Acest calcul are ca scop determinarea suprafeţei de radiaţie SR capabilă să preia
debitul de căldură radiant Q R de la flacără şi gazele de ardere. Deoarece în calcule
intervin gradul de ecranare şi lungimea de radiaţie, este necesar un calcul iterativ. Se
admite o valoare preliminară S'R care în final se va compara cu cea rezultată din calculul
SR .
Valoarea preliminară S R poate fi stabilită prin următoarea metodă. Se admite un
'

flux unitar radiant specific acestiu tip de focar:

 KW 
q R  30 ÷50  2  → q R  40
m 
Astfel,
Q
S'R  R [ m 2 ]
qR
151,5052
S'R  [m 2 ]
40
S'R  3,7876 [ m 2 ]
Din punct de vedere geometric:
  D2
S'R    D  L' R  [m 2 ]
4
Unde, D reprezintă diametrul focarului, iar L' R lungimea preliminară a
focarului.
Se determină un raport de supleţe a focarului şi se determină lungimea şi
diametrul:

9
 L'R
 1,5 ÷2→Alegem 2→ L' R  2  D
D
  D2
3,7876    D  2  D  [m 2 ]
4
D 2  0,5361 [ m 2 ]
D  0,7321 [ m ]
L' R  2  D [ m]
L' R  1,4643 [ m]

Volumul focarului:
  D2
V  L' R [ m 3 ]
4
  0,73212
V  1,4643 [m3 ]
4
V  0,6162 [ m 3 ]

Suprafaţa pereţilor camerei de ardere:

2    D2
Sper    D  L' R  [m 2 ]
4
2    0,73212
Sper    0,7321 1,4643  [m 2 ]
4
Sper  4,2084 [ m 2 ]

Grosimea stratului radiant de gaze:

V
s  3,6  [m]
Sper
0,6162
s  3,6  [m]
4,2084
s  0,5271 [m]

Gradul de ecranare:
S'
 R
Sper
3,7876

4,2084
  0.9

Caracteristica radiantă a gazelor de ardere în camera de ardere:

10
 0,8  1,6  PH2O
kg 
 T 

 1  0,38  f   PH2o  PRO2 
(PH2o  PRO2 )  s  1000 

0,8  1,6  0,0714  873,15 

kg   1  0,38     0,0714  0,1568
(0,0714  0,1568)  0,5271  1000 
k g  0,0754

Coeficientul de absorbţie al gazelor de ardere din focar:

 k s
ag  1 e g

a g  1  e 0, 07540 ,5271

a g  0,0388

Caracteristica radiantă a flăcării:

T
k fl  1,6  f  0,5
1000
873,15
k fl  1,6   0,5
1000
k fl  0,8970

Coeficientul de absorbţie al flăcării:

a fl  1  e  k fls
a fl  1  e 0,89700,5271
a fl  0,3759

Coeficientul de absorbţie al flăcării şi a gazelor de ardere:

Unde coeficientul de luminozitate   0,6 .
a    a fl  (1  )  a g
a  0,6  0,3759  (1  0,6)  0,0388
a  0,2410

Caracteristica radiantă a focarului:

Unde coeficientul de murdărire a suprafeţelor   0,65 .
0,82  a
af 
a  (1  a )    
0,82  0,2410
af 
0,2410  (1  0,2410)  0,9  0,65
a f  0,2885

Factorul de poziţie a flăcării în focar:

11
 h
M  a M  bM 
Hf
Unde, pentru combustibil lichid constantele au valorile următoare:
a M  0,54
b M  0,2
h
 0,5
Hf
M  0,54  0,2  0,5
M  0,44

Cu aceste date determinăm suprafaţa de radiaţie a focarului:

2
QR  Tt  1
SR  8
3   1  2 [ m 2 ]
5,765  10  M    a f  Tf  Tt3  Tf  M
2
151505,2067  2058  1
SR  8
3
  1  [
5,765  10  0,44  0,65  0,2885  600  20583  600  0,44 2
m2 ]
SR  19,0229 [ m 2 ]

SR  S'R ceea ce impune reluarea calculelor, unde SR  S'R .

  D2
19,0229    D  2  D  [m 2 ]
4
D 2  2,6925 [ m 2 ]
D  1,6409 [ m ]
L' R  2  D [ m]
L' R  3,2818 [ m]

Volumul focarului:
  D2
V  L' R [ m 3 ]
4
  1,6409 2
V  3,2818 [m3 ]
4
V  3,9366 [ m 3 ]

Suprafaţa pereţilor camerei de ardere:

2    D2
Sper    D  L' R  [m 2 ]
4
2    1,64092
Sper    1,6409  3,2818  [m 2 ]
4
Sper  21,1365 [ m 2 ]

Grosimea stratului radiant de gaze:

12
 V
s  3,6 
Sper [m]
3,9366
s  3,6  [m]
21,1365
s  1,1814 [m]

Gradul de ecranare:
S'
 R
Sper
19,0229

21,1365
  0.9

Caracteristica radiantă a gazelor de ardere în camera de ardere:

0,8  1,6  PH2O
kg 
 T 

 1  0,38  f   PH2o  PRO2 
(PH2o  PRO2 )  s  1000 

0,8  1,6  0,0714  873,15 

kg   1  0,38     0,0714  0,1568
(0,0714  0,1568)  1,1814  1000 
k g  0,0503

Coeficientul de absorbţie al gazelor de ardere din focar:

 k s
ag  1 e g

a g  1  e 0 , 05031,1814
a g  0,0576

Caracteristica radiantă a flăcării:

T
k fl  1,6  f  0,5
1000
873,15
k fl  1,6   0,5
1000
k fl  0,8970

Coeficientul de absorbţie al flăcării:

a fl  1  e  k fls
a fl  1  e 0,89701,1814
a fl  0,6523

Coeficientul de absorbţie al flăcării şi a gazelor de ardere:

Unde coeficientul de luminozitate   0,6 .

13
 a    a fl  (1  )  a g
a  0,6  0,6523  (1  0,6)  0,0576
a  0,4144

Caracteristica radiantă a focarului:

Unde coeficientul de murdărire a suprafeţelor   0,65 .
0,82  a
af 
a  (1  a )    
0,82  0,4144
af 
0,4144  (1  0,4144)  0,9  0,65
a f  0,4489

Factorul de poziţie a flăcării în focar:

h
M  a M  bM 
Hf
Unde, pentru combustibil lichid constantele au valorile următoare:
a M  0,54
b M  0,2
h
 0,5
Hf
M  0,54  0,2  0,5
M  0,44

Cu aceste date determinăm suprafaţa de radiaţie a focarului:

2
QR  Tt  1
SR  8
3   1  2 [ m 2 ]
5,765  10  M    a f  Tf  Tt3  Tf  M
2
151505,2067  2058  1
SR  3
  1  [ m2 ]
5,765  10 8  0,44  0,65  0,4489  600  20583  600  0,44 2
SR  12,2278 [ m 2 ]

SR  S'R ceea ce impune reluarea calculelor, unde SR  S'R .

  D2
12,2278    D  2  D  [m 2 ]
4
D 2  1,7307 [ m 2 ]
D  1,3155 [ m]
L' R  2  D [ m]
L' R  2,6311 [ m]

Volumul focarului:

14
   D2
V  L' R [ m 3 ]
4
  1,31552
V  2,6311 [m 3 ]
4
V  3,5748 [ m 3 ]

Suprafaţa pereţilor camerei de ardere:

2    D2
Sper    D  L' R  [m 2 ]
4
2    1,31552
Sper    1,3155  2,6311  [m 2 ]
4
Sper  13,5864 [ m 2 ]

Grosimea stratului radiant de gaze:

V
s  3,6 
Sper [m]
3,5748
s  3,6  [m]
13,5864
s  0,9472 [m]

Gradul de ecranare:
S'
 R
Sper
12,2278

13,5864
  0.9

Caracteristica radiantă a gazelor de ardere în camera de ardere:

0,8  1,6  PH2O
kg 
 T 

 1  0,38  f   PH2o  PRO2 
(PH2o  PRO2 )  s  1000 

0,8  1,6  0,0714  873,15 

kg   1  0,38     0,0714  0,1568
(0,0714  0,1568)  0,9472  1000 
k g  0,0562

Coeficientul de absorbţie al gazelor de ardere din focar:

 k s
ag  1 e g

a g  1  e 0 , 05620, 9472
a g  0,0517

15
Caracteristica radiantă a flăcării:
T
k fl  1,6  f  0,5
1000
873,15
k fl  1,6   0,5
1000
k fl  0,8970

Coeficientul de absorbţie al flăcării:

a fl  1  e  k fls
a fl  1  e 0,89700,9472
a fl  0,5713

Coeficientul de absorbţie al flăcării şi a gazelor de ardere:

Unde coeficientul de luminozitate   0,6 .
a    a fl  (1  )  a g
a  0,6  0,5713  (1  0,6)  0,0517
a  0,3635

Caracteristica radiantă a focarului:

Unde coeficientul de murdărire a suprafeţelor   0,65
0,82  a
af 
a  (1  a )    
0,82  0,3635
af 
0,3635  (1  0,3635)  0,9  0,65
a f  0,4050

Factorul de poziţie a flăcării în focar:

h
M  a M  bM 
Hf
Unde, pentru combustibil lichid constantele au valorile următoare:
a M  0,54
b M  0,2
h
 0,5
Hf
M  0,54  0,2  0,5
M  0,44

Cu aceste date determinăm suprafaţa de radiaţie a focarului:

16
 2
QR  Tt  1
SR  8
3   1  2 [ m 2 ]
5,765  10  M    a f  Tf  Tt3  Tf  M
2
151505,2067  2058  1
SR  8
3
  1  [
5,765  10  0,44  0,65  0,4050  600  20583  600  0,44 2
m2 ]
SR  13,5523 [ m 2 ]

SR  S'R ceea ce impune reluarea calculelor, unde SR  S'R .

  D2
13,5523    D  2  D  [m 2 ]
4
D 2  1,9182 [ m 2 ]
D  1,3850 [ m]
L' R  2  D [ m]
L' R  2,7700 [ m]

Volumul focarului:
  D2
V  L' R [ m 3 ]
4
  1,3850 2
V  2,7700 [m3 ]
4
V  4,1711 [ m 3 ]

Suprafaţa pereţilor camerei de ardere:

2    D2
Sper    D  L' R  [m 2 ]
4
2    1,38502
Sper    1,3850  2,7700  [m 2 ]
4
Sper  15,0581 [ m 2 ]

Grosimea stratului radiant de gaze:

V
s  3,6  [m]
Sper
4,1711
s  3,6  [m]
15,0581
s  0,9972 [m]

Gradul de ecranare:
S'R

Sper
13,5523

15,0581
  0.9

17
 Caracteristica radiantă a gazelor de ardere în camera de ardere:
0,8  1,6  PH2O
kg 
 T 

 1  0,38  f   PH2o  PRO2 
(PH2o  PRO2 )  s  1000 

0,8  1,6  0,0714  873,15 

kg   1  0,38     0,0714  0,1568
(0,0714  0,1568)  0,9972  1000 
k g  0,0548

Coeficientul de absorbţie al gazelor de ardere din focar:

 k s
ag  1 e g

a g  1  e 0 , 05480, 9972
a g  0,0530

Caracteristica radiantă a flăcării:

T
k fl  1,6  f  0,5
1000
873,15
k fl  1,6   0,5
1000
k fl  0,8970

Coeficientul de absorbţie al flăcării:

a fl  1  e  k fls
a fl  1  e 0,89700, 9972
a fl  0,5900

Coeficientul de absorbţie al flăcării şi a gazelor de ardere:

Unde coeficientul de luminozitate   0,6 .
a    a fl  (1  )  a g
a  0,6  0,57900  (1  0,6)  0,0530
a  0,3752

Caracteristica radiantă a focarului:

Unde coeficientul de murdărire a suprafeţelor   0,65 .
0,82  a
af 
a  (1  a )    
0,82  0,3752
af 
0,3752  (1  0,3752)  0,9  0,65
a f  0,4154

18
 Factorul de poziţie a flăcării în focar:
h
M  a M  bM 
Hf
Unde, pentru combustibil lichid constantele au valorile următoare:
a M  0,54
b M  0,2
h
 0,5
Hf
M  0,54  0,2  0,5
M  0,44

Cu aceste date determinăm suprafaţa de radiaţie a focarului:

2
QR  Tt  1
SR  8
3   1  2 [ m 2 ]
5,765  10  M    a f  Tf  Tt3  Tf  M
2
151505,2067  2058  1
SR  8
3
  1  [
5,765  10  0,44  0,65  0,4154  600  20583  600  0,44 2
m ]
2

SR  13,2144 [ m 2 ]
SR  S'R insă diferenţa este mai mică de 10% → SR  13,2144 .

Rezultă lungimea finală a focarului:

  D2
SR 
4 [m]
LR 
 D
  1,3850 2
13,2144 
LR  4 [m]
  1,3850
L R  2,6923 [m]

B. Calculul termic al convectivului.

Pentru stabilirea secţiunii de trecere a gazelor de ardere se alege un diametru de
ţeavă din gama de ţevi uzuale. Alegem   57  3 . Apoi se alege viteza preliminară de
m
circulaţie a gazelor de ardere. Alegem w '  3  .
 s 
Secţiunea de circulaţie a gazelor de ardere va fi:
B  Vg t gm  273
Scirc   [ m2 ]
w' 273
t t
Unde, t gm  cos f
2

19
 180  600
t gm 
2
t gm  390
0,0055  10,8481 390  273
Scirc   [ m2 ]
3 273
Scirc  0,0488 [ m 2 ]

Numărul de ţevi al drumului convectiv va fi:

4  Scirc
n' 
  d i2
4  0,0488
n' 
  0,0512
n '  23,9375
Alegem n=24.

Viteza reală de circulaţie a gazelor de ardere:

B  Vg t gm  273
w  m
  d i2 273  s 
n
4
0,0055  10,8481 390  273
w  m
  0,0512 273  s 
24 
4
m
w  2,9921  
s

Pentru temperatura medie a gazelor t gm  390 alegem următoarele valori:

 m2 
-vâscozitatea cinematică   60,4  10 6  s 
 
 W 
-conductibilitatea termică   5,7  10 2  mK 
-numărul Prandtl Pr=0,64
-numărul Prandtl perete Prp =0,69 , unde t p  100 [°C]

Coeficientul de schimb de schimb de căldură prin convecţie se determină

utilizănd relaţii criteriale pentru circulaţia gazelor de ardere în interiorul ţevilor:
w  di
Re 

2,9921  0,051
Re 
60,4  10 6
Re  2526,5254

Pentru 2300  Re  3  10 4 :

20
 1

  2  3

Nu   0 49,37  1,615  A  0,7 
3
   B  C

  1  22  Pr  

 0  1,2  1,6 reprezintă efectul turbulizatorilor ce se vor monta la
interiorul ţevilor convective. Alegem  0  1,4 .
di
A  3 Re Pr
L
0,051
A  3 2526,5254  0,64 
2,7700
A  3,0993
3
 1

 d 2
B   Re Pr  i  
 L 
 
3
 1

  0,051  2 
B  2526,5254  0,64   
  2,7700  
 
B  10561951
0 ,11
 Pr 
C 
 Pr 
 p 
0 ,11
 0,64 
C 
 0,69 
C  0,9917

1

  2  

3
Nu  1,449,37  1,615  3,0993  0,7 
3
   10561951  0,9917

  1  22  0,64  

Nu  15,2028

Coeficientul de schimb de căldură prin convecţie:

Nu  
c 
lc
15,2028  5,7  10 2
c 
0,051
 c  16,9914

Constanta de radiaţie a gazelor:

Unde grosimea stratului radiant s  0,9  d i =0,0459.
0,8  1,6  PH 2O  T 
kg  
 1  0,38  gm   PH 2o  PRO2 
(PH 2o  PRO2 )  s  1000 

0,8  1,6  0,0714  663,15 

kg   1  0,38     0,0714  0,1568
(0,0714  0,1568)  0,0459  1000 
k g  1,5254

21
Coeficientul de emisivitate al gazelor de ardere:
 k s
ag  1 e g

a g  1  e 1, 52540 , 0459

a g  0,0674

Coeficientul de schimb de căldură prin radiaţie:

  T  3, 6 
1   p  
a 1   Tgm    W 
 r  5,765  10 8  p  a g  Tgm
3
   2 
2  1   Tp    m K 
 T  
  gm  
Unde, pentru coeficientul de absorbţie al peretelui se consideră valoarea
a p  0,82 .
  373,15  
3, 6

1    
8 0,82  1 3  663,15  
 r  5,765  10   0,0674  663,15 
2  373,15  
 1    
  663,15  
 W 
 m 2 K 
 W 
 r  2,0611  2 
m K

Coeficientul de transfer de căldură pe partea gazelor:

1   c   r
1  16,9914  2,0611
1  19,0526

Coeficientul global de transfer de căldură:

Unde coeficientul de murdărire   0,0163 .
1  W 
k1 
1    1  m 2 K 

k1 
19,0526  W 
1  0,0163  19,0526  m 2 K 
 W 
k1  14,5377  2 
m K

Diferenţa medie de temperatură se determină conform relaţiei:

22
 Tmax  Tmin
Tm 
T
ln max [°C]
Tmin
Tmax  t f  80  520 [°C]
Tmin  t c  80  93 [°C]
520  93
Tm 
520 [°C]
ln
93
Tm  248,0785 [°C]

Suprafaţa de schimb de căldură a convectivului cazanului va fi:

Qc
Sc  [ 2]
k1  Tm m
38,4947
Sc  [ 2]
14,5377  248,0785 m
Sc  10,6736 [ m 2 ]

Rezultă lungimea convectivului:

Sc
Lc  [m]
n    di
10,6736
Lc  [m]
24    0,051
L c  2,7771 [m]

a) Dacă LC  LR , în limitele LC  LR  (0,2  0,4) m, înseamnă că distanţa dintre

plăcile tubulare ale cazanului este suficient de mare pentru a permite dilatarea
liberă a focarului, dar nu prea mare astfel încat să se creeze un volum inutilizabil
la interiorul corpului cazanului;
b) Dacă LC  LR , se reduce numărul de ţevi sau diametrul, astfel încât să se
ajungă în cazul a);
c) Dacă LC  LR , se măreşte numărul de ţevi astfel încat să se ajungă în cazul a).

LC  LR → ne aflăm în cazul b) şi reducem numărul de ţevi la 22.

Alegem n=22.
Viteza reală de circulaţie a gazelor de ardere:
B  Vg t gm  273
w  m
  d i2 273  s 
n
4
0,0055  10,8481 390  273
w  m
  0,0512 273  s 
22 
4

23
 m
w  3,2642  
s

Coeficientul de schimb de schimb de căldură prin convecţie se determină

utilizănd relaţii criteriale pentru circulaţia gazelor de ardere în interiorul ţevilor:
w  di
Re 

3,2642  0,051
Re 
60,4  10 6
Re  2756,2095
Pentru 2300  Re  3  10 4 :
1

  2  3

Nu   0 49,37  1,615  A  0,7 
3
   B  C

  1  22  Pr  

 0  1,2  1,6 reprezintă efectul turbulizatorilor ce se vor monta la
interiorul ţevilor convective. Alegem  0  1,4 .
di
A  3 Re Pr
L
0,051
A  3 2756,2095  0,64 
2,7700
A  3,1905
3
 1

 d 2
B   Re Pr  i  
 L 
 
3
 1

  0,051  2 
B  2756,2095  0,64   
  2,7700  
 
B  13712284,7
0 ,11
 Pr 
C 
 Pr 
 p 
0 ,11
 0,64 
C 
 0,69 
C  0,9917
1

  2  

3
Nu  1,449,37  1,615  3,1905  0,7 
3
   13712284,7   0,9917

  1  22  0,64  

Nu  15,8450

Coeficientul de schimb de căldură prin convecţie:

24
 Nu  
c 
lc
15,8450  5,7  10 2
c 
0,051
 c  17,7091

Constanta de radiaţie a gazelor:

Unde grosimea stratului radiant s  0,9  d i =0,0459.
0,8  1,6  PH 2O  T 
kg  
 1  0,38  gm   PH 2o  PRO2 
(PH 2o  PRO2 )  s  1000 

0,8  1,6  0,0714  663,15 

kg   1  0,38     0,0714  0,1568
(0,0714  0,1568)  0,0459  1000 
k g  1,5254

Coeficientul de emisivitate al gazelor de ardere:

 k s
ag  1 e g

a g  1  e 1, 52540 , 0459

a g  0,0674

Coeficientul de schimb de căldură prin radiaţie:

  T  3, 6 
1   p  
a 1   Tgm    W 
 r  5,765  10 8  p  a g  Tgm
3
   2 
2  1   Tp    m K 
 T  
  gm  
Unde, pentru coeficientul de absorbţie al peretelui se consideră valoarea
a p  0,82 .
  373,15  
3, 6

1    
8 0,82  1 3  663,15  
 r  5,765  10   0,0674  663,15 
2  373,15  
 1    
  663,15  
 W 
 m 2 K 
 W 
 r  2,0611  2 
m K

Coeficientul de transfer de căldură pe partea gazelor:

1   c   r
1  17,7091  2,0611

25
 1  19,7703

Coeficientul global de transfer de căldură:

Unde coeficientul de murdărire   0,0163 .

1  W 
k1 
1    1  m 2 K 

k1 
19,7703  W 
1  0,0163  19,7703  m 2 K 
 W 
k1  14,9519  2 
m K

Diferenţa medie de temperatură se determină conform relaţiei:

Tmax  Tmin
Tm 
T
ln max [°C]
Tmin
Tmax  t f  80  520 [°C]
Tmin  t c  80  93 [°C]
520  93
Tm 
520 [°C]
ln
93
Tm  248,0785 [°C]

Suprafaţa de schimb de căldură a convectivului cazanului va fi:

Qc
Sc  [ 2]
k1  Tm m
38,4947
Sc  [ 2]
14,9519  248,0785 m
Sc  10,3780 [ m 2 ]

Rezultă lungimea convectivului:

Sc
Lc  [m]
n    di
10,3780
Lc  [m]
24    0,051
L c  2,9457 [m]
L C  L R şi aparţine intervalului  L R  0,2; L R  0,4 .
L c  L R  0,2533

26
 CUPRINS

I. Calculul arderii
combustibilului............................................................2
A.Cantitatea de carbon redus...........................................................2
B.Volumul teoretic de aer necesar arderii........................................2
C.Componentele gazelor de ardere..................................................2
D.Puterea calorifică a combustibilului.............................................4
Tabel Temperatură-Entalpie (T-I).......................................................5
II. Bilanţul termic al
cazanului.................................................................6
A.Randamentul termic al cazanului.................................................6
B.Debitul de combustibil consumat.................................................7
C.Bilanţul de ansamblu al cazanului................................................7
D.Bilanţul parţial pe elemente al cazanului.....................................8
III. Calculul termic al cazanului..................................................................9
A.Calculul termic al focarului..........................................................9
Prima iteraţie..................................................................................12
A doua iteraţie................................................................................15
A treia iteraţie.................................................................................17
B.Calculul termic al convectivului.................................................20
Iteraţia pentru un alt număr de ţevi................................................24

27